fuziunea, AiURisisiraiiMia Tipografia: 1 BRAŞOVU, pista mare Nr 22. Scrisori netTan^i.;e nu se pri-mescu. Manus v pe nu sete* trimi a! Bircnrile' de amsami. Brsiovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesc-a în Viena: hudolfMoxse. HatistnsUin & Yogler i Otte Mana), Heinrich Schalek, Alois I:trudi. M. Du kes, A.Oppelik, J. Dan-ntlerg; în Budapesta: A. V. Gold-ttrger. Anton Met a. Eckstein Bernat; "ri Frankfurt: G.L.Daube; în Ham* burg: A. Steimr. Preţuia inserţiviniloriî: o seria garmonda pe o coldnâ 6 cr. $i 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiălă. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. său 30 bani. -^.aiTTTX/fir XjX. ,Gazeta“ iese în £e-care di. Atsonaiseiie penirn Acstro-nagaria Pe una anu 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fi. Pentru România şi străinătate : Pe una ana 40 franci, pe s6se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la tăte ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. ADonamsntnln pentru Braşorn: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulfi I.: pe una anu 10 fi., pe şăse luni 5 fi., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu d u s u 1 a în casă: Pe una ana 12 fl., pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Una esemplarfi 5 cr. v. a. său 15 bani. Atâta abonamentele câta şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 124. Braşovti, Duminecă 5 (17) Iunie 1888. Braşovfi, 4 Iunie st. v. 1888. Erăşî tote privirile suntu aţin tite asupra celoru ce se petrecu în Berlinu, după mortea împăratului Fridericu III. Erăşî a urmatu o pausă în vi eţa diplomatică, der o pausă penibilă, pentru că printrînsa se introduce o nouă faşă în situaţiunea generală europeană, care dă nas-cere pretutindeni la nouă nedumeriri. Din Berlinu ni se telegrafiază că, precum s6 asigură în cercurile competente de acolo, încă nu s’a luatu nici o hotărîre asupra vii-toreloru raporturi ale Germaniei faţă cu celelalte puteri europene. Mai departe se c[ice, că raporturile intime de alianţă ale Aus-tro-Ungariei cu imperiulu germană suntu asigurate. Acesta afirmare se află însă în orecare contrazicere cu afirmarea de mai susu, mai alesă decă vomă ave în vedere, că viitorele raporturi ale Germaniei cu monarchia nostră voră fi condiţionate mai multă seu mai puţină de raporturile ei cu cele lalte mari puteri şi în deosebi cu Rusia. Ca ună semnă caracteristică pentru situaţiune îiîregistrămă sur-princjătorulu faptă, după care pressa francesă, încă înainte de a se fi severşită în Berlină proclamarea noului împărată, îşi esprimă neîncrederea faţă cu viitorea lui dom-nire. Francesii au avută totdeuna cea mai mare antipatiă în contra cancelarului germană şi idea, că noulă împărată va lăsa freu liberă politicei sale, i-a făcută ca încă de pe acum să-şî manifeste neîncrederea loră. Acesta manifestare este cn a-tâtă mai bătătore la ochi, cu câtu de altă parte aceeaşi pressă cin- stesce memoria răposatului împărată, Friderică III în modulă celu mai simpatică, ce numai se păte cugeta. Şi decă Francesii aveau atâtea simpatii pentru împăratulă Fride-rică, causa a fostă nu atâtu nobleţă de inimă şi spiritulă liberală de care era însufleţită acestă monarehă, câtă mai vertosu con vingerea ce-o câştigaseră, că den sulă era unu sinceră partisană alu păcii. Neîncrederea, cu care e întâmpinată noulă împărată germană în Franeia îşî are isvorulă în te merea, că şansele răsboiului voră fi de aici încolo multă mai marî ca ale păcii. Der nu numai Francesii nu-trescă asemeni temeri, ci mai pre tutindenî e lăţită credinţa, că de aici înainte pacea nu mai are nici ună punctă de sprijină. Primimă dela Bucurescî urmă-torele informaţmnî privitore la situatiunea interioră actuală de peste munţi: Noutăţi din Bucur esci. La 2 şi la 4 Iunie v. curenta colegiile electorale ale capitalei suntă chemate spre a alege consiliulfi comunala Suntfi 3 liste în circulaţia: lista oposiţiei unite, adecă vechii conservatori aliaţi cu liberalii moderaţi şi sinceri, lista disidenţiloru, adecă liberalilora turbulenţi numiţi şi FleviştI, şi lista colectiviştilora, adecă a liberalilora, conservatorilora, ra-dicalilora, cosmopoliţilora întruniţi în colectivitate sub egida lui Ionfi Brătianu. Guvernula de adl, ca niciodată, stă cu desăvârşire la o parte şi lasă deplină libertate alegătorilorfi spre a vota cu cine le place. Devisa guvernului Carp-Maiorescu este de a lăsa comunelora deplină libertate spre a-şl vede cum le place de interesele lora în limitele pre- văcjhte de lege şi de a nu considera alegerile comunale ca una fela de mani-festaţiunî politice în favorea, seu în de-favorea guvernului. $2 Şutară acesta puncta de vedere ală guvernului, căci numai astfeltt cetăţenii vora pute cu timpula să se convingă despre aceia, cari le voiesca binele fără interesa personala şi de aceia, cari nici una pasa nu faca fără ca să nu vîneze una interesa materiala egoista. Colectiviştii, însă ca întotdeuna, de când s’au plămădită în anula 1881 şi mai cu semă în Maiu 1883, când multa regretatula C. A. Rosetti s*k despărţita de ei, ne mai putendu-le admite micile şi strimtele vederi în ale politicei şi ne-saţiosele pofte în ale chivernisălilora, aşa şi de astădată, nu consideră consiliula comunala decâta ca una corpa politica şi de partida. Nu ne mirăma de acestă vedere egoistă şi puţina patriotică a colectivităţii, deore-ce omenii cari faca parte din ea infiltrară politica militantă şi locală pănă şi în literatură, care la orî-ce popora e respectată şi stimată în conformitate cu valorea pe care o oferă lumei despre gradula de cultură ala poporului respectiva. Nu aşa au procedată omenii d-lui Brătianu faţă cu scriitorii noştri şi cu literatura naţională. Ei, unde numai puteau, loveau şi isolau pe scriitorii talentaţi decă nu se închinau lora spre a le face Ode, er pe aceia, cari le premăreau faptele lora îi înălţau şi le făceau traiula dulce, dân-du-le câte trei şi patru slujbe, fără să producă ceva de valore. Acesta e causa care a făcuta ca literatura şi presa nostră periodică să decadă sub zero. Decă ar fi ca străinii să judece gradula nostru de cultură după unele efiare, care apară în Bucurescî, ar fi vai de noi; ama ajunge să fîma espuşl a rîsula lumei. Starea acesta de lucruri bătrânula !Iosetti o prevedea încă dela Maiu 1881. Agera lui minte şi pătrundere prevedea că liberalii, după resbelula ruso-româno-turca, nu voră pute întreprinde cu ace-laşa succesa şi o organisare biue-făcătore pentru ţeră şi de aceea se dice, că ar fi propusa — îndată după proclamarea regatului şi după încoronare, — d-lui Brătianu ca să se retragă, lăsând cârma în mâna unora mai destoinici în ale admi-nistraţiunei, er după una timpa ore-care partidula liberala, reorganisata, închegata şi purificata de elemente îndoelnice, să revie aducândfi cu sine una plană bine studiată şi bine cumpănită în ceea ce priviau reformele de introdusă spre a da statului română o organisare solidă şi corespuncjătore cu ale stateloră modeme civilisate. Şi avea dreptate bătrânula luptătoră, căci noi în aparenţă şi in formă pare că amă ave ceva din ale state-lorîi luminate, pe când în fondu suntemă cu desevârşire în ale administraţiunei fanarioţi bizantini. Nu ne îndoimă că guvernula actuală, căruia capacitatea, onestitatea şi bunăvoinţa nu-i lipsesce, se va ocupa seriosă cu-o reorganisare a tuturora ramuriloră administraţiunei publice. Pentru o asemene reorganisare însă se cere timpă şi temă-mi e, că omenii rău nărăviţi îi voră zădărnici prin agitaţiuni netrebnice tote stăruinţele. Incâtă pentru oposiţia unită şi disidenţi, ajunge să spui, că omenii nepreocupaţi ca să esă orl-care, numai Colectiviştii nu, căci n’ar fi bine pentru ţeră decă şi-ară scote erăşî capulă la lumină. Mai acum câte-va (file, fiindă în-tr’ună cercă, ună transilvănenă de-ai d-vostre afirma, că pressa română de peste munţi ar fi colectivistă şi ci „sâm-ţementulă publică u ar regreta amară căderea colectiviştilora. Se pote. Der pentru ca să vedemă decă acela „sâmţământă publică u s’a formată întemeiata pe fapte seu pe legende, remâne ca în nişte articull viitori să a-nalisămă faptele celoră căcjuţî, ca să ve-demă, decă ei au întărită, seu au slăbită FOILETONUL^ „GAZ. TRANS.U Despre documentele relative mai alesă la istoria bisericescă a Românilor ă.*) (Fine.) Dela 1691 şi mai alesă dela 1700, de când s’a produsă desbinarea confesională şi la poporulă românescă, se începe ună altă periodă istorică ală bise-ricei, după a mea părere, cela mai interesanta din tote, mai vârtosă decă ila vomă considera din punctă de vedere alu duratei sale, care s’a întinsă între mari violenţe, uneori şi cu vărsări de sânge pănă în dilele împăratului Io-sifd II. (1780—1790), care prin aşa nu-mitulă decretă ală său de toleranţă a înfrânată fanatismulă religiosă, a mai moderata şi acea specie de proselitismă, ala cărui scopa nu era atâta câştigarea sufleteloră pentru vre-una din confesiunile religiose, câtă mai vârtosa unele scopuri politice de ordine superioră. In-tr’ună stată orl-care, unde toţi locuitorii seu mai toţi mărturisescă aceeaşi cre- *) Din şedinţa publică a Academiei române ţinută în 1 (13) Aprilie 1888. dinţa, au aceleaşi cărţi rituali şi totă ună dreptă canonică, proselitismulă re-ligiosă nu e cunoscuta nici din nume. Cu totulă altă ceva se întâmplă în ţările unde locuitorii se află desbinaţl în câte cinci şi mai multe confesiuni religiose, precum este d. e. în Transilvania şi în Ungaria, în care ţări locuescă alăturea şi amestecaţi romano-catolicl de ritulă latină, greco-catolicl de ritulă gre-cescă, ortodoxl, totă de ritulă grecescă, reformaţi calvinianl, protestanţi luterani seu AugustanI, sociniani seu arianl, cari negă divinitatea lui Isusă Christosă, negă şi păcatulă strămoşescă, respingă dela ei tote cele şepte sacramente, cum şi totă ce se numesce în cele două biserici mari tradiţiune (tradanie); în fine şi religiunea mosaică cu 650 mii mărturisitori ai aceleia. De aici apoi trista es-perienţă, pe care o pote face orl-care călătoră prin acestea două ţări, ca să vedă nu numai în cetăţi mari cu câte 40—50 de mii, ci şi în orăşelele mici şi pe la sate câte patru şi cinci biserici, atâtea în câte confesiuni religiose voră fi desbinaţl locuitorii; de aici totă aţâţi popi, dăscăli, organiştl şi alţi cântăreţi luptândă cu lipsa şi sărăcia din causa prea micului numără alu poporeniloră. In acestă stare de cea mai funestă desbinare confesională aflase împăratulă Leopoldă I şi miniştrii săi numitele ţări după luarea Budei dela Turci în anulă 1686, scoterea loră din partea cea mai mare a Ungariei şi ocuparea totodată a Transilvaniei de cătră trupele imperiali. Romano-catolicl fiindă în cela mai strinsă îuţelesă ală cuvântului atâta îm-păratulă: câtă şi consiliarii şi mai toţi generalii săi, urmarea era prea firescă, pentru ca nu numai conduşi de con-sciinţa loră religiosă, ci şi în interesulă materiala ală locuitoriloră să voiescă a’i îuduplica la mărturisirea unei singure credinţe religiose şi să înţelege, că la cea catolică. Ura însă dintre catolici şi protestanţi era neasemănată mai înflăcărată şi mai înrădăcinată decâtă ca mo-narchulă şi consiliarii săi, între cari erau şi călugări iesuiţl şi prelaţi de rangă înaltă, să’şl fi putută ajunge scopulă aşa uşoră. Răsboiulă celă barbară de ani trei-(fecî în Germania, gonirea tiră-nesoă a protestanţiloră în numără forte considerabilă de cătră Ludovică XIV, desele insurecţiunî sângerose ale pro-testanţiloră din Ungaria cu scopă de a’şl apăra bisericele de invasiunea catolică, produsese ura religiosă mai intensivă chiară şi decâtă aceea ce domnia între mohamedani şi christianl. De atâtea ori protestanţii din Ungaria cereau ajutoră dela Turci în contra catoliciloră. La ura religiosă se mai adăuga şi vechia ură naţională dintre Maghiari şi Germani, heredită din vecurf şi trecută prin t6te generaţiunile. In Transilvania biserica romano-ca-tolică apăsată de cătră protestanţi, scă-pătase de multă, încâtă era pe aci să fiă esterminată. Episcopia catolică, odinioră forte puternică, desfiinţată împreună cu tote mănăstirile din ţeră, o parte din averile bisericesc! confiscate pentru stata, tote celel’alte avuţii împărţite între magnaţii ţărei; călugării mai toţi erau aruncaţi pe strade, unii chiar ucişi. Impăratultt Leopoldă I şi consiliarii informându-se de ajunsă despre starea desolată a catoliciloră din Transilvania, decide ca să-şi rădice cu orî-ce preţă biserica sa din umilire şi din pulbere. Insă de unde şi cum să apuce lucrulă ? Protestanţii maghiari şi saşi vedeau bine, că restaurându-se hierarchia catolică cu tote drepturile, aceea va pretinde la mo-mentă restitutionem in integram, adecă tote dominiile, edificiile monastirescl ş. a. Deslegarea problemei nicl-decum nu Nr. 124. GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 elementulă română chiar şi în ţera ro-mânescă, ne mai vorbindă şi de celă de peste munţi. Nouraşă. Nu ne putemu îndestulii mira cum mai potu sta de vorbă politicii serioşi de dincolo cu 6menl, cari susţină absurdităţi ca aceea, că „pressa română de aici ar fi* colectivistă“ şi că sentimentulu publică dela noi s’ar fi pusu în serviţiulu unei partide de dincolo. Decă vr’una din foile nostre s’a pronunţată într’ună feliu seu altulu în favdrea partidei colectiviste, a făcut’o pe risiculă şi res-punderea sa propriă, nici decum însă la însărcinarea pressei române şi cu atâtu mai puţină ca interpretă a „semţementului publică“ de aici. Opiniunea publică a Români-loră de dincoce de CarpaţI s’a pronunţată categorică la tdte oca-siunile în contra politicei militante de partidă în sînulă nostru. Cum ar putea ea der aproba dincolo de munţi ceea ce desaproba aici acasă ? E naturală că Românii noştri dorescă prosperarea şi consolidarea statului română, der tocmai pentru aceea ei nu suntă, şi nu potă fi, nici „colectivişti“, nici „junimiştî“, nici „oposiţioniştî“, pici „fieviştî“, ci voră simpatisa cu toţi aceia, cari lucreză sinceră şi leală pentru acestă prosperare şi consolidare, fără deosebire de partidă. Aceste anin aflată de lipsă a le observa în trecetă la inf'orma-ţiunile de mai susă ce ne vină dela ună bărbată distinsă de dincolo, şi cărora le-amă dată locă numai din îndemnulă de a cunosce părerile, ce domnescă ac[î acolo în cercuri estinse asupra raporturiloră dintre guvernă şi partide şi asupra şanseloră, ce le oferă aceste din urmă pentru consolidarea interiora a ţerii. soirile vilei In comisiunea pentru armată a de-legaţiunei ungare ’i s’a adresata ministrului de râsboiu întrebarea, decă este adevărată, că li-s’a interzisă oficeriloră din armata comună să se numescă oficerî „ces. şi reg.“ Ministrulă să fi răspunsă presentândă o cartă de visită a sa, pe care se scrie „ces. şi reg.u er nu numai era uşoră, căci protestanţii erau decişi a se apăra cu armele în averile răpite prin secularisarea din veculă ală 16-lea. In acelaşi timpă, adecă între anii 1686 şi 1698 mai alesă generalii veniţi în ţeră şi călugării cari îi însoţeau ca preoţi de regimentă reflectară pe curtea imperială din Viena mai ânteiu la rutenii din Ungaria, apoi la poporală românii din ambele ţări. Ecă două elemente, îşi cjiseră ei, forte bine venite, cu ală cărora concursă s’ar putea restaura catolicismulă decăcjută şi a se înmulţi numerulă cato-liciloră cu mai multe sute de mii. Noi însă amil vădută mai susă, ca biserica Româniloră apucase a fi subjugată cu o sută de ani mai înainte de cătră cea reformată şi în parte chiar incorporată la acesta. Din diua în care protestanţii aflară despre acelft plană ală curţei imperiale se încinse o luptă crâncenă între aceştia şi între catolici, pănă ce lupta de con-deiu se prefăcu în răsboiu civilu, care s’a începută în anulă 1703 şi a durată în modă forte barbară pănă în anulă 1711. Nici la unii din descendenţi nu le prea plăcea să audă, că una din căuşele principali ale insurecţiunei lui Francisca Rakoczi la 1703 a fostă încercarea „ces. reg.“. Acesta să fi produsă mare bucuriă între şoviniştl. * * * Ni se spune, că la csamenulu de maturitate, ce se va ţine la scola comercială română din locă în 18 (30) Iunie, voră asista ca comisari ministeriali d-lă Franciscă Koos inspectorulă şcolară ală districtului si d-lăBorszeki Samu, consi-liară ministerială. * * * Cetimă în „Tribuna14: D-lă Ioanu Slavici a plecată alaltaerl cu trenulă de dimineţă la Vaţă, spre a-şl face pedepsa hotărîtă de curtea cu juraţi din Oluşiu şi confirmată de înalta curte de cassaţiă. * * * Aflămă că d-lăGL Chelani, profesoră la scolele reale române din locă, a suferită o grea perdere prin mortea neaşteptată a tatălui său. Ii adresămă siilcerîle nostre condolenţe! * * * Cumcă între Români se află şi fri-seri forte dibaci, ne dovedesce soirea, ce o aduce „N. W. Tgbl.“, că d-lă Arde-leanu, friserulă princesei de coronă Ste-fania, a fostă chemată anume la Fran-zensbad de cătră princesa de coronă a Şvediei. * * * Camera italiană a sancţionată în 12 1. c. conferirea dreptului de cetăţenă italiană lui Kossuth, considerândă că dân-sulă petrece mai multă de 30 de ani în Italia. * * * In nordulă Scoţiei a ninsă mereu în (filele de 4—7 Iunie. Delurile suntă a-coperite cu zăpadă de ună metru şi şi în vale zăpada este de 1 urmă de mare. In 7 Iunie ună turistă s’a urcată pe muntele Ben-Nevis şi a aflată acolo [zăpadă de 8 urme. In Anglia n’a ninsă, însă a fostă ună timpă rece ca şi pe la noi. Din comitate. Din raportele pe luna lui Maiu, ce s’au cetită în adunările comiteteloră administrative ale diferit .lor ă comitate, es-tragemă următorele: Comitatulu Cluşului. Comitetulă şl-a ţinută adunarea sa la 11 Iunie n. sub presidiulă fişpanului conte Beldi Akos. Nimică conturbătoră de ordinea publică nu s’a întâmplată în decursulă lunei trecute. Starea sanitară aj locuitoriloră încă a fostă destulă de favorabilă, întru câtă adecă poporaţiunea în genere vorbindă n’a fostă bântuită de epidemii. Epidemiile ce s’au ivită au fostă mai multă numai parţiale. Aşa de esemplu vărsa-tulu a gravată singură numai în comu- curţii imperiale de a smulge biserica Ro-mâniloră de sub domnia calvinesoă şi a o alătura la cea catolică. Etă, aşa ajunseră Românii între focă şi apă, între cio-canu şi nacovală, pănă la atâta, încâtă în cei optă ani de revoluţiune rakocziană câteva mii de Români luptau sub nume de Curuţî (Cruciaţi) la Râkoczi, eră alte mii îşi aruncau vieţa în şanţă sub nume de LobonţI (puşcarl) în partea trupeloră imperiale regulate. Sciau ei pentru ce şi pentru cine se luptă unii ca şi alţii? Eu mă îndoieseă forte. In totă casulă ună lucru se scie din acei ani de perire. Problemă de esis-tenţă a bisericei Româniloră era pusă, spre a fi deslegată. S’a lucratăMa descurcarea ei aprope 150 de ani între la-crime de sânge, şi a trebuită să ajungă omenimea la ună ană 1848 pentru ca să fia tăiată şi nu deslegată. Voimu să cunoscemă episodele şi peripeţiile acestei tragedii eclesiastice, care s’a petrecută în 150 de anî? Se fo-losimă acestea câteva sute de documente câte ne stau la disposiţiune pănă acuma pentru acestă parte' a istoriei nostre, să ne adoperămă a mai scote din întunecimea archiveloră câtă se pote mai multe documente de adevărată vaiere istorică, Ciucia, unde s’au ivită 23 de caşuri, der tote s’au resolvată cu reînsănătoşarea pacienţiloră. In dimensiuni multă mai mari şi mai periculose s’a ivită boia egiptenă de ochi, trachoma. Au suferită de boia acesta pănă acum 1077 de individl, dintre caii la 645 de inşi boia s’a ivită în gradă mare. S’au vindecată din suma totală a bolnaviloră 613, dintre aceştia 238 au fostă greu bolnavi. Regretabilă este, că poporală nu s’a obicinuită nici în asemenea caşuri a recurge regulată la ajutomlă mediciloră, ceea ce parali-seză forte multă silinţa ce şi-o dau medicii întru localisarea, respective delătu-rarea totală a bolei. Mai întristătoru decâtă tote este însă raportulă inspectorului de dare, care a-rată, că din suma de 599,779 fi. 50 cr., câtă datorescă erariului locuitorii din comitată, parte ca dare de pe primulă semestru ală anului, parte ca restanţă de dare din vremuri trecute, — abia s’a putută incassa pănă la finea lui Mai 128, de mii 545 fi. 80 cr., rămânendă încă e restantă de 471,238 fi. 70 cr. La acesta se mai adauge încă restanţa dărei militare în sumă de 43,409 fi. 501/., cr. Comitatulu Albei de josu. Adunarea comitetului s’a ţinută în 13 Iunie n. sub preşedinţa fişpanului br. Coloman Ke-meny. Nici în acestă comitată nu s’a ivită vre-ună incidenţă conturbătoră de ordinea publică. Este înspăimântătoră însă raportulă inspectorului r. de dare. Elă arată, că din suma de 944,518 fi. 541/.2 cr. datorită pănă la finea lunei lui Maiu, abia s’au putută încassa pănă la acestă1 termină 145,744 fi. 56 cr. rămânendă prin urmare cu finea lui Maiu o restanţă de vre-o 800,000, adecă optu sute de mii, ca ca se nu dicemu aprope unit milionu fl. Nl-se pare, că în suma acesta nu suntă socotite şi restanţele dărei militare, care adause la restanţele de mai nainte, pote s’ară apropia forte multă la suma de ună milionă. Miseria progresivă a locuitoriloră din acestă comitată o denotă destulă de lămurită şi împrejurarea, că în primele 4 luni ale acestui ană s’au încassată mai puţină în dare cu 19,727 fl. 90 cr. ca în acelaşă periodă a anului trecută; numai în luna lui Maiu încas-sările s’au făcută mai puţină cu 7243 fl. 371/., cr. ca în Maiu anulă trecuta. împrejurarea acesta a pusă pe gânduri o parte însemnată din cârmuitorii acestui comitată, căci enormele restanţe de dare nu suntă a se atribui vre-unui indiferen-tismă din partea contribuabililoră, ci causa este a se căuta mai alesă în lipsa de bucate. din tote vecurile pănă unde suntemă în stare de a pătrunde în trecutulă celă mai depărtată ală naţiunei nostre şi ală ţâ-riloră locuite de ea, pentru-că Incai succesorii noştri sâ ’şl potă compune o istoria pragmatică, care să ’i fiă felinară conducetoră pe drumulă celă întunecosă ală viitorului. Si b ii ii, 1 (13) Aprilie 1888. G. Bariţiu. Revistă literară. XI. Din Almunachulu, editaţii de societatea România Jună, doue novele suntă vrednice de pomenită : boboculă de novelă Bobocelu şi Frica: ântâia pentru perfecta măestriă, cu care ne descrie sbu-ciumările sufletescl. aşa cum se manifestă ele în influenţa loră asupra fisicului, în vorbe şi fapte : a doua pentru aberaţiu-nea, de a face psichologiă în novelă tocmai cum se face în manualele de scolă. Slavici nu ’ţl spune, că Ghiţă pantofa-rulu e mâniosă, der îlă vecjl că-i mâni-osă din tăcerea şi recela. ce ’ndemnă pe Bobocelă să plângă; nu-ţî declamă despre dragostea de mamă, pentru-că o în- Orfanl se află în acestă comitată 11,513 cu 164 de tutori. Starea sanitară a locuitoriloră altcum e destulă de bună. Inflamaţiunea de gâtă abia s’a ivită în întregă comi-tatulă la vrerO 15 copii, dintre cari au murită 5. De vărsată asemenea au murită în comitată 5. Mai vîrtosă din causa difteritei, der şi numai din precauţiuue, în Aiudă s’a închisă scola civilă de bă-eţl pe 2 săptămâni. Comitatulu Ciucului. Adunarea comitetului s’a ţinută la 11 Iunie sub presidiulă fişpanului Mako Balint. In cur-sulă lunei trecute s’au întâmplată focuri: în S. Simonă causândă o pagubă de 180 fl. şi în Misentea, causândă pagubă de 206 fl. S’a pornită cercetare disciplinară contra unui notară de cercă din causa unoră necorectităţî în privinţa înmănuărei baniloră de dare. Bole epidemice nu s’au ivită. Inspectorulă reg. de scole se plânge că mai alesă în comunele din Ciuculu inferioră e obiceiulă a se încheia anulă scolastică încă în primele 4^e a^e hii Maiu şi prin acesta anulă de scolă, şi aşa destulă de scurtă, se scurteză şi mai multă. Trecerea Japoneziloru la creştinismă După cum anunţă „Japon Weekly Mail“, în Japonia s’a pornită o vină mişcare pentru conveztirea Japoneziloră la creştinismă. In classele mai culte ale societăţii japoneze domnesce convingerea, că acestă convertire e neapărată necesară a se face. Celă mai populară scriitoră japoneză, cu numele Fukusawa, dice că elă, ca şi cea mai mare parte a Japoneziloru culţi, peste totă cficendă nu multă îşi bate ea-pulă cu religiunea şi nici nu cunosce dogmele credinţei creştine ; de-orece înse tote poporele civilisate ale lumei simtă creştine, e cu neputinţă, dice amintitută scriitoră, ca poporală japoneză se nu primescă creştinismulă, decă voeşce şi mai departe se stea în atingere continuă cu celelalte popore. Toyama, ună profesoră ală universităţii japoneze imperiale, ţinu nu de multă o conferenţă, în care pleda cu multă căldură pentru creştinismă, dela care speră, că decă se va lăţi în Japonia, musica japoneză se va perfecţiona şi se va desvolta mai bine ; spiritulă concordiei se va întări între Japonezi, şi îu fine speră, că prin creştinismă se va răsturna păretele despărţitoră ce a esistatu pănă acum şi esistă încă şi astădî între bărbaţii şi femeile japoneze. Caracteristică este declaraţia, ce o ţelegi pre bine, când preutesa înfruntă pe Ghiţă dicându-i „fiară sălbatică11 ş. a. m. d. Acesta însemnă, că novelistulă scie să observe pe omeni, să le ghicescă din vorbă gândulă şi din gânduri fapta şi să le pătrundă inima, cu ună cuvântă dovedeşte: cunoscerea de omeni. Aci se vede şi superioritatea romanului şi novelei moderne, în care interesulă pentru intem-plâirl şi aventuri s’a înlocuită cu interesulă pentru urmărirea desvoltărei şi co-rectităţii caracter el orii. Se înţelege, că a-cestu interesă dispare, când autorulft nu-i harnică să ne arate sbuciumările sufletului sub manifestaţiile corăspundetore ale fisicului, de pildă, —seu decă gâsesce că-i necesară se ’şl esplice scenele,—precum face Zamfirescu în Frica, prin teorii psicliologice. Zamfirescu nu descrie, ci es-plică frica, ce a simţit’o căpitanulă din novelă în faţa unui cadavru : „Starea acesta este absolută comună tuturoră muritoriloră şi în acea minată de neclaritate în care Fuln este de-a dreptulă ameninţată şi fără apărare, la toţi omenii le e frică. Intru acesta, aşa numită presentă. de spiritn a unora, stă tocmai în puterea extraordinară, ce o capătă una din complexulă turburată ală ideiloră loră, care poruncesce si întregii organismulă ascultă “. Nr. 124. face în privinţa dogmelorti creştine fos-tulti preşedinte ală universităţii imperiale japoneze, cu numele Kotonak. „Dogmele creştine — cfice ©lă — suntti asemenea unoră pilule necunoscute, pe care trebue iute să le înghiţă, ca sg p6tă ave efeotulă dorită.u Mişcarea din Japonia în favorea creştinismului merită deosebita luare aminte a tuturora amiciloră culturii. Literatură. „Scota şi Familia/1 foiă pentru părinţi şi învăţători, apare în Braşova o-dată pe lună şi costă 2 fl. pe ana, 1 fl. pe. o jumătate de ana. Comitetula de redacţiune este compusa din d-nii: Iona Dariu, redactora responsabila, Ştefana Iosifu, George 0. Belissimusă. 'Iona D. Petraşcu. — Sumarula Nrului 2 dela 1 (13) Iunie : Sciinţele pregătitore ale pedagogiei. — O voce reformatorică pe terenula învăţământului, de Dr. Petru Spanu. — Nani, nani, puiula Mamii, de G. C. Belissimusa. — LecţiunI practice diti fisică. de I. Dariu. — Insciinţare. — Diverse. „Transilvania44, foia Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului româna; apare în Sibiiu odată pe lună în mărime de câte 2 căle şi costă 8 fl. pe ana pentru cei ce nu sunta membri Associaţiunei. Redactora: Georgiu Bariţiu. — Nr. 11 — 12 cuprinde: Iacoba Bologa (necrologa), de G. Bariţiu. — Despre documentele relative mâi ale sa la istoria bisericescă a Româ-nilora, de G. Bariţiu. — Folosula cul-turei. — Cuvinte sufletescl. — Academia română (insciinţare). — In memoria lui Cârola Davila, medica generala în România, răposata în Augusta 1884. — Ur-mâză partea oficială a foiei, apoi: Bibliografia, Diverse, Mulţămită publică. Raportu generalii despre activitatea Comitetului de ajutorare cu Abecedare şi Legendare a eleviloră săraci dela şcolele române rurale din Transilvania şi Ungaria propria. (Urmare.) B. De Ioană Popescu cerură cărţi: 1. Dimitrie Giuruţana înv. în Sânta-Măria (Hid-Almaş), 20 abcd. 10 leg., 2. Teodora Ladoş înv. în Răstosnea (lângă Deda) 10 abcd. 6 leg., 8. Alexandru Yladă înv. în Bânpatac 11 abcd. şi 2 leg., 4. Georgiu Forraş înv. Raportula-mare (1. Simeria) 40 abcdare şi 25 leg., 5. Nico-lau Sorinca înv. Almaş-Selişte, 5 abcd. 6. Ioana Florea înv. în Hetiurî, (lângă Sighişoră) 4 abcd. 13 leg., 7. Teodora Sovrea înv. în Fănaţă (C. Mănăştura) 10 abcd. Cu totala 100 abcd. 46 legendare. C. de Blaşiu: 1. Petru Colceriu înv. în Suciaga (Cluşiu) 10 elementare, 8 leg., 2. Nico-dimă Rusa înv. în Gy-.Vaslâb 10 elem. 12 leg. Cu totula 20 elementare, 20 legendare. Pote fi, der nu în novelă, ci ’n manuale de psichologiă! Deosebirea acesta în folosirea psichologiei pentru operele de artă e atâta de importantă, încâta am crezută de lipsă să o indica pentru cei ce nu sunta deprinşi cu citirea mai atentă a producerilora realiste mai alesa acum, că Almanachulu. unde sunta publicate novelele acestea, se află în mânile tuturora... Decă urmăresc! apoi, călăuzită de astfela de criterii, povestirile originale, ce se publică la noi, te convingi că acesta e partea mai slabă a lora: lipsa de adâncime în observaţia, seu prea desă şi necunoscinţa deplină a vieţei sufletescl a omului. In schimba autorii ne poves-tesca întâmplări de tota felula şi decă au scrisa într’o limbă mai corectă, mai plină de armoniă, au şi începută a se da credinţei, că au făcuta ceva buna, de valore şi nu văda, că decă au ceva formă, nu au şi cuprinsă, materia şi mai mită că materia are traia er formele gole se prăpădesca ca beşicele de săpunU.... De aceea îţi cade bine, decă printre producerile nâstre întâlnescl câte una, de unde vec}I, că autorula a priceputa cu-rentula, în care ne-au cuprinsa vremile GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 T ■ ... -&■■■■.JU- mm — i—> -« n mmmmmmmmmmm i ■■—■■■■■ i■ miwuni' ■■■■ — '■■■■■ D. de Braşovă: 1. Georgiu Munteanh înv. în Pusta Egres (Iara inf.) 20 abcd., 2. Teodora Popa înv. M.-Ugra (Kerelo-Szt. Pal) 15 abcd., 3. Michaila Bene înv. în Gioro-cuta (Soporula inf.) 20 abcd. Cu totula 55 abcdare. Cărţi se distribuiră: A. de Petri: La adresa d-loră: 1. Nechita Suia preota şi înv. în Neţa (Herina) 10 abcd. 8 leg., 2. Ioana Diugariu înv. în Mălină 5 abcd. 5 leg., 3, Nicolau Albu înv. în Thiurea 10 abcd. 6 leg., 4. Georgiu Popa înv. în Giumelaşa 10 abcd. 7 leg., 5. Ioan Ciulana înv. în Cavaş 7 abcd. 5 leg., 6. Ştefana Ţarină înv. în PăncenescI 30 abcd. 5 leg., 7. George Hatos înv. în Căţicău 15 abcd. 5 leg., 8. Georgiu Mun-teana învăţătora în Pusta Egreşă 5 leg., 9. Teodora Bota înv. în Cernesc! 10 abc. 4 leg., 10. Nicolau Sorinca înv. Almaş-Selişte 2 leg., 11. Laurenţiu Micheşa înv. în Deşă 13 abcdare 5 leg., 12. Teodora Tămasa învăţ. în Ocna Deşiului 7 abcd. 3 leg., 13. Teodora Popa înv. în Mv Ugra 6 leg., 14. Ioana Bota înv. hi. Cetea (lângă Teuşa) 10 abcdare 6 leg., 15. Alecsiu Bota înv. în Reteaga 10 abcd. 8 leg., 16. Petru Macsim înv. în Cioo-mană 9 abcd., 17. Iacoba Bota înv. în C.-Mănăstura 5 leg.,, 18. Alexandru To-dorana înv. în Notiga 6 leg. Suma 146 abecedare, 91 legendare. B. Cărţi de I. Popescu se distribuiră la adresele d-loră: 1. Dimitrie Giuruţana înv. în Sânta-Măriă 10 abcd. 5 leg., 2. Teodora La-dosy înv. în Răstosnea 10 abcd. 5 leg., 3. Alexandru VladU înv. în Banpatak 11.’ abcd. 2 leg., 4. Georgiu Forraş înv. în Rapoltu-mare 10 abcd., 5. Nicolau Sorinca înv. în Almaş Seliste 5 abcd., 6. Ioana Florea înv. în HeturI 4 abcd. 5 leg., 7. Teodora Sovrea înv. în. Fânaţă 9 abecedare. Suma 69 abecedare 17 legendare. C. Cărţi de Blaşu se distribuiră la adresele d-lora: 1. Petru Colceriu înv. în Suciag 11 elementare., 2. Nicodima Rusa înv. Gy. Yaslâb 15 elementare., 3. Demetriu Tînibu înv. în Vima-mică 20 elementare., 4. Teodora Hatos înv. în RugăşescI 20 elem., 5. Iacoba Bota înv. în C. Mănăştura 15 elementare. (NB. Celora de sub 3, 4 şi 5. s'au spedata abcdare de Blaşiu căci nu mai aveamă de ale lui Petri, şi după ce ne spuse învăţătorii respectivi că le pota folosi I. P. R.) Suma 81 elementare. (Ya urma). Mulţămită publică. Subscrisula comiteta aduce prin acâsta institutului de credita şi economii „Albina44 din Sibiiu cea mai profundă mulţămită pentru ajutorula de 100 florenl votata prin adunarea generală ţinută la 30 Martie a. c. pe sema şcolei elementare de fete a Reuniunei nostre. Comitetula Reuniunei femeilora române din Sibiiu. Maria Cosma, preşedintă, Dr. Russu, secret. S€lHt TELEGRAFICE. (Serv. part. ala „Gaz. Trans.44) Berlină, 16 Iunie. — împeratulu zace pe patulu morţii acoperita cu o învâlit<5re albă. Testamen-tulu său e depusu la ministeriulu curţii. Proclamaţiunea luiWilhelm II. se aşteptă după înmormântare. Berlinulu oferă icona jalei celei mai adânci. împeratulu a dispuşii anumitu, ca înmormântarea se se tacă în cea mai mare tăcere în biserica din Potsdam. Ministeriulu prusianu e întrunită în Friedrichs-kron şi nouapărecbiă împerătescă se află acolo, unde s’au dusu şi gardele împărătesei, gardiştii co-rânei, gardiştii husari şi batalio-nulu de instrucţiune. Se flice că înmormântarea se va face Luni. Berlină, 16 Iunie. — Legaţiu-niloru germane din străinătate li s’a şi notificaţii suirea pe tronu a noului împăraţii. Consiliului federală i se va face împărtăşire o-ficială despre ea acjî. Asemenea se va lua afli jurământulă trupe-loră. T6te bursele germane suntu închise pănă Luni. Cadavrulă, la dorinţa împărătesei, nu se va secţiona. Noulă împăratu va purta numele de Wilhehn aii* Il-lea. A-seră s*a publicată proclamaţia stabilită de consiliulă de minis-, tri. Din parte competentă se asigură, că despre viitorele relaţiuniale Germaniei cu puterile europene încă nu sa luaţii nici o decisiune, der că deja astăc(î se pdte considera ca asigurată şi mai presusă de orice îndoielă continuarea raporturiloră intime regulate printractatulă dintre Germania şi Austro-Ungaria,, Parisu, 16 Iunie. Foile dedică articulî forte simpatici memoriei răposatului împărată ală Germaniei, pe noulă împărată îlă întîm-pină însă cu ne’ncred^re. Vlena, 16 Iunie. Mâies: Sa îm-păratulă a esprimată condolenţele sale ambasadorului germană ‘ prin telegramă. Roma, 16 Iunie. In cameră mi-nistrulă-preşedinte Crispi a ţinută o vorbire mişcătore în memoria lui Friderică III. Londra, 16 Iunie. Prinţulă şi princesa de Wales plecă astă seră împreună cu fiiulă loră la Berlină. m. d-lă George Cârâiţi Gaertner îşi vâ serba cununia sa cu* d-ra Maria I. Mar-tinovici în biserica S-lui Nicolae dinlocă. Voci in publica *) Recunoscinţă. Subscrisulă mă simtă datoră a-mi esprima pe acestă cale senti-mentulă meu de recunoscinţă faţă cu d-lă medică dinBraşovă Dr. Flechtenmacher, pentru-că a scrută să-ml scape dela morte tinera mea copilă, care suferea în duplă peripneumoniă şi la a căreia re’nsănăto-şare abia mai puteam spera. Predeală, 1 (13) Iunie 1888. BoiliacA, locotenenţii în armata română. *) Pentru cele-cuprinse în rubrica acesta Redacţia nu e responsabilă. Cursul fi pieţei BraşovA din 16 Iunie st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 8.48 Vând. 8.51 Argint* românesc* . n 8.42 P 8.46 Napoleon-d’orI . . . 17 10.01 11 10.04 Lire turcesc! . . . n 11.32 n 11.37 Imperiali n 10.82 ?1 10.87 GalbinI . . . . . r 5.89 n 5.92 Scris. fonc. „Albina1* 6"/(l » 101.— n n r ti ^°/n n 98.- >i 98.50 Ruble rusescl . . . 109.— 110. Discontul* .... «Vi- -8% pe an*. Cursolti la bursa de Viena din 15 Iunie st. n. 1888. Renta de aur* 4°/o.................99.25 Renta de hârtiă5%..................86.75 împrumutul* căilor* ferate ungare . 151.90 Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căilor* ferate de Ost* ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căilor* terate de ost* ungare (8-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare............... Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banat*-Timiş* . . Bonuri cu cl. de sortare . .. . . . Bonuri rurale transilvane .... Bonuri croato-slay.one............. Despăgubirea pentru dijma de vin* unguresc* .....................99.50 125.50 95.50 126.- 115.— 105.— 104.90 104.75 104.75 104.30 104.— împrumutul* cu premiul* unguresc* ghedinului ... . .... . *124.60 Renta de hârtiă austriacă . . . . 79.15 Renta de argint* austriacă . . . 80.90 Renta de aur* austriacă .... . .109.70 LosurI din 1860 . 137.— Acţiunile băncei ausi. *o-ungare . . . ■ 859.— .*• Acţiunile băncei de credit* ungur. . 282.50 Acţiunile băncei de credit* austr. . 284.90 Galbeni împărătesei 5.95 Napoleon-d’orI . 10.03 , Mărci 100 împ. germane .... 62.— Ldndra 10 Livres sterlinge . . . . .126.45 , Numere singuratice efln „Gazeta Transilvaniei" â 5 cr. se potu cumpăra în tutungeria I. Gross. în librăria Nicolae Chircii şi Adolf AII» recii t. CUNUNIA. Mâne, în 5 (17) Iunie, la 4 ore p. Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. şi’n care s’au pusă măeştrii romanului şi novelei şi decă mai vedî, că are şi putere sâ producă ceva. Sentimentulă acesta l’am avută ce-tindă novela d-lui 1. C. Panţu, Logqfăulu Matciu.*) Şi d-lă Panţu şl-a alesă de obiectă ală observaţiuniloră sale pe omulă din poporă, şi densulă caută sâ-i pricepă cuprinsulă gândiriloră şi simţiri-loră lui şi să ne înfăţişeze vieţa lui privită din tote părţile. Ţinând în frîu fantasia, se silesce a ne desvăli adevărulă deplină şi de aceea abia se’ncumătă a trece odată marginile celei mai hotărîte realităţi. Naturală este dec! urmarea, că „intrigele interesante44, ce se pretindă pc ta noi, ca o condiţia sine qua non a novelei, lip-sescă, şi’n loculă loră primimă ună des-nodămentă firescă. cum se şi face pe la ţâră. Cuprinsulă novelei acesteia e urmâ-torulă : Logofâtulă Mateiu iubesce pe Măruţă ; bănuelîle, ce’i le deşteptă ună interesată maşinistă şi pizmosa Rădiţă i se întărescă după ce i se pare, că Măruţă nu roşeşte, când o desmierdă coco-naşulu Manolache şi acum se hotăreşte *) Logofetulfi Matciu, novelă de I. C. Panţu, (105 pag. 8") Braşov*. Tipografia Alexi. 1887.’ cu greu să se .însore cu altă fată. Impresia, ce-i face momentulă, când nu găseşte în ladă o cămaşe curată de prime-nelă — Măruţa nu i le mai spăla, căci plecase cu cocona Elefterala o viă — ii readuce dragostea în inimă şi şi părerea de rău, şi elă vrea să se întorcă la Măruţă, der Măruţa se măritase. Decă Mateiu „glumise44, eâ vru să fiă mai cuminte de-aci încolo. Imprejurulă acestei idei se înşiră scenele, caracteristice pentru loculă unde se petrece acţiunea, pentru vieţa de pe Bărăgan*. Yieţa acesta e cam monotonă; der monotonia unoră repeţirl de sceneriă din novelă se perde faţă de interesulă ce-lă ai pentru caracterele bine schiţate. Cu aceste caractere se potri-vescă deplină faptele, ce resultă conse-quentă unele din altele. Der motivele loră mi se pară uneori prea căutate, de pildă la p. 33 precum asemeni mi se pare că pentru caracterisarea bucătarului George scena dela p. 74—75 e de prisosă, după ce elă se caracteriseză destulă de bine si defrumosă în dialogulă dela p. 37. Este şi o scenă, ce nu-i presentată cu atâta măestrră, încâtă să nu jignescă şi să nu stea mărturia, că nu totă ce-i adevărată îşi are locă într’o lucrare artistică, deşi ceremă de altfelă dela o operă de artă să fiă şi adevărată.... >r Acesta-i *şi astfelă este povestită cu- • prinsulă Logofătului Mateiu; corăSpundă-toră acţiunei şi firei personageloră din " novelă e şi stilulă simplu, der corectă; : cuprinsulă nu face niciodată jertfe for-’ mei şi eu credă, că-i bună semnă, oft ' autorulă nu alergă la retoriceştiţe mij-:• loce, ce se folosescă pe la noi c|e obi-> ceiu, pe unde cuprinsulă lipsesce.. D-lă Panţu face parte din generaţia * tânără şi n’a scrisă multă. Aşă greşi deci, decă aşă cerea să-i socotescă va-lorea cantitativă a talentului său. Pentru acesta trebue să mai aşteptâmă şi alte scrieri dela densulă. Mă mulţămesc ; numai a mai accentua odată, că din mulţimea de scrieri fără direcţiă; ce sfe * publică la noi, începuturile d-lui Panţu : suntă conscii de direcţia loră. , Pornindă dela „Bobocelă44 ală lui Slavici, am voită să arătă anume pe ce pune şi d-lă Panţu temeiulă în scrierea unei novele. G. B. Buic». GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 Nr 124. Schwarze Seidenstoffe von 80 kr, <£ % «11%^ i: (f. F. Fjoflieferant), Zfirich. U robctts un& ftuffroeife îollfrci bas Fabrik-Depot G. Henneberg ITTuftcr rnngclţcnb. Btiefe HO fr. porto. Weisse Seidenstoffe von 65 kr. bis fK. U40 Pcr îfteter (ca* ţ20 CPual.) rerfcnbet robeu* nub ffiicftnetfe 3oUfrci bas Fabrik-Depot <■». HenneberK (f. F. Uoflieferanf), Ziirieh. îlîufter umgeljenb. Briefc ţO fr. Porto. ‘)rYrr^rfYrrrfTfrrtrfTfrrTr’m^ Nru. 8675—1888 YYYVYvyrrvvryYvrvYvrvv1 !: 14,8-8 Publicaţiune! In spitalulu civilă din locu, provecţută cu dreptulă de publicitate, are să se dea pe cale de oferte minus-oferentului alimentarea bolnaviloru pe durată de l1/2 ană, şi anume din 1 Iulie a. c. pănă în 31 Decemvrie 1889. Competenţii pentru acesta întreprindere au să-şî aşternă la pri-marulă orăşenescu din locă ofertele timbrate şi sigilate pănă în 22 Iunie a. c. după • prâncjîi la 6 ore. La ofertă are să se alăture ună vadiu de 100 fl. v. a. seu-In* .ia- ' . 1 • ‘ ' bani gata, seu în libele de depuneri la institutele bănesc! din locă seu hârtii de preţă valorose pentru cauţiune, cuprincjendă oiertulă totă-deodată şi dechiaraţiunea oferentului, cumcă acestuia ’i suntă cunoscute condiţiunile de ofertă şi că se supune loru. Condiţiunile de ofertă se potă vede în totă