EH&îlHEBa„ fdffliniiTTitiiiM
Tipotiala:
BRAŞOVU, piaţa mar* Mr 22.
8criaorî nefraociue nu a* primesc*, Manuajnp';* nu se r«-
trirm a!
Birenrile de emciiii:
BrafovS, piaţa mar* Nr. 22.
Inserate mai primesc* In VI** a: HudolfMosse, EaasensUin ă Vogltr (Otta Maas), Kt in r ich SehaUk, Alois Htmdl, M. Dulcea, A, Oppelik, J. Dan-nebtrg; în Birt ap alta: A. V. Gold-btrger, AnionMttei, Kckste in B ema t ; SsFraakffcrt: G.L.Daube; în Ham-burg: A. Stemer.
Preţul* inserţiuniloră: o seri* garmond* pe o col6nă 6 er. fi 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă ai luvoiălă. Reclam* pe pagina ITT-a o serii 10 cr. v. a. sin 30 bani.
*/.. .. .
^3^TTr2L"Cr XJ3L
.gazeta•* iese in fle-oare *Ji.
ibosameite pentru Anstredteia
PA un* anu Î2 fl., pe şAsei«»T 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pratnr Mânia şi străiiîttte:
P* un* an* 40 franci, pe *6se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
SeprenumerS la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Aboiuteitmi pentru Braşori:
la adminis traţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiul* I.: pe un* an* 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul* în casă: Pe un* an* 12 fl., pe sâse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un* esemplaru 5 cr. v. a. său 15 bani.
AtAt* abonamentele oăt* şi-inserţiunile sunt a se plăti' înainte.
Nr. 122.
Braşov*, Joi 2 (14) lunii
..................'~il**rn~ —	^
1888.
Diu causa s. serbătorî de mâne, diarulu nu Ta apără până Vinerii săra.
BrtfOVfi, 1 Iunie st. v. 1888.
Intr’unulft din numerii trecuţi ai foiei nostre, vorbindti de multele neajunsuri ale scdlelorft ndstre confesionale, amu susţinută că a-ceste nu întâmpină nici unu felu de sprijină din partea guvernului şi a organeloră sale, nici măcar pe calea administraţiunei, înles-nindu-se celă puţină autorităţiloră nostre şcolare esecutarea ordina-ţiuniloră loră în interesulă des-voltării regulate a înveţămen-tului.
Astădî putemă documenta prin-tr’ună flagrantă esemplu, că mini strulă de instrucţiune şi organele sale nu numai că nu dau mână de ajutoră autorităţiloră nostre superiăre şcolare, lăcendă se se respecteze disposiţiunile loră, der lucră chiar făţişă şi cu inten-ţiune pentru a paralisa şi pentru a submina stima şi vec|a, de care trebue se se bucure aceste autorităţi înaintea poporului.
Casulă, de care voimă să vor-bimă, nu e nou, der tocmai pentru aceea ne descopere într’ună modă bătătoră la ochi reulă, care este cu atâtă mai mare, cu câtă s’a învechită.
Inţelegemă cestiunea şcâlei confesionale române din Turţă, co-mitatulă Ugocea.	*
Celă ce a cetită corespondenţa publicată în numerulă de erî ală „Gazetei“, care ne înfăţişeză în puţine cuvinte cu-o rară claritate starea scalei române din Turţă, a trebuită sS se convingă, că aici se tracteza de-o despotică ingerinţă a ministrului de culte în afacerile nostre şcolare şi de ună terorismă ne mai pomenită ce’lă eserceză acesta asupra ordinariatului din Gherla, care vede râulu şi ar voî se-lă delăture, der nu cuteză a face nici ună pasă de frica ministrului.
Se constată că unulă din învăţătorii dela şcola din vorbă nu corespunde nicidecum chiămării sale. Autoritatea superioră şcolară îlă destitue. Ministrulă însă la arătarea organeloră sale îlă restitue în postă, pentru că e mare maghiaronă. Pop o rulă cere din nou depărtarea lui şi înlocuirea lui prin altă învăţătoră harnică. In urma acesta se face o noua investigare din partea autorităţii şcolare de Gherla. Popo-rulă aşteptă acum de ună ană şi mai bine sentinţa, der ea nu mai sosesce.
învăţătorulă viţiosă şi necores-puncjătoră continuă a’şl ocupa pos-tiilîi. Şcolarii lui nu facă nici ună progresă, causa învăţământului şi a moralului publică este ameninţată.
Nu-i mirare decă în asemeni împrejurări bieţii locuitori din Turţ nu mai sciu ce să începa, decă se vădu desămâgiţî şi în credinţa ce o mai aveau, că pentru durerile şi ranele loră voră afla balsamă de lecuire celă puţină la autoritatea competentă bisericescă.
Neprimindu nici ună răspunsă dela autoritatea loră superidiră bisericescă, Românii din Turţă, necăjiţi şi mâhniţi că nu li se face dreptate, se adreseză la însuşi ur-zitorulă dureriloră loră, la ministrulă de culte şi instrucţiune, dela care asemenea nu primescă nici ună răspunsă.
E naturală de altmintrelea, că ministrulă n'a putută sta de vorbă cu ei, căci densulă după lege, n’are nici ună amestecă în trebile şcd-leloră confesionale şi cestiunea pri-vesce numai pe consistoriulă de de Gherla.
Cine nu va vede în acesta si-tuaţiune abnormală, creată prin terorismilă ministrului şi prin slăbiciunea autorităţiloră competente bisericescl, celă mai mare periculă pentru biserică şi şcâlă? Cine nu vede că cu modulă acesta se în-străineză sistematică poporulă de mai marii săi bisericescl ? Cine nu va înţelege că planulă secretă ală adversariloră noştri este de a crea astfelă stări anarhice în biserică?
Nu putemă crede că capulă die-cesei gberlane, care precum sun-temă informaţi este atâtă de ge-losu pe autoritatea sa în biserică, ar fi nepăsătoră ţaţă cu nisce a-pariţiunî atâtă de îngrijitore, cari pună în jocă ve<ţa bisericei.
De ce der cu tote aceste nu face odată finită în puterea autorităţii sale episcopescî situaţiunei de plânsă, în care a ajunsă scola română din Turţă?
Ore să fi ajunsă la noi lucrurile aşa de departe ca autoritatea unui archiereu să nu mai cumpă-nescă nimică nici când e vorba de simpla înlocuire a unui învăţătoră neaptă ?
Este timpulă supremă ca afacerea şcălei din Turţă să se re-solve într’ună chipă, ca să scimă cum stămă şi la ce mai avemă să ne aşteptămă.
Schimbarea sistemului în Prusia.
S© pare că cu demisiunea ministrului Puttkammer încă nu s’a terminată crisa în Berlină. Acum se vorbesce din nou chiar de retragerea prinţului Bis-mark.
Organulă cancelarului, „Nord., allg. Ztg.u, e forte mâhnită din causă, că liberalii susţină relaţiunl cu cercurile curţii şi că ei află cele mai secrete întâmplări dela curte. Numita foiă ia în apărare pe Puttkammer, cjic®n(fă că auto-grafulă împărătescă, prin care s’a înaintată sancţiunea legei privitor© la prelungirea periodului electorală, nu’lă trage la răspundere, ci accentuâză numai, că împă-ratulă presupune că libertatea alegeriloru va fi păzită şi că organele guvernului voră încungiura în viitoră totă ce s’ar pute privi ca o înfluinţare a alegătoriloră.
Mai departe le împută foia bismar-kiană liberaliloră, că rămnescă la ună postă de ministru. Scirea adusă de „Frei-sinnige Zeitungu, cumcă pe prinţulă Bis-mark l’a surprinsă demisiunea neaşteptată a lui Puttkammer, o adeveresce, der
adauge că faptulă acesta pote mulţumi numai o partidă, a căreia politică de. fracţiune a adusă deja scădere CQnsciin-ţei de stată.
împrejurarea, că cancelarulă a dată ună prân4ă în onorea ministrului demi--fcittnath Puttkammer, ceea ce n’a mai făcută pănă acuma în caşuri analoge, dovedesce, că elă este forte indispusă din causa celoră petrecute.
Negreşită că trebue să-i cadă forte greu prinţului Bismark a se acomoda voinţei liberalului împărată Friderică îu contra convingerii sale. Foile liberale îşi dau totă silinţa de a esploata acâstă împrejurare în contra cancelarului. Aşa ele lăţiră faima, că Sâmbătă împăratulă nici n’a voită să primescă în audienţă pe Bismark. „Postu vine acum şi des-minte acestă faimă, cjicendă că împăra-tulu a voită să-lă primescă, dâr n’a putută din causă, că era forte obosită în urma suferinţei sale.
„Post“ mai adauge, că Duminecă a fostă'primită cancelarulă în modă forte cordială de împăratulă şi de împărătesa în Potsdam, şi că a fostă forte satisfăcută de conferenţa ce a avut’o cu pă-rechia împărătâscă.
Ori cum ar fi fostă însă primită, faptă este şi rămâne, că între Bismark şi între împăratulă esistă deosebiri de vederi asupra modului de procedere, cari au dată nascere din nou sgomotului, că campanilă urţiblă cu gândulă de a se retrage.
Se pare în adevără, că ceea ce se prepară acum la iniţiativa personală a împăratului Friderică este o schimbare a sistemului de guvernare în Prusia, căreia greu i se va pute acomoda cancelarulă cu „voinţa lui de fierău.
SCIRILE PILEI.
Ordinaţiunea ministeriului de hon-vedl pentru esecutarea legei privitor© la eonchiâmarea estra-ordinare a reservişti-loră, precum şi a celoră din reserva de întregire spre a servi activi în timpă de pace', a şi fostă subsemnată de ministrulă de honvecjl şi trimisă diferiteloră autorităţi. Foia oficială va publica în curendă — dice „Bud. Cor.u — acestă ordinaţiune.
*
* *
Foia aradaiiă „Alfoldu află din Bradă, că în baia „la doispre4ece apostolIu din minele dela Ruda, băieşii de acolo au dată peste o bucată mare de aură curată în greutate de 1 kilogr. şi 460 grame. Pănă acuma se scoteau de acolo cam 70 kilogr. aură pe ană.
*
* *
Ministrulă ungurescă de culte şi instrucţiune publică a oprită pentru usulă scolâloră din Ungaria următorele cărţi :
1.	Elemente de geografiâ comparativă pentru clasele inferior© şi mijlocii de gim-nasîi, scole reale coordinate, edată în Cernăuţi 1882, de Samuilă V. Isopesculu.
2.	Cursii elementară de istoria universală pentru clasa I., II. şi lU-a a scoleloră secundare, de Ioană Marescu, edată în Bucurescl. 3. Wandkarte von Europa, ent-worfen und gezeichnet von B. Kozenn; (Wien u. Olmutz, Verlag von Eduard Holzel.)
*
* *
Camera advocaţială din Cluşă a numită ca curatoră ală caneelăriei răposa-.
tului advocată din Turda, Anania Mol-dovanu, pe âdvocatulă din Turda Ale* sandru Veress.
*
* * " '
Deja acum doi ani teatrulu Tcodo* rini din Craiova era ameninţată de ruină şi morală şi materială. In acelaşă timpă d-ra Teodorini trecândă prin ţâră se o-presce în oraşulă său natală spre a-şl revede pe mamă-sa şi pe amicii săi. După primulă concertă i se facă ovaţi-unl entusiaste, şi ca răspunsă unei alocuţiuni, ea promite a reconstrui teatru Teodorini, voindă ca prin acesta să perpetueze renumele părinţiloră săi, renume ridicată de ea atâtă de susă. D-ra Teodorini — spune „Rom. lib.“ — a transformată legenda în faptă. Teatrală s’a reconstruită, după stilulă modernă, înzes-trându-lă chiar cu lumină electrică, şi ea îlă va umplea cea dinteiu cu frumosa-i voce. Celebra cântăreţă va merge în Craiova însoţită de-o primadonă şi un tenor, spre a da 0 seriă de concerte şi serate musicale în Septemvre viitoră.
*
* *
Alaltă-erl s’a celebrată la biserica Domniţa Bălaşa în Bucurescî căsătoria d-şorei Efrem Germani cu d. A. Rosetti-Solescu. Nuni erau Domniţa Elena Cuza cu d. Teodoră Rosetti, presidentulă consiliului.
*
* *
Renumita cântăreţă Adelina Patti, care a debutată în timpulă din urmă în Buenos-Ayres, este urmărită la fiă-care pasă de o bandă de hoţi din Anglia, cari şi-au pusă de gândă a ajunge cu orl-ce preţă în posesiunea giuvaericale-loră ei. O încercară de furtă prin spargere în locuinţa de vâră a d-nei Patti nereuşindă, hoţii, cari suntă conduşi de ună Englesă, au hotărîtă sâ răpescă pe cântăreţă însă-şl şi să o deţină pănă ce le va plăti o sumă mare de rescumpă-rare. Câtă timpă a petrecută în Buenos-Ayres d-na Patti a fostă acompaniată la tote preumblările ei de 2 poliţişti secreţi şi alţi poliţişti pândeau în locuinţa ei.
*
* *
Cetimă în „Rom. liberă,u că d-lă V. Mândreanu, actuală profesoră la scola normală de institutori, e numită în postulă de directoră ală acelei scole.
*
* *
Prinîatele bisericei catolice din Sta-tele-Unite americane, cardinalulă Gib-bons, a pusă de curendă în Washington petra fundamentală a viitârei „ Universităţi catolice a Aniericeia. O mulţime de demnitari bisericescl. precum şi preşedintele Cleveland şi membrii cabinetului său au asistată la ‘festivitate. Suma adunată pentru didirea acestei universităţi se ridică la ună milionă de dolari. Din a-cestă sumă a contribuită numai d-ra Mary Gr. Caldwell din Washington 300,000 de dolari, din care causă Papa i-a conferită o medaliă de aură, ce i-a predat’o cardinalulă cu ocasiunea aşedării petrii fundamentale.
*
* *
Escursiune la Vâlcele (Elopatak) şi Tuşnadu.
Biroulă orăşenescă din Cluşiu ală călei ferate de stată reg. ung. însărcinată cu estrădarea de bilete ne face cu-noscă, că în 7 Iulie st. n. anulă curentă la tote staţiunile liniiloră Oradea-mare-Feldioră, Ghirişu-Turda, Cucerdea-Ter-
Nr 122.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
gul-Mureşului, Teuş-Simeria şi Copşa mică Sibiiu se voră estrăda bildtş de mersă şi întorşii (tour şi retour) cu pretu scăzuta de 50 la sută, valabile pe timpii îndelungată până la Feldiora cu scoptt1 de a se putea cerceta băile dela Vâlcele (Elopa-tak), Tuşnadă şi Malnaşă. E consultă ca cei ce voră lua parte la escursiune să se insinueze mai înainte, deorece pentru aceia, cari se voră insinua pănă la 26 Iunie la numitulă biurou, se va îngriji şi de trăsuri (dela Feldioră încolo); de altmintrelea nu e de lipsă a se insinua mai înainte.
Unii biletă tour şi retour pentru a-ceasta escursiune costă: dela Cluşiu cl. II 13.10, cl. IU 9.30; dela Oradea-mare cl. II 19.50, cl. HI 13.90; dela Turda: cl. II 11.30, cl. III 8.10; dela Târgu-Mureşului cl. II 12.70, cl. III 9.10; dela Alba-Iulia cl. II 9.60, cl. III 6.90; dela Aiudă cl. II 9.30, cl. UI 6.70; dela Me-diaşă cl. II 6.20, cl. III 4.40; dela Si-ghişăra cl. II 4.50, cl. III 3.20; dela Sibiiu cl. II 8.50, cl III 6.10; dela Blaşă cl. H 7.80, cl. III 5.50
Sinodalii archiecesal din Sili.
(Fine.)
Din raportulă senatului epitropeseă aflămă, că în urma economisirilor!* făcute în anulă 1886 la tote fondurile şi fundaţiunile, afară de fondulă „Seminarului Andreianău, s’a capitalisată din venite mai multă decâtă s’a preliminată.
In 1887 s’au preliminată percepţiunl bugetare la tote fondurile şi fundaţiunile în sumă de 141,241 fl. 76 cr., din aceştia s’au încassată numai 131.064 fl. 91 cr.; erogaţiunile preliminate pe acelalaşă ană au fostă de 135,526 fl. 32y.2 cr., de faptă erogaţiunile au fostă însă numai 111,743 fl. 81 cr. Resultă de aci ună restă activă de 19,321 fl. 10 cr.
Starea fonduriloră şi fundaţiuniloră archidiecesane cu finea anului 1887 a fostă de 1.717,703 fl. 56 cr. Crescămân-tulă faţă cu anulă precedentă: 14,388 fl. 50 cr. Aprope 73% din avere este alocată în efecte publice, dintre cari însă aprope 69% suntă scrisuri fonciare dela diverse institute.]
Valorea întregei averi bisericesc! administrată de comune representă suma de 3.287,426 fl. 40 cr.
Fondurile şcolare ale unoră comune gr. or. din Valea Bârgăului (protopopia-tulă Bistriţei) s’au scosă de sub administraţia Comitetului fonduriloră grăniţe-rescl din Năsăudă, predându-se în ad-ministraţiunea unui comitetă şcolară alesă
FOILETONUL^ „GAZ. TRANS.“
Movila lui Râsvaml.
(Legendă.)
Multe ne’nţelegerf şi certe au mai fostă între unii domnitori români şi mult sânge nevinovată a trebuită să se verse din pricina loră. Şi decă ne’nţelegerile şi certele acelea ar fi adusă vre-ună bine seu vr’ună folosă ţării, peste care au domnită- ei, atunci nu nî-ar fi ciudă. Der ele numai bine şi fericire n’au a-dusă, ci totă numai daune şi neajunsuri, tânguiri şi supărări, de cari ţi se sf&şiă inima când îţi aduci aminte.
O astfelă de ne’nţelegere şi certă a fostă şi între Răsvanu şi Irimie Movilă, domnitorii de odinioră ai Moldovei.
Scirea, care a străbătută din gură în gură şi din ană în ană pănă ce a a-junsă şi la noi, ne spune, că atâtă Ungurii câtă şi Lcşii, vecinii Moldoveniloră, cercară de repeţite ori să pue mâna pe Moldova. Der fiindcă nu e aşa de lesne a supune o ţeră, după cum şi-ar închipui cine-va, de-aceea, ca să-şi potă mai de grabă şi mai lesne ajunge scopulă, atâtă unii câtă şi alţii, cum muria seu se mazilia vr’ună domnitoră română, îndată se puneau luntre şi punte ca să vie în loculă lui la cârmă unulă dintre
în sensulă statutului organică de comunele pţoprie. ţ
;Dkipă cetirea raporturiloră, domnulă Dianmndi Manole presenteză Sinodului 5* interpelaţiunl, dintre pax|, cea dintâiu, referitore la întregirea protopopiatului vacantă ală Braşovului I, amă publidat’.o deja în Nr. 109 ală 'foiei nostre din anulă curentă.
La interpelaţiunea a doua: decă în faţă situaţiunei grele de adî eT şcoleloră centrale române din Braşovă, care reclamă presenţa capului bisericei la esamene, Es-celenţa Sa Metropolitulă are de gândă să ia parte la esamenele proxime şi la cele din viitoră ale acestoră şcOle? — Escelenţa Sa declară, că decă numai ’i va fi posibilă şi decă va fi sănătosă va lua parte la aceste esamene. Ocupaţiu-nile l’au reţinută pănă acum a-o face acesta în personă, der de vre-o câţiva ani încoce n’a întrelăsată a fi substituită prin vicarulă său archiepiscopescă.
La interpelaţiunea a treia, referitore la întregirea parochiei din Ţînţarî, se răspunde, că afacerea este în stadiulă pertractării şi se crede, că în curândă se va resolva.
La interpelaţiunea a patra, în privinţa nehirotonisirei preotului alesă în comuna Hermană, Presidiulă răspunde, că suntă pedecl canonice; se va îngriji însă ca causa să fiă câtă mai curândă resolvată.
La interpelaţiunea a cincia, în privinţa neexpedării ajutoreloră pentru scole se răspunde, că acestă causă se află deja în lucrare.
D-lă deputată Strevoiu interpeleză în privinţa procesului Româniloră cu Grecii din Braşovă. Presidiulă răspunde, că istoria procesului este cunoscută de prin cjiare. Resultatulă este a4l, că biserica Sântei Treimi din Braşovă s’a declarată de cătră forulă supremă judecătorescă ca proprietate esclusivă a credincioşiloră de naţionalitate grecă. Apelă nu esistă în casulă de faţă. Numai cestiunea lim-bei mai remâne deschisă. In sentinţă nu se cuprinde nimică în privinţa acesta. Credincioşii bisericii greco or. de naţionalitate grecescă au esclusă cu volni-ciă limba română din susă cjisa biserică. Escelenţa Sa Metropolitulă a declarată acestă procedere ca contrară disciplinei bisericesc!. Promite că va sprijini causa acesta la forurile competente. Asta ar fi făcut’o şi pănă acum, decă n’ar fi fostă reţinută a se pute înţelege cu d-lă ministru de culte Trefort, din causa bolei acestui din urmă.
In bugetulă anului 1889 s’au preli-
acei fii de domnă seu boieriu uşuratici şi neprevedătorl, despre care cugetau ei că li se va supune la tote şi întru tote.
Aşa s’a întâmplată şi pe timpulă a-legerii domnitoriloră despre care ne e vorba. Ungurii adecă, cum prinseră de veste că Moldova erăşî a rămasă fără de domnitoră, făcură ce făcură şi puseră în loculă lui pe unul dintre cei mai mari şi mai înverşunaţi protivnicl ai fostului domnitoră, adecă pe boierulă Ştefană Răsvanu.
Irimie Movilă, care era fiu de domn şi care de multă ducea dorulă domniei moldovenesc!, cum aucji că Răsvană a fostă numită domnitoră peste Moldova, nu-i veni de feliu la socoteală. De-aceea a şi începută a-i purta Sâmbetele. Der-fiindcă elă pe timpulă acela nu se afla în ţera sa, ci în ţera leşescă, unde fugise încă pe când trăia domnitorulă de de mai nainte, şi fiindcă nu-şî pute aşa de grabă împlini scopulă, după cum îi era dorinţa, de aceea aştepta pănă ce va sosi ună prilegiu mai potrivită şi mai priinciosă pentru densulă.
Der elă nu trebui să aştepte multă timpă, căci prilegiulă dorită a sosită mai de grabă de cum a cugetată.
Turcii, duşmanii ne ’mpăcaţl ai Creş-tiniloră, se sculară erăşî cu putere asupra Româniloră, ei se porniră mai întâia asupra ţării muntenesc!, de unde
minată diurnele deputaţiloră Sinodului în sumă de 2034 fl., spesele de călătoria 856 fl. 52 cr., pauşale pentru biurou 50 fl. La ofaltă 2940 fl. 52 cr.,
Sinodulă şl-a încheiată agendele sale în. diua de 12.(24) Maiu, după ce a ţinută cu totulti 13 şedinţe.
Serbarea dela Cotrocenl.
După cum se anunţase, Duminecă la 3 şi jumătate după amecjă, serbarea copiiloră în costume din secolulă XVIII de orice felă s’a făcută în frumosulă parc ală palatului de veră dela Cotrocenl.
încă dinainte de ora indicată, invitaţii şi invitatele, mititei şi drăguţi ai M. S. Reginei începuseră a sosi. Era ună farmecă, o plăcere nespusă a sta la intrare şi a aplauda sosirea miciloră mar-chisl şi marchise, duci şi ducese, ofiţeri din Royal-Champagne şi cavaleri de Saint-Louis, lăptăriţe şi păstoriţe â la Estelle şi Nemorin; toţi eroii dela Trianon şi dela Marly defilau înaintea nostră strălucitori în atlasurî şi ’n dantele, în rochie â pa-niers să fi aprinsă gelosia domnei de Pompadour. Colori vii şi vesele cari se armonisau gingaşi cu pudra în pără a tinereloră marchise şi peruca albă ano-bililoră conţi. Les petits abbes, cu ochii şi buzele licărindă de spirită, îşi aran-geau cu deosebită cochetăriă mursele, pe cari mamele sciute şi doritore a nu comite nici ună anachronismă, nu uitaseră a le pune pe figura loră rumenă şi pudrată. O observaţiune în trecăte : pe mulţi din aceşti abbes şi marchisl, mursele îi supărau, aşa că pe la finele ser-bărei cu verfulă limbei stricau fără milă economia murseloră, de erau pe lângă buze.
Costumele francese erau firesce în imensă maioritate. Vr’o 2—3 costume române de boeroice, vr’o câţl-va ţărani bogată îngăitănaţl, şi pici pe colea câte ună costumă fără epocă seu din timpulă revoluţiunei francese, Ies incroyables.
Ajunşi, copiliţele şi copilaşii erau conduşi în drepta în fundă, pentru a forma cortegiulă M. S. Reginei. La 4 ore acestă cortegiu apăru. Ună murmură de admirare saluta apariţiunea lui în faţa palatului. Mumele, surorile şi rudele, forte multe îmbrăcate totă în toalete XVIII, siecle — o splendidă gamă de colori primăvăratice — priviau cu ochii umecjl de lacrămî.
M. S. Regina păte cjice cu dreptă cuvântă, că a făcută să salte înduioşate inimile a sute de mume. De unde plecase şi pănă la chiosculă unde avea
aveu de gândă să trecă apoi şi-’n Moldova.
Răsvană, cum audi de una ca a-ceasta, nu aştepta pănă ce Turcii voră ajunge în Suceava, ci adunândă în grabă oste de ţeră sări domnitoriului munte-nescă în ajutoră ca împreună cu acesta să răspingă pe sălbaticii şi nesăţioşii păgâni la timpă, pănă ce nu apucă a întră în ţeră.
Irimie Movilă, cum simţi că Răsvană s’a pornită în protiva Turciloră, bucuria lui nu era prostă; nu pentru-că Răsvanu va învinge pe Turci şi va mântui ţera de dânşii.... ferit’a Dumne4eu!... nu pentru acesta, căci lui nu-i era ţera în capă, ci pentru aceea, că fiindă Răsvană încurcată în răsboiu cu Turcii, mai de grabă şi mai lesne îi va putea cuprinde tronulu. Deci fără întârdiere ceru elă ajutoră dela LeşI ca să se potă mai iute porni spre Moldova.
Lcşii, cari, după cum amu spusă, voiau asemenea să pue mâna pe Moldova, şi cari pe timpulă acela trăiau în duşmănia cu Ungurii, prietenii lui Răsvană, nu se puse de feliu de pricină, ci îndată îi dete ajutorulă cerută, sciindă prea bine că ceea ce facă ei nu facă spre binele şi folosulă lui Irimie, nici spre fericirea Moldovei, ci numai spre binele şi folosulă loră.
Der lui Irimie nu-i păsa nimica de
*
să se oprescă, cortegiulă fâcă vr’o 10 minute. Marchisii şi cu tote ducesele iuţeau pasulă căci în acelă chioscă priviri© ll-erau atrase iresistibilă de mii de jucării.
Ajunseră; împărţela începu şi cu dânsa şi ţipetele de bucuriă. Forte bine învăţaţi şi stilaţi asupra etichetei curţiloră suverane, marchisii şi marchisele uitară şi etichetă şi reverenţă de făcută şi orice. Şi aveau dreptate: erau miile de jucării înainte-le, pe urmă le primiră, pe urmă le judecară. Totă atâtea treburi cari trebuiau însoţite cu gesturi, cu salturi şi cu chiote cari n’oră fi fostă Louis XV, der cari erau din cele mai drăgălaşe.
Cine cunăsce nemărginita iubire a M. S. Reginei pentru copii şi copilaşi îşi pote lesne închipui ce surîsă de adâncă fericire era pe figura Maiestăţei Sale. Serbarea însă continua. Bufetulă, gimnastice, jocuri cu păpuşi, cameră obscură cu minuni de totă felulă, căluşarii neobosiţi ai lui Mocenu şi ai lui Velescu, lăutarii secolului XVIII, părinţii lui Barbu Lăutarulă, carulă cu sticluţele în cari erau doctorii forte dulci în contra „ne-ascultărei“, „ lăcomiei “, „ lenevieia, „ştren-găriei“ etc. făceau una după alta ca sutele de nobili şi gentildonne să alerge când colo când colo.
Mumele, părinţii, rudele îi urmau şi astfelă grupurile se făceau şi se desfăceau pe fondulă verde închisă ală parcului în sute şi mii de colori. D. Mandi, foto-grafulă, a luată peste 20—30 de probe, căci erau minunate tote aceste nepreparate şi firesc! aşedărf ale invitaţiloră Maiestăţei Sale Reginei.
Maiestatea Sa Regele a stată ca şi M. Regina pănă la sfârşitulă acestei strălucite serbări, numai că Regele a binevoită a conversa mai multă cu aceia, cari nu erau marchisl şi ducese, pe când M. S. Regina era numai a învitaţiloră şi invitateloră sale. O marchisă de vr’o patru-cincî ani o ţinea de mână, ună duce ’i se acăţase de rochiă, ună petit abbc alergândă după jucăriă o călca pe rochiă. Tabelulă era înduioşătoră. Totă lumea împărtăşia fericirea şi veselia Ma-estăţei Sale.
O săptămână întregă totă acestă mare nobilime a secolului XVIII voră vorbi de frumseţele serbărei dela Cotrocenl şi decă cei ce au fostă voră povesti mândreţele, cei ce nu au fostă voră începe să plângă, ducii şi viconţii din a-ceia di îi voră consola (jic^ndu-le: lasă că o zină ne-a spusă, că Regina nostră o să mai facă o serbare şi la a-nulă; atunci şi tu o să fii mai mare şi
acesta. Elă voia cu ori şi ce preţă să fiă domnă, câtă despre altele prea puţină îlă durea capulă. De aceea cum căpăta ajutoriulă cerută, de-a-una se şi porni spre Moldova şi nu multă după ce intra în ţeră se făcu, cu ajutorulă Le-şiloră veniţi cu dânsulă, precum şi cu ajutorulă unoră boeri moldoveneşti doritori de domnii nouă, Domnitoră şi stă-pânitoră în loculă lui Răsvană.
Răsvană Vodă, la rândulă său, cum prinse de veste că Irimie a intrată cu oste străină în ţeră şi i-a răpită tronulă, se făcu focă şi pară de măniă, şi cum sfârşi răsboiulă cu Turcii nu întărea nici măcară ună minuţă de-a se întorce cu oştea sa, precum şi cu o mulţime de oste ungurescă asupra Sucevii ca să alunge pe Irimie.
Irimie însă, înţelegândă de venirea lui Răsvană cu Ungurii şi sciindă prea bine ce-lă aşteptă decă nu-şl va pune din cu bună vreme pielea la adăpostii, nu stete cu manele în şolduri, ci strinse şi elă oste de ţeră câtă a putută şi precum a putută şi s’a gătită să stea cu răsboiu în protiva lui Răsvană.
Era într’o Duminecă, când s’a apropiată Răsvană cu Ungurii săi de tergulu Sucevii. Irimie Vodă, eşită fiindă la sătulă Arcni, adică în partea despre mia4ă-4i-apusă a oraşului Suceava, a tocmită ostile sale asupra oraşului şi anume: os-
1888
Kr. 122.
GAZETA TRANSILVANIEI.
C ia mama şi pe tine la acesta â doua serbare.
Nici comerciulii capitalei nu se va supăra de repetiţiunea unoră asemenea serbări, care a pusă la mişcare atâtea din ramurile lui. La 7 serbarea era terminată spre mâhnirea adâncă a seniori-lortt şi a nobileloră domne. Suindu-se în trăsură multora le picura pe furişă câte o lacrimă două, şi era patru cesurf de când se aflau la Kermesă. Rar serbare cu ună asemenea succesă!
(„Românulă.")
întâmplări diferite.
Sflrşitulă unui amorţi. In 7 Iunie c. a stată pe banca acusaţiloră înaintea tribunalului r. din Turda tînăra văduvă Matilda Wagner măr. Szekely, despre care amă amintită la timpulă său, că în dimineţa cailei de 26 Martie şl-a omorîtă bărbatulă, pe care îlă iubia atâtă de multă. Nefericita acesta abia are 27 ani, e de confesiunea luterană şi este născută în Reghinulă săsescă. A fostă fe-meiă frumosă odată, sprintenă şi voinică. Astă(}I însă, abia câte-va luni după comiterea crimei, tinereţele şi frumseţea acestei femei. au dispărută cu desăvîrşire. Vieţa ei representă ună romană întregă. S’a căsătorită înainte de asta cu 8 ani cu Szekely Miklos. Săracă era ea, săracă era elă. Unica, der cea mai scumpă avere a.lorii era convingerea, că se iubescă unulă pe altulă. Mai întaiu ţinură în arendă o cârciumă; afacerea însă ll-a mersă rău, M ceea ce a contribuită şi uşurătatea de ihinte a bărbatului său. Se înfundară în datorii şi era aprope să ll-se liciteze totă ce mai aveau, der tocmai în momentulă estremă câştigară la lotăriă cu 50 cr. suma de 200 fl. Cu aceştia scăpară de belea şi-şî deschiseră o mică boltiţă. fericirea loră era erăşl la locă.
Totă din neghiobia bărbatului însă, Curendă după acesta fură secvestraţl din Bou. Acum începu credinciosa nevastă | se pune pe gânduri. Pentru a’şl pute iigura o subsistenţă pentru sine şi iu-bitulă său bărbată, se hotărî să se facă tfilegrafistă. In scopulă acesta ’i trebuia 8$ absolveze mai întâi scola civilă din Turda şi apoi să între la cursulă de te-igrafiă. Se puse cu totă dinadinsulă pe studiu. Ceru în fine să i se ficseze o 4i pentru a face esamenulă. ţ)iua i se fixa âm nefericire deodată cu terminulă pusă pentru licitarea averei loră. Din astă eausă esamenulă se amâna şi ea ceru ună BOU termină. Tocmai în intervalulă a-cesta însă veni dela Pesta însciinţarea, <$ în funcţiunile telegrafice ale statului m se mai primescă femei, şi aşa depu-B§rea esamenului era de prisosă. Ce să focă acum bieta femeă? — Ea nu re-Bmţâ la luptă; învăţa fotografia în ate-fierulă unui fotografă din Turda, convine eu fotografulă şefă să-i dea instrumentele de lipsă şi pornesce în lume la câştigă. Se duce în Mediaşă, se duce în Aiudă, fii Elisabetopole etc., der nu putu câş-
tiga atâta, ea să âe potă susţine pe^ea, necum să susţină pe bărbatulă ei şi să mai dea şi fotografului jumătate din câştigă.
Abcese şi de ocupaţia acesta. Se duse apoi la ună bărbată cu influinţă din Turda şi-lă ruga să interviă pentru bărbatulă său spre a-i câştiga o funcţiune. Totă în asemenea scopă pleca la Budapesta, unde prin influinţă unui frate ală ei îi şi succese a câştiga pentru bărbatulă său ună postă cu 30 fl. pe lună. Femea scrise atunci bărbatului să mergă la Pesta ca să-şi ocupe postulă. Bărbatulă însă nu voi să mergă, căci, în urma intervenirei personei la care se adresase nevastă-sa primi postulă de scriitoră la primăria din Turda şi de a-ceea altă postă nu vru să primescă. Nu vru să-şi primescă îndărătă însă nici nevasta. La repeţitele scrisori ale ei, nu-i răspunse de locă.
Femea cade în nedumeriri. O epistolă, ce-o primi mai târ4iu, prin care bărbatulă ’i face cunoscută, că nu mai vre să scie de ea şi că vre să se des-părţesoă, o aduse la desăvîrşită desperare. Femea veni acasă, rugă pe bărbatulă s’o însoţescă pănă la o soră a ei în comuna învecinată Poiana. Bărbatulă ’i denegâ cererea şi ea merse singură la Poiana. Scrise de acolo câteva epistole de adio, er în dimineţa 4ilei de 26 Martie se reîntorse pe josă la Turda înarmată cu ună pistolă. Pe bărbată. îlă afla încă în pată. Se ruga cu stăruinţă s’o primescă erăşl ca soţdă, adăugendă, că nu pretinde nimică din câştigulă lui şi că va trăi la o soră a ei în Poiana; totă ce doresce este, să-lă aibă pe elă de bărbată. Bărbatulă răspunse de re-peţite ori: „acesta nu va fi în veclu.
Jalusia femeii ajunse atunci la culme; eu trase cu pistolulă asupra bărbatului şi-lă omorî imediată. Voi să se împusce apoi pe sine, der proprietarulă casei o reţinu.
Afacerea se pertractâ la tribunală. Procurorulă presentâ pe femeiă ca pe o vagabundă, ce asemenea unui demonă persecuta pe bărbatulă său şi ceru să fiă condamnată la morte prin ştrengă. Luându-se însă în considerare numerâ-sele împrejurări atenuante (uşurătore), tribunalulă o condamna la 15 ani închi-sore. Contra acestei sentinţe se insinua recursă atâtă din partea apărătorului, câtă şi din partea procurorului. In împrejurări analoge juriulă din Francia de pildă nu credemă c’ar fi pronunţată ună verdictă condamnatoră.
Literatură.
In tipografia A Mureşianu din Bra-şovă a eşită de sub ţipară Ediţiunea a doua din partea III a Aritmeticei d-lui Bomeţiu Bogariu, directoră şi învăţătoră la scola capitală din Satulungă. Editura librăriei H. Zeidner în Braşovă. Preţulă 30 cr. Opulă constă din eserciţii practice cu numerii dela 1 pănă la 1.000,000 după sistemulă decadică în usulă scole-
loră primare. Partea III cuprinde: cele 4 operaţiuni fundamentale cu numeri întregi simpli, cu numeri complexl de valore decimală şi cu numeri complexl ce nu suntă de valore decimală. Fracţiunile decimale şi vulgară. — I suntă cunoscute publicului nostru multele recen-siunl favorabile, ce s’au făcută în anii trecuţi oursului de aritmetică lucrată în 4 broşuri separate pentre scolele primare, de d-nii institutori Dom. Doga-riu şi I. Dariu. Partea III a acestui cursă s’a tipărită în ediţiunea a doua, revă4ută , corectată şi înavuţită de domuulă Domeţiu Bogariu. Acesta a-2-a ediţiă e cea mai bună dovedă despre valorea cărţii. Mai adaugemă, că autorulă ţinendă contă atâtă de cuprin-sulă anterioră ală cursului său, câtă şi de planulă ministerială mai nou, precum şi de normativulă şcolară, a făcută în ediţiunea de faţă mai multe modificări şi îmbunătăţiri. Autorulă încujură pe câtă se pote definiţiunile şi regulele seci şi pe învăţăceii săi voesce a-i conduce treptată prin esemple practice dela cunoscută la ' necunoscută, dela simplu la complicată etc,, aşa ca elevii să potă afla din esemple regulele după cari au să calculeze. Nu ne îndoimă, că învăţătorii români voră da atenţiunea cuvenită acestei aritmetice.
SCJRÎ TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.u)
Berlină, 13 Iunie. — B61a împăratului s’a agravaţii. Nu mai pote bine înghiţi, temperatura a crescuţii.
Astă4î se respîndise faima, că crisa ministerială ameninţă a deveni generală şi că şiprinţulă Bismarck ar voi să demisioneze, der boia împăratului face, că acestorft faime nu li se dă destulă atenţiune.
Bruxella, 18 Iunie. — Resulta-tulii alegeriloru pentru cameră însemnă întărirea domnirei clericalilor ă în Belgia.
Logodnă.
Dlă Ioană Stoica, profesoră la sc6-lele elementare din Blaşă, s’a .logodită în 9 Iunie n. c. cu dra Teresia Corvinu din Orăştiă.	' -
ULTIME SCIRl.
Bologna, 11 Iunie. Recepţiune solemnă a studenţilorii italian! şi străin! s’a făcuţii erî. Mai j multe discursuri s’ău rostitu şi aplaudată. Studenţii german! au salutată pe Românii scoţendă săbiile loră din
din teacă şi sţrigândă: „Traiâseă România neatinsă !u
Studenţii primiră la 5 <5re la gară pe studenţii francesî. Au fostă scena de entusiasmă indescriptibilă. Studenţii german! H urcară în aceleaşi trăsuri împreună cu studenţii frances! şi au străbătută oraşulă la braţe.
Cursnln pieţei Braşovu
din 9 Iunie st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.48 Yend.		8.50
Argintă românescă .	n	8.42	r	8.46
Napoleon-d’orI . . .	n	10.-	N	10.08
Lire turcescl . . .	n '	11.80	11	11.35
Imperiali		n	10.30	11	10.35
GalbinI .....	»	5.89	11	5.92
Scris. fonc. „Albinaw6u/0	ii	101.-	11	—.—
n >1 n 5%	11	98.—	11	98.50
Ruble rusescl . . .	ii	108.50	11	109.5
Discontulă ....	67,--	•8% pe	ană.	
Cursulă la bursa de Viena
din 12 Iunie st. n. 1888.
Renta de aurii 4%.................99.10
Renta de hârtiă570 ............... 86.90
Imprumutulă căiloră ferate ungare . 151.90 Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostii ungare (1-ma emisiune) . .	95.50
Amortisarea datoriei căilorii ferate de
ostii ungare (2-a emisiune) . . 126— Amortisarea datoriei căilorii terate de
ostii ungare (3-a emisiune) . . 115.80 i Bonuri rurale ungare .	. 105.40
Bonuri cu clasa de sortare .... 104.80 Bonuri rurale Banată-Timişă . .	104.75
Bonuri cu cl. de sortare..............104.75
Bonuri rurale transilvane ....	104.70
Bonuri croato-slavone...............104.—
Despăgubirea pentru dijma de vinii
ungur es că.......................99.50
Imprumutulă cu premiulă ungurescă 125.75 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului.......................124.25
Renta de hârtiă austriacă ....	79.80
Renta de argintă austriacă ....	80.95
Renta de aură austriacă...............109.90
Losurf din 1860 ..................... 137.75
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 864— Acţiunile băncei de credită ungur. . 282.50 Acţiunile băncei de credită austr. . 284.50
Galbeni împărătesei ................ 5.95,
Napoleon-d’orI.........................10.02
Mărci 100 împ. germane.................61.95
Londra 10 Livres sterlinge .... 126.45 '
Bursa de Bucurescî.
Cotă oficială dela 28 Maiu st. v. 1888.
		Cump.	vând.
Renta română 5u/0 ....		90-	91.—
Renta rom. amort. 5% • •		91*72	92.7,
Renta convert. 6°/0....		89.-	t*>.—
Impr. oraş. Buc. 10 fr. . .		35.-	38. -
Credit fonc. rural 7% • .		105.—	106.-
rt n ii 5% . .		89*74	70.74
„ „ urban 7%. . .		107.-	107.74
ii ii ii 6% • • •		98.-	99.—
*i ii ii 5°/(j. . .		85.7,	86.—
Banca naţ. a Rom. 500 Lei.		945.—	960.—
Ac. de asig. Dacia-Rom.. .		220.—	225.—
Ac. de asig. Naţională. . .		—.—	—.—
Aură contra bilete de bancă		18*74	17—
Bancnote austr. contra aură.		2.—	22—
Aură contra argintă seu bilete		16.—	16*74
Florină valore austriacă . .		2.01	2.
Editorii şi Redactorii responsabilii: Dr. Aurel Mureşianu.
tea de ţeră a tocmit’o lângă sătulă Areni,
cea leşescă ce a avut’o la sine, a fecmit’o ceva mai la câmpii despre sătulă Şcheia, pe sub malulii ce se află a-lâfcurea pe lângă Brumulu-Băii, adecă pe sub malulii dealului pe a cărui culme se află astă4l Zamca.
Irimie singurii, pe când se făceau tete- tocmirile acestea, nu se afla la oste, d olă era la biserica din Areni la sfânta liturghie.
V;. Când sosi treba la adecă, unii cer-«fcaşă se duse degrabă şi-i dete de scire, oft oştile lui Răsvanii se vădă cum vină $‘se apropiă de oştile ţârii.
Insă Irimie Vodă, deşi scia că în şţfelă de împrejurări primejdiose nu e l^ne a pierde multă timpii înzadară, totuşi n’a voită să esă din biserică pănă Cff nti s’a sfârşită sfânta liturghia.
Se ajungeau acuma hârîţii lui Răsvanii cu oştile ţârii şi Irimie Vodă totă oh eşise încă din biserică, er când a eşită, atunci oştile se întâmpinară din imbe părţile, şi după o luptă înverşunată între oşti, au lovită Leşii în oştea ungurescă din aripa dinspre Şcheia şi îndată îmbărbătându-se şi fruntea oşti-foră de ţeră, unde era Irimie Vodă, a înfrântă pe Unguri.
Răsvană Vodă, care se afla în fruntea Rnguriloră şi de sub care că4use în restimpulă acesta doi cai loviţi de arma
protivniciloră săi, vâ4&ndă că nu e lucru de şagă, încăleca pe ună ală treilea cală şi se sili ca să oprescă oştea ungurescă, şl-a oprit’o, şi îmbărbătându-o a tocmită răsboiulă eră la locă. Der de geba i-a fostă totă încordarea şi îmbărbătarea, căci îmbărbătându-se şi oştea lui Irimie Vodă, care se afla într’ună locă mai bună şi în a cărei frunte se aflau Leşii, în curendă purcese oştea lui Răsvană în resipă şi prinse la fugă.
Răsvană Vodă, părăsită acuma de ai săi, părăsită de Ungurii, în cari îşi puse totă încrederea şi nădejdea, părăsită de toţi câţi se aflau pe lângă dân-sulă, şi vă4ândă că nu-i mai rămâne nimica alta de făcută, cugeta în sine: „fuga-i ruşinosâ, deră-i sănătdsău, şi cum cugeta, aşa şi făcu. Dete şi elă dosă la faţă şi prinse a fugi, cugetândă că cu fuga va scăpa. Der înzadară, că ostaşii lui Irimie urmărindu-lă şi fiindă, precum se vede, mai sprinteni la picioră decâtă densulă, îlă ajunse, îlă prinse şi luân-du-lă pe susă îlă duse şi-lă dete pe mâna lui Irimie Vodă.
Ce face acum Irimie Vodă?.... Po-runcesce mai întâiu ca să-lă sluţescă de naşă şi de buze apoi începe a-ltt -mustra şi a-i 4ice:
— Nu ţl-a fostă de ajunsă, că ai lucrată din răsputeri la surparea înaintaşului meu!... Ai voită ca şi trupulă
meu să-ţi sliijescă de scară pe care să te poţi mai degrabă înălţa la seaunulă domnescă?... Despre mine, decă acesta ţl-a fostă dorinţa, fiă! te-i înălţa, der nu pe trupulă meu, ci pe una dintre acelea ce’nsemneză numele meu, şi nu la mărire, cum ai aşteptată, ci la peire, cum ai câştigată!... Cine sapă gropa altuia, singură cade într’ânsa !...
— Tu 4icl, că eu aşă fi voită a mă urca pe trupulă tău, la mărire, uiţi însă că tocmai tu eşti acela! — respunse Răsvană cu sânge rece. — Sunt pe mânele tale, Irimie, poţi să faci cu mine ce vo-escl! Der nu uita, că ceea ce ai făcută tu acum cu mine şi ceea ce mai ai de gândă să faci, nu e nici decum o faptă vitejescă nici creştinescă, ci o faptă pă-gânescă şi barbară, şi vărsarea nevinovatului meu sânge amară o să se resbune odată nu numai asupra ta, ci şi asupra întregă nemului tău!...
Insă Irimie nu băga în semă cuvintele lui Răsvană, din protivă, fâră cea mai mică mfistrare de cugetă, i-a tăiată capulă şi i l’a înfiptă într’ună pară înaltă pe care l’a înplântată apoi pe verfulă unei movile de Iută de lângă Brumulu-Băii în protiva cetăţii şi curţii domnescl anume ca să se potă vede atâtă din cetate câtă şi din curte.
După acestă faptă cruntă Irimie Vodă s’a luată cu oştile âale pe urma Unguri-
loră şi i-a fugărită pănă la munţi şi mare vărsare de sânge a făcută printre dînşii. Apoi s’a întorsă îndărăptă şi s’a aşe4ată în seaunulă domnescă din Suceva.
Astfelă s’a sfârşită răsboiulă dintre Răsvană şi Irimie Movilă Vodă. Şi e cam multă timpă de când s’a întâmplată acestă resboiu. De-atuncI şi pănă acuma nici urmă n’a rămasă din sătulă Areni, unde s’a întâmplată resboiulă acesta, ci numai numele i se pomenesce. Unde voră fi fostă odinioră biserici măreţe şi case frumose, astă-41 © ţarină pe care orăşenii din Suceva semănă păpuşoi şi barabule, şi ţarina acesta se numesce Arem. Er podulă drumului împărătescă pe care se trece din Suceva în acâstă ţarină se numesce Podulu-Areniloru. Asemenea şi din Brumul-Băii, care trecea pe lângă Suceva şi care ducea pe timpulă acela la sătulă Baia din colo de Folti-cenl, astă-4l nu se mai cunosce nici o urmă.
Movila însă, unde a fostă Răsvană Vodă sluţită şi ucisă, şi care de-atuncl şi pănă în 4iua de astă-41 se numeşoe Movila lui Râsvanu, se vede încă şi acuma (an. 1888) pe vârfulă delului Tâtăraşti şi anume între oraşulă Suceva şi sătulă Ipotescl.
(„Rev. Pol*) *	8. FL Mariană.
Nr. 122.
GAZETA TRANSILVANIEI.
Sz. 4786—1888 tkvi. szâmhoz.
82
Arveresi hirdetmenyi kivonat.
A brassoi kir. torvenyszek mint telekkonyvi hatosâg kozhirre teszi, hogy Kikombân Ştefan vegrehajtatonak Klipea Juon es neje vegrehajtâst szenvedOk elleni o. e. 66 frt. 24 kr. tokekfiveteles es jar. irânti vegrehajtâsi iigyeben a brassdi kir torvenyszek teriileten levoaBrasso vâros hatârâban fekvo s jelenleg brassoi Klipea Radu tulajdonât kepezo a brassoi 2910 sz. tjkben foglalt 3382 es 3383 hrsz. fekvokre 360 frt., 3384 hrszâm fekvore 16 frt, es 3580 hrszâm fekvore 135 frt, osszesen 511frtban, ezennel megâllapitott kikiâltâsi ârban az ârverest elrendelte es hogy a fenti ingatlanok az 1888 evi augustus ho 31-ik napjân d. e. 9 drakor ezen kir. tszek tlkvi hatosâg irodâjâban megtartando nyilvânos ârveresen a megâllapitott ki-kiâlţâsi âron aloi is eladatni fognak.
Arverezni szândekozok tartoznak az ingatlanok egyenkenti becsârâ-nak 10°/0-ât keszpenzben, vagy az 1881 LX tcz. 42 §-âban jelzett ârfo-lyammal szâmitott es az 1881 evi November ho 1-en 3333 sz. alatt kelt igazsâgugyministeri rendelet 8 §-âban kijelolt ovadek kepes ertek-papirban a kikiildott kezehez letenni, avagy az 1881 60 tcz. 170 §-ertelmeben a bânatpenznek a birosâgnâl eloleges elhelyezeserol kiâllitott szabâlyszerii elismervenyt âtszolgâltatni.
Brasso, 1888 evi Mâjus ho 19-en.
A kir. torvenyszek mint tkvi Jiatosdg.
Nru. 6675—1888
14,3-1
Publicafiune!
In spitalulu civilu din locu, provecjutu cu dreptulu de publicitate, are sg se dea pe cale de oferte minus-oferentului alimentarea bolnavilorfi pe durată de lx/2 anu, şi anume din 1 Iulie a. c. pană în 31 Decemvrie 1889.
Competenţii pentru acesta întreprindere au să-şî aştemă la primarului orăşenescu din locu ofertele timbrate şi sigilate pană în 22 Iunie a. c. după prâncjb la 6 ore.
La ofertu are sg se alăture ună vadiu de 100 fl. v. a. seu în bani gata, seu în libele de depuneri la institutele bănesc! din locă seu hârtii de preţu valorbse pentru cauţiune, cuprincjendu ofertulă totti-deodată şi dechiaraţiunea oferentului, cumcă acestuia ’i suntîi cunoscute condiţiunile de ofertu şi că se supune loru.
Condiţiunile de ofertu se potu vede în totă t}iua dela 9—1^ ore a. m. la subscrisulu magistrată. în biroulu senatorului magis-tratualu Alfred Schnell.
Eraşovii, 12 Iunie 1888.
Magistratulu orăşenescu.
Se deschide abonamentu pre anulu 1888
69
la
AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 cji a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumdse; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivicjiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PBEOTUL0 ROMAnO. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2Va — 372 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torl şi diverse ocasiunî, mai alesă funebrall, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-mgnunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primescă gratisâ totu alu patrulea esemplară.
Numeri de probă se trimită gratisu ori-cui cere.
A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ îli Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania.
Totu de aci se mai potti. procura şi următdrele cărţi din editura propriă:
Apologie. Discusiunî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţuiţi 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţuiţi broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr.
Tote trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericesc! la tote săr-
bătorile de peste ană, de I. Papiu. Unti volumti de preste 26 cole. Acest opă de cuventărî bisericesc! întrece tote opurile de acestîi soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin car! a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariuld. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulă perdută. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-luld pierduţii de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreand craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultfmulu Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Eld trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr. ^ .
Hermand şi Oorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Trâgediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantuld. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, ‘ prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de «Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românu. Cartea I, II, UT, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
Indreptard teoretied şi practicd pentru învăţămentulu intuitivii în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuald de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manualu de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprincjendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparandl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni;
Mărgăritaruld sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
MiGuId mărgăritard sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânejă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 60=3 fior.; 100=5 fl.
Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusd Christosd.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.