ţtâaciiuea, AfiEmistratimea Tipoerafia:
Bf.AŞOVU, piaţa mare Nr 22.
Scrisori netranca:fc nu se pricit son, Manus :np e nu se re-trinu ii!
Birourile de anunţi.
Braţovu, piaţa mare Nr. 22.
Ir serate mai primescu în Vlena:
tiudolfMosse, Hmsemtem & Vogler lOrtii Maaf), Heinrich SchaUk, Alo tu Ht nidt, M.Dnkes, A.Oppelik, J. Dan-mhergf în Budapesta:A. X.Gold-titrţier, Anton Mezel, Eckstein Bernut; înFrankfurt: (f.L.Daube; înHam-burg : A. Steiner.
PreţulH inserţitiniloru: oseriă, g&rmondu pe o colină 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoială. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. său 30 bani.

^snrxstr x*t
,Gazeta1' iea© în fle-oâre "Iţi.
Abonamente pentru Anstro-U ngaria
Pe unfi anu 12 fl., pe şăaă luni 6 fl., pe trei luni 3 fi.
Pentru România şi «trăiifitate:
Fe unu ană 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10" franci.
Se prenumerft la t6te ofi-oiele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul! pentn Braşov!:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe undană 10 fi., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 80 er. Cu dusuld In casă: Pe unu and 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplard 5 cr. v. a. său 16 bani.
Atâtd abonamentele cfttu şi inserţiunile sunt a Ne plăti înainte.
Nr. 121.
Braşovti, Miercuri 1 (13) Iunie	1888.
• - - — ' - . .. .... ■ -------------------------------------------------------------------- ’
Brasovu, 31 Maiu st. v. 1888.
In 6 Februarie anulil acesta, comunitatea bisericescă, greco-ma-exlo-valahă din Budapesta, cum o numescu foile unguresc!, hotărî în adunarea sa generală, să instaleze unu preotu, care se cunds^ă liturgia macedo-valahă şi cea gre-oescă; minoritatea înse, care dorea unu preotu românii, protestă în contra acestei hotărîrî.
Ministrulă ungurescu alu cul-teloru Trefort aduse în cailele acestea la cunoscinţa părţiloră interesate, că amintitulu conclusu alu adunării generale a primită pre-înalta sancţiune; minoritatea însă, care nu e mulţămită cu acestă conclusu, pdte eşi din amintita comunitate bisericescă, şi în easulu acesta are să-ş! validiteze pe cale judecătorescă pretenţiunile sale asupra averii comunităţii bisericesc!. In fine observă ministrulă, că elă e îndreptăţită, să respingă cererea Iiomâniloru greco-orientalî, de-a pute forma o comunitate bisericescă de slne-stătătore.
Astfelă ne împărtăşesc^ foile unguresc! că stă lucrulă cu biserica greco-macedo-valahă din Budapesta.
Nu cunoscemă afacerea în a-măruntele ei, der de sigurii o vom cunosce-o cei dela metropolia din Sibiiu. Suntemu nevoiţi dec! a ne mărgini în acestă articulu la cele două observaţiunî ale ministrului ungurescu ce privescu în specială pe Românii greco-orientalî.
Pice ministrulă că Românii gr. or., decă nu le place hotărîrea luată şi sancţionată, n’au decâtă să iasă din sînulă comunităţii şi în acestă casă se îneepă procesă pentru a-verea ei.
Cetindă acestă observaţiune, nî-amă adusă aminte de nenoro-citulă procesă ce l’an purtată Românii din Braşovă cu Grecii pentru biserica din cetate, procesă terminată în defavorulă loră, pentru că aşa a vrută ministrulă ungur escă de culte şi cu elă regimulă, ajutată şi de duşmanii noştri făţiş! şi de pe delăturî. Ună procesă favorabilă Româniloră Braşoveni, cţicea regimulă şi cu uneltele lui, ar da averea bisericei pe mâna loră, l!-ar face posibilă desvolta-rea şi progresarea loră mai repede pe teremulă culturală şi ală instruc-ţiunei, l-ar întări, pentru că li s’ar da nouă şi tar! mijloce de resis-teniă şi de luptă în contra încălcării şi cutropirii duşmane.
Procesulă l’au perdută, averea li s’a luată, guvernulă şi duşmanii ’şî-au făcută chefulă; justiţia a fostă ărbă şi surdă pentru ei.
Acum i-se oferă ministrului un-gurescă ală oulteloră ună nou casă analogă cu celă ală Braşoveniloră care staruesce ministrulă se se re-solve pe cale judecătorescă, îndată ce Românii nu se voră supune conclusului, recomandată de elă spre sancţionare. Resultatulă va fi acelaşă, Românii voră perde, pentru că aşa vre ministrulă ungu-
rescă,. aşa vre regimulă şi duşmanii noştri, er justiţia ■ <5rbă şi surdă va fi, pentru că Valahului nu trebue să i se facă dreptate.
Der veninosulă ministru de culte, care însuşi nefiindă Maghiară e celă mai mare; duşmană şi per* secutoră ală Nemaghiarilor, merge acum pănă a spune dinainte Ro-* mâniloră, că nu le va permite să îş! facă biserică în Budapesta şi să formeze o comunitate bisericescă de sine stătătdre.
Cum vedemă ura şi persecu-ţiunea merge pănă acolo, încâtă ministrulă nu vre să scie necum de dreptă şi de lege, der nici mă-cară de toleranţa ce-o îngăduescă celoră mai miserabile secte reli-gidse.
Va să cjică Româniloră, — fia măcară şi numai cei din Budapesta, destulă că suntă Român!,— car! au ajunsă a munci mai numai pentru contrarii loră, nu li-se mai permite a se închina lui Dum-ne4eu într’o biserică a loră, ci numai într’o biserică în care vrea ministrulă şi regimulă ungurescă!
Şi se nu luămă lucru în glumă, acjî nu li-se permite a ave biserica loră Româniloră din Budapesta, mâne însă nu se va permite altora din altă parte, şi aşa opera de distrugere a regimului ungurescă va continua, tăindă în* carnea viă a naţionalităţii ndstre, acfî în scolă, mâne ăi biserică, în fiecare c]i în câte una, singurile limanuri ce ne mai scutescă naţionalitatea, după ce de drepturile politice şi cetăţenesc! suntemă despoiaţi, după ce impuse ni suntă numai îndatoriri, după ce nu mai avemă parte nic! de respectulă şi de protecţiunea aceloră legi, ce ne-ară mai pute feri de furia turbată a adversariloră.
Mereu trîmbiţămă că a sosită timpulă să ne luămă de semă ce facemă, că nu mai merge nic! cu nepăsarea, nic! cu balansarea între două luntri. Şi fiindcă vedemă, că în faţa uneltiriloră duşmane căpeteniile nostre bisericesc! continuă calea fatalismului tur-cescă, care duce la peire cu cjile, nevoiţ! vomă fi să nu ne oprimă aicî.
Ruşii iu Asia.
După cum se scie, Rusia a terminată acum de curendă linia ferată numită transcaspiană, şi pe când cele mai multe cjiare rusescl vorbescă de importanţa e-conomică şi comercială a liniei trans-caspiane, „Moskovskija Viedomosti44 accentua marea importanţă politică care o are noua liniă nn numai pentru politica asiatică, ci şi pentru politica europenă a Rusiei. S’ar pute — cjice foia din Mosc-va — să se ivescă evenimente care să reclame concentrarea a unui mare numără de trupe rusesc! la graniţa rusescă din Asia centrală. Rusia trebuie să se prepare acum pentru tdte schimbările posibile în relaţiunile internaţionale şi de aceea drumulă de feră transcaspiană are pentru ea o importantă politică-, de primulă rangă. Ea pote acum în scurtă
timpă să pună numărase trupe în Asia centrală. Der acestă dramă de feră are o mare importanţă şi pentru politica europenă a Rusiei. Unulă dintre rivalii principali ai Rusiei în peninsule balcanică, Englitera, de sigură se va arăta în cestiunile europene mai îngăduitdre şi măi pacinică faţă cu Rusia, când trupele rusescl voră sta la graniţele Indiei. Rusia este ună imperiu europeană şi ast-felă va şi rămâne; înrădăcinându-se bine în Asia, va putea mai uşoră să resolve problemele sale în Europa.
Liniile balcanice si liniile române.
Cetimă în „ Curierulu Financiarău din Bucuresc!:
După „Paris-Bourseu şi alte (fiare financiare germane, iată acum ună altă (fiară „La Revue de 1’Orientu, care apare la Peşta în limba ffancesă, că ne dedică o bună colonă de jumală pentru aresu-ma articolile nostre precedente şi a arăta, sub o formă mai multă său mai puţină directă, aceeaşi neîncredere în viitorulă liniiloră nostre ferate, cari ară fi condamnate a rămâne numai nisce linii locale faţă cu liniile balcanice ce ară ave se joce tot-deuna primulă rolă în traficulă internaţională dintre Europa occidentală, orientă şi extremulă orientă.
Noi nu tăgăduimă confraţiloră noştri dela Peşta dreptulă d’a anvisagea chestiunea în modulă cum o facă, amă dori însă ca acăstă anvisageare să fiă dreptă pentru că numai ast-felă s’ară putea ajunge a respândi lumina, a forma opiniunile şi a stabili o seriă de vederi juste şi din cele mai producătore.
„Curierulă Financiară44, (fice numitulă diară, se teme forte multă de concurenţa ce liniile balcanice voră face liniiloră române. ■ i Adevărulă este că noi nu ne-amă temută şi nu ne tememă de o asemenea concurenţă, ci detectorii de căi ferate române s’au temută, cari în urma artico-leloră publicate pănă acum, au sfârşită prin a se convinge, că periculă nu pote fi pentru România şi pentru anuităţile loră. Cea mai bună probă despre acestă convingere este, că căile ferate române, cari şanselau acum 1B (file, au începută a’şl relua firmă calea urcării, la Berlină, înregistrândă 6 la sută 105 şi 5 la sută 102 după 103.70 şi 100.60 cursă, cu care închideau în ajunulă deschiderii liniiloră balcanice.
Fiindă-că e vorba de căi ferate, de viitorulă liniiloră ndstre şi de ceea-ce trebue să facemă pentru ca acestă viitoră să fiă câtă mai bine asigurată, notămă aci în trecătă, pănă ce vomă dobendi'studiile necesari, că o persănă din cele mai eminente şi mai competinte în materii de căi ferate din Bucurescl, ne asigură că pentru a obţine cu ună succesă sigură traficulă Europei centrale pe liniile române, nu joncţiunea Tumu-Roşu, ci construirea liniei Craiova- Caracală-Iiuşi-de-Vede-Bucuresd este linia ce trebue să urjnărimă pentru a obţine o cale mai scurtă şi mâi eftiiiă de esecutată de câtă Tumu-Roşu. Se pote că idea s^ fie bună şi practică. Noua cale ce se propune, fiind aşecjată pe terenulă şesă şi nepre-sentândă dificultăţile ce presintă locurile muntose dela Tumu-Roşu, seu rampele de pe linia Slatinâ-PitescI, este probabilă ca ea să fiă aceea, care să ne conviă mai
bine. Pentru a ne pronunţa însă în cu-noscinţă de causă, rugămă pe guvernă să studieze şi acestă propunere.
SOIRILE pLLEI.
Convenirea colegială de Sâmbătă săra, arangiată de reuniunea română de gimnastică şi de cântări din localitate, a fost forte bine cercetată de ună publică fru-mosă din tote clasele societăţii nostre, De multă nu amă asistată la o convenire mai animată. Programulă esecutată de corulă de dame şi bărbaţi condusă de probatulă diriginte d-lă N. Popovid a fostă următorulă: 1. R. Schumann: „Vieţa ţigănescă44, pentru solo, coră şi piano. 2. N. Popovid: „Patru cântece populare41, arangiate pentru coră micstă.
3.	A. Thomas: „Duo44, pentru Soprană şi Barifonă din Opera „Hamlet44. 4. C. Kreutser: „Finea actului I44 din Opera „0 nopte în Granada41. 5. N. Popovid: „Hora dobrugeană41, pentru coră micstă şi piano. Tote piesele au fostă esecu-tate cu cea mai mare esactitate secerând aplausele publicului. In „Duo44, de Thomas pe lângă d. Popovid a căruia aptitudine ca escelentă cântăreţă este bine cunoscută tuturoră, s’a [distinsă şi d-na Carolina Lengăru dovedindă multă rutină în predarea cântării din opera „Hamlet.41 Piesa a 4-a din opera „o nopte în Granadaa fostă bine studiată şi cu vervă cântată de corulă mixtă. „Hora dobro-gină44 a d-lui PopovicI a fostă cu putere şi cu multă etectă esecutată, publiculă a aplaudat’o sgomotosă şi a cemtă re-peţirea ei. Merită în fine a se înregistra aici şi corecta şi dibacea acompani-are pe piano a d-şorei Mariţa Bombănit. După concertă s’a dansată multă şi petrecerea veselă a durată pănă spre (fiuă. *
* *
Cu trenulă de Luni diminâţa sosiră în Braşovă 39 de tineri studenţi ai cursului ală 3-lea dela academia de silvicultură din Şemniţă sub conducerea d-loră consilieri silvanisticl Iuliu Soltz, Ludovic Fekete, Sigismund Szecsi şi a unui asistentă. Scopulă călătoriei loră este de a face studii silvanistice. Aici la noi voră face escursiunl prin pădurile dimprejurfl. Este lăudabilă scopulă celă Urmărescă profesorii numitei academii de a înmulţi cunoscinţele eleviloră loră şi pe tăremulă practică prin cercetare de diferite ţinuturi. Der domnii profesori înşişi potă profita ceva prin escursiunile ce le voră face pe aici, oferindu-li-se ocasiunea de a au(fi frumosulă graiu ală limbei române la totă paşulă ce-lă voră face, şi de a se convinge astfelă, că şi acestă limbă are îndreptăţire de a fi, deşi le sună aşa de rău, când o audă la Şemniţă din gura studenţiloră români silvaniştl.
*
*	*	i
Bote lipiciose. La căpitanulă oraşului nostru s’a f&cută arătare în cursulă lunei lui Maiu st. n. 1888 despre urmă-torele caşuri de bole lipiciose: Difteritâ: Braşovulă-vechî casa nr. 74 şi 439; Blu-măna casa nr. . 37,153 şi 586. Scarlatină în oraşă: strada căldărariloră nr. 540 şi 486, strada Scheiloră nr. 134, strada fe-nariloră nr. 297. Pojară: strada căld£ra-riloră nr. 240. Vărsată: Scheiu uliţa mare nr. 1395. oraşă: str. căldărariloră nr. 507, Blumăna nr. 19. Scheiu casanr. 1379. Trachomâ (bolă de ochi egiptenă) oraşă :
Ni 121.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
str. căldărariloră nr. 490, Braşovu-vechiu casa nr. 42,648 şi 537, Blumăna casa nr. 155 şi 613, Scheiu: casele nr. 241. 490, 104 şi 1055.
*
* *
„Curier. Fin.a află, că Laenderbanku din Viena va deschide în curândfi în Bucuresct o sucursală snb firma & C-nie, pe care o comanditeză cu unii capitalii de 1,000,000 franci, cu facultatea de a’i mai pune la disposiţiune încă 10 seu 15 milione în caşuri de conversiuni, împrumuturi comunale şi de stattt. Cu tote acestea, pănă ce actulă de asociaţiune în comandită nu se va depune şi înregistra la Trib. de comerţii nu se p6te sci încă în modti precisti cu ce operaţiuni în specialii se va ocupa noua Bancă. Nu trebue sg se uite, dice „C. F.u, că aci e nodulii gordianii şi decă „Laenderbanku va sci să-lii deslege, umplândii printre Băncile esistente locuiţi ce se simte golii, atunci succesulti e lesne de ghicita; în casa contrariu voma ave nefericirea se înregistrămă încă una capitala şi o muncă perdută.
Corespondenta „Gazetei Transitaiei."
Turţfi, (Comitatula Ugocea)
5	Iunie 1888.
Afacerea scoici române conf. din Turtă. Stimate D-le Redactoră! AdI-mâne se împlinesce anula, de când Vi s’a relatatu de aici, cumcă senatula şi poporala româna din Turţa —mâhnită pănă la sufleta în urma împrejurărei, că în causa unei investigaţiunî făcută la 1 Aprilie 1887 nici la 3 luni nu s’a adusa sentinţa me-ritorică — s’a adresata cătră guvernula său diecesana cu fierbintea rugare, ca să-i scape de acela docente, care şl-a perduta ruşinea de omeni şi frica de Dumne4eu. Astădî, dica, la anula, sunt silita a vă încunosciinţa şi despre aceea, că tota acela senata şi popora româna şi tota în acei termini ş’a adresata la 25 Februariu a. c. şi cătră înaltula ministerul de culte şi instrucţiune, însă şi acolo a data de urechia surdă.
Ne-ama convinsa acum şi noi—despre ceea ce pănă acum numai ama au-cjita, der n’ama creduta—că pentru durerile, pentru ranele Românului nu esistă balsamfi de vindecare nici pe calea competentă bisericesca, nici pe cea octroată politică de sub corona S-lui Ştefana.
Urmările triste pentru acestă comună română s’au constatata astăcjl, cu ocasi-unea esamenului de vâră, ţinuta în pre-senţa M. On. D-nă protopopa tractuala, căci pe când în şcola paralelă — acum
din nou înfiinţată, — cantora-docentele
I.	Cionca cu 60 elevi ai săi a arătata una progresa escelentfi, pe atunci buna „patriotulă“ Kerezsan în scâla sa cu a-ceiaşl elevi n’a putută arăta nicî celu mai puţinii semnă de instrucţiune, ci precum' în ceialalţl doi, astfeliu şi în acesta ala
orî-ce dăscăliă, mai bine făceau de păstoreau acasă mieii seu gânscele părinţi-lora săi.
Decă se potă întâmpla aceste aici, într’o comună mare, unde afară de plata anuală de 400 fl. lefă învăţătorâscă, s’au spesata în aceşti trei ani pentru edifici-ula şcolara peste 1200 fl., ce se pote întâmpla 6re acolo, unde domnesce nepăsarea şi sărăcia ?! Poftima, 2400 fl. aruncaţi în foca numai pentra-că Kerezsan e buna „patriota“.	N.
Despre nenorocirea întâmplată prip.. grindină, despre care amu amintita în numărula de Duminecă ala foiei nostre, d-la parocha din Feldiora (Comitatula Braşovă) Iosifă Micu şi învăţătorula primara de acolo, d-la Ştefana Tausă, ne trimită cu data de 28 Maiu st. v. urmă-torala comunicata:
„ţ)iua de 26 Maiu st. v. din a. c. a fosta o c}i fatală pentru comuna nostră. Pre câta ne bucurama, că după una res-timpa de 21 ani, — în care niciodată n’ama avuta o recoltă bună, perinda ambele sămânăturî de tomnă şi de pri-măveră când de vânturi reci, când de şorecl, când de secetă şi când de esun-dărî: Dumnedeu nl-a dăruita nisce să-mănăturl mai trumâse ca totdâuna,— pe atâta de mare nl-a fosta desamăgirea şi tristeţa în numita di, când la 1 oră după prânda s’au ridicata de cătră Norda şi Norda-Osta doi nori negri, cari împreu-nându-se pe hotarala comunei învecinate Heghiga, s’au descărcata cu o grindină de mărimea nucilora asupra hotarului nostru, nimicinda totala în o jumătate de oră sămănăturile de tomnă, cea mai mare parte din fânaţă şi o parte din sămănăturile de primăveră.
Dauna causatâ de acea grindină, după constatarea primăriei opidane, afară de intravilana, computându-se recolta u-nui jugăra numai cu 35 fl. v. a.,~ —mă-carcă după cum erau bucatele de frumose de sigura una jugăra ai1 fi produsa pănă la 70 fl. v. a.,—se urcă la colosala sumă de 76,425 fl. v. a. Mai adaugemă, că a doua (Ji după catastrofa amintită, în urma ploilorfi din cele două dile a esundata şi apa Vălcăniţia, nimicinda şi fenaţele ce rămăseseră după grindină.
Acum pentru ajutorarea poporului
deschei! treilea ana, 60 de elevî au rămaşii fără
FOILETONUL# „OAZ. TRANS.“
Cântece poporale.
Culese de Iuliu Moldovcinfi.
Spusu-ţl-am, mândră, aseră Să’mi scoţi seua din cămară, Să-o pui pe prispă afară,
S’o • bată vântula de veră,
Că am să mă ducâ la ţâră,
La ţâra cea românescă,
Să’mî cumpăra penă domnescă, Să’mi pună una’n pălărie,
Cu una să’nvăţa a scrie.
*
—	Frunză verde foiă lată Nu stă lumea dintr’o fată,
Că fata e ca şl-o flore,
Cresce’n. grădină la sore;
Unde cresce şi’nfloresce,
Acolo să veştejesce.
—	Frundă verde de bujorfi Nu stă lumea’ntr’unfi feciortt!
—	Frundă verde de măr ar a Pău fecioru-i grădinara,
Când se bagă în grădină Florile i-se închină;
Ela privesce peste tote,
Apoi rupe, care-i place.
*
De-ar da Dumne4eu să deie Pre tota răzorula bujorfi Şi’n totă casa feciorii.
De-ar da Dumnedeu bucate Şl-o fată la şepte sate,
Aceea încă să moră Colea când va fi fecioră, Să-o’ngrope ’ntre pelinl Să n’o deie ’ntre străini!
*
Bade, de dragostea nostră Răsărit’a ruje’n costă,
Răsărit’a, n’a ’nfloritfi,
C’a sciutfi că ne-ama urîtfi; Răsăriţ’a, n’a legata,
C’a sciutfi că ne-amu lăsaţii.
*
Am auditfi, maic’asară,
Că drăguţulfi meu se’nsoră. ’Nsore-se cu Dumnedeu,
Că mie nu’ml pare rău; Num’atâta mi-i cam jele,
C’a sciutfi vorbele mele; Num’atâta’ml pare rău,
C’a sciutfi năravulfi meu.
*
Unde-ai fostă, bade, asârfi, Dare-ar Dumnedeu cu pară; Unde-ai fostă tu, bade, ’n locfi, Dare-ar Dumnedeu cu focft!
*
Bade cu părulfi sucita,
Şed! la noi, dâc’ai venita,
Să te’ntreba num’unfi cuvântă: Pentru care m’ai urîtfi?
Pentru ruj ea din cărare,
Pentru ârba de pe vale;
apăsata de mulţimea greutăţilorfi nu ne rămâne, decâtfi ca în numele nenoroco-sului poporfi românii din Feldiora să a-pelăma la simţula de: umanitate alfi publicului nostru.u
Spre întregirea celora relatate pănă acum, din agendele mai momentuose Jale Sinodului archidieeesanfi gr. or. din Si-biiu mai amintimfi pe scurta următorele :
Din raportulă generală alu Consisto-riului aflăma, că în decursula anului 1887 s’au împărţita: 1) Din fundaţiunea Mudolfină 7000 fl., anume la 36 proto-presbiterl şi administratori protopresbi-terall câte 100 fl., la 2 protopresbiterl emeritaţl câte 200 fl., apoi s’au data 505 fl. ca ajutore la 3 parochii proto-presbiterale, 1145 fl. ca ajutore la 21 preoţi şi 1350 fl. ca ajutore pentru 6 comune bisericescl. 2) Din fondulil bise-ricescă erau destinaţi a se împărţi în a-nula trecuta 2000 fl., s’au împărţita însă numai 1260 fl. la 8 comune bisericescl, restula de 740 fl. se va împărţi pe viitor fi 3) Din fondul şcolar eparchial s’au distribuita pentru scole, învăţători şi ca-techeţl 1200 fl. 4) Din fondaţiunea „An-dronicu11 s’au distribuita ca ajutor©'pentru meseriaşi 3200 fl.
Protopresbiterate vacante suntfi 3: ala Braşovului I, Făgăraşului şi Mediaşului. Lucrările preparative pentru zidirea unui seminara nou se află în curgere.
In urma ordinaţiunei ministeriale prin cară se opresce scutirea de porto poştala a scrierilora oficiose adresate în limba română, Consistoriula a începută a folosi pe adresa epistolelor a oficiose, pe lângă limba româna şi limba maghiară pentru a pute scuti prin acesta scrisorile de porto poştala. S’a hotărîta totodată a se face o representaţiune la ministerfi în causa acesta şi consistoriului metropolitana i-a rămasă sarcina de a întreprinde paşii ce-i va afla de lipsă în astă privinţă.
Din raportnlu comisumii bisericesci es-tragema: In archidiecesa română gr. or. din Transilvania se află: 1.058 comune bisericescl; 157.638 familii; 697.677 suflete, şi anume : 350.401 bărbaţi, 347.276 femei; faţă cu anula trecuta se arată una crescământa de 3796 suflete. In calcula mediu se vina pe o familiă câte 4.56% suflete. In protopresbiteratele Alba-Iulia, Braşova I, Cetatea de petră, Deşfi, Haţegfi, Orăştiă, Sălişte, Sibiiu, Solnoca şi Târnava inferioră populaţiu-nea e în decrescere; causa e a se atri-
Pentra cera nârăngie*)
Ţ’am eăduta urîtă ţie ?
Nu e baia că ţi’su urîtă,
Bine că nu’sfi celuită;
Nu e baiu că nu ţi’sfi dragă,
Bine că mi-e mintea’ntrâgă!
s*s
Măi bădiţă mieriuţa,
De trei ani ml-ai fosta drăguţa, Der acum bade de-o lună M’ai urîtă pentru-o minciună.
Să scii, bade, florea mea Pentru-aceea n’a pica,
Dâr struţulfi din clopulfi tău S’a usca de dorulfi meu.
*
Frundă verde foiă lată Dragă ml-e fata săracă Că cu mâna ei se’nbracă;
Der fata găzdacului,
Dă-o hi mâna dracului,
Că pe puii dela mână A datfi brândă şi slănină,
Pe puii din brâu în susfi Ţrei mierţe de cucurudfi,
Er pe cei din brâu în josfi Trei mierţe de grâu frumosă.
*
Părulfi meu dela urechie Nu l’aşfi da pe dece fete,
Dâr decă l’oiu pieptăna Nici pe-o sută nu Taşfi da.
*
Frundă verde de cireşii Pănă eram holteieşă
*) N ăr ă n g i e ~n Aram sie, îu ţaţa portocalei.
bui parte epidemiei, parte emigrărilorO. In urmă emigrărilorfi la Sălişte de esem-plu numărulfi fâmiliilorfi a scădută îu decursulfi anului trecută cu 140, la Sibiiu cu 216. In tote celelalte protopresbiterate poporaţiunea este în crescere.
S’au născută în anulă trecută 26.369 copii legitimi, între cari 13.070 femei şi 13,299 bărbaţi; s’au născută 1663 copii nelegitimi. Numărula totală alfi născuţi-loră 28,032; numărulă copiiloră nelegitimi faţă cu cei legitimi este de 6.35%. S’au cununată 5320 părechl, mai puţină cu 123 ca în anulă trecută. Au murită 21,319, mai multă cu 829 ca în anulă trecută.
Preoţi în centrală Sibiiu în diferitele ranguri şi funcţiuni se află 14; în afară se află 31 preoţi şi protopresbiterl tractuall, 3 protopresbiterl tractuall fără parochii, 2 administratori protopresbite-ralî şi parochiall, 861 parochl, 54 administratori parochiall, 66 capelani, 2 diaconi. La olaltă 983. Aşa der întregă clerulă archidiecesană se compune din 997 persone, cu 17 mai puţine ca în anulă trecută. In comparaţiă cu poporaţiunea se vihe totă la 713 suflete ună preotă.
Au răposată în a. 1887 cu totulă 27 preoţi, mai multă cu 3 ca în anulă trecută; s’au chirotonită 33, dintre cari 22 clerici absoluţi şi avândă cualificaţiunea normală, er 11 clerici estraordinarî cu mai puţină cualificaţiune. La finea anului 1887 erau vacante 84 parochii dintre cari 22 au devenită vacante în cursulă aceluiaşă ană.
In secţiunea teologică a seminarului archidiecesană andreiană s’au aflată în 1886—7 cu totulă 83 elevi, mai multă cu 3 ca în anulă precedentă. Din aceştia au fostă 29 maturisanţl, 9 cu 8 clase gimnasiale, 3 cu 7 clase gimnasiale, 42 cu câte 6 clase gimnasiale. Toţi elevii au fostă internişti solvindă pentru întreţinere câte 60 fl., er cu începutulă anului 1887-8 câte 100 fl. pentru care urcare a taxei se servesce eleviloră semi-nariall, pe lângă o mai bună îngrijire peste totă, şi dejunulă, care mai ’nainte nu li se da.
Numărulă proceseloră matrimoniale pertractate la Consistoră ca foră judi-cială de a 2-a instanţă a fostă de 132, mai multă cu 3 ca în anulă trecută. Din acestea s’au terminată cu divorţiu 111. Procesele matrimoniale au fostă purtate, de sine se ’nţelege, pe basa cereriloră de divorţă, er divorţuri s’au cerută: din motivulă ’adulteriului 60, din motivulă urei nedumerite 30, din motivulă pribe-girii 25, din motivulă silei 10, din alte motive 7.
Mergeam sera pe uliţă Totă horindă şi fluerândă; Câte mândre m’audiau Tote cu capu’ml făceau, Numai mândra, săraca,
Ea din ochi lacrămi vărsa, Din inimă suspina,
Cu gura mă blăstăma:
— Du-te, bade, ducă-te, Doră de mine-ajungâ-te. Sâra desculţându-te,
La cină punendu-te,
Să laşi lingura pe blidă Şi pe maică-ta murindă,
Să vii la mine plângendă!
*
Frundă verde de cireşă Pănă eram holtieşă Puneam până de lobodă Şi ’ml era calea slobodă; Der de când m’am însurată, îmi pună până de răchită Şi ml-e calea îngrădită.
*
Copiliţa pănă-i mică Bate-o, maică, ş’o înfrică,
Că după ce cresce mare, Svârle furca pe cărare Şi totă strigă ’u gura mare : Haida, bădiţă, mai tare!
*
Mătrăgună dintre şetre,
Bine jocă două fete,
Der nu jocă ca una Care-a ruptă mătrăguna.
— Mătrăgună de sub pafcfi
1888
Nf. 121. ‘
Ţ-----------------------------------------
. Dela alte biserici au trecuţii la bi-
cerical gr. or. 225, dela biserica gr. or. la altele 219. Biserici nouă suntă în lucrare 3.
Din raportulă comisiunii şcolare estragem nnnătorele: La gimnasiulil completa gr. C&! română din Braşova au funcţionată în «milă trecuta scolastica 12 profesori. Scalari au fosta în cele 8 clase 265. între cari 243 gr. or., 19 gr. cat., 1 ev. Iţit, 2 de legea mosaică. La seola reală <ţtt:4 clase din Braşova au funcţionată U profesori. Elevi au fosta 72, dintre ficetştia 63 gr. or., 5 gr. cat., 4 de legea mosaică.—La scola comercială cu 3 clase tota din Braşova au fosta. 34 elevi, dintre cari 31 gr. or., 1 ev. lut., 2 de.legea mosaică. Numărula totala din aceste 3 categorii de scole a fosta de 371, cu 42 mai multa ca în 1885—6, seu cu 71 mai multa ca în 1884—5.
La gimnasiula inferiora din Brada au funcţionată cu totula 7 profesori, şcolari au fosta 89, între cari 75 gr. or., 4 gr. cat., 3 rom. cat., 1 ev. ref. Faţă cu 1885—6 se arată o crescere de 12..
In secţiunea pedagogică a semina-riului archidiecesană cu finea anului şcolara au fosta 66 elevi, mai puţina cu 11 ca în anula 1885—6. Causa decrescenţei se cugetă a fi urcarea taxei dela 60 la 100 fi.
Şcole poporale cu caractera confesionala gr. or. au fosta în archidiecesă în decursula anului 1886—7 în 821 co-mime. In decursula anului s’au înfiinţată edificii de şcolă în 20 comune. Şcole la a cărora susţinere contribue şi alte confesiuni şi cari în raporte ocură ca şd61e comune suntă 63. Şcole comunale şi de stata sunta în 80 comune bisericesc!. învăţători au fosta în 1886—7 cu totală 858 dintre cari 677 căsătoriţi, 18$ necăsătoriţi; 279 absoluţi de peda-gogiă, 183 absolvenţi de cursula clericală, er 397 au avuta pregătiri de clase gimnasiale, respective poporale pe lângă practică. Salariele solvite la învăţători în întregă archidiecesa dau suma de 149,554 fl. 18 cr. In termina mediu vine pe una învăţătora 170 fl. Faţă cu j anulă precedenta dotaţiunea învăţătorilorfi e , mai mică cu 1359 fl. 65 cr.
Suma copiilora obligaţi a cerceta şodla este de 85.091; au cercetata şcola în semestrula I 51.845 seu 60°/0. Faţă cu anula precedenta se arată la copii obligaţi a frecuenta şcola o crescere da 1745, la cei cari au cercetata şcola o cn&Bcere de 432.
Edifiicii şcolare proprii sunta 639, închiriate 141; dintre acestea 538 corăs-pmicjătore şi 242 necorăspun4ătore. Gră-dini de pomărita au 472, er întocmiri
' GAZETA TRANSILVANIEI.
pentru gimnastică 209 comune biseri-cesci. Averea totală a şcoleloră face 941.165 fl. 29 cr. Venitulă totala anuala ala şcoleloră: 67.631 fl. 29 cr.
La şcoli străine au umblata 3769 şcolari, anume : 2881 la şcole elementare poporale de copii, 296 la şcdle elementare poporale de copile, 10 la preparandii, 453 la gimnasii, 45 la şcole reale, 84 la şcdle poporale superiore.
(Va urma.)
Intemplărî diferite.
Furtună pe Marea-Negră. pilele acestea it bântuita o furtună grozavă pe Marea-Negră pe când vasula româna Mircea, cu copiii şcolei de marină, staţiona pe malula mărei în dreptula Constanţei. Din causa fortunei, valurile fu-riose luară bricula şi în loca de a-la îndrepta spre Sevastopola, unde era punctula de escursiune fixata prin iti-nerară, îla duseră tocmai la Constanti-nopola. Comandantula bricului, d. că-pitana Eustaţiu, a depeşata comandantului Flotilei, că tota echipagiula este sănătosa, bricula însă a suferita stricăciune la maşină, catarge şi pânze. S’au luata măsuri pentru reparaţi unea bricului la Constantinopolă.
Scăpaţi ca prin minune. Cu ocasiunea tempestăţii din 7 1. c., fu lovită de trăs-neta locuinţa unui ţărana româna din Cojocna. In casă se afla stăpâna casei cu 4 copii ai ei. Ca prin minune însă toţi cei din casă rămaseră deplina sănătoşi. Ei eşiră afară, în timpa ce cope-rişula casei era cuprinsa de flăcări. Fo-cula consuma întregă casa, măcarcă era o ploiă torenţială.
Sciri poliţienesc!.
Astă-nopte târcfiu între 3 şi 4 ore, în grădina hotelului „Pomulfi verdeu, se dărîmâ (pdula sprijinitora de pămentă din spre Strajă împreună cu partea drumului, ce trece pe lsţngă acesta cjidfi.
Esamenu la şcola română în Gherla.
Ni se scrie din Gherla : AstădI Duminecă în 10 a 1. c. s’a ţinuta esamenula în şcdla română gr. cat. din loca în pre-sinţa unui publica numărosă, mai alesa părinţi de ai şcolarilora. Esamenula a fosta presidata de Rs. d. canonica Vas. Popa, ca comisarh cosistoriula. Pruncii, ca la 60 fetiţe şi fecioraşi — îmbrăcaţi cu toţii curăţela şi cu multă v'Oie bună au respunsa bine din tote obiectele de în-văţământă prescrise prin lege. Pronun-ciare multa puţina clară, ţinută cuviin-
eiosă şi curagiu, vedeai că şcolarii sunta bine deprinşi. Vioiciunea în decursula ce-lora 30 ore învăţătorula d. I. Boeru a sciut’o nimerita susţine în şcolari prin desele mişcări tactice şi intreţeserea de cântece bisericescl şi românescl.
Una ce rara nl-a atrasa atenţiunea. Pe o mesă lungă zărirăma multe şi fru-mose lucruri de mână de ale şcolarilora, lucrări de tota felula.
Mi s’a spusa, că băetele le-au lucrata în decursula anului sub conducerea domnei Borgovana şi cu concursulă bi-nevoitorfi ala domnei Duca şi a graţi-osei domnişore Sabina Boeril.
Citeam bucuria de pe feţele părinţi-lora, bucuriă de care atâta de rara are parte bietula Româna.
Der, decă toţi învăţătorii şi educatorii români şî-ara împlini chemarea cu zelula şi diliginţa învăţătorului din Gherla, şi massa poporului româna am pute cjice, că a încăpută a recunosce şi a gusta din dulcele fructe ale şcolei române!
Unu pmiicipantU.
ULTIME SCIRl.
Agramti, 10 Iunie. Astăcfî a fost primitti aici cu mare pompă prinţul Ci de c6r6na Rudolf cu prinţesa Stefania, cari în călătoria ce-au întreprins’o în Bosnia au visitatu şi capitala Croaţiei.
Pe piaţa Ielacicî era redicată o portă triumfală, de pe care fâl-făia şi unu steagu ungurescu, între o mulţime de steaguri croate, negru-galbene şi belgiane.
La salutarea primarului, la gară, prinţulă Rudolf a răspunsă, că s’a bucurată forte a veni la Agramă în mijloculă naţiunei croate, care întotdeuna a probată credinţa şi alipirea ei cătră dinastiă.
După sosire prinţulă de co-r6nă a primită diferitele deputa-ţiunî, er după ameifti a asistată la punerea petrii fundamentale a casarmei ce va purta numele In-nălţimii Sale. După acesta cere-moniă a visitată universitatea. La 6 ăre a fostă mare prân4ă la care au fostă invitaţi între alţii toţi câţi au ocupată postulă de Banii dela 1867 încăce. La 9 ăre festivităţile de primire s’au terminat c’ună conductă de torţe, şi la 10 ăre părechia princiară a plecată mai departe spre Banjaluca.
Ctarsulu pieţei Braşovă
din 9 Iunie st. U. 1888
Bancnote românescl Cump. 8.48 Vend. 8.50 Argintă românescu .	„
Napoleon-d’ori ...	„
Lire turcescl ...	„
Imperiali...........„
G alb ini.................
Scris. fonc. „Albinau6u/0 n
n	ii	ii &°/o ii
Ruble rusescl . . . „
Discontulă .... 6l/2—8°/0 pe and.
Cursulă la barsa de Viena
din îi Iunie st. n. 1888.
Renta de aurii 4%.................. .
Renta de hârtiă 5°/0...............
Imprumutuld căilord ferate ungare . Amortisârea datoriei căilord ferate de ostd ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căilord ferate de ostd ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căilord terate de ostd ungare (3-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare...............
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banatd-Timişd . .
Bonuri cu cl. de sortare...........
Bonuri rurale transilvane ....
Bonuri croato-slavone..............
Despăgubirea pentru dijma de vind
ungurescu.....................
Imprumutuld cu premiulu ungurescd Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului....................
Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintd austriacă ....
Renta de aurd austriacă............
LosurI din 1860 ...................
Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de creditd ungur. . Acţiunile băncei de credită austr.
Galbeni împărătesei ...............
Napoleon-d’orI.....................
Mărci 100 împ. germane.............
Londra 10 Livres sterlinge ....
Bursa de BucurescT.
Cotă oficială dela 28 Maiu st. v. 1888.
	Cump.	vend.
Renta română 5u/0		90-	91.—
Renta rom. amort. 5tt/0 . . .	oi-1/*	92//,
Renta qonvert. 6°/0 .....	89.—	90.—
Impr. oraş. Buc. 10 ir. . . .	85.—	38. -
Credit fonc. rural 7% • • •	105.-	106.—
>i r n 5°/0 /. .	89.3/*	70.7*
„ „ urban 7°/0. . . .	107.—	107.3/*
ii ii a 6°/0....	98.-	99.—
n „ 5 •/,. . . .	85. Vj	86.—
Banca naţ. a Rom. 500 Lei. .	945.—	960.—
Ac. de asig. Dacia-Rom.. . .	220.—	225.-
Ac. de asig. Naţională. . . .	—.—	—.—
Aură contra bilete de bancă .	16//4	17.—
Bancnote austr. contra aură. .	2.—	22.-
Aură contra argintii seu bilete	16.—	16-*/.
Florinii valore austriacă . . .	2.01	2.
99.40
86.90
151.95
95.60
126.—
115.80
105.40
104.80
104.75
104.75
104.60 104.—
89.50
125.90
124.-
79.95 82. ’
110.
183.60 865.—
286.10 5.94 10.01‘/2
61.95
126.40
8.42	P	8.46
10.—	P	10.03
11.30	ii	11.35
10.30	P	10.35
5.89	P	5.92
101.—	n	—.—
98.—	p	98.50
10.7—	n	108.—
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei^ h 5 cr. se potft cum*; ■' pera în tutungeria I.	în li-
brăria Nicolae tiurcu şi Adolf Albreelit.
Editoră şi Redactorii responsabilă:
Or. Aurel Mureşianu.
Totă ema te-am udată Şi tu nu m’ai măritată;
Şi te-am udată cu vină dulce, Totă am gândită că m’oiu duce. Mătrăgună domnă bună,
, Măritâ-mă ’ntrastă lună,
Că de nu mi-i mărita,
Eu tare m’oiu supăra Şi în focă te-oiu arunca,
Pe măicuţa oiu lăsa Şi de morte m’oiu găta.
*
- Haida, mândră, josă în vale Să vedemă mazărea ’n cale; Deo’a fi să ne iubimă,
Mazărea să o plivimă;
Deoă-a fi să ne lăsămă,
Mazărea să o tăiemă,
Alte vorbe să n’avemă.
*
Frmufă verde frunijulică Ce ne-omă face mândrulică? Ne-amă lăsa, nu ne’ndurămă, ;Ne-amă iubi, nu ne putemă; r Ne-amă iubi, nl-a fi păcată, f ;Ne-amă lăsa, nl-a fi bănată.
• Sn6ve şi poveşti slavice.
Slvigra ^ir6tă-
Au fostă odată ună tată şi ună fe-ciorft. Ficiorulă se făcu mare şi se hotărî să plece să-şi caute vre-o slugă.
Cum mergea pe drumă cu tată-său, întâlniră ună domnă; domnulă era chiar draculă. Domnulă c|ise : „Bagă-ţl fecio-rulă slugă la mine şi după ce va trece ună ană vino totă la lo culă ăsta, să ţi’lă iaiuu. Pe dramă (fise draculă cătră feciorii : „De vei asculta totdăuna de mine şi vei face totă, ce ’ţî voiu porunci eu, vei învăţa multe luărari bune. '
După ună ană de (file veni tatălă feciorului la loculă sciutu şi întâlni pe fe-cioru-său; feciorulă venise mai de vreme decâtă diavolulă, căci şcia ce are dia-volulă de gândă, şi grăi cătră tată-său: „Draculă îţi va arăta ună stolă de corbi şi te va întreba: care’i feciorulă tău? Tu să’i arăţi pe celă ce-a bate mai tare din aripi şi va croncăni mai tare, că ăsta voiu fi euu. Şi lăsa pe tată-său singură în drumă.
După co veni diavolulă cu corbii, întrebă: „Care e feciorulă tău?. De vei ghîci care este, ţi’lă dau să’lă duci cu tine; de nu vei ghîci, îlă mai ţină ună ană în slujbă“. Tata slugii şcia ce să (jică, căci îlă învăţase feciorulă şi arăta îndată: „Cela de colo mi-e feciorulă, croncăneşce mai tato, decâtft toţia. Diavolulă grăi atunci: „Aşa e, ai ghicită; poţi să ţi’lă duci acasă, der decă te în-voeşci, eu îlă mai ţină în slujbă/1 Tata
slugii se învoi şi feciorulă mai rămase ună ană la diavolulă la învăţătură.
După ce a trecută şi anulă ăsta, veni tata la loculă şciută, se întâlni cu feciorulă şi feciorulă îi (fise: „De astădată îţi va arăta draculă nişce cai, eu voiu necheza şi voiu săpa pămentulă mai straj-nică decâtă toţi“. După ce-a sosită draculă cu caii, întreba pe tata slugii: „Care ţî-i feciorulă4*, şi tata răspunse : „Cela de colea, necheză şi sapă pămăntulă mai strajnică decâtă toţIu. Diavolulă îi dete feciorulă şl-o grămadă de bani, der pe feciorulă nu’lă prefăcu în omă, ci’lă lăsa cală.
Tata luâ calulă, er calulă îi (jise pe drumă: Tăicuţule, du-mă la tîrgă şi mă vinde. Diavolulă mă va cumpăra cu bani mulţi, der să bagi de semă. să’ml scoţi căpăstrulă din capă, după ce va face tăr-gulă, că altfelă nu mă mai ve4l“. Tata îşi duse feciorulă la tergă, diavolulă veni să’lă cumpere şi dete mare preţă pe elă. Ţăranulă dă repede să’i ia căpăstrulă din capă, er draculă a fostă mai sprintenă, încălecl, prinse căpăstrulă în mâni şi pleca călare. După ce-a mersă pănă a obosită, a ajunsă la ună hană. Aci se dete josă diavolulă, întrâ în crâşmă, er calulă şi-lă lăsă afara legată de o tulpină.
Draculă bea la crâşmă, er pe drumă venia o bătrână. Bătrâna cerca să fure calulă şi îlă smucea ba în drâpta, ba în stânga pănă îi că4u calului căpăstrulă din capă. Calulă să făcu repede păse-rică, căci învăţase elă dela draculă, să vrăjască şi păserica sburâ pre-aci încolo. Cum a vă4ută draculă una ca asta, se făcu uliu şi porni după păsărică. Mai mai să o prindă uliulă, der tocmai ajunseseră la o cetate, er în cetate trăia o domniţă. Cum vă4u păsărică, că nu mai . e scăpare, sburâ la sînulă domniţei şi i-diavolulă nu mai putu să se apropiă de.-; păsărică, aici i s’a sfîrşită puterea. Domniţa a prinsă dragă păsărică şi nu voia să o dea cu nici ună preţă nici diavolului, nici tată-său.
Odată îi 4ise păsărică Domniţei, să o dea diavolului, der să-i dea drumult§? în casă şi diavolulă să o primfă. Dom<$ niţa aşa făcu cum o învăţă păsărică. A-bia i-a dată drumulă în casă, şi draculă se făcu pisică, er păsărică lupă. Diavolulă să făcu grăunte de meiu, âr păsărică cloşcă şi înghiţi grăuntele de meiu. După aceea sluga şirâtft să cunună cu, -Domniţa.
Nr. 119.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
TTgT&r g-s »
et % © ©-
i, «- E	W
P ^3* ^	^
» ** ® * e. *
tB ^ ~ ig O
: § ».* b £ ® 5. £. 5.3. sr. Kg;»SofI'
O 5° *3 g, a»
-C0 s p ©
3 g- s&
cd *3* E3 W te - B ►* ®
cp ® vT •	2
1Ş B <1 .O
*f Pş
* C g o fc< g
? S>* P*
cn
f
*
»
fe-
> te
s.gr STL& O ‘^it3 o ^ Cî 5-b»52.b 2.2 ts =; c* î?" qj* a gJJ C ® -£ -•®	„ J" £-
« 2. S -> e p. aj -i p ■ 7 « ţa<
_ p ^ o* ►4
_ M.
Sk> o
^ t|
w ®
te ►*»
ss 2
te g
te o ^ *» Pî<
—•> s
te
fe-
te
M
ac
W
fv»
*S
9 ° O , © J P* »
i ro 3 “ . 22. 3P »-*• cr
SOQ §
£p ^
S< 4
*-f
CD 8 CD I
te sc na hQ tr w
ÎN?®!!
iscrefl^
3 ©. s*
—ao s ** ^
•**'Z-.ŞgB fi
^3"
S B
gte*
săfgl
“Ja§
gi.
p
*4
3
g^S g-S S g!
5 a p 2 ®- -2
3	I <<Eb£ ® S.'g £ sg>
» cS1 m	J, g® K ® S® 2.
O W .	®	£ O P	© Ş?	N	2
g- §. N fe{ 2. O P ® V	g" ©	©	2;	3
^ ă- ^ f ' Ct- „„ CD 2 Mj> 3r ?- 3.
. S S3 &| P tr* P< 03	2 P	•	CD	M>
te «*. o 55- o- ® a5Ti 2	I	*	s
2.	® * 3ljO p ® § Sg» J
§ a W^g’P ® S-‘”“ §
1S r: M ** IB*

3 £>* 2“	^ B B'w
sî£.i®»îsoă&2

£ te p
5
E3 ’ 3 ^
,J=^H
i“-l‘ te 5? *- §■
oc> cT1 ^ •'J a tO 2 S ’c
I P'| S.^*
îD3 a Şjîs©

O « P -CE V. go © ■ "
^ fer?M *§21^
~H ^Weî; “cb^Pîc
51-
^ I Ir!'® 2''3'	^ S ®
•	!s®2 ff 2-a,'* 513.®
tei'-S ® i3' 2. sr“ "2.2-s m. ®
• -. 2. CD <* rt 3* P< -<( 3
. h, 2 h, r* 5 E p a 2 3. ®
s «, s t-=<S,£ k ®
Cpp -
IgbB
^ 9 CC®
£■ 6 P< h
»'|g |! 1^1 e-.s r&i S&1 ?£? £■§•?■g'g'
<4 5 ®< 3
o ® g- a -4 ? 9> eţ- ^
►=. a
«*- B. CD ^
P 0 a
IJ-T+ I» C
î=. se c R
® ®
^ M
e< ” qj ^3
0=1®
p< — Bt
^g&ewT
a„SS^ls
g.:!!**! S S'|?p
? 3* ® a 2 3
s-^B’s i I a-
a o 2.S
s e,-g- p- o tr.
£ CD £• CD P a
|-J n., Pe » B § « CD2 p Fs » £
«S-S-l'g.P I
© s ^ .. n, t»> 5 3 5* 2-. g5 I ST
-£*• te -w 2 ^
sş ® l^3.
®
-c tŞrf^
ky&ZL ij&&*
«-•• ^	1	o	s,
P» 80 «	2	cT	®
e & s
cr 3Ş ® P ^
ST o 2 k-,	3
® 2 2. te p g p
►*, h ®	p<	2.	o	2.
8» cd i-i	3	p	i-j	co
•-*	®	a»	n	p	<■'-
P §-*•	®	‘	'
Cj< ep _ O-
s
*'•« P-S-m:
® 2	^ 5
? s p-^ a '•sg rr. P- 2 £fg ^ 2:	3 B î? B
8 ,S|S,g§»g ?!.§&■ 2SJK2as‘a5§-.!
2“ <£
o g i6* 6 2 g- 3 q-g "" a
_ P'cî -j p •< P C * B
>—1 m /Ti	..	!=r el- r-t-
p ^ SJî'S
© te M © — 'W ££(	* '* rt ^
te ^ tePtePte2ps©S2-	si
3© © *© O- © te 7/5 cţ te © y. q	© C/2
h s 4 te {o o £	© '/. g ^	«)
g ■ *»	3‘ S- o 2 5:3 S « £,
o p,
“ ®
'2- < 5r M
2 e»
ro a *gr. 3
e= pr -r- a-«« 9 «2 P1 B i P 6 “
P® » » 3 o O ^ ti ^ o
S.® i g,# 2 & ăt’s
■ •1 i S5o3.3'3<P‘
ă 5"o, 5 ? § 5 3 3' 2>3
8 “ a a’!»0	s
g g s ^îr'3-^?4i-5 Ha zt-p 31 g §
UBpiPB b . 3cd3
‘3 b _
S? o o.
CD 3
3 _
ga 1 2 a-®
2 te^.g s-
— te M C—n^> '-kc'- tW rQ >-: rv vt1' r-t- w
® p ?~® g.y 2 g»?0?»®*]*? p ? p
.	•»&.$ e-'^s'58 * -
p> 2'■< JP*3 2o 2'- :2-hd
3 HS
ST
£2 3
te® 03
S*§ ^
o 2 09
3ig
s-ffg
»
|s S
Ilff
ta ce,
3* CT> © 'te*
Se
si nlecarea t
I.
şi Dosieiorn n
Plecarea treimriloni:
I. Dela Braşovâ la Pesta:
de persone Nr. 807: 7 ore 20 de minute sera. mixtti Nr. 815: 4 ore 01 minută dimineţa.
2. Dela Braşovu la Bucurescî:
Trenulti mixtti Nr. 318: 1 oră 55 minute după amedî.
II. Sosirea trenuriloru:
I. Dela Pesta laBraşovd:
de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amedî. mixtti Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucurescî la Braşovu:
Trenulti mixtti Nr. 317: 2 ore 32 minute după amedî.
Trenulti
Trenulti
Trenulti
Trenulti
A.	Plecarea posteloru:
a)	Dela Braşovti la Heşnov u-Zer nes c 'l-Bronu: 12 ore 30 m. după amecjl
b)	r	r	„	Zizinu: 4 ore după amecjl.
c)	„	„	în	Secuime [S. G-eorgI]: 1 oră 30 minute noptea.
d)	„	„	la	FăgăraşĂ: 4 ore dimineţa.
e)	„	v	la	Săcele: 4 ore dimineţa.
B.	Sosirea posteloru:
a)	Dela Reşnovu-Zernesct-Branu la Braşovti: 10 ore înainte de amecjî.
b)	„ Zizinu la Braşovti: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovti: 6 ore sera.
d)	7 Făgăraşu la Braşovti: 2 ore dimineca.
ej „ Săcele la Braşovti: 6 ore 30 minute sera.
ce
Se deschide abonamentu pre anulă 1888
la
ANHCULU FAMILIEI. ţ)iarn beletristicii şi enciclopedicu-literarti — cu ilustraţiunî.— Cursulu XII.—Apare în 1 şi 15 di a lunei în numeri câte de 2—8 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Romăniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patria şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturora individiloru din familiă o petrecere nobila şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregii e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMANU. ţ)iaru bisericescu, scolaru şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulu XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — 87* cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloru mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoru sciinţeloru teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbăr torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru Rpmânia 10 franci — lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primesefi gratisă totă alfi patrulea esemplară.
Numeri de probă se trimită gratisă ori-cui cere.
BV~ A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania.
Totti de aci se mai putu procura şi următorele cărţi din editura propriă:
Apologie. Discusiunl filologice şi istorice maghiare privit6re la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-. goriu Silşşi. -r Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire si scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III; Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl. '
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fi.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealuld perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-luld pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreanu craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultîmuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Eld trebue s& se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermanu şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 60 cr.
Iftgeniâ în Autida; Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr?
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
PetulantulQ. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Yincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
TesaurulQ dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. 0. Olinescu. Preţulă â# cr.
Biblioteca Sătenului Românu. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amu sânte. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amu-sante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţămentulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-vâţăt orii oră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto’francată 1 fl. 80 cn v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoîeloră nostre în mâsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învâ-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră Ia gimnasiulă din Năsâudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprincjendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducâtore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparam]!. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulă sufletului. Carie bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forie frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculă mărgăritaru sufletescii. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pâmjă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visulă Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone fru- . mose. Preţulă unui esemplară spedată ■ franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco & 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU Rraşovfi.
j