KEdiqiutt. AMtuiţiuB
TiMraîa:
BKAŞOVU, pfaţ» mare ir 22.
foişor! nefrancace nu ce primesc*, Manus.-zip o nu se re-trimi *!
Birourile ie asutcimi.
Brafov9, piaţa mare ir. 22.
Inserate mai primesc* tn Vlssa: Kudolf Mos$e, HaaxemUm & Vogler (Otto Maa8),H*inrich Hchalel., Âboit Btrndi,M.Dukes,JLOppeM,J- Da»*-neberg; In Budapesta: A. T. Oold-bergtr. Anton	EclcsteM Bernat;
tnFrankfUrt: G.L.Daube; în Ham* burg': A. Steimr.
Preţul* inserţiunilor*: o seri* garmond* pe o coldnâ 6 cr. ţi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiilă. Reclame pe pagina Ul-a o şerifi, 10 cr. v. a. sSu 30 bani.
„Gazeta* iese în fte-oarb «ţi.
Mwtm t
nRnBBwfftv 'pvlII a ZSu&tly	IC
Pe un* an* 12 fl., pe păse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. •
Pentru Roiâiia şl arîiiitate:
Pe un* an* 40 franoi, pe sdpe Iun! 20 franci, pe trei luni 10 franci.	-j
Se prenumeră la tdte on-ciele poştale din • întru şi diu afară şi la dd. colectori.
AfconMulli peittnt Braşorl:
la admitiistraţiune, piaţa mare Nr. 22, etanul* 1.: pe un* an* 10 fl., pe şese luni S fl., pe tpei luni 2 fl. S0 or. Cu dusul* în casă: Pe un* an* 12 fl., pe şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un* esemplarn 5 or. v. a. său 16 bani.
Atătfl abonamentele cât* şi inseTţiunile simt a se plăti înainte.
Nr. 120.
BraşovH,; Xomi, Va# 31 Mato (12 hune)
1888.
BraşovQ, 30 Maiyi st. v. 1888.
MesagiulCL tronului prin care s’a înauguratu sesiunea delegaţiu-niloru austro-ungare, ce s’au întrunită Sâmbăta trecută în Pesta, accentueză seriositatea situaţiunei politice europene, oare a rămasă totă aşa de nesigură şi ameninţă-t6re, ca şi mai înainte.
Der chiar să nu fi amintită ni-mică mesagiulă despre acesta, ar fi înţelesă totă omulă din proiec-tulu de bugetu, ce l’a presentată guvernulă comună de rendulă a-cesta delegaţiuniloră, că în ade-vără situaţiunea din afară este fărte seridsă.
Administraţia de răsboiu vine înaintea delegaţiuniloră cu nouă pretensiunî, mai marfca altădată, cari impună poporeloră monar-chiei sarcini şi mai grele, după-ce şi aşa abia mai potă suporta povara dăriloră.
încă numai o singură dată li-sa cerută delegaţiuniloră o sumă aşa de mare ca acuma, când a-decă a tostă vorba de esecutarea ocupaţiunei Bosniei şi Herţego-vinei. Suma totală ce o pretinde guvernulă dela delegaţiunl face 192 milidne. Acestă sumă se împarte aşa: Cheltuelile ordinare sunt preliminate cu 115.9 miliăne, cele estra-ordinare cu 28.1 miliăne, cre-ditulă de ocupaţiune a Bosniei cu 4.5 milidne şi creditulă de înarmare cu 47.8 milione.
Aceste suntă tote cheltuelî, ce se voru face numai peutru armată, er celelalte cheltuelî: pentru ministeriulă de esteme 4T miliăne, pentru ministeriulă de fi-nance comună 2.1 miliăne, repre-senteză numai 31/2 % din întrega sumă a bugetului.
Creditulă estra-ordinară de în-narmare, care se cuprinde în suma , de 169 milione preliminată pentru scopurile militare, face 29‘7 milidtte ; din acestea s’au tuită deja 16 milione, pe când 18-7 miliâne voră fi a se cheltui încă în cursulă anului acestuia pentru pregătiri militare. Acestă credită, împreună cu creditulă pentru trupele de ocupaţiune din Bosnia face 18.8% din suma în-tregă, cerută pentru trebuinţele ministeriului comună. Cam vre-o 80% face pretensiunea ministeriului de resboiu, în sensă mai strînsă, adecă 121, 181,004 fl. pentru armată şi 11,318,227 fl, pentru marină.
Pentru armată este cu 4,218,644 fi. mai multă preliminată ca în anulă trecută. Urcarea chieltuie-leloră ordinare pentru armată se datoresce mai alesă necesităţii de a se continua lucrările, de organi-saţiune a armatei comune.
Intre cheltuielile estraordinare mai sunt încă preliminaţi 13,384,700 fl. pentru cumpărarea de pusei cu repetiţiă. Totă pentru aceste pusei s’au votată pană acuma 19 milione. Astfelă pănă la finitulă a-nului 1889 se voră cheltui cu to-tulă 32.5 milione pentru puscile cu repetiţiă.
Amă notată aici cele mai principale positiunl iade bugetului na** nisteriului comună pentru anulă următoră bugetară, din care vede destulă de lămurită câtă dg multă se silesce administraţia de. răsboiu ca să nu rămână înder -tulă altoră state cu pregătirile sale militate.
Popărele — iţise preşedintele delegaţiunei ungare, contele Ludo vică Tisza — suferă de-o irita-ţiune nervdsă; neîncrederea reciprocă între statele diferite este signatura situaţiunei presente; tot mai multă materiă esplosibilă se grămădesce în tdte părţile; toţi semtu că acestă situaţiune nu pdte fi susţinută pănă în infinită, der nimeni nu vre să facă ună pasă decisivă pentru schimbarea ei, pentru că nimeni nu vre se ia răspunderea pentru urmările eventuale.
Şi de astă dată fratele mi-nistrului-preşedinte are dreptate. Este în adevără grămădită prer tutindenl multă materiă esplosibilă şi întâmplarea pdte să producă o teribilă încurcătură.
Deocamdată scimă numai ună lucru sigură, că ni se va cere să plătimă în anulă viitoră şi mai multă dare.
Antâia sesiune a dietei unguresc!.
JBraşovă, 9 Iunie n.
Precum amă anunţată, Mercur! s’a deschisă a doua sesiune a dietei ungare, oare avea să’şî începă lucrările abia la tomnă.
Orl-ce omă, pentru care nu potă fi indiferente cele ce se petrecă în dieta ungară, deorece acolo se dispune de a-verea şi vieţa a milione de omeni, tre-bue să’şl pună întrebarea: ce ispravă au făcută deputaţii ungur! în întâia sesiune a dietei, pentru ca să binemeriteze diurnele, ce li-se plătescă din buzunarele contribuabililoră şi recunoscinţa acestea?......	....- ....... .......... -•
Luândă în mână lista legiloru ce s’au fabricată de regimă şi s’au votată de „re-presentanţii şi aleşii poporuluiu , or! mai bine <fisii ai guvernului, fişpanilorfl şi solgăbirăiloră, trebue să ţi-se umple i-nima de tristeţă şi să te ’ntrebî: ăre a-ceşti omenî, cari n’au altă trebă decâtă să stea pe băncile dietei, feriţi de arşiţa sorelui, de ploi şi vrem! tar!, în con-tulă pungei contribuabililoră, n’au timpă să se mai gândescâ şi la năcazurile ă-cestora ?
Căci afară de câteva lucrări curente fără interesă, întrega listă nu cuprinde decâtă ună mormană de legi tote impu-nândă nouă şi grele sarcine în ban! şi în sânge.
Şi pentru ca guvernulă să potă întâmpina enormele: cheltuelî ce resultă din esecutarea acestoră legi şi ce se voră mai vota de delegaţiunl în inţeresulă „păciiu, a mai făurită o mulţime de leg! financiare şi birnice, pe cari erăşî „aleşii poporului4* le-au votată cu „părintescă44 grabă şi cu „patriotică44 devotamentă, căci — (fisu-şî-au — câtă vrerfie se va mai găsi la bietulă contribuabilă o căldare ’n vatră, diurna ese şi guvernulă îşî terăsce cfiLL-
Şirulă acestoră „părintesc*44- şi *„pa-
.trioţiee44 leg! s’a începută cu sporirea dării pe carne, vinQ, bere, tutună, pu-nândă, apoi vârfă la tote darea- pe spirtă. Şi când guvernulă aştqptă dela acestă . sporă de* .dări indirecte ună venită de .treizeci de milione, îşi p6te orf-cine cu-gefca, deeă simţitor® ori nu fi-voră aceste nouă sarcine, care mioşoreză sărmanului contribuabilă bucătura din gură, şi aşa destulă de uscată, şi’i facă vieţa şi mai amărîtă.
Intr’o întregă sesiune n’au avută vreme nici „părintesculă44 guvernă nici „patrioticii44 diumiştl din dietă să se gândâscă şi la îmbunătăţirea stărei ser-manei poporaţiun! bântuite de inundări, de grindină, de esecutorii de dare şi de nenumăratele 4H®^ce lipsuri, nu s’au gândită, cjicemă, la îmbunătăţirea sorţii bieţiloră contribuabili, pentru ca aceştia să aibă de unde să acopere risipa guvernului, consfinţită totdeuua prin votulă dietei.
Şi atunci, când guvernulă şi dieta îşi facă răgază a se gândi la câte-o reformă culturală ori economică, în inţeresulă bunei-stărf materiale a contribuabililoră, o facă numai în esclusivulă interesă ală rassei maghiare, şi în contulă celorlalte.
Nici măcară pomenire nu s’a făcută în decursulă primei sesiuni a dietei de năcazurile, trebuinţele şi dreptele postulate ale naţionalităţiloră nemaghiare.
Decă este a se crea bunăstarea generală, ore să nu fiă de lipsă a îndestuli deopotrivă şi interesele de vieţâ ale celorlalte naţionalităţi din Transilvania ' şi Ungaria potrivită cu jertfele ce le aducă ele pentru susţinerea statului?
Etă o cestiune cu care nu şl-au bătută capulă deputaţii unguri în prima sesiune şi nu şi-lă voră bate nici în sesiunea următore.
Duce-va sistemulă acesta de risipă de altă parte la ună bună sfârşită?
Cei dela putere — decă au ună grăunte de dreptă judecată — căutândă în jurulă loră voră trebui să se îngrozescâ înşişi de icona viitoreloră resultate, ce li se va înfăţişa.
Mia, Papa şi Episcopat®! catolico.
De mai multe cpl® se dâsbate în camera din Roma proiectuîă noului codice penalii, italianu, care a fostă presentată parlamentului de cabinetulă actuală Crispi.
Acestă proiectă conţine, multe reforme, der între acestea se află mai a-lesă una, care a provocată protestele Papei şi ale episcopiloră italian!. Noulă codice penală delătură posiţia escepţio-nală de care se bucurau preoţii după legea de pănă acuma şi-i pune pe preoţi în privinţa delicteloră politice pe aceeaşi treptă cu ceialalţl cetăţeni.
Pănă acuma, de esemplu, preoţii i-talienl puteau să. predice, de pe arnvohă în favorea restabilirei statului papală, păţeau să pledeze pentru ca Roma şi teri-toriulă .său să între erăşî în poşesiunâa esclusivă a Pontificelui. Preotulă italiană avea în •tdte aceste cestiăni ună feţă de privilegiu de a se esprima aşa, cum înţelegea elă chiămarea sa preoţescă, fără nici o considerare la guvernulă italiană.
După noulă proiecţii voră fi traşi la răspundere şi voră fi pedepsiţi preoţii,
cari voră predica astfeliu. De aci tur-burarea ce s’a produsă în sînulă clerului italiană, care se- creder in dreptă a apăra nestinghirită interesele Papatplui şi puterea lăi lumăsCă. *; (	‘
însuşi Papa Leo XIII s’a ridicată în contra guvernului italiană din causa i amintitului proiectă. Irrtr’o alocuţiune papală Sântulă Părinte se plânge, că gu-vemulă italiană a turburată sărbătorea jubileului său printr’ună proiectă de codice penală, care documentâză con-dafnnabila intenţiune de a fereca biserica în lanţuri grele. Guvernulă, dice Papa, a inventată pentru cleră anume nouă delicte şi crime, şi sub pretextă : de a delătură nisee pericule, ce nici nu esistă, a stabilită grele pedepse pentru preoţii despre cari se va dovedi, că au fâcută seu au sf&tuită ceva, ce contrazice legiloră şi cOnstituţiunei statului, porunciloră autorităţilor, dreptului de proprietate şi păcii casnice a fâ-milieloră. Papa citâză mai alesă articu-lulă 174 ală proiectului de lege şi' fi-nesce cu afirmarea, că întrega lege este dictată numai de duşmănia în contra bisericii, a cărei drepturi le-a călcată în picior© Italia modernă.
O parte însemnată a episcopatului italiana,, în deosebi episcopii neapolitanl şi toscani au protestată asemenea în contra noului codice penală, care cere ca şi prâoţii să fiă pedepsiţi pentru delicte politice.
In şedinţa dela 5 Iunie a camerei italian© ministrulă de justiţiă Zanardelli a răspunsă într’o lungă vorbire la acusă-rile Papei şi ale Episcopatului. Elă recunoscu, că articululă 174 ală proiectului de lege, despre care se face amintire în alocuţiunea papală, este rău stilisafcă, şi că de aceea trebue să fiă îndreptată. Der cu tdte acestea, (fise Zanardelli, acusă-rile Papei şi Episcopiloră nu suntă întemeiate pentfu-că statulă italiană nu voesce să atace biserica, ci voesce numai să se apere pe sine. Ministrulă «e provocă la legile penale ce esistă în Portugalia şi Belgia, cari suntă asemenea state catolice şi unde surit în vigâre a-celeaşl dîsposiţiunl penale faţă cu derula. „Italia, esclamâ elă, nu le pdte da Sânţieloră loră libertatea de a urzi după placă conjuraţiunl în contra patriei.44
Scimă că în şedinţa dela 8 Iunie Camera a primită ordinea de efi prin care se respinge petiţiunea de protestare, ce a adresat’o efea mai mare parte a episcopatului italiană camerei, în contra ignoră articull ai noului codice penală.
Boulanger şi Bonapartiştii.
Intr’o adunare de vre-o 800 de per-sone, ce s’a ţinută Marţa trecută în Pa-risă în ondrea advocatului Leandri, care se reîntorcea în Corsica, a vorbită între alţii şi corifeiiiă bonapartistă Uobert Mit-chell.
înainte de tote, a dată espresiune speranţei, că partida bonapartistă va sprijini în viitoră din tote puterile pe aceia, cari voră lucra pentru răsturnarea re-publicei.
Generalulă BoUlartger, adause Mit-chel, înainte de a-şî ţine cunoscuta sa vorbire în cameră, a stată în' xelaţiunX strînse cu capii hanapartiştiloră, oarf cu-nosceu părerea şi intenţiunile sale. „Mişcarea boulangistă este o mişcare ple-
Nr 120.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
biscitară, pe care noi bd^gflfcrtiştîrr tiţe-bue să-o sprijinim! dine* tSte: 1 puteţile ndstre.*	,	$	£ ^ * .
La încheierea adunării cŞ» '’ de faţă au strigata: Trăiescă îmjtâratulăîyTră*^ iâscă prinţul! Victor! Ifr^ie^L langer!	*’• i ’• '%
întrunirea aoâsta se consideră în tabăra republicanilor^ antiboulangiştl ca dovadă neîndoiosă, că Boulanger unel-tesce în unire cu bonapartiştii în contra republici, piarele Tor! se folosesc! de ocaskuae.vspre a imputa estremiloră republicani Rochefort, “Laguerre,~Lane ş.a: că .prin aceea, că sprijiţiescă pe Boulanger oomit! o crimă în contra republicei.
SOIRILE JpILEI.
Sub titlul! v Axente Severu“ scrie „Ellenzek44 dela 9 Iunie următorele :
„Omul! acesta (Axente.); trăesce încă în comitatul! Albei inferior©. Starea sănătăţii şi alte împrejurări ale lui nu le cnnoştem!; numai atâta seim! despre elă, că trage dela stată o pensiunşn de 600 fi. pe ană. Mai scimă încă ceyă: Pilele trecute notarulă de cercă ceti . în comuna Cricău o circulară a vice^spanu-lui, prin care se aduce la eunoscmţa; poporului, că regele unguresc! a fostă în Cluşiu şi că se îndura a primi în audienţă şi deputaţiunea Albei de josă. La acesta preoţii valachl, ce erau de faţă, răspunseră: „Nu ’nţelegeru!!u Notarulă de cercă le e.splicâ în limba valahă: Der preoţii valachl răspunseră ârăşl: „Pote elă să (jică ce va voi; noi nu-lă price-pemă;, noi nu ne ’ncredjem! în ‘ traducere.u După ce se făcu acestă introducere, Axente ia cuvântul!. Elă dă es-presiune părerii sale de rău, că înseiin-ţarea nu este scrisă în limba română şi germană. Regretul! său se ia la proto-colă. Numai aşa ar pute elă să aibă bu-curiă de yisita regelui, decă aoesta’i s’ar face lui cunoscută în limba românescă. Dealtmintrelea — adaăge Ellenzeku — chitanţele privitore la pensiune Axente le scrie în limba ungurâscă, ceea ce e lucru forte umană dela dânsul!44.
Lăsăm! răspunderea pentru împărtăşirile aceste în sarcina foiei ungurescl şi observămă numai următorele: Lucru umană ar fi decă la pereeptoratele reg. ung. s’ar primi ca şi mai nainte dela Români chitanţe scrise românesce; lucru umană ar fi decă nu s’ar. călca libertatea individuală a cetăţânului impuin-du-i-se limba maghiară; lucru umană a săvîrşită şi d-lă Axente, nu pentru-că îşi scrie unguresce chitanţele, ce mergă la perceptoratul! reg,, căci dâcă o face a-cesta, o face numai de sîlă, oi lucru u-mană a săvârşită atunci, când a luată în
JfterîBfe ’idp'eptMăţţă '*hn jjkă : cu ''5. cei 4 lipiiţfi d
poporului'
n ::
fi
Beva se Te** urigte
M sî&ţiulă Sumari, delaiCijiŞ it$nmnn şjjjrp-. Lfţnân,

furtună fkhebieMâ Şngeun^fcă^u 'pfmdmă d^^măiimea nu-ciioră a causată în sera din Joia trecută pagube mari pentru agricultori. Crengile arboriloră şi sămănătuiile jjie*’ tom»â aij' fostă distruse.
"* r.......... - ’ - -
• y;
....„ Wiener,. Ak©i$t>laţţ“ comunică soirea, că nouăle mărci poştale ungurescl, ce s’au pusă în eirculaţiune cu începu-tulă fjilei de 1 Iunie, conţină pe laturea din dosă o gomă veninosă' în urma căreia la mai mulţi inşi s’ar fi arătată deja semnele unei înveninărl parţiale. Pentru confirmarea acestei soiri numita foiă amin-tesce totodată, că guvernulă ungurescă eâtă mai curândă va scote din circula-ţiune nouăle mărci poştale. Acâstă scire a produsă sensaţiune mare în cercurile poştale din Budapesta.
*'
* *
Din Rusia ârăşl au fostă daţi afară peste graniţă vre-o 600 de Evrei, piarele austriace, cari aducă acestă scire, nu spună anumită peste care graniţă au fostă alungaţi. In totă casulă „patrioţii14 dela noi se potă aştepta la o nouă înmulţire a păturei loră corcite.
* *
Artiştii germani Dr. Devrient şi d-ra Kuhlmann, cari cu ocasiunea repfesen-taţiuniloră „Luther44 în Sibiiu au întîm-pinată o primire entusiastă din partea Saşiloră de acolo, au făcută o escursiune pănă la Braşovă şi aici fură îmbrăţişaţi de cătră fruntaşii saşi ai oraşului nostru cu multă căldură. Ş’a arangiată o escursiune pe Tâmpa, apoi ună banchetă în onorea ospeţiloră germani, cari ac].I diminâţă au plecată la Sinaia, de unde se voră reîntorce directă în Germania. *
* *
Piarulă vBer Artistu din Diisseldorf scrie, că gimnasticii români, trupa Pe-trescu, după ce au avută celă mai mare succesă prelungindu-i-se de 2 ori contractul! în teatrală „Follies Ber-gere44 în Parisă, astăcjl se află angajată la circulă Hipodrom, din Parisă. D-ra Eugenia Petrescu a căpătată în Parisă numele de „prima equilibristă fără rivală în lume.44 Traianu Lupii, ună gimnastică tânără, care a plecată de-o lună la Berlină, a avută celă mai strălucită succesă în teatrală Kaufmann-Varietâs. Directorul! teatrului numită din Berlină a angajată şi pe d-ra Şarlotta Lupu. Domnii Moceanu, Velescu au primită din New-
Yorlf/ Î^' Anşţe»ca de; No^fiă , .o ^erisâr*.
^dranjwta|ff, psin carejjr. se ^opună^ cel© „ inai #vâfltagl6se coâfliţiunî^şspre ă;:veni
'âză, W jjie JLl* *se $ro$ce cu§^ecejşi jo&tf na-
^	’ tioijile fomâne în Ifew*Yoi. -
ÎV •“ u	î. ^	>'	'
; J- X '■*	. + *	’
In'lună Tui IMfaiu c^s^au făcfiftt îă armata austro-ungară următorele înain-tăjf.:'	^'şjierală	de cavaleriă (Prin-
ţul! L. de Windisch-Graetz, comandantul! corpului ,ală 8-lea). B generali de -(Kvifeiă, B generali -de; brigadă, 68 coloneii, 60 locdtenenţl-coloăell, 77 maiori, 468 căpitani, 869 locotenenţi clasa I, 388 locotenenţi classa II.
*
■ *
Magistratul! din Verşeţă a suspendată dela oficiu în 6 1. c. pe fiscalul! său I. Vemer, pentru beţiă şi părtare scandalosă. Acestă măsură faţă cu numitul! s’a decisă în şedinţa representanţei orăşenescl cu 41 voturi contra 19. Ver-ner s’a apărată într’o vorbire mai îndelungată în care a intonată că între con-siliani magistratului şi între părinţii o-raşului Verşeţă suntă mulţi cari trăeseă în concubinată cu femei de renume rău, mulţi eră, cari suntăr traşi în cercetare pentru cridă falsă şi înşelăciune. Şi apoi „astfel! de omeni44 să-lă judece pe elă! *
* *
„Magyar Allam44 scrie, că episcopul! din Vaţă Constantină Schuszter a dăruită 60,000 fi. pentru înfiinţarea unei scoli su-periore de fete în Kecskemet. Instrucţiunea din acestă scolă va fi încredinţată călugăriţelor!.
* '
* *
Prin decretă regală, fostul! generală Bimitrescu Maicanu (Nicolae), condamnată prin sentinţă judecătoresc!, rămasă definitivă, la închisore şi la perderea gradului, s’a esclusă dintre membrii ordinelor! „Steua44 şi „Corona României44, ridicându-i-se dreptul! de a purta insem-neîe respective. In acelaşă timp! i s’a retras! numitului autorisaţiunea ce i se acordase de a purta însemne ale ordinelor! şi medalielor! străine, cu . care este decorată.
Musca goiumbace seu Musca rea.
Numirea muscei goiumbace derivă dela ruinele cetăţei romane Golumbăţă, care a fost! mai târdiu locuită şi de Turci, a cărei situaţiune imposantă este pe piscuri de calcare cretacee de pe malul! Dunărei în Serbia vis-a-vis de petra isolată din Dunăre numită Baba-caia, (cuvânt! turcesc!, ce însemneză Petra-ve-chiă). Tot! astfel! se numesce şi oră-
fîşelulft Golymbăţă, Serbii pronunţă „Go-himbiŞă44, ear<y, este situată pe ruinele unui .- '-oraş! romană forte însemnat!, fiind!? fehiar şi; înălţimile din apropiere cu rifinâ di) cetăţi înzestrate.
I Cuvenfţilă „Golumbăţă44 este de ori-gin© latină,, şi ^anume Columba—Porum-• T)elă, de Roiftitnii bănăţeni şi de cei din Serbia numită „Golumbu44, er^Serbii numesc! acestă pasăre „Golub44.
In literatură este cunoscută acestă muscă din resbelele Turcilor! nu Lau-don, — şi fiind-că acestă oină de sciinţă a aflată acestă muscă în acele părţi, — a şi numit’o „Musca goiumbace44.
Românii ară trebui sâ numescă a-cestă muscă „Musca lui Iorgovan!44, sâu „Musca iorgovană44, fiind-că este acestă muscă factorul! principal! ală baladei lui Iorgovan!44.
Cuibul! de nascere al! acestei musce otrăvitor© a fostă în literatura mai ve-chiă o poşteră situată vis-a-vis de cetatea Golumbăţă, pe teritoriul! bănăţeană, care opiniune nu pdte fi veritabilă din causa simplă, că nu pote fi posibil!'ca dintr’o peşteră să iesă atâta cantitate de muscă, bare umple un! spaţiu enormă ală atmosfei din Banat!, Oltenia şi Serbia pănă spre Nişă şi chiar părţi însemnate din Bulgaria.
Poporul! română, care locuesee în apropierea rîului Cema, numesce alte peşteri ca cuiburile de nascere a muscei lui Iorgovană, cari peşteri se află în apropierea Cemei.
Cine cunosce balada lui Iorgovan! se va putâ convinge, — care baladă ne arată chiar acestă muscă câ resultată, — că bălaurulă celă mare, care şedea încolăcită pe muntele Şarba seu Oslea călugăresc! din Gorjă, de sub care munte isvorăşce Cerna — care (Cracu gărdo-man) devasta ţările dimprejur! înghi-ţândă turme întregi de vite, — acela se va pute convinge, că bălaurulă acela este personificarea muscei goiumbace — acel! bălaură este sălbatica vale a Cemei şi malurile Dunărei dela gura Cernii, — Porţile de fier!, — pănă la Golumbăţă, — pănă unde a urmărită Iorgovană bălaurulă, — partea cea mai romantică a Europei întregi.
Poporul! român! crede în balada lui Iorgovan!. El! a îmbrăcată adevărul! în vestminte pictorescl, având! acj! forma de baladă.
Linia principală de nascere a muscei goiumbace este valea Cerna şi Porţile de fier! seu cataractele Dunărei. Elementele, seu condiţiunile principale fie nascere ale acestei musce sunt! tote is-vorele cari se scurgă din calcarele ju-rasice şi mai cu semă din cele cretacee, cari sunt! în teritoriul! de faţă în can-
FOILETONULU „GAZ. TRANS.44
Cântece poporale.
Cules» de Iuliu Moldovanft.
Frundă verde şi una.
Rea bucată-i dragostea, Cine-apuc’a-o gusta Nu mai p6te-a o lăsa.
..... *
Ce-i mai rău ca urela ? *)
Ba dâiraaai:îrea-i dragostea’;
De urîtă te poţi ascunde,
Der de dragoste n’ai unde, C’orî şi unde te-ai ascunde Tot! la inimă pătrunde.
*
FrunZă verde lemnă uscată Cine ’n lume n’a umblată . ţ)ile ’ntregi nebună şi beată,
De dor! arsă şi supărată!
*
Cum nu-i dorul! mare câne, Peste câte dealuri vine; N’alege delulă de mare,
De vine foră cărare.
*
Când îmi vine mândra’n gândă, Mă topesc! la frunZa ’n vântă, Ca founZâ cea de alună Pe la postul! lui Crăoiună.
*
*) ur61a-=urîtul!.
Mândruliţă, pentru tine Fort3 mult! lucru ’mî rămâne Şi din casă şi de-afară Şi. de ernă şi de vară!
*
Pe uliţa mândrei mele Busuioc! şi cărăgele,
Pe uliţa cei urîte E molă**) pănă în genunchie.
*
Maică nu mă blăstăma,
Că nu facă pe voia ta;
Şese boi şi şese junei Nu’să ca buzele de dulci.
*
Dragostele şi dorul!
Acestea mâncă omul!.
Şi pe mine m’au mâncată, Numai ochii ’ml-au lăsat!,
Să nu dau cu capu ’n gardă Când m’oiu duce sara ’n satfi.
*
FrunZă verde ârbă grasă Ml-e vremea să merg acasă Două mândre nu mă lasă :
Una mă ţine de mână,
Alta îmi ese prin grădină.
*
Pentr’ună om! care ml-e dragă Multe-audă şi multe trag!,
Nici în semă nu le bagă.
**) molft=nămolA, noroiu.
Pentr’un! om! care-i urîtă,
Audă una şi-i prea multă *
Multă mă mir! bade de tine, Ce ’ţi baţi capul! după mine, De ml-ar fi de dumneata
Altmintrelea m’aş purta!
1 *
Alunişă cu crenga ’n Crişă, Dragu-mi-i badea ochişă Ca mălaiul! din pietriş!. Alunişă cu crenga ’n rîu, Dragu-mi-i badea mieriu*)
Ca colacul! cel! de grâu.
♦ *
FrunZă verde de săcară Spusu-ţlam maică, aseră Să-mi scoţi şeua din cămară Să ml-o pui pe murg! afară. Eu să pună picioru ’n scără Şi să trec! în altă ţâră,
C’am drăguţă Sălăgeană,
La trupă e ca o cătană La faţă-i ca şl-o iconă.
Faţa-i plină de sânge,
Când o vădă, inima-mî plânge; Cu brâu roşu când se ’ncinge
Cu-a ei dragoste mă frige.
*
Hop nevastă Sălăgiană,
Ţuou-ţl ochii şl-o sprîncână,
Şi cercelul! din ureche,
Cine m’a vede să crepe !
*
mieriu—bălaiu, blemlină
Hop leliţă Sălăgiană,
Ţucu-ţl ochii şî-o sprîncână Şi bum buşea din ureche Şi gura când ţl-a fi sete!
Ţine Domne ce-i ţiăâ Ţine pe drăguţa mea,
Pe viţălul! dela vacă
Şi pe mândra mea cea dragă!
' - *
Părăuaşă cu dramă petrosă,
De te-ai dtlee’n sus! ca’n josă Să-i trămită mândrei valosă,*) Ca să iesă, p să sciu,
Pe la ea să nu mai viu.
— Răsări lună şi sui susă Şi du la badea răspunsă,
Să mai viăă Joi şâra, C’atuncia-i dulce gura;
De Joi sera mai departe Să iubâscă’ntr’altă parte Că pe-aicea nă se pote. Şi-atâta, câtă s’a putută,
Am fostă prostă, n’am sciută, Tânără, n’am pricepută.
I	*	■
* 4
Scii tu, mândră, ce ţî-ain spusă Asâră colo dinsusă?.... Unde-oră fi omeni mai mulţi, La mine să nu te .uiţi; Unde-oră fi mai puţinei,
Ochii tăi tot! într’ai mei.
*
*) Valos u^i'Sepumut, mmUatâ..
Nr. .11 â.
OAZRTA TRANSILVANIEI.
r» m	■ . t—■——.—
188,8
tităţl enorme representate, — carî is-vore se scurgă apr6pe t6te din peşteri, aveiidă apa cea mai bună şi sânătOsă de băuta, funda totodată limpede ca cris-talula şi rece ca ghiaţa. Prin urmare putema 4ice, că tote apele caii se scurgă din peşterile acestui teritoriu, sunta cuiburile muscei golumbace, — şi nu inte-riorula peşterilora seu pescerile seci.
In apele acestea, şi mâi cu £âm& la gurile peşterilora şi pănă la o distanţă însemnată, — se formeză una fela de broscara atârnândă de orl-ce obiecta din apă avândă forma lânei de capră cu lungimea de vre-o 10 c., în care broscara se pota vede sume enorme de puncte sistematica arangiate, cari sunta formele embrionale ale muscej golumbace. Aceste embrionale, (vermuleţî) jiu^rcşcif,, (Jq: ifusorii, cari se nasca în apa din interio-rula peşterilora.
Fiindă vermuleţele deja formatay se formeză musca, dintrensulă, ca cum se formeză fluturila din gândacă seu ţînţa-rula din vermuleţele de baltă. Musca ese din broscarula ei cu o vehemenţă ca şi când ar esploda, umplândă aerula din împrejura de una nuora întregă de muscă otrăvitor©, şi este omula cons-jŞrînaa ,a se feri d&ta gurile ,peşterilora ■ In momentele când ¥o©sd^ %edi?^:ViAcdStâ ||mprejurare a causata ideia, că musca proeşte din peşteri.
Este prin urmare evidenta, că musca l^olumbace are nenumărate cuiburi de i'.'nascere. Afară de teritoriula arătata, unde f.*e nasce musca, mai sunta teritorii forte ■fîntinse în CarpaţI mai cu semă, în munţii %e caţcare din Oltenia, Banată, Transilvania, — în Balcani teritorii enorme de vlnunţl cu calcare, în Serbia între Morava f.şi Timoca şi pănă spre Nişă' şi Pirota, ||>ănă unde amil avuta ocasiune a ob-llserva acestă muscă.
-.5	,
Nu esistă nici una mijlocă pentru jik-o împuţina simţitora, şi anume chiara : "fn cuiburile de nascere. Metodula acesta este simplu avenda numai necesitate de o îngrijire forte strictă.
Eşinda apa din peşteri, este necesitate de a-i face două scursorî dela gura peşterei pănă la o lungime, pănă unde ■Va constatata formarea muscei. In tote j^dimineţele trebue Schimbata * etirsula a-^>ei ce ese pe gura peşterei, şi anume y$ntr’o (ji în ° scursore, şi în alta 4* în ^cealaltă, astfeliu, — că broscarula cu embrionatele muscei care s’a formata cu di înainte, unde se scurgea apa, se u-r 'sucă de căldura sorelui în aceeaşi 4* Aîând a rămasa scursura secă, distrugând • fastfelă emblionalele fonnate. Schimbând ' cursula apei în tote dilele, s’a distrusa ’condiţiimea principală de esistenţa principală a acestorft; embribnale a muscei
golumbace. Acâstă procedură trebue întreţinută în sesonula formărei muscei.
* După- una studiu seriosa a tu turora isvâreloră în cari ,se formâză a-cestă insecta, se pote procede la însem nata reducere a acestui rău prin acţiunea d-lora silvicultori şi a primărielora, fiinda aceste măsuri luate şi de ţările vecine bântuite de aceste insecte, scă-pânda astfeliu o sumă forte însemnată de vite din peire, despre care mortalitate nici nu esistă o statistică.
Cantitatea mttscei este în compara ţiune cu cantitatea isvoreloră de apă în cari să nasce musăa, şi este regulă, că cu câta este una ana mai umeda, cu câta mai multă hinsăre ema, cu atâta sunta isvdrele* apelora mai mari mărind «astfela spaţiu ouiburilora de nascere, — şi vice-versa: cu câta este ema şi pri-măvâra mai secă, cu atâta este muscă mai puţină, conţinendă isvorele în caşul acesta forte puţină apă.
Muşcătura de muscă este mai peri-culosă dâcă este introdusă în gâtulă a nimalelora, producendU în gâta inflama-ţiunl enorme, cari causâză mdrte vite lora. Boii introducă musca în gâta mai cu semă cu limba, scoţând’o din nash,
vit e
puţina resistente muscei. Unui animala cu gâtula inflamata de muşcătura muscei i- se p9te da ajutprQ, tumân^uri npt de
letenaipe gâţăi ■ \	: <' U ll fi? w ?
Bahna, 7 Iunie 1888
(„Unirea.w)	loanu Munteanu
inginera de mine.
Literatură.
„AmiculH Familiei,“ 4ia-ră beletristica, şi enciclopedica literara, cu ilustraţiupl. Anula ala XII. Apare în Gherla de 2 ori pe lună în mărime de câte 2—3 cola şi costă 4 fl. pe ana, 2 fL pe una jumătate de anQ. Redactorii şi proprietara Nicolau F. Negruţiu. — Nr. 12 de, la 15 Iunie conţine: 0 enigmă (Fine), de Ios. Popescu. Ferâstra casei mele (poesiă), de G. Simu. Judeţula (romana istorica), de Tli. Alegri. , MâncăraurU . (istorii dih CarpaţI), prelucrată lde Lucre-ţia F^epţiu., Place-ml Dofnne (po^gţiă.) de Octaviană. Pălăria ciasomicarulu, (comediă: ,îy: it „ aotă), lpcfelişaţâ; de Do* riau. Crescerea copiiloră în familiă după cerinţele scOlei (urmare), de I. Dâriu. Vedenia (poesiă), de Th. Alexi. Diverse. Iăcoba Bologa. In texta se mâi1 află : Fata pădurei (iluşti ^ţiune) şi Dovadă de dragoste (ilustraţiUne comică).
„Lumina pentru toţî‘% revistă ilustrată de enciclopedia şi pedagogiă, apare, odată pe lună în Bucurescl. DirectOra Emu A1 Băltmnu, —. Nf. 12 din Maiu conţine: Sentinţe , pedagogice pronunţate de diferite persone. Vorbire privi-t6re la trecutula şi viitorula acesteiflRe-


&
$
$
w
ăv?
Vină mândră, să jurăma, Să văda cţtre ne lăsămă,, De m’oi lăsa, mândră, eu, Să mă uşce jţ)umne4e.vi Ca frun4a curechiului In postula Sânt-Petrului. De , te-i lăsa, mândră, tu,
Să te usce Dumne4eu Ca frim4a goronului In postula Crăciunului.
De m’oiu lăsa, mândră, eu, Mă topeseă DUmhe4eu Ca şi săula de berbece, Când îla bagi în apă rece; Ca rugula bujorului In gura isvorului.
De te-i lăsa, mândră, tu, ,Tu mândrjă.să te topescl Ca săula de oie lae,
Când îla aş©4l în tigae;
Ca rugula bujorului Pe de-asupra focului.
TTT

Sn6ve şi poveşti slavice. "
Jş 1P4 ce fac~â. Alţii-
| A fosta odată o mamă şi o fată. *i:Fata mânca şi bea când îi era fome şi sete, trândăvia şi nu voia să lnore. Mam« grăi cătră fată-sa: „Ascultă-mă, fata ma-
mii, mergi de lucră şi, tu ceva şi nu /ml mai sta fără trebă“. — „Ce să lucru, maică ?“ — „Lucră şi tu ce lucră totă lumea.u — „Der de unde să sciu eU ce lucră totă lumea ?“ — „Du-te de ve4l ce facU alţii şi fă şi tu“.
• Fata; porni? dela mami-sa- şir ajunse la o casă. Stăpânii tocmai vântUraV grăunţele; merse în altă casă, aci leşiau rufele ; mâi' merse într’o eas&j coceau pane în cenuşă; şe gândi că a îhvâţata destula şi se ’ntdrse acaşă. Ce să facă acum? Hai şă vânture şi ea grăunţe. Der grăunţe n’a găsită în casă şi duse t6tă făina în curte şi o vântura la vânta. Vântula îi împrăştia făina. Ce să mai facă? Puse unft câzaha apă pe Focii demn avea ce să leşiă. şi astfela luâ’ ci^jopulţ tată-său şi-la aruncă în leşiă..' Ce să mai facă ? Să c,6că ceva,, în Qeţpigă» .prinse viţel ula şi ’la vîrî în cenuşă.
Fata se duse la mamă-sa. „ Ce e, fata mamii, ai sferşita lucfula?u — „Sfârşita, maică, sfârşita! Am vânturată făina îu vânta, am leşiata cojocula tatii şi am fripta viţelula în cenuşă /“


)iii săi? Ghiţă cătănuţă (baladă popo rşaă), de Pr. Stoicescu. TranââbŢijusiiiulî^
tlucrare de D. Ionescu. Congresiilti actica. Descântece de rîiă, de şerpe di cesa rău, culese de Dobre Stefănescu G^rindu. O privire critică asupra poesie-l(|Hi d-lui OscarU Oristea, de Consfcah tina Crişana. Napoleona Bonaparte (fine) Aş I. Russu. Pedagogia ete., de Eniu Bălteanu. Viitorula (poesiă), de C tpescu. Studii asupra literaturei popo ie, de Dobre Stefănescu. Maxime. Lu ila de mână în şcdlele primare din iveţia. Viile hostre. Paula Gdnczy, de Russu. Originea Târgului Moşilora. — Iunie îRevisţa aceşta- va * intra. $n aid UV^âia^esistfenţei^ Vfelâ, * îVf 6
Intemplărî diferitei- ;
Poeţi. In Costolanula mare (Nagy Kosztolâny) din Ungaria au arsa de cu-rânda 72 de case şi cu ele împreună mare cantitate de nutreţa şi alte clădiri eco nomice. Paguba e forte considerabilă
SCIRt TELEGRAFICE.
derea delegaţiuniloru. Discursulu tro-
ţiunea politică nu s’a făcută. A-mintesce raporturile intime cu îrn peratulă Friderică alu Gj-ermaniei Raporturile monarchiei cu puterile streine au încontinuu unu caracteră amicabilă. Europei, ’i s’au, conser-yatti binefacerile papii. Decă cu t6te, acestea.* guvemulti e şilită, ca, împlinindu-şi . datoria, — pşntru asigurarea graniţeloră monarchiei şi pentru întărirea paterei armate a ei — şă ceră credite înseninate, causa este mai alesă continua nesiguranţă a situatjunei politice în Europa şi necontenita mărire a puterei arpiate şi înmulţire a pregâtiriloru de fâsiofii Mtâpfâlm < ’c6tyralait&&lM&i(; '
•î;.i Austro?Ung^iria	continpă me
sătulă, ar^tăndu^e ,decisă , de ă apărăv cu 'păteW egăl^1 şi cu pa-triotismulă tradiţională interesele sale şi ale păcii generale, îşî îm-plitiesce o sublimă datoriă'/şi cu ajutorulă lui Dumnedeu ’i va succede şi de aci încolo de adelătura peliculele aiheninţătdre. :
în fine accentuez^ mesagiulu, pa proiectele de, lege, presentate delegaţiuniloră din partea administraţiei de rSsboiu s’au făcută ţinendu-se semă de situaţiunea financiară a monarchiei.


Insciinţare. ,
Adunarea generală a „Reuniunei în-văţătoriloril Români SălăgenU se va ţine ăstu-timpti în 2 Iuliâ' st. n. în comuna Ortelectt (Vârtelek), protopopiatul^ Bredului.	,
La acestă adunare suntă datori a şe presenta toţi membrii ei ordinari, ceilalţi membri şi. doritorii deşteptărei poporului sunttt pre binevă4u^. Scrieri» desemnurl şi manufacturi de ale elevi-ortt şcolari suntă binevenite pentru es-posiţiunea acestei adunări.
^ş 1 au, B ‘lumii lâ§8.
Din încredinţarea, presideptului
• ■■■■ ii.-i .-'îiiii	Uivrilii Trifti
•	'	-vj,:. vice-pareşedinte:
t il S

ULTIME SCIKÎ.
Pesta, 9 Iuniu. Delegaţiunea austriacă ^ «lesă pe f!i:Smolka preşedinte, care a disă oă întemeia-torulă alianţei, gloriosulu Wilhelm, a murită der că împSratulu actuală
acelaşi spintu.
tf
; că^ |aiianţa esistă nesdrunq|-imai sigură garanţiă |i mănţinerii unei păci lungi, cui g.-tatu mai multă cu câtă împerj-tulu nostţu face totă posibilulă pentru a mănţine acestă	pace
lungă. (Strigăte entusiaste	dej:
Trăescă împăratulă 1) ’	|
Berlină* 9 Iuniu. Principele de Bişmarck a yisitată pe d, de Putî-karger. In privinţa succesorului acestuia din urmă nu s’a hotărîţă încă himică.'	4
Uit]iPdiiify. 9 Iuniu. O întrunire (jjb
cută o mamfestapiune in favorea îhăM |tratgtăQle: poiăereiu şi >a unei pârti6ii)ăf‘Ij si' Iţâliei la* Eâp'osiţiu--nea dela 1889.
DIVERSE.
• ; • Tutuntt. falsiî.— „Paper Maker’s Circularu spune, că o uzină din statulă New-^ar^ţabricea# cantităţi mari de hărtiă a cărei destinaţiune mărturisită este de a fi transformată în tutunti. Se pare că cinstiţii industriaşi, carî opereză acestă
ii multe ori
: ,v t .	.
ttpbro taie
şi o pună în nişce tescuri, care dă fiecărei foi de hârtiă vinele pe care leşiau adevăratele foi de tutună. Imitaţi\|kea este aşa de perfectă că cunoscătorii - de tutună şi fumătorii ce le au vă4utAşi gustată, .s’au înşelată. S’au servită îciro societate ţigări fabricate din asem^ea tufună, şi toţi le-au găsită minunăţiile bune. V '
Avistt.
P. T. fiomnl membri la JL>
ţeganalL, asociaţiune de antic^a-ţiune şi credită în Haţegă, cari pes-teză cu plătirea ratei a IlI-a -din acţiuni încă pănă astădl, suntă^şi pe acestă cale cu totă stima|ye-cercaţl a binevoi a răspunde j*a-tele restante, ca să nu fimu nlfee-sitaţl a lua remediulă §-lui 18 din statutele inştituţiunei nostre. V
Haţegu, în 9 Iunie 1888.
Cu distinsă stimă
loând Munteanu,
v.-directoril.
Ioane Tocacbl
sşeretariu.
m
tiirMilă pieţe! Braşovul
, din 9 Iunin st. n. 1888	\ J
Bancnote românescl Cump» 8.48 Vând. ?ţŞ.50
Argintă. UomânoSQă
Napoleon-d’orl .	. .
Lire turcescl . . . , Imperiali ..... GalbinI
Scris. fonc. „Albina“6%
■ rt' in 1 - :
Ruble rusesol . '. -DiscontulU ....
8.42 10.— 11.80 JL0.80 5.89 101.— ■ W~
10,7t
6V2—8% pe ană. - ^
8.46
10.08
Ş.35
,10.85
5.92
&-
$8.60
m-
Gursulă la buna de Viena
din 9 Iunie st. n. 1886.
Renta de auri 4°/0 . ..............
Renta de hâţtiă5°/0 . .	.	..	.	.	.
Imprumutulfi căiloră ferate ungare . Âmortisarea datoriei căilorU ferate de ost* ungarb (L-mâ emisiund) . . Âmortisarea datoriei căilortl ferate de osţn ungare,jg-a emisiune^. . . Âmortisarea datoriâi căiţiră terâte de ostn ungare (8-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare ■ . • 'o >;	. .
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banattl-Timişă . . Bonuri cu cl. de sortare	.	.	:	.	.
Bonuri^1 târâie tbăbsilvane . 5 ii . Bonuri croato-slavone .	.	.	.	:	.
Despăgubirea pentru dijma de ;vină ungureseu .	.
ImprumutulU cp premiul* udgyrescti Losurile peiltru' râgtdârea Tisei ş» Se-
ghedinului.................
Renta de hârtiă,apştria?ă. ,	. . .
Renta de arginti* austriac ... . Renta de aură austriacă	.	.	.	.	.
Losurf din 1860	.	.
Acţiunile bâncei austro-ungâre i . Acţiunile băneei de credita ungur. . Acţiunile băncei de credita’ ausfr. alt
99,20
86B0
îbLeo
W'- ■
128;-
Galbenl împărătesei	. . . .
Napoleon-d’orl . . . . . ... . Mărci 10Q, împ. garma*© «. ţs Londra 10 Livres ster linge : 'V
ÎOŞ^ŞO
187^0
8^7—
2aWo
6.94
m
126.40
Edrtor* şi Redacteră responsabilă:
Dr. Aure! Mureşianu.
Nfc-120.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
De Închiriaţii
suntti dela Sf. Mihaild 1888 încolo, pe câte trei ani, urmă-ctorele case în suburbiulti Scheiu:
\ ,	a) Casa Nr. 1388 în Prundti;
i	b) Casa Nr. 1391 în Strada mare;
c) Casa laterală Nr. 1541 în Grroverî.
Doritorii de a lua în chiriă una seu alta din aceste case, !s8 binevoescă a se adresa1 prin ofertd în scrisft s&i verbalu, pănâ în 4 (16) luniu 1888, la Epitropul Sterie Stinghe în
Scheiu, Prund Nr. 426.
.1 . ,,,
Epitropia bisericei Sf. Nicrtlae.
76,3-3
.. ii
ÎL
2. Dela Bucurescî la Braşovu:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amedl.
A. Plecarea posteloru:
a) Dela Braşovă la Reşnovă-Zărnescl-Branu: 12 ore 30 m. după amecjf
<0
*)
e)
„ Zizmu: 4 ore după amedl. în Secuime [S. Georglj: 1 6ră 30 minute noptea. la FăgăraşZ: 4 ore dimineţa. la Săcele: 4 ore dimineţa.
B.
$1 una
51
A
11
I.
Plecarea trenurilor^:
I. Dela Braşovâ la Pesta:
Trenulti de pşrsone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera.
Trenulti mixtă Nr. 315: 4 6re Ol minută dimineţa.
2. Dela Braşovft la Bucuresci:
Trenulti mixtti Nr. 318: 1 oră 55 minute după amedl.
II. Sosirea trenuriloru:
I. Dela Pesta laBraşovd:
Trenulti de pers6ne Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de ainpdl. Trenulti mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
Sosirea posteloru:
a)	Dela Reşnovu-Zemescî-Branu la Braşovu: 10 ore înainte de amedl
b)	‘	„ Zizină la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovă: 6 ore sera.
d)	r Făgăraşu la Braşovă: 2 ore dimineţa.
e)	v Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera.
Avisu d-loru abonaţi!
Domnii, ce se aboneză din nou, s6 binevoiască a scrie adresa lămurită şi s6 arate şi posta ultimă.
Totodată facemu cunoscută tuturoră D-loră abonaţi, că mai avemă din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloră „ Gazetei, “ precum şi câteva întregi colecţiunî, pentru cari se potă adresa la subsemnata Administraţiune în casă de trebuinţă.
„Administraţiunea Gaz. Trans-U
Se deschide abonamente pre anulu 1888
la
AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedică-literaru — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII.:—Apare în 1 şi 15 cb a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumdse; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patria şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ra plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoră indivic[iloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fL, pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PRE0TULU R0MANU. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — Svf c61e; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-mănunte şi scirl cu preferinţa celoră din sfera bisericescă,. scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primeseti gratisti totti altl patrulea esemplartl.
Mnmeri de probă se triinitii gratisu ori-cni cere.
A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU" în Gherla—Sz-ujvâr. —Transilvania.
Totfi de aci se mai potii procura şi următorele cărţi din editura propria:
Apologie. DiscusiunI filologice şi istorica, maghiare privitore la Români, învederite şi reptificaţe de Pr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei româneset în vor-bire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregorin Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş.
I.	II. câte 40 cr. — Broşura HI. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.	v
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericescl întrece tote Qpurile de acestă soiu apărute pănâ âcum — avândă şi o notiţă istoricii l'ă flâ-cafe sSrbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva şărhătore. Preţulă e .2 fl.
Barbu cobzariulii. Novelă originală fle Emilia Lnngu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulu perdută. Novelă originală de Paulina C. Z; Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omd de biiie. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idealul!! pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă ,15 cr.
Fântâna dorului, Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codrean!! craluld codrului. Baladă de Georgiu Simu, Preţulă 10 cr.
Ultimulu Sichastru. Tradiţiune de Georgiu, Simu. Preţulă 10 cr.
Eld trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere > de N.
P.	Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda sâu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 Şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriâ. Schiţă din sfera edăcaţiuhei. După Emest Le-gouve. Preţiilă 10 cr.
Hermanu şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
ifigenht în Attlida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenta în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantuld. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şăluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen SyJva. Prelegere publică ţinută iu şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu! Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 - poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Retegann. Ună volumă de 14 cole.' Preţ. 60 cr. > Tesauruli! dela Petrosa seu Cloşcă CU puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Şatenului Românu. Cartea I, U, HI, jy cuprindă materii forte inierbâ'ani» şi aiUusaute. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii f^rte interesante şi amu-sanţe. Preţulă 30 cr., ,
Colectă de recepte din economia, indnstriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţământulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-paTâifi'dîală. 'Preţulă tmtd 'âsemp'lară că porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi —! la Români. De.,Y. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei roy mâne pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucratâ pe base sintactice de Ioană Buteariu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 ‘cole.’ Preţulă 2 fl.
MBiriialii de Stilistică de Ioană F-Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu res<?riptulă de dato, 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprinflendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparandl. Broş. I. scrisă de G-avrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai efline cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarul!! sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Micuţă mărgăritar!! sufletesed. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe iedne frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 flor.; 100=5 fl.
Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-deu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5; fl. v. a. . ‘ '
Epistolia D. N.. Isu8d Christosu.
Preţulă Unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
: l *■:
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.