jMMtt, AMsiratioea Tipografia: ' BRAŞ6VU, piaţa mare Kr 22. Scrisori nefranca:e nu se prinsese*. Manus :i:p o nu se retrimit ii! Birourile de asemui. Briţovii, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesc* în Vlena: ! «c«ro *!'• A&0B8S«iîe ptrn Aern-Bagari» Pe un* an* 12 fl., pe şAse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru Eomlnla şi străinătate : Pe un* ui* 40 franci, pe şAse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la ţ6te oft-ciele poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentul! pentru Braşov! : la administ raţiune, piaţamare Nr. 22, etagiul* I.: pe un* an* 10 fi., pe şAse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul* în casă: Pe un* an* 12 fl., pe şăse lnni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un* esemplar* 5 cr. v. a. său 15 bani. , Atât* abonamentele oât* şi inserţinnile sunt a se plăti înainte. Nr. 119. Braşovii, Duminecă, 29 Hain (10 Innie) 1888. Braşovii, 28 Maiu st. v. 1888. Precum se vede dintrâmu ra-portu ce-lu publicămft mai joşii, despre starea scoleloru ndstre confesionale şi poporale din comita-tulu Bistriţă-Năsâudu, inspectorii de scole ai d-lui Trefort cutrieră satele românesc! cu scopu de a visita scolele ndstre de prin ele. Acesta visitare, 4*°^ eb are de de scopu a constata, decă scolele române corespundă seu nu cerin-ţeloru legei. O adevărata bucuriă domnesce în tabăra funcţionariloru d-lui Trefort totdeuna, când nnei sen altei şcdle de ale ndstre îi află cusururi mai însemnate. Celu puţină a-cestă impresiune nî-o face tonulă în care suntu scrise raporturile in-spectoriloru şcolari regesc!, ce se publică prin foile maghiare. Nu-i vedemu nicî-odată pe a-cestia interesându-se mai de-aprdpe şi de greutăţile cu cari au se se lupte scolele ndstre mai în tote locurile ; nu-i vedemu mai alesu luându măsurile trebuinciose spre a înlesni, celn puţină pe calea ad-ministraţiunei, autorităţiloru ndstre şcolare confesionale esecutarea or-dinaţiuniloru loră, der îi vedemu mustrându şi criticându aspru pe preoţi şi învăţători, cum şi lipsurile localeloru şi rechisiteloră de şcdle. Cum se vede însă !inspeetorii de şcdle unguresc! nici nu consideră de a loru chiămare de a sprijini, flă directă or! indirectă, desvolta-rea şi progresulă şcdleloră ndstre confesionale. Activitatea loră în privinţa acesta s’ar pute caracte-risa mai nimerită ca ună ielă de poliţia şcolară. Idealulă loră suntă şi rămână şcdlele unguresc! şi atitudinea ce-o observă faţă cu şcdlele românesc! ne face să credemă, că ei le consideră pe aceste mai multă ca o piedecă, ce stă în cale chiămării loră. Deca pote fi vorba de o îngrijire ce o documenteză inspectorii de scole unguresc! cu ocasiunea visitărilorQ ce le facă în comunele ndstre, acesta îngrijire se reduce numai şi numai la studiulă lim-bei maghiare. Să se înveţe unguresce ori mai bine să nu se înveţe nimică: a-cesta este lozinca ce a dat’o d-lă Trefort organeloră sale. De aceea le şi vedemă desvol-tândă ună zelă deosebită în a a-fla totă felulă de scăderi la sco-lele ndstre. Nu-i vorbă, şcdlele ndstre confesionale se luptă cu nenumărate neajunsuri, mai alesă după ce sta-tulă pretinde totă mai multă dela ele, fără însă a-le da în schimbă nic! celă mai mică ajutoră. Tristă situaţiă, der mai tristă ar fi, decă cei ce suntă chiămaţî a apăra esistenţa şcdleloră ndstre românesc! şi a îngriji de desvol-tarea şi de progresulă loră n’ară înţelege, pănă când încă mai este timpu, că în nisce momente critice ca cele de faţa trebue să-şî încorde tote puterile spre a feri în- văţămentulă nostru românescă de totală cutropire şi nimicire. Nu numai odată amă accentuată că în faţa marelui periculă ce ameninţă şcdlele ndstre trebue se ne gândimă serio să asupra modului nostru de procedere In apărarea loru., Nu ajunge ca consistoriele ndstre să dea ordinatiunt corăs-punfiătore, ci trebue să se afle rnijloculă de a-le şi duce în de-plinire; şi nu ajunge ca numai autorităţile şcolare confesiunale se se îngrijescă de mersulă şcdleloră, ci noi toţb societatea întregă românescă, suntemă dator! să le ve-nimă în ajutoră şi să aducemă or! şi ce jertfa pentru a încuragia şi promova lucrarea loră culturală. De repeţite or! amă accentuată necesitată înfiinţării unei reuniuni şcolare în sînulă nostru, care să aibă de scopă sprijinirea şi înaintarea învăţământului românescă, după esemplulă reuniuniloră ce esistă la celelalte popdre din mo-narcliiă şi ală reuniuniloră de cultură maghiare. Pănă când se totă privimă cu mânile încrucişate cum ni se închide o scolă după alta? Ar fi vremea să ne reculegemă şi în locă de-a ne pierde scumpulă timpă cu certe secîjşi păgubitdre, să ne sfâtuimă mai bine asupra modului cum să scăpamă de peire şcdlele ndstre. Clisa ministeriala in Prusia. Acum nu mai încape îndoelă că e-sistă o crisă ministerială în Berlină şi numai aceea nu se scie, decă ea este parţială ori nu. Astăcl! primimu sensaţionala scire, că ministrulă Puttkammerîn urma unei a două scrisori a împăratului şl-a şi dată demisunea. Pe când foile bismarkiane îşi espri-mau bucuria, că legea pentru prelungirea periodului legislativă s’a publicată, fără ca să se publice şi scrisorea cătrăPutt-kammer şi pe când esprimau speranţa, că acesta va rămâne în postulă său, împă-ratulă se pregătea a-lă dogeni a doua oră pentru ingerinţele sale la alegeri. împrejurarea acesta dovedesce, că între împăratulă de-o parte şi între principele Bismark şi ceilalţi colegi ai săi din ministeriu esistă o deosebire de vederi în cestiunea alegeriloră. In totă casulă se vede de aci, că lucrurile nu mergă după voia împăratului, care vre să se garanteze liberele alegeri, abţinăndu-se autorităţile dela orice înfluinţare neiertată. Suntemă curioşi a vede ce sfârşită va lua crisa şi decă nu cumva Bismark se va declara solidară cu Puttkammer sub cuvântă, că retragerea acestuia tocmai acuma ar apăre ca o concesiune făcută liberaliloră, caii l’au atacată aşa de aspru în dietă. „Vossische Ztgu cjice, că în ori ce casă va apăre în ajunulă alegeriloră vi-itore pentru dieta prusiană ună rescriptă împărătescă în interesulă liberelorâ alegeri. Pregătiri de răsboiu. Ună ofiţeră din Bucovina scrie dia-rului „Pester Lloyd“ o corespondenţă în care atrage atenţia ministerului de răsboiu vienesă asupra faptului, că partea orientală a Galiţiei şi întregă Bucovina suntă aprope de totă deşerte de trupe. Acestă situaţiă e forte primejdiosă. Decă nu se va remedia, cei 300,000 de Ruşi aşecfaţl dealungulă graniţei Galiţiei voră putea, în casă de resbelă, să ocupe a-cele ţinuturi şi pănă şi trecătorile Car-paţiloră, mai nainte de ce armata austriacă s’ar pute mobilisa. Atunci teatrulă răsboiului ar fi strămutată în Ungaria şi campania ar fi perdută. Corespondentulă militară cere, ca trupele să fiă sporite în Galiţia Orientală şi Bucovina cu 8 regimente de cavaleriă ; ca trupele ce se recruteză în Bucovina să nu mai fiă scose pe viitoră din acestă ţeră; în fine ca armata din Galiţia şi Bucovina să aibă ună plană de mobilisare particulară şi independentă, care să-i permită a lua ofensiva înainte de mobili-sarea generală. încordarea la peniţa pmo-fimesâ. ţ)iarulă „Justiceu publică următorea protestare reprodusă şi de alte foi din Parisă: „AstădI, la 1 Iunie st. n. la trei ore dimineţa, trenulă espresă sosi ca de obieeiu la Avricourt. Eu îmi prelungisemă călătoria cu câteva (file, sperândă că nu voiu ave nimică de solicitată dela ambasada germană din Parisă. Mă înşela-semă. Deja nu mai puteai trece frontiera fără paşaportă visată la Parisă. Ca la două4ecI de călători, în acelaşă casă ca şi mine, tură toţi rugaţi să se dea josă din trenă. Unii aveau paşaporte, der a-cestea nu erau învestite cu noua visită a ambasadei germane. Alţii, provă(juţI cu o permisiune de a sta în Alsaţia, îşi în-chipuiseră că din momentulă ce au fostă autorisaţl de a petrece pe teritoriulă |ger-mană, ei voră fi lăsaţi să trecă frontiera fără dificultate; ei au crecjută că se potă dispensa de ună paşaportă. Der la frontieră nu mai esistă nici logică, nici politeţă. Numai ună Francesă între aceşti do-uădecl de interdişî Germani; cei ce nu şi-au putută justifica îndestulă naţionalitatea loră, au fostă reţinuţi pănă la in-formaţiunl mai ample. Ună ftisică, care scuipa sânge, a stată multă timpă în ploie pădită de doi jandarmi. In fine i s’a permisă să intre în gară, der nu putea de locă să mai iasă, căci dincolo era teritoriulă germană. Ună belgiană, căsătorită cu o germană, ţinea în braţe ună copilă bolnavă de morte. Acestă nefericită, cu lacrămile în ochi, se arunca la piciorele comisarului germană şi sarutân-du-i mânele îlă ruga să-i permită a’şl continua drumulă. Nevastă-sa se îneca în suspinurî, er copilulă tremura scuturată de friguri în pldie! Tote fură în-zadară: elă n’avea paşaportă! Etă ce am văcjută. Aşă pute povesti mai multe despre brutalitatea germană; der ce fo-losă ? Ajunge atâta şi orl-ce comentară e de prisosău. Semne rele! SCIEILE ţHLEI. Scirea despre sistarea apariţiunei „Luminătorului pănă la 3 Iulie a causată mare bucuriă în tabără celoră dela „Ko-lozsvâra. „Nenorocirea „Luminătorului^ — (jice foia ungurescă — e fără îndo-ielă ună mmm îmbucurătorii considerândă, că între Românii bănăţeăl s’a împuţinată elementulă ultraistău. — Avisă aceloră Români bănăţeni, cari se portă cu indiferenţă faţă: cu loră naţio- nală. * * * La minele de petră din comuna Si-bişă muncescă vre-o 50 de familii, între cart cei mai mulţi suntă Români, er cei mai puţini suntă Maghiari. Proprietarulă acestoră mine, cu numele Eibeschutz, vre să înfiinţeze o şcâlă pe sema acestoră muncitori şi în soopulă acesta a cerută ajutorii dela „Kulturegyletu. — Asupra acestoră uneltiri de maghiarisare atra-gemă atenţiunea preoţiloră români, ai căroră credincioşi suntă numiţii muncitori. * * * In (dina de 7 Iunie n. între orele 12 şi 1 p. m. o furtună vehementă împreunată cu grindină a causată mart stricăciuni în părţile de cătră Feldiora, Hidică şi Bodu. Sămănăturile de tomnă ale acestoră comune au fostă cu desăvîrşire nimicite. La gara din Feldioră stratulă de ghiaţă ce acoperea pămentulă ajunsese la grosimea de 20 cm. Grindina era de mărimea aluneloră, ba chiar şi de mărimea ouăloră de porumbă. * * * Intr’ună cerculară ală Consistoriului din Sibiiu se aduce la cunoscinţa oficii-loră protopopescl şi parochiale gr. or. din Transilvania, că printr’o ordinaţiune ministerială se opresce a se întrebuinţa în şcole cerusele pentru tăbliţele de petrây cari în locă de a fi învălite în hărtiă, suntă văpsite cu materii strîcăciose sănătăţii. * * * Pe tabla universităţii ungurescl din Gluşă se află ună afişă, prin care se a-nunţă din partea guvernului bulgară în limba francesă concursă pentru ocuparea de 20 posturi medicale în Bulgaria cu sa-lară de câte 400 franci pe lună. * * * Duminecă 29 Maiu va ave locă în, grădina palatului dela CotrecenI o sărbă-tdre pentru copii, dată de M. S. Regina României. Invitaţiile sunt forte numâ-rose şi serbarea promite a fi din cele mai animate. Copiiloră, pentru cart M. Sa a avută tot-d’a-una cea mai duidsă iubire, li s’au pregătită cele mai frumdse surprinse. * $ * La Iaşi se va avangia în 11, 12 şi 13 Iuniu v. o serbare poporală sub pre-sidiulă d-loră V. A. Ureche şi I). C. But-culescu în favorulă fondului pentru ridicarea statuei lui Mironii Costinu. * •f* ^ După două (file de desbateri, înaintea consiliului de resbelă ală corpului III de armată din Galaţi, s’a terminată afacerea colonelului Maicanu. D. colonelă P. Sche-letti a susţinută acusarea. D. Maicană? deşi ’i s’au dată din oficiu mai mulţi a-părătorî, a refusată asistenţa loră şi s’a apărată singură. Consiliulă trebuindă a se pronunţa numai în ce privesce aplicarea pedepsei, a osîndită pe colonelulă Maicană la ună anii şi trei lunt închisâre, cu perderea gradului şi a drepturttoră civile şi politice. Colonelulă a fostă deci Nr. 119. GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 scutita de degradarea militară înaintea frontului. * * * Recoltele în România promită a fi forte frumose. Proprietarii şi arendaşii spună, că de multă n’au apucaţii unii anii atâtii de abondantil. Acum ar fi de doriţii căldurile. * * * Mareşalulii Leboeuf\ fostulă ministru de răsboiu alii împăratului Napoleonii III pe timpulă când a isbucnită răsboiulă germano-francesă în 1870, a încetată din vieţă. Elă a fostă născută la 1809 în Parisă. Dela 1871 înc-oce a trăită retrasă dela afacerile publice. Românii ii munţii anini. D-nii Teofilă Frâncu şi George Candrea au publicată luna trecută o lucrare întitulată „Românii din Munţii Apusenî“ (Moţii), scriere etnografică de deosebită interesă pentru toţi Românii, cari voră să eunoscă la ei acasă acestă nemă eroică ală Moţiloră, cu ţera, limba, datinele, superstiţiunile, credinţele şi poe-siele loră. Cartea domniloră Teofilă Frâncu şi George Candrea este încă o probă despre admirabilulă simţământă de conservare de care a fostă animată în tote ve-curile poporulă românescă. In diferitele capitole ale cărţei, scrisă după văclute, trăită de autori chiar în ţera Moţiloră, acestă probă strălucesce în totă splen-dorea ei. Moţulă este acum ceea ce era când, după domnia romană, — ei rămaseră singuri recunoscândă, formală şi cu mândria propriă muntenului, stăpânirea barbariloră. Autorii au scrisă fără nici o pre-tenţiune, lăsândă ca din sinceritatea es-punerei loră să reiesă totă frumseţea şi totă meritulă lucrărei. Suntă părţi pe cari ll-amă fi voită mai amănunţite, mai complete, der suntă părţi unde d-nii Frâncu şi Candrea, cu minunată stăruinţă, au pusă dreptă în piciore, în faţa admiratoriloră săi, pe Moţulă, seu pe Crişenulă, seu pe Ro-mânulă băieşă. In deosebi, partea III cu cele 8 ale sale capitole (Comuna Mun-tenă, numele de familiă la săteni, calen-darulă muntenului, Datine, Nascerea, Nunta, Priveghiulă şi îmormentarea, Descântece) ne dă cu o râvnită profusiune o mulţime de amănunte asupra cărora folkloristulă se va opri cu nesăturatâ plăcere. Ar trebui, din acestea, să estragemă aci pagine întregi pentru a se vede nea-semuitulă interesă ce presintă credinţele şi datinele Româniloră apuseni. Ne mul-ţămimă a recomanda căldurosă cetito-riloră noştri lucrarea d-loră Frâncu şi Candrea, siguri fiindă, că şi dânşii voră resimţi plăcere amestecată c’ună simţământă de adevărată şi binef&cătăre mân-driă românescă. De altmintrelî, cartea, he place a crede, va satisface ori-ce clasă de cetitori. Stilulă e accesibilă tuturoră. Filo-logulă va găsi în cele două vocabulare destulă de bogate, privitore la graiulă Româniloră apuseni, o mulţime de particularităţi, cari îi voră esplica seu confirma diferite fenomene de limbă, pănă acum încă nebulose. Folkloristulă va da în ţera Româniloră apuseni peste obiceiuri, datine şi credinţe pănă acum lui cunoscute numai la vechil Romani şi perdute cu desăvârşire la poporele neolatine. Geografulă va cunosce pănă în fundulă văiloră şi în creştetele falnice-loră ramificaţiunl ale Carpaţiloră apuseni, satele şi orăşelele, pe caii autorii le descriu întocmai, după ce, pe rendă, ei şi colaboratorii loră lî-au visitată mereu. Toţi voră pute admira în cele 10 fotografii bine esecutate tipuri de Români din diferitele localităţi ale Munţi-loră Apuseni. Suntă superbi Românii de pre acolo; drepţi, înalţi, figura regulată, ochii vii şi luminoşi. Chipulă ţărancei dela Ighiu înfăţişeză regularitatea trăsuriloră clasice. Răeşulă (lucrătorulă la mine) are ochii adânci, sprîncenile încruntate ; este în chipulă lui ca şi în acela ală mineriloră din alte ţări ceva din întunecimea ganguriloră subterane în care îşi petrece vieţa. Ţăranulă din BuciumanI pare ună împărată română. Moţa din Ponorelă şi figurile tineriloră nuntaşi din Giogiulă de josă arată esce-linţa şi nobleţă rassei. Figura lui Avramă Iancu din a c[ecea fotografiă ne aduce a adresa lucrărei d-loră T. Frâncu şi George Candrea singura critică bine întemeiată. Şi adecă, în cele două capitole ale părţii V (Amintiri istorice şi Avram Iancu) amil fi voită mai multe amintiri. Pitoresculă istorică ală lucrărei s'ar fi înavuţită forte. Câte nu trebuie să scie autorii— ba încă adeseori Frâncu spunea despre Avramă Iancu lucrări şi c^ise, cari în acestă carte ar fi fostă podoba de mâna ântâiu. Decă în Horia ală d-lui Densuşianu s’a spusă despre eroii revoluţiunii din 1784 ceea ce severa istoriă primesce în cadrulă său, câte nu mai suntă de spicuită şi de a-dunată ca anecdote, mici incidente, tipice cuvinte, în memoria totdeuna viă a fal-niciloră Munteni ! Der despre Iancu, despre acestă bărbată fenomenală, ună felă de meteoră, care apără ca o lucire orbitore pe orisontulă întunecată ală Româniloră transilvăneni în 1848!—Acestă parte este de refăcută într’o altă lucrare. D-nii Teofilă Frâncu şi George Candrea, ca şi bunii loră colaboratori nu voră pregeta şi de aci înainte, cum n’au pre- getată nici în trecută, cu Rotacismulu şi cu presintă lucrare, a se pune pe lucru pentru a’şî aduce partea loră la cordna de neperitore gloriă a lui Horia şi a lui Avramă Iancu. Noi pănă atunci îi felicitămă cu românescă iubire pentru Românii din Munţii Apuseni*). („Românulă*.) Din Comitate. Din raportele cetite în adunările co-miteteloră administrative ale diteriteloră comitate pentru luna lui Maiu estragemă următorele: Comitatulu Bistriţa-Năsâudu. Inspec-torulă de dare raporteză, că în luna a-cesta dările s’au încassată cu succesă. Starea sanitară a locuitoriloră a fostă favorabilă. Cu privire la scola comunală din Nimţhi (Olâh-Nemethi) inspec-torulă de dare raporteză, că în acestă comună se află 170 copii obligaţi la scolă dintre cari 32 în etate dela 13—15 ani. Cu tote acestea nu se află decâtă ună singură învăţătoră şi încă şi acesta cu o leafă numai de 150 fl. pe ană. Chiar decă acestă învăţătoră ar voi să dea instrucţiunea necesară tuturoră co-piiloră, nu este capabilă a-o face acesta din causă că sala de propunere e numai de 36 metri pătraţi şi astfelă după lege la nici ună casă nu potă ave locă în ea mai multă de 36 copii. De altmintrelea, c[ice Hiai departe inspectorulă ungurescă, scola nu corespunde planului de învâţământă, e împărţită numai în 3 classe, şi limba ungurescă se propune esclusivă numai după Putnoky, de sine înţelegându-se, nu cu succesă mulţămitoră şi nu cu eserciţiu de a vorbi şi înţelege. După tote acestea se mai adauge, că în cursulă anului scolastică primăria comunală n’a pedepsită nici o negligere seu absenţă de scolă? Scola acesta s’a propuşii ministrului de instrucţiune spre admoniare. Şcola gr. cat din Sercţelu asemenea nu corăspunde nici pe departe cerinţe-loră legii, din care causă se va propune pentru a doua oră ministrului spre admoniare. La 23 Maiu inspectorulă s’a dusă se cerceteze şcola din Prislopă. Sosindă aici dimineţa la 8 ore, a căutată pe preotulă, care este totodată şi învăţă-toră. Preotulă surprinsă trimise repede mai mulţi omeni prin sată ca să adune copii la şcolă. Peste 1/.2 oră porniră la şcolă. Timpulă era ploiosă, şi şcola fiindă *) Scimă că cartea „Românii din munţii apuseniw a fostă oprită de guvernulă ungurescă de a întră în Transilvania. De aceea ne şi vedemă nevoiţi a reproduce după „Românulău darea de semă despre cuprinsulă ei. — Red. situată pe ună delă, drumulă le fii forte obositoră. (Nu cumva a aşteptată inspectorul să-lă ducă cu hinteu?; Din causa lunecuşului copii pe timpă ploiosă adeseori suntă siliţi să se târască pe mâni pănă la şcdlă. Ajungândă în fine la şcolă, uşa o aflară încuiată. Trimiseră la vecinulă după cheiă şi apoi intrară în şcolă. Şcola era necurăţită, aerulă puturosă, odaia nepodită, tavanulă afumată, ferestrile mici şi nu se potă deschide. Mobilatura internă constă din 3 bănci vechi, o masă slabă şi ună scaună; er mijlocele de în-văţământă constau din o tablă negră, 1 maşină de calculată şi o hartă (mapă) în care Ungaria este desemnată altmintrelea decum este ea după dreptulă publică actuală. Cei 8 copii, câţi s’au putută aduna, au arătată forte puţină progresă, ceea ce e şi naturală, neavendft ei învăţătoră, er preotulă, ca suplentft de învăţătoră, neavendă mai mare Lef'â ca 100 fl. pe ană. Aşa raporteză inspectorulă de şcdle ungurescă despre aceste şcole. Atragemă atenţiunea autorităţiloru nostre şcolare asupra acestui raportă, a căruia tendinţă este vădită. Datore suntă ca să delăture câtă mai curendă scăderile, ce în adeveră esistă la scolele a-mintite, ca să n’aibă inspectorii d-lui Trefort bucuria de a le pute decreta morte. Comitatulu Făgăraşului. Fişpanulft constată, că toţi funcţionarii se portă bine şi datorinţele loră şi-le împlinescft cu diliginţă. In urma iernei grele de estimpă pome peste totă dicendă se a-rată a fi puţine în anulă acesta; săme-năturile suntă cam rari, ce-i dreptă, der la spică suntă forte bogate. Fişpanulft crede, că productele agriculturei voră ave bună preţă în anulă acesta şi astfel iu economii voră fi recompensaţi pentru munca loră. Rogă eu stăruinţă pe locuitorii din comitată se contribue la < ajutorarea inundaţiloră din Ungaria. Comitatulu Treiscauneloră. In luna lui Maiu s’au aflată în acestă comitată 9796 orfani. Controlarea afaceriloră tu-torale s’a începută în cerculă Orbei şi se va continua pe rendă şi în celelalte cercuri ale comitatului. Din darea directă au incursă în luna; acesta 42,357 fl. 50 cr., er în darea militară 142 fl. 9 cr.; adecă faţă cn anulă trecută au in-cursft din darea directă mai multă cu 2104 fi. 94 cr., er din darea militară mai multă cu 36 fl. 9 cr. Numărulă totală ală arestanţiloră din comitată a fost de 114. Starea sanitară a locuitorilortt a fostă favorabilă. Dintre bolele epidemice singură în comuna Oldola s’au i-vită 7 caşuri de difterită între copii; au murită din aceştia 5, s’au vindecată 2. FOILETONULtJ „GAZ. TRANS.“ Revistă literară. x. In prima revistă ce am scrisă despre Coşbucv, am arătată, că dânsulă şi’n cuprinsă şi ’n formă a apucată, neater-nătoră de ceilalţi poeţi de pe la noi, pe calea sa. A găsită în sine putere de producere şi a şi creată. Creaţiile acestea nu suntă tote de egală valore artistică, der în tote găsesc! isbucnirile unei firi de poetă, ce-i în fierbere, în care e-quilibrulă între formă şi cuprinsă de pildă nu-i totdeuna ţinută în cumpănă dreptă. După ce am formulată astfelă o părere generală vreu să alegă câte-va din creaţiile lui Coşbucă, să le analiseză cuprinsulă şi se le însoţescă cu unele observări. Despre Isvoră dc \apă-vk vreu să vorbescă punându-lă în comparaţiă cu Grui-Sânger ală lui Alexandri, cu care se asemănă. La Coşbucu îşi prăpădesce tata o fată, la Alexandri feciorulă îşi u-cide pe tatălă său. Grui-Sângeră îşi primesce ertarea pentru o faptă bună, der Craiu-Sângeră ba, ci se schimbă în monstru, după ce fata lui se făcuse ună is-voră. De Grui-Sângeră se îngrozescă toţi Căci fruntea lui apare sinistră luminată De-a focului, ce-lă arde văpae ’nflăcărată er de Craiu-Sângeră se spune: că ’n locă De inimă elă portă un focu, demonic foc, Ce-1 arde şi’lă sdrobesce şi ’n veci nu-lă [pote stînge.. Fata craiului alungată ’n codri îşi bea lacrimile de sete şi se face isvoră. „Metamorfosaw acesta iat-o ce frumosă e descrisă: Pe palidele-obrazurl lini picuri se preling, Pe frunte-i cade bură; din braţe-i curgă [şiroe, Şi pieptulă roureză, din per îi cade ploe Şi hainele-i se ’ngreună. totă trupulă e [părău Căci membrele sub apă topindu-se mereu Facă trupulă să totă scadă în şipotă, [în părae Şi ’n două, trei clipite copila cea bălae Rămase numai urmă de limpede isvoră Cu ape dulci, cu murmură etern şopotitor. Craiulă, condamnată să mergă în codru, pornesce, obosela îlă cuprinde Şi cum paşa cu silă, elfi totă părea scăldat Şi ’n albui de ochi ună purpură de sânge-i [s’a lăsată Şi-ună purpură de stropi roşii s’a pusă pe-a [sale ginginl... şi aici stau în faţa unei observaţii mai adâncite şi mai frumose, decâtă urmă-torea din Grui-Sânger, care merge la deală Tărându-se pe cote, pe brâu în cruda-i cale Şi rupţi îi suntă genunchii şi rupte-a sale [cote Şi sângele-i se scurge şi cade... Der Grui-Sânger învie o păsărică cu apa, ce-o duce în gură să ude buturuga, cerulăîlă iartă, i se deschide şi Elă vede-a lui victime cu ângeri adunate In braţe-le deschise chemându-lă ca pe-un [frate. Craiu-Sângeră nu săverşeşce nici o faptă bună şi schimbându-se în monstru In ochi i se desfăşură întregile lui crime, Elă vede morţi, cari sbiară şi braţe reci [întindă Ce asă fi dorită, să găsescu în Is-voru dc apă-vie, ar fi fostă o motivare a firei lui Craiu-Sângeră. De Grui-Sân- j geră aflămă, că de copilă îi plăcea în- j tunericulu, nimicea flori, cuiburi, ucidea fluturi şi albine şi aşa înţelegemă cum treptat ajunge de ucide omeni, şi îşi ucide şi pe tată-său. Paricidiulă se esplică şi-lft credl, ori câtă ar fi de nenaturală. Asemeni e posibilă într'o legendă a lui Alec-sandri să se schimbe o copilă în rândunică ; der acestă schimbare poetulft o motiveză presentându-o ca o firescă des-voltare a tendinţei înnăscute a copilei de a sbura, căci şi braţele şi piciorele ei Aveau fiindă în legănă mişcări de aripiore Aşa motiveză Alexandri. Der faţă de crucjimea lui Craiu-Sânger te întrebi mereu: de ce’i aşa V — şi nu găsesc! res-punsulă. Asemenea nu a fostă de ajunsă să spui, că pe Lia o iubia Craiulă cu patimă, ci ca să înţelegi asprimea, cu care o ţine închisă, nu ar fi fostă greşită motivă, să’lă vec|I pe Craiulă, că-i gelosft de frumseţia ei, că nu o mărită să nu o perdă şi atunci pădepsirea lui Călăpărft şi totă urmarea e motivată corectă. Lipsa de motivare este defectă Isvorulni de apă vicu, ce’i povestită de altmintrelea cu putere, şi din care versurile finale AdI nu mai şcie nimeni ş. a. cuprindă o reflexiune, ce mi-se pare câ Nr 119. GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 MagMarisarea EvreilortL Privitorii la maghiarisarea E-vreiloru, „Kolozsvar44 dela4 Iunie publică din părţile Bistriţei o caracteristică corespondenţă în care se 4i°e între altele: In Bistriţă, unde cea mai mare parte a locuitorilor!! o constitue Saşii, înainte de asta cu trei decenii nu-i era ertată Evreului a se colonisa definitivă. In anii din urmă însă s’au colonisată aici numă-roşî Evrei veniţi din Bucovina, Galiţia, România şi mare parte din Ungaria. As-tădl Bistriţa are 600 de locuitori Evrei. Evreii imigraţi, cari în privinţa cul-turei stăteau şi în parte mai stau şi as-tăcjî pe o treptă forte inferioră, aveau forte puţină cunoscinţă despre idea de stată maghiară şi în privinţa politică din timpă în timpă dădeau dovedi, că suntă de partea Saşiloră. AstădI însă lucrulă stă cu totulu altfeliu. Câteva familii inteligente maghiaro-jidane, apoi esperienţele câştigate în timpii din urmă i-au deşteptată şi pe Evrei ca să-şi cunoscă datorinţele loră. Evreii din Bistriţă sprijinescă cu multă căldură instituţiunile maghiare, cultivă cu predilecţiune limba maghiară şi mai pe susă de tote domnesce ună sentimentă adevărată maghiară (sic!) în cele mai multe familii j ido vesel. Şcola ungurescă de stată, care pe lângă activitatea binecuvântată a fişpanului br. Desideru Banffy se desvoltă şi înfloresce frumosă, e cercetată ca de vre-o 60 Evrei, în timpă ce în tote celelalte cinci şcoli deosebite ale naţionalităţiloră abia decă se află 10 copii de jidovă. Religiunea o propune în limba maghiară rabinulă, care din creştetă pănă’n tălpi este maghiară. Jidovii au constituită o societate pentru ajutorarea copiiloră dela şcdla de stată, iau parte însemnată la Casina maghiară, la Reuniunea industrială, ba şi „Kultur-egyletu-ulă are mulţi membrii evrei în Bistriţă... Se mai află încă ce-i dreptă câţiva individt galiţiani, cari n’au aspiraţii unguresc! şi se dau de partea Saşiloră; acestora însă nu li-se pote da o atenţiune seriosă, pentru-eă ei suntă lipsiţi de oii-ce sentimentă cinstită, pentru-că în adevără e mai multă decâtă de rîsă, ca unulă care vine aici din G-aliţia, Bucovina şi România să facă pe Sasulă. In jurulă Bistriţei limba maghiară totă mai mare tăremă ocupă între Evrei şi în. timpă forte scurtă va răsări din ei o adevărată Maghiarime... Altmintrelea Evreii nu merită recunoscinţă pentru 8entimentulă loră patriotică ungurescă, căci a ave acestă sentimentă;© o dato-rinţă sântă pentru ei şi la casă contrară s’ară face vinovaţi de-o greşelă, ce nu li-s’ar pute ierta. nu stă în legătură cu cuprinsulă legendei. In „Fata Craiului din cetini44 poetulă asemeni primesce dela poporă povestea a-prope întregă, nu cercă să delăture ceva din monotonia, ce caracteriseză poveştile nos-tre cu repeţirile loră, nici nu implică mai multă în acţiune pe fata, ce portă tit-lulă povestirei; CoşbucU însuşă pare că a simţită acestă neajunsă, pricinuită de alegerea materiei, şi se silesce a ne da n schimbă o dicţiune perfectă, presă-rândă pe ici pe colo descrieri, ori imagini frumose, tote vrednice să- le citeză, dândă cuprinsulă acestei povestiri: E vestită Tabără împăratulă, Elă trece ’n şiră de taberl, cum trecă [secerătorii Prin holdele răscopte... Der ca ună altă rege Lear, nu scie cum să-şi rânduiască mai bine moştenirea împărăţiei, şi-i tristă. Der etă, veste mare prin lumlVa strecurată Ci’n Meştera-Cetate, la Craiu-Incetinatft Vorbesc stelele noptea cu florile ’n grădină Şi dorulă şi-lă desmiardă pe-ună firă de [rocoină, Pe-ună snopă de vâzdogele, pe-ocrengă [de bujoră: Bnietnln României pe esercitinla 1888-89 ]3tă care este bugetulă României pe eserciţiulă 1888—89, votată în şedinţa camerei dela 29 Martie (10 Aprilie) trecută: Venituri: lei 181,066,324 b. 84, împărţite astfelă: contribuţiunl directe 27,500,000; contribuţiunl indirecte 39 milione 55,000; venituri din monopolurile statului 41,305,000; veniturile mi-nisteriului agriculturei, comerciului, industriei şi domenieloră 22,916,532, bani 94; veniturile ministeriului lucrăriloră publice 31,377,925, bani 14; veniturile ministeriului de interne 5,778,000; veniturile ministerului de finance 1 milion 950,000; veniturile ministeriului de 'res-belă 816,000; veniturile ministeriului de esterne 126,000; veniturile ministeriului culteioră şi instrucţiunei publice 242 mii 500; veniturile ministeriului justiţiei 1 miiă 500; diferitele venituri 9,997,866, bani 84. Cheltuell: lei 181,066,324, bani 84, împărţite astfelă: datoria publică 66 milidne 15,449, bani 57; ministeriulă de resbelă 32,817,710, bani 81; ministeriulă de finance 9,623,679; monopolurile statului 12,469,740; ministerulă culteioră şi instrucţiunei publice 14,243,400, bani 50; ministerulă de interne 10,211,142; ministeriulă lucrăriloră publice 4,000,000, căile ferate ale statului 20,400.000; mi-misteriulă domenieloră 3,792,841, bani 50; ministeriulă justiţiei 4,692,680: ministeriulă de esterne 1,553,172, bani 16; consiliulă de miniştrii 62,960; fondă pentru deschidere de credite suplimentare şi estraordinare 1,163,559, bani 30. Cum se pote vedea din acestă es-punere, pentru datoria publică este a-fectată în bugetulă statului mai multă de a treia parte din veniturile lui. (ntemplărî diferite. Prostă păcăleală. O familiă din Si-biiu avea obiceiulă, că de câte ori se ducea de acasă, ascundea cheia casei totdeuna în acelaşă locă, aşa ca diferiţii membri din familiă să-o pota afla. pilele acestea, pe când respectiva familiă se întorse noptea la 11 ore acasă, afla uşa închisă, ce-i dreptă, der cheia nu mai era la loculă obicinuită. O căutară destulă, der înzadară. In fine le succese a deschide uşa cu o cheiă streină. In casă aflară totulă în cea mai bună ordine: vestmintele, obiectele mai' de preţă tote erau la loculă loră. Numai ceva lipsia: — dulapulă de nopte. In 4iua următore s’a descoperită, că nisce hoţi intrară în casă şi, fără a le mai trebui altă ceva, se mulţumiră cu dulapulă de nopte, pe care îlă luară cu ei cre-4ândă că este o cassă Wertheimiană. Căci are craiulă fată frumosă ca ună doră Din dile cu speranţă, cn-obrajl ca trandafirii Şi-aşa de drăgălaşe ca patima iubirii!... Fata Craiului din Cetini va lua de bărbată pe voiniculă, ce de călare va ajunge la ferestra zăbrelei din turnă şi-i va lua cununa, ce portă pe capă. Frumosă ca şi luna Stă fata ’ntr’o ferestră, purtândă pe capă [cununa Şi rîsurl pe guriţă.... Doi feciori ai lui Tabără nu reuşescă; deci plecă ală treilea Trandafiră, ce-i Frumosă ca o poveste, isteţ ca un Arghir !.. Şi-alergă, cum alergă dorinţa ce’lă apasă, S’ajungă mai de grabă... Cu ajutorulă lui Cală-vestită-din-Spumă, elă sboră spre turnă şi răpesce cununa fetei. Ună ţipătă lungă atuncia din turnă a [răsărită: Era ţipetulă fetei învinse; era graiulă Copilei înnecate de dragoste... Lui îi dă Craiulă din Cetini pe d’alba Viorică, şi Tabără-i lasă lui împărăţia, căci din trei fraţi, elă a fostă celă mai voinică. Se vede însă că hoţii la urmă nu s’au mulţumită cu ceea ce aflară rn „cassa Wertheimiană*, căci dulapulă deschisă îlă lăsară în nisce buruieni, nu departe de casă, cu totă ce aflară în elă. SCIRÎ TELEGRAFICE. 1 (Serv. part. 'ală „G&Z. Trans.u) Budapesta. 9 Iunie. — Delega-ţiunea: ungară a ţinuţii erf după amecţu o conferenţă cândidândă ca preşedinte pe Ludovicii Tisza, er ca vice-preşedinte pe Haynald. De-legaţiunea îşi va ţine prima şedinţă acjî după ame4ă. Berllnu, 9 Iunie. — Ministrulă de interne Puttkammer şi-a datu de-misiunea în urma unei noue ■scrisori ce a primit’o erî dela împăratulu. Nu se scie pană acuma decă principele Bismarck se va declara solidară cu Puttkammer, ori nu. Este preponderantă părerea, că crisa va remâne parţială, retrăgen-du-se adecă numai ministrulăPutt-kainmer. De altmintrelea suntă unele semne remarcabile şi pentru părerea contrară. Erî după amedă a ţinută ministeriulă de stată la Bismarck o şedinţă, la care însă Puttkammer n’a luată parte. Roma, 9 Iunie. — Camera a încuviinţată ordinea de di a lui Mmcini în favorea desfiinţării pedepsei de morte. Totă în aceeaşi şedinţă s’a primită ordinea de di» care respinge petitjunea de protestare în contra artr 101. a codicelui penală ce a adre-sat’o cea mai mare parte a episcopatului italiană camerei. Bruxella, 9 Iunie. --- Se anunţă apropiata împăcare a prinţului Victorii Napoleonii cu tatălă seu Jerome Napoleonii. Acesta se va lăsa de politică şi va preda conducerea partidei imperialiste Aiului său. DIVERSE. Rachete (patine) pentru zăpadă. — „Iuvalidulu rusă44 vorbesce de întinderea ce s’a dată, de vr’o câţi-va ani, în ba» talionele finlandeze, exerciţiului de marşă cu rachete; mai multe tipuri de asemenea instrumente s’au întrebuinţată şi s’au f&cută încercări comparative. Erna, mijloculă acesta de locomo-ţiune are avantage însemnate din punc-tulă de vedere ală iuţelei, câtă şi ală puţinei osteneli. în Suedia şi Norvegia, unde de multă se întrebuinţeză, s’au vă- 4ută omeni făcândă mai bine de 90 dfe kilometre într’o (Şi; şi, cu ocasiunea unui concursă ce s’a ţinută în Suedia, celă ce a câştigată premiulă a făcută 225 de kilometre în 21 dă 6rfe. Prin urmare în spaţiurile acelea întinse, acoperite cu zăpadă, patinorulă pe rachetă pote se între ea pe ună călăreţă. In timpă de răsboiu ar face servicii mari, precum a făcută sub Gustav A-dolf ună detaşamentă de patinori orga-nisată de dânsulă şi, mai târdiu asemenea, în răsboiele ruso-suedese din 1788 -1790 şi 1808-1809. - Detaşamente ca acelea de patinori manevreză cu înlesnire pe zăpada cea mai mare; potă să atace fără veste pe inimică şi să se retragă la distanţe însemnate, fără temă de a fi ^urmăriţi. Suntă forte preţiose pentru serviţiile de patrule, de recunoscerf şi de plantone, căci potă merge totă aşa de iute ca şi caii, pe cari îi întrecă prin aceia, că au mijloculă de a se străcura pe ori-unde. „Invalidulă44 esprimă speranţa, că întrebuinţarea racheteloră nu va rămâne o specialitate a batalioneloră finlandese, der că se va introduce şi în alte trupe" rusescl găsindu-se în condiţiun[ de a se sluji de ele. CurgidA pieţei Braşovii din 8 Iunie st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 8.48 Vend. 8.50- Argintii românescă . n 8.42 r 8.46 Napoleon-d’orI . . . 10.— ti 10.03 Lire turcescl . . . n 11.30 n 11.35 Imperiali n 10.30 >1 10.35 GalbinI r 5.89 V 6.92 Scris. fonc. nAlbinau6u/„ n 101.— ti —. li n n 5°/ 0 n 98.- r 98.5$ Ruble rusescl . . . n 10.7— ii 108.—* Discontulă .... 6 V2— o"~ 00 anu. Cursnlu la bursa de Viena din 8 Iunie st. n. 1888. Renta de au?a 4%............... 98.85 Renta de hâţţi& 6°/0 ....... 86.65 Imprumutulă căiloră ferate ungare . 151.60 -Amortisarea datoriei căiloru ferate de osttt ungare (1-ma emisiune) . . 95.80 Amortisarea datoriei căilord ferate de ostii ungare (2-a emisiune) . . 126.— Amortisarea datoriei căilorU terate de ostii ungare (8-a emisiune) . . 115.60 ; Bonuri rurale ungare....................105.40 Bonuri cu clasa de sortare .... 104.80 - Bonuri rurale Banatu-Timi.şii . . 104.75 Bonuri cu cl. de sortare . . . . . 104.75 Bonuri rurale transilvane . ... 104.80 Bonuri croato-slavone................104.— Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă j.................... Impriimutulă cu premiulă ungurescă Losurile pentru regular ea Tisei şi Se- ghedinuluî..................... Renta de hârtiâ austriacă .... Renta de argintă austriacă .... Renta de aură austrtadjfr^v. ., . . LosurI din 1860 7 . . mşjw-Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de credită austr. Galbeni împărătesc! ................ Napoleon-d’orI...................... Mărci 100 împ. germane.............. Londra 10 Livres sterlinge . . . . 99.50 125.56 124.-79.20 80.65 109 B0 , 188.— 865.— 286.25 284.70 5.94 10.01‘/2 61.97 126.35 Editoră şi Redactoră responsabilă: Or. /torel Woreşlanu. In totă decursulă povestirei acesteia, nu găsesc! nici ună resultată, care să fia pricinuită de calităţile, de carac-terulă lui Arghiru, care are multă norocă, şi are şi „isteţime44, fără să aibă însă pri-lejă să profite de ea. Te întrebi, de e-semplu, pentru ce în faţa babei Cu ochi intraţi în frunte, cu trupă, p’a cărui osă Topitu-s’a fostă carnea de ani şi de năcază nu s’a oprită fratele Grangură, căci elă era doră „omă bună, inimă blândă, mi-losă44, şi putea şi elă primi svaturile ei ? T© mai întrebi de ce „plânge* Trandafiră, când plecă doritoră să facă ispravă? Jigneşte şi împrejurare, că Trandafiră plecă sigură de resultate şi că asta o şciu şi Grangură si Mezilă şi Tabără.... Credă a fi în dreptă să 4ică deră că în acestă povestire Coşbucu a primită cam multă din lipsa de chibzuire, cu care poporulă îşi pote povesti creaţiile lui; şi mai târ4iu vomă vede totă la Coşbucu în Fulgmfi câtă de multă se rădică va-lorea unei produceri de feliulă acesta, când poetului îi fehşe9i^ câte-o schimbark în adeveră artistică. A’ţl da silinţa să produci aceste schimbări, mai alesă când îţi servescă de materială povestirile siifiş$©iu composiţiă ale poporului, e absolută trebuinţă; altfelă uşoră ajungi să te de-prin4l cu modulă de cugetare ală poporului aşa de bine, încâtă deprinderea să’ţl devină a doua natură... De aici ar pute resalta apoi o manieră, de-a trata aceste materiale fără artă şi fără mai îndelungată cidbauire. La aceste păreri voiu mai reveni, nu ca să dau aceste sfaturi lui Coşbucii, pentru-că în densulă vieţuesce puterea, ce de bună semă îlă va rădica din tote privirile totă mai în susă, totă mai aprope de perfecţia, ci pentru-ca şă şi-îe însemne cei ce au începută a scrie în feliulă lui Coşbucii; acestora le-aşă şopti o vorbă: a transcrie simplu o poveste în versuri e de prisosă, mâi frumosă nu o faeemă; meritulă -este a lua din poporă numai motivele şi a le folosi artistică, cum a făcută Alexandri în Grui-Sânger, în legenda Ciocârliei, Eminescu în Călină... G-. B. DuicL Nr. 119. GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 Care este cea mai 'bună, hârtia pentru ţigări? Acestă întrebare forte importantă pentru fiă-care fumătorii de ţigări s’a stabilită deja în modulă celă mai ne-dubiosv Nu este reclamă golă, ci ună faptă constatată prin autorităţi scientifice de primulă rangă pe basa analisei comparative a diferite-loră hărţii de ţigări mai bune, ce se află in comerţă, căbărtia de ţigări .*1 mnwpoatMu ■ wn ------wwy.— uamoravi fwtm umsumm ££90 flDWKO ■MOJN09 nmnn m a» uimvh iusm «infimnuNoo n taio „LES DERNIERES CARTOUCHES“ „DOROBANŢUL!^ din fabrica BRAUNSTEIN FRfiRES la Parisu, 05 lSoulevard E\elman§. este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă. După ce s’a stabilită acesta între altele prin |Dr. Pohl, profesorii la facultatea tech-nică în "Viena, Dr. Lieberm»nn, profesoru şi conducetoră alu stabilimentului chemicu de stată în Budapesta, şi o analisă comparativă, tăcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere noue higienice de cătră Dr. Soyka, profesoră de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produsă chiar resultatulă strălucită, că hărtiele de ţigări „Les dernieres Car-touches“ şi „Dorobanţului suntă cu 23—74% mai uşâre, şi că împărtăşeşte fumului de tutună cu 23—77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hârtii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă sămSnă cu desemnulu aci imprimată şi care ortă firma Braunstein Freres. Fabrica a deschisă ună deposită pentru vendare en gros a hârtiei de ţigări şi a tu-buriloru pentru ţigări IVIi:\. I. Bez., Schottem-lng Nr. 25, şi allă aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de vânclare asemenea mărfuri. Sfln măcelăria de sub Sfatu^H se vinde dela 2 Iuniu n. a. c. Carne de vită cu 32 cr. kilo. Calitate bună şi mesură dreptă. 77,3-3 Nr. 2476 ex 1888. Publicaţiune ia>3_3 referitdre la urmâtdrele măsurări de dare: în puterea §§. 16 şi 18. ai art. de lege 44 din 1883, se aduce la cunos-cinţă publică, cumcă conspectele măsurărei dărei pro 1888, trimise de inclitulă inspectorii reg. de dare, şi anume : 1) . Conspectulă r.eparţiunei dărei de pămentă dela toţi posesorii de pămentă; 2) . Couspectele de măsurare, conţinendă darea după chiria de casă şi darea dupărclassele de casă; 3) . Conspectele măsurărei dărei de agonisită de clasa I, II, conţinendă darea pentru servitorul!! supusă dărei, darea pentru meseriaşi fără calfe, darea diurniţ-tiloră etc; mai departe conspectele dărei posesorilor!! de casă şi de pămentă de a II classă; : 4) . Conspectele asupra dărei de agonisită de a III classă statorite, conformă art. de lege 44 din 1883. §. 11, dinpreună cu arunculă generală asupra dărei de venită pe durata de 3 ani pentru industriaşi, meseriaşi, neguţători etc. etc. 5) . Conspectele măsurărei dărei de agonisită de a IV classă, conţinendă funcţionari cu ună salariu anual, seu cu plată, seu acei cari capetă o pensiune seu gratificaţiune; mai departe: amploiaţii şi servitorii de stată, municipali, comunali şi privaţi etc. etc. 6) . Conspectele măsurărei aruncului generală a dărei de venit după darea de casă şi cea de pămentă ; 7) . Conspectele de măsurare, conţinendă darea după carnetele dela capitale şi darea după rente: — se află la subscrisulă oficiolată în decursă de 8 dile, adecă din: 0—16 Iunie a. c. înainte de prâncţă dela 8—12 ore şi după prând,u dela 3—5 ore, spre examinare din partea fiecărui. în contra dărei statorie în aceste conspecte de măsurare se potă aşterne eventualele recurse adressate cătră inclitulă comitetă administrativă, la subscrisulă magistrată, şi anume: 1) . Recursele din partea aceloră supuşi dărei, cari în decursulă anului trecută au fostă supuşi uneia din speciele amintite de dare, — au ca să se aşternă în decursă de 15 dile i. e. până inclusive 24 Iunie. 2) . Recursele din partea aceloră, cari pentru prima oră se supună în anulă acesta uneia din speciile amintite de. dare, — au ca să se aşternă în decursă de 15 dile, încependu cu diua inducerei dărei loru în libelulă pentru solvirea dârei. Recursele aşternute după terminele amintite se respingă ca recurse întâr-diată aşternute. Spre scopulă prescrierei dărei se provocă tote partidele supuse dărei, ca fără întârziere se se presenteze la subscrisulă oficiolată cu libelele pentru solvirea dărei. Braşovu, 2 Iunie 1888. Oficiulfc orăşSnescă de dare. Nru. 2596/-1888. Publicaţiune referitdre la mesurarea ulterioră a dării de venită cl. IlI-a pro an. 1888 şi la pertractarea acestei dări. In legătura cu publicaţiunea din 2 Iunie a. c. Nru 2476/1888 se aduce la cunoscinţa publică, cumcă conspectele pro 1888 statorite de insp. reg. ung. de dare pentru măsurarea ulterioră a dărei de venitu de clasa IlI-a a professiuniloru (meseriiloră) şi întreprinderilor^ de comercin seu filialelor!! acestora create de nou seu schimbate în decursulă anului 1887, precum şi conspectele măsurărei de dare a institutelor!! şi reuniunilor!! supuse raţiociniului publică se afla la subscrisulă oficiu din 8—16 Iunie a. c. înainte de prân4ă dela 8—12 ore şi după prân<ţu dela 8—5 ore spre privire publică din partea fie-cărui, pentru ca în contra respectivei dări să se potă aşterne eventualele observări în scrisă la inspectoratul reg. de dare în decursulu amintiteloră 8 cţile, şi mai târcjiu la comisiunea pentru mesurarea dărei. Referitorele pertractări a comissiunei de amăsurătore de dare şi defipte pentru an. 1888 pentru oraşulu Braşovft se voru începe în casa sfatului din piaţa Nr. 1 în 18 pănă inclusive 26 Iunie a. c. în următorea ordine: 18 Iunie: Lemnari, mesarî, moşe, trichterarî, curăţitorî de maţe, producenţî de corde, birjari, papucarl, cismarî, strungari, architecţî, societăţi de clădită, fotografi, zugravi, posesori de scalde, furnisorî de lemne, cei-ce cară năsipu, cărăuşi, fabricanţi de hârtiă, speditorî, fabricanţi de postavu, maşiniştî, dogari, pălărierî, corfarî, urloieri, fabricanţi de trăsuri şi legătorl de perii. 19 Iunie: neguţătorii. 20 Iunie: birtaşii. 21 Iunie: producenţii stampiliiloră de cauciucu, pietrarii, zidarii, legătorii de cărţi, posesorii de tipografii, funarii, lăcătuşii, măcelarii, salamierii, cojocarii, inginerii, orologierii .şi brutarii. 22 Iunie: samsarii, postovarii, căldărarii, croitorii, pirotechnicii, curelarii, advocaţii, agenţii, societăţile curăţirei stradeloră, antreprenorii, musicanţii orăşenesc!, cârnăţarii, musicanţii, vexatorii de zarzavaturi, vexatorii de vechituri, arendaşii de hotele, de case şi de pămentu. 23 Iunie: Aceia a căroră dare este cuprinsă în registrul su-plementaru. 26 Iunie: Institutele şi reuniunile supuse la raţiociniulă publică. Conspectul asupra ordin ei pertractărilor!! se pote vedea în decursulă oreloră oficiose la subscrisulă oficiu. BraşOYti, 5 Iunie 1888. Oficiulu orăşenescu de dare. Câştip lateraln ie 10 fl. pe Oi fără capitală şi fără risică prin ven4area de losurî plătibile în rate în sensulă articulului de lege XXXI din 1888. Oferte primesce Societatea de schimbă din Budapesta Adler & Comp., Budapest. mp- Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei* â 5 cr. se potti cumpăra în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al-brecht & Zillich. C0NC0RS0. Spre ocuparea postului de notariu comunală în comuna mare ŢianţiarI devenită vacantă prin abdicerea fostului notariu, să deschide prin acesta concursă şi se provocă toţi aceia, cari dorescă să câştige acestă postă, care este dotatil cu ună salariu anuală de 400 fl. în bani paraţi, cuartiră liberă şi 4 orgii de lemne pentru focă, ca să-’şl înainteze suplicele informate conformă cerinţelor!! legali la subscrisulă, negreşită pănă la 26 a lunei curente cu atâta mal vertosă, deorece suplicile întârfliate nu se voră lua în considerare. Totă de-odată să defige rflua alegerii pe 26-lea a lunei curinte a. m.lall ore în căncelaria comunală din ŢianţiarI. Branu, Iunie 1888. les. B e 11 e, proto-pretore. Sosirea si Trenulu Trenulă Trenulu Trenulă Trenulă Trenulă a) Dela h) fl c) « d) „ '•*) a plecarea ireiariloră pi poştei! la Braşot I. Plecarea trenuriloru: I. Dela Braşovfi la Pesta: de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera. mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minută dimineţa. 2. Dela Braşovâ la Bucuresci: mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amefli. II. Sosirea trenuriloru: I. Dela Pesta la Braşovfi: de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amec]î. uflxtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Dela Bucuresci la Braşovu: mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amedl. A. Plecarea posteloru: Braşovă la Beşnovă-Zirnesct-Branu: 12 ore 30 m. după ame