facţiunea, AflffiiiiistiatiMffl Tlpoitrafla:
8RAŞQVU, picta mare Nr 22. Sorisorf nelraxuate nu se pn-mescfi, Manns. rtp o nu se re-trinu ă!
Birourile de «Micimi.
BraţovS, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primesoii în Vlena:
I-udolf Hess e. Unasemiein & Vogler (Otte Maas),Heinrich SchaUk, Aloi* Jfcrndl, Af.Ihikes, A. Oppelik, J. Dan-ntberg; în Budapesta: 4. V.Gold-berger, Anton Mesei. Eckskin Bernat; îhFrankfUrt: G.L.Daube; în Ham-burg: .4. Stmner.
l'reţulu inserţiuniloru: o seria g’armondfi pe o colină 6 cr. 41 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si în voi 6 IA. Keclame pe pagina III-a o seria 10 cr. v. a. s£u 30 bani.
^Ertsrxjttr ux.
„Gazeta" iese în fie-care (ţi,
Aboiastite pun AisirH&gsria
Pe nnfi anu 12 fi., pe |4ae luni 6 fi., pe trei luni 9 fi.
mtrrfionâita ţi sttfritatc
Pe ună anii 40 franci, pe s6so luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Se prenumerA ia tâte ofi-ciele poştale din întru şi din afarA şi la dd. colectori.
AboiaieitDll pentru Braşoyn:
la-administraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagium I.: pe unu ană 10 fi., pe şese luni 5 fi., pe trei Innl 2 fi. 50 cr. Ca dusulu In casA: Pe unfi anA 12 fi., pe şAse luni # fi., pe trei luni 3 fi. lină esemplarft 5 cr. v. a. s6u 15 bani.
Atât fi abonamentele c&tfi şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 118.
Braşorti, Sâmbătă, 28 Maiu (9 Iunie)
1888.
Braşovfi, 27 Maiu st. v. 1888.
Nu puţină sensaţiune a produsu faima, că împăratulu Germaniei, într’o scrisore autografă adresată ministrului de interne alăPrussiei Puttkammer, a luatu în aperare libertatea alegeriloru, ordonându ca de aici încolo acăsta să fia pe deplinii respectată şi guvemulă să se abţină în viitorii de ori-ce ingerinţă la alegeri.
. Guvemulu prussianii pregătise adecă o lege pentru prelungirea periodului legislativ alu dietei dela trei la cinci ani. Acesta lege, se c|ice, primise deja iscălitura împăratului, când minoritatea din dietă aduse în discusiune cestiunea abu-suriloră şi presiuniloru prin cari în multe locuri s’a paralisatu cu deseverşire libertatea alegerilor!!.
Princjendă de veste împăratule despre aceste încălcări ale libertăţii electorale, s’a decisă a adresa memorata scrisăre ministrului Puttkammer, care fu mai multă acu-sată de oposiţiă că a esercitată o înrîurinţa neiertată asupra alege-riloră. în urma acestui pasă s’au născută neînţelegeri în sînulă mi-nisteriului prusiană, aşa că se vorbea de-o crisă ministerială.
Urmarea a fostă că publicarea legii de prelungire a periodului legislativă s’a amânată, căci nu se stabilise încă o înţelegere despre aceea, că ore să se publice deodată cu legea şi rescriptulă împă-rătescă adresată lui Pattkammer. în care casă acesta ar fi fostă silită a se retrage.
Cum s’au aplanată dificultăţile prin intervenirea prinţului Bismark la împăratulu, cum nu, destulă că după scirea telegrafică, ce-o primimu ac)î, legea memorată a fostă publicată, er de publicarea
FOILETONULtT „GAZ. TRANS.U
Rolă femeii in societatea contimporană.
Scriitorule şi literatulă francesă A-dolph Franck a ţinută în 11 Maiu a. c. o interesantă conferinţă, în profitulă „As-sociaţiunei dam el oră franceseu , despre rolulă femeii în societatea contimporană.
Idea de a trata într’o conferinţă a-cestă subiectă, i-a dat’o d-lui Franck si-tuaţiunea politică de acjî a Europei şi în special atitudinea Germaniei faţă cu Fran-cia; şi conferinţa a ţinut’o densulă în profitulă numitei societăţi, care are sco-pulă charitabilă de a da ajutoră şi a a-lina durerile şi suferinţele ostaşiloră răniţi pe câmpulă de răsboiu. D-lă Franck adecă, ţinând ă semă de pacea înarmată şi de relaţiunile încordate dintre Germania şi Franeia de-o parte, şi dintre Germania si Rusia de altă parte, s’a gândită negreşită la viitorulă răsboiu, care pote isbucili în fie-ce di- In casulă acesta, societatea dameloră francese vă ave să joce ună rolă din cele mai importante.
Conferenţiarulă a pornită dela veritatea faptului, seu amil pute cfice dela axioma istorică că: adevărata civilisa-ţiune, civilisaţiunea morală a unei epoce seu a unei naţiuni, se măsură după con-diţiunea ce i-o crează femeii seu după
rescriptului împerătescu nu se; face nici o amintire.
Ori se va retrage acum minis-trulîi Puttkammer,. ori nu, pentru lumea din afară este de interesă numai esistenţa acelei scrisori autografe a împăratului, care trac-teză despre libertatea alegeriloru şi decă ea în adevăr fi esistă, ar fi tristfi sfi nu se publice.
Nu numai în Prusia se întâmplă abusurî electorale, nu ntimai acolo se calcă în piciâre celfi mai preţiosfi paladiu alfi poporului în-tr’unfi statfi constituţională. Cei ce trăiescfi sub „părintesca“ oblăduire ungurescă ar pute să istori-sescă în privinţa acesta lucruri, de cari s’ar spăria şi celfi mai înfocată aderentă alfi lui Puttkammer. Nu mai încape îndoielă der, că o enunciaţiune a liberalului şi generosului monarchfi, care şede ac}I pe tronulfi germană, ar esercita ună mare efectfi morală şi afară de barierele prussiane.
Este clară, că numai atunci se voră pute realisa nobilele inten-ţiunl ale împăratului Friderică, când în statele sale va fi respectată înainte de tote libertatea ce-tăţeniloră şi când representanţa poporului nu va fi numai o maşină de votată şi o reuniune de mamelucl ai guvernului.
Păcată numai că acestă liberală şi inţeleptă monarchfi sufere de-o boia atâtă de grea, încâtă se luptă în cuntinuu cu mărtea, tocmai în nisce momente aşa de critice pentru Germania şi Europa.
Politică vamală români
Sub acestă titlu scrie „N. fr. Presse“ următorele:
Nl-se telegrafiază din Bucuresel:
centueză necesitatea promovării intere-seloră agricole. Acâsta se consideră aici ca ună simptomă, că guvemulă vre să părăsescă unilateralulă „sistemă de vamă protecţiunistău. Ya fi bine a nu da prea mare însemnătate acestui simptomă. Cumcă economia rurală română se află într’o stare desolată e lucru cunoscută. Der ar fi forte sanguinică* a crede într’o apropiată schimbare a politicei vamale române. Semne, cum e aserţiunea de mai susă a foiei bucurescene guvernamentale, s’au arătată deja de repe-ţite ori, der întotdeuna a urmată o de-samăgire. Nu de multă ajunse lucrulă chiar pănă la purparleurl diplomatice pentru o reîncepere a negociăriloră pri-vitdre la încheiarea tractatului de co-merciu; der acestea au fostă mai târziu Nesmintite, pentru-câ au rămasă fără nici ună resultată.
0 inspecţia la Cotroceni.
Cetimii în „Monitorulu oficialii" ală României:
Lunea trecută Regele Carolă ală României a inspectată la Cotroceni re-gimentulă 1 de geniu. Regele trecu pe dinaintea frontului regimentului, aşezată în. liniă de bătae în curtea casarmei, fi-indă viu aclamată de trupă, şi apoi proceda la examinarea instrucţiunei practice. După defilare, regele se îndrepta spre poligonulă geniului, unde inspecta diferitele lucrări de fortificaţia, de poduri şi drumuri de fieră, precum şi o instalaţi-une de porumbei călători şi artele. Apoi visitâ în detaliu infirmeria corpului, bu-cătăriele şi sala de mâncare, grajdurile, remisele de materiale şi examina apoi diferitele trăsuri speciale pentru telegrafia, pionerl şi drumă de fieră. După a-cesta regele visitâ şcolele corpului, biblioteca, magaziele de efecte şi diferitele salone ale trupei, pe cari le găsi îu cea
mai mare curăţenia. Şcola copiiloră de trupă a geniului a atrasă cu deosebire atenţiunea Majestăţei Sale, care luâ la cunoscinţă programele de studiu ce se predau în şcblă, puse mai multe ces-tiunl eleviloră spre a se asigura de buna loră instrucţiune şi puse multă interesă a se încredinţa de îngrijirea ce li se dă în corpă. Asistă asemenea în sala de scrimă la asalturile ce făcură copii atâtă cu floreta câtă şi cu sabia, şi apoi merse la localulă de gimnastică Unde făcură diferite exerciţiurl, cari au satisfăcută cu totulă pe Majestatea Sa. Regele, după acâsta, întruni pe d-nii ofiţeri în jurulă său, le frică băgările sale de semă asupra mişcăriloră esecutate şi le mulţămi de buna stare în care a găsită acestă corpă de elită.
Espertulu de spirtu alu Ungariei.
Din lună în lună esportulă de spirtă ală Ungariei decresce în modă înspăi-mântătoră. Ca dovadă aducemă urmă-tbrele cifre, pe cari le publică o foiă ungurâscă de comerciu şi industria din Pojună:
In primele 6 luni ale anului 1886 — 7 esportulă de spirtă ală Ungariei a fostă de 2,578.830 hectolitre. In acelaşă timpă însă a anului 1887—8 esportulă de spirtă s’a redusă la 1,175.911 hectolitre.
Fără îndoâlă, că acâstă scădere a esportului de spirtă ungurescă este a se atribui de-o parte dării prea mari pe spirtă, er de altă parte causa este a se căuta în concurenţa din ce în ce mai mare ce i se face spirtului ungurescă din partea României prin multele favoruri şi protecţionărt ce se facă indus-triaşiloră din ţeră din partea guvernului română.
Totă aşa de puţină îmbucurătore suntă în privinţa acesta şi raportele ministrului de finance austriacă. Aşa d. e. pe când în Ianuarie din anulă acesta esportulă de spirtă ală Austriei a fostă
opiniunea ce şl-a conceput’o despre natura şi despre facultăţile femeii.
în Orientă, gârbovită sub jugulă despotismului, femeia este o sclavă, ba mai puţină decâtă o sclavă: o proprietate, ună lucru care se vinde şi se cumpără. Posecjl turme câtă timpă 1© poţi hrăni şi supraveghia.
In Grecia femeia se presintă sub două aspecte diferite. Pe când bărbatulă a-pără patria în câmpulă de răsboiu ori se ocupă în agora (adunare) cu afacerile publice, femeia stă acasă şi n’are raporturi decâtă cu sclavii şi cu copiii; principala ei însărcinare e să dea statului cetăţeni de sânge liberă, să împedece a-mesteculă sângelui liberă cu sângele strein ori servilă. In afară de casă, ea e ună obiectă do artă, c căutată şi admirată' pentru frumseţea sa, pentru spiritulă său şi pentru graţiile sale ; nicăerî însă ea nu inspiră respectă, er fără respectă a-devărată iubire nu esistă.
La Roma matrona e încungiurată de mare prestigiu; der matrona,,ca patri-ciană ce este, are chemarea numai să conserve puritatea rassei aristocratice; ea n’are mai multe drepturi decâtă copii , cărora ll-a dată lumina (filei j © supusă ca şi ei nemărginitei autorităţi a stăpânului casei: pater familias. Când ai clisă că e castă, că a păzită casa şi
că a torsă lână, ai (fisă totă, ai isprăvită cu laudele pentru ea.
La începutulă evului mediu, marele refugiu ală femeii, cu deosebire a celei francese, era mănăstirea; în lume însă, în seculu, cum se cficea atunci, ea împăr-ţia cu bărbatulă umilinţele şi crudele ’n-cercărf ale servituţii, fără a fi admisă la onorurile, la prerogativele şi la puterea seniorului feudală. A fostă cu tote astea timpulă cavalerismului şi ală cursu-riloră de amoră, când s’au găsită truverii şi trubadurii să celebreze cu entusiasmă frumseţea şi virtuţile dameloră loră. Der nu trebue să uitămă, că cavalerismulă şi amorurile sale mistice erau ună curată ideală, o creaţiune a spiritului, în care căutau refugiu sufletele cele frumose, des-gustate de spectacululă lumei reale. Era o religiune a imaginaţiunii şi a visului, născută alăturea de religiunea dogmei şi a credinţei.
Rolulă femeii devine însemnată în cursulă seculiloră XYI, XVII şi XVIII, când civilisaţiunea a îndeplinită progrese admirabile, când omenii au o ideiă din ce în ce mai înaltă despre sufletă, despre natura umană şi despre spiritulă u-mană. Apăruseră marii poeţi, marii filosofi şi marii oratori, ca Sbakespeare, Milton, Descartes, Malebranche, Comeille, Racine, Bossuet, cari răspândiseră flăcări
de lumină, da poesiă şi de elocihţă. Der unde se esercită acâstă admirabilă şi binefâcătore intervenţiune a femeii? A-ceea â D-neloră de Sevigne, Lafayette, de Maintenon şi la sfârşită de totă a D-nei de Stael ? In salone, în lumea mare, în sînulă aristocraţiei de spirit, Alte femei, remarcabile, frlră să fi scrisă ceva, decâtă pote scrisori şi memorii, făceau de asemenea să se simtă şi să se guste influinţa loră. Der şi acestea a-parţineu salbneloră, lumei mari, societăţii. In afară de acesta, în burgesime, în po-poră, în masele profunde ale naţiunei, femeia nu preţuia nimică seu pre puţin; ea nu se ocupa de interesele generale, când se ocupa de ele, decâtă îu formă de ecou, reproducendă în vorbele şi în sentimentele loră ceea ce încercau bărbaţii loră. Ca şi femeia autică, era legată de casă, cu deosebirea numai, că mergea la serviciulă divină şi rareori la spectacule.
Care e însă şi care trebue să fiă rolulă femeii, după conferenţiară, în specială celei francese, în timpulă de faţă, în secululă nostru ală XIX, atâtă de înaintată deja şi atâtă de aprope de sfârşită?.
Asupra acestui subiectă capitală o-piniunile suntă numerose şi diverse, der nu tote suntă demne de a fi esaminate. Conferenţiarulă trece fără scrupulă asn.
Nr 118....... .., :	■ •■■■	- •,	GAZETA -TRANSILVANIEI......... ..........................1888
abia de 420,805 hectolitru, pe atunci‘în Februarie totă din anulă acesta espor-tulti a scăriţă chiar la 38,826 hectolitre.
SCffiILE pILEI.
Se scrie din Deva: Emigrarea Cian-găihnt continuă încă. Mai în fiă-care a
2-a sân a B-a cji se vădă trecendă prin oraşă câte 1 seu 2 carS cu Ciangăi. Bieţii 4menî suntă acum, când se ducă, multă mai prăpădiţi de cum au fostă când au venită, şi şoviniştii Deveni a-bia-i mai bagă în semă. —
*
* *
In petra fundamentulă a noului am-vonă construită în biserica catedrală din Caşovia s’a depusă, după obiceiu, ună documentă. . E fatală, cjice „E.-s.“, acestă documentă, fiind-că a fostă scrisă în limba germană.. Căpeteniile oraşului, cum de es. căpitanulă orăşenesă, episcopulă Bubics şi alţii au subscrisă cu tote a-cestea acestă actă, care peste sute de ani va dovedi, 4i°e	că Caşovia
în anulă 1888 era oraşă neaoşă germană.
— Ce să-i faci decă e aşa?
*
* *
La cererea d-loră Ioană Koniges şi soţi, ca sâ se facă comassaţiunea şi în ho-tarulă Braşovului, s’a stabilită diua de 19 Iulie a. c. pentru pertractarea judecătoreştii. In satele dimprejură, preoum în Reşnovă, Cârstiană şi Prejmeră, spiritele suntă iritate din causa punerei în lucrare
a comassaţiei şi în părţile aceste.
*
* *
Ună oficeră din armata comună, cu ocasiunea unei petreceri din Strigonă, a disă că Csardaşulu nu e ună jocă europeană, ci este o bucăţică de Asiă. In modulă acesta nu crede „Egyetertes“ că-i va succede armatei comune să câştige iubirea Maghiariloră.
*
* *
Muscele columbace au dispărută de pe la Deva, der pentru aceea se află în mare cantitate în ţinutulă Dobrei, aşa că economii de 4 săptămâni n’au putută scote vitele din grajduri.
*
* *
Reuniunea română de [gimnastică şi cântări din locă va da Sâmbătă în 28 Maiu (9 Iunie) a. c. o convenire colegială în sala Otelului Nr. 1.
*
* *
In comitatulă Peştei bântue boia egip-tenă de ochi, trachoma. In Calocia şi pustele dimprejurime mai vîrtosă pericululă a-cestei bole epidemice e forte seriosă.
Din partea statului s’au luată măsuri e-nergice pentru împedecarea epidemiei.
*
* *
Fabricantulă de tănuri Krupp a cumpărată dreptulă de a fabrica pentru G-ermania pusei după noulă sistemă ală lui Hiram Maxim. Aceste pusei slobodă 60 de glonţe pe minută. Se dice că in-ventatorulă va pune la disposiţiă Aus-tro-Ungariei 30 de pusei de feliulă a-cesta.	.
*
* *
După cum vestesce „Journal des Debatsu între călătorii sosiţi cu vaporulă din Tonking la Algir a isbucnită colera. *
* *
Desertorii unguri despre cari amă a-mintită că au fostă arestaţi în Câmpu-Lungă, au fostă eliberaţi în urma interogatorului ce li s’a luată. S’a dată ordin să li se elibereze condicuţa, ca să potă întră în serviciu ca servitori.
*
* *
Cetimă în „Democraţiau din Bucu-rescl: „D-lă Ioană Ch. Anastasia, com-patriotulă nostru, ingineră mecanică şi electro-technică, care a instalată lumina electrică în Residenz-Theatei' din Berlină, a fostă chemată din Berlină la Bruxelles de cătră renumitulă fabricantă de arme H. Pieper. Cu ocasia esposiţiei universale, ce va ave locă la Bruxelles, d-lă H. Pieper a concurată cu mai mulţi fabricanţi, pentru iluminarea unui aquarium şi a grădiniloră exposiţiei prin lumină electrică, şi a isbutită în concursă. Atunci d-lă H. Pieper se adresâ în Berlină la Societatea generală de electricitate (vechia societate Edisonă), ceren-du-i ună ingineră instalatoră competinte pentru a etectua opera de care vorbimă, şi societatea jberlinesă recomandă pe compatriotulă nostru I. C. Anastasiu. Acestă tînără muncitoră şi talentată lu-crezâ, la greua operă ce i s’a încredinţată, singură şi fără controlul
Nr. 1B7—1888.
CONVOCARE.
în conformitate cu prescrisele §-loru 14 şi 21 din statutele As-sociaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului românii, şi în conformitate cu con-clusulu adunării generale dela Si-biiu din 1887 de dto 29 Augustă, şedinţa II. pt. prot. 21, precum şi cu conclusulti comitetului dto 29 Maiu 1888. Nr. 137, adunarea ge-
î >
nerală pentru anulă curentă se convdcă prin acesta în opidulă A brndu pe 24 Iulie (5 Augustă)
şi calele următore.
. Aducendă acesta la cunoscinţa publică, invită pe toţi membrii As-sociaţiunei a lua parte în numără câtă mai mare la şedinţele adunării.
Presidiulu Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română. Sibiiu, la 7 Iunie 1888.
In lir >sa de preşedinte: ăeorgie Bariţiu.
Dr. I. Crişianu,
secretam II.
Corespondenta „Gazetei Transilyaniei.'1
Siria, 27 Maiu 1888.
Raportă despre adunarea preoţiloru din trei districte protopopesă gr. catolice din comit. Aradului, ţinută la 22 Maiu st. n. în Siria. (Yilâgos.) La l-a Martie a. c.
0.	D. Marcă Pascuţiu, preotă în Miniadă, făcu ună apelă insufleţitoră la toţi preoţii uniţi din Corn. Aradului, în care’i provocă — fiindă că suntem puţini la numără câte într’ună districtă v. archi-diaconală, — să ne aliămă pentru des-baterea unoră cestiunl mai generale, cari privescă interesele nostră bisericesci, culturale şi materiale. Vocea lui n’a sUnată în pustiu. Maioritatea preoţiloră fiindă de acordă cu acestă dorinţă, nu pregetă a-i trimete salutările loră pentru acestă ideă salutară, spunendă fiăcare unde să fiă adunarea şi cine să o presideze. încrederea celoră mai mulţi se concentra în M. 0. D. Vasiliu Zsiros paroch-proto-popă de Sîria, care ca primulă preşedinte şi convocă adunarea la oficiulă său pe 22 Maiu st. p. a. c.
In acăstă 4i memorabilă pentru noi, după serviciulă divină celebrată la 9 ore a. m. întrunindu-ne la şedinţă, vă-4urămă de faţă pe M. O. D. Vasiliu Zsiros (Siria), 0. D. Marcă D. Pascuţă (Miniadă), Iosifă Flore (Griuluţa), Vasiliu Steer (Biel), Ioană Mihalca (Simand), Alexandru Popă (Berzova), Vasiliu Bis-trană (Siria), Ioană Puscaşu (Felminisiu), Vasiliu Anca (Krestaminişă) şi Adalbertă Pitucă (Gralsia). Va se 4ică dintre 14 preoţi competinţl se înfăţişară 10 inşi.
Preşedintele deschidăndă şedinţa cu o bineventare şi salutare ffăţescă provenită din inimă, rdgă adunarea ca să-şi alegă de aci nainte de preşedinte tot-deuna pe acelă M. O. D. protopopă, în a cărui districtă se voră ţine şedinţele viitore, cari se decidă a fi ambulante şi să se ţină în totă anulă de două ori: primăvera în luna lui Maiu, er tomna în luna lui Septemvre. In decursulă per-tractăriloră se ceti telegrama de felicitare dela oficiulă parochială din Şeitin. Ea sună astfelă: „împiedecaţi fiindă cu zidirea bisericei şi şcolei, nu putemă participa. Primiţi sincerile nostre felicitări.
Dorimă aliarea cercuriloră de Mako, Simand, Biel si Siria, aşa că patru protopopiate să-şi ţînă adunarea în Şeitină binecuvăntându-se biserica ce se va zidi, Salutare! Maioră, Gorog, Secula.“ Adunarea cu viuă plăcere ia actă despre a-cestă ffăţescă aducere aminte şi proiec-tulă memorată în acea telegramă cu toţii îlă dorescă. Epistola oficidsă însă a M. O. D. Ioană Popp protopopă ală districtului de B. Sebeş, în care se es-pectoreză contra acestei adunări, 4icend că întrunirea ei e anticanonică şi pre-judecă drepturile districteloră, ce pote involva urmări neplăcute, din partea flăcărui Domnă preotă se ascultă cu părere de rău şi indignaţiune, Noi ne-amă adunată din bună voiă şi avemă firma speranţă, că bunulă nostru păstoră su-fletescă va întări organisarea nostră şi tendinţa de a conveni în totă anulă la asemeni adunări, cu atâtă mai vertosă, că fiindă câte 3 seu 4 preoţi numai într’ună districtă protopopescă, convenirile mici districtuale abia se potă ţine. Der decă ţinerea acelora s’ar şi realisa totuşi prin atari adunări imposante .in corp oreu mai multă bine putemă eso-pera, şi ea nu se va opune nicl-când, ca adunările protopopescl districtuale s6 nu se potă efectui acolo unde e de lipsă.
In decursulă acestei intrunirf se făcură mai multe propuneri meritorie, ca d. e. înfiinţarea bibliotecei districteloră acestui comitată, îndreptarea unoră defecte ce obvină la inducerea matricule-loră, regularea pensiunei viduo-orfanale, unele modificări cu ocasiunea emiterii cercularelor, regularea congruei preoţescl etc., cari tote suntă induse mai indetai-lată în protocolulă şedinţei, ce după descriere se va comunica pentru aprobarea mai înaltă şi cu măritulă nostru guvernă diecesană
Ioană Mihalca, notariulă şedinţeloră, citesce apoi opulă său liturgică lucrată cu multă erudiţiune „Despre tămâie“, er în fine A. Pitucă rostesce discursulă său întitulată: „Sânta unire şi desvoltarea nostră naţională.u
S’a decisă apoi ca adunarea viitore să se ţină la Simandă. Era trecută 1 oră d. m. când finirămă consultările nostre decurse între marginile celei mai bune concordie şi armonie.
La invitarea onor. d-nă Vasiliu Zsiros satisfăcurămă şi cerinţeloră naturali la ospitala-i masă, care cu cea mai intimă iubire şi cu cea mai cordială afabilitate ne întîmpinâ ca ună adevărată şi amabilă stăpână de casă, pentru care generosă ospitalitate cu ocasiunea des-părţirei — pănă la revedere în Simand la tomnă — binemeritatului domnă protopopă din sufletă cu toţii şi îi poftirămă ca bunulă Dumne4eu să-lă ţină în deplină fericire la mulţi şi îndelungaţi ani. — Primiţi ş. c. 1.
Adalbert Pitucd,	Vasiliu Zsiros,
notară de corespon-	preşedinte,—proto-
denţe, par. de Galşa.	pop al distr. de Siria
pra tuturoră opiniuniloră socialiste şi materialiste.
Socialismulă, porte elă ori oe nume, tinde a face din corpulă socială o colectivitate, unde să dispară individulă, familia şi statulă. Acesta-i o invenţiune monstruosă, care nu-şl va câştiga adepţi, căci cu câtă mai desă va fi pusă înaintea ochiloră, cu atâtă mai multă orore şi disgustă va inspira.
Cu opiniunea materialistă nu vrea să-şi [perdă conferenţiarulă timpulă, căci materia neacceptândă alte legi decâtă ale mecanicei seu ale instinctului bestială, înzadară amă căuta, fiă pentru băr-bată, fiă pentru femeiă, regulele moralei, inspiraţiunile consciinţei, prescripţiunile datorinţei, impulsiunile carităţii, scopul de votamentului şi al sacrificiului. Pe stradele Parisului a au4it strigându-seun4iarîntitu-lată : vNici Dumnedeu nici stăpână.u Conferenţiarulă a 4isă atunci, în interiorulă său, redactorului şi cetitorului convinsă ale acestui 4iară : „Te ’nşell amice ; chiar prin aceea că eşti fără Dumne4eu, vei găsi ună stăpână; acestă stăpână va fi ori-care se va simţi mai tare decâtă tine şi va voi să te constrîngă a’i îndeplini voinţele^. Celă ce crede ’n Dumne4eu, n’ascultă decâtă de legea lui Dumn©4©u înscrisă în consciinţa sa, şi mai bine va suferi mortea decâtă să-şi calce pe con-sciinţă, prin urmare va rămâne liberă.
Suntă alte două opiniunl, cari tre-bue să fiă esaminate mai de aprope. Cea dintâiu, care a făcută si face mai multă sgomotă, ne arată pe femeia o-primată în societatea contimporană şi prin aceea condamnată chiar la ună rolă subalternă. Şi pentru ce femeia e oprimată? Fiindcă nu se bucură de aceleşl drepturi ca bărbatulă. Ea e absolută eschisă din vieţa politică; ea nu tace parte nici din parlamentă, nici din con-siliele generale, nici din consiliele municipale, nici din vr’o magistratură politică, judiciară ori administrativă; ea nu face de locă parte din diferitele corpuri electorale. De aci vine, că nu se ţine nici o semă nici de aspiraţiunile, nici de trebuinţele femeii, ba încă e pre fericită când nu se guvemeză şi nu se adminis-treză în contra ei. Au fostă, nu de multă, associaţiunî organisate pentru emanciparea politică a femeiloră. Ună partisană de frunte ală acestei emancipări este scriitorulă, economistulă, filosofulă de celă mai mare merită Iohn Stuart Mill.
Conferenţiarulă susţine părerea contrară. Femeia nu posede nici una din calităţile morale şi fisice, cari facă pe oratorii şi pe tribunii adunăriloră publice ai adunăiiloră legislative, ai clu-buriloră şi ai întruniriloră simple electorale. Ea n’are nici gestulă acelora, nici vocea loră, nici mânia loră reală
ori simulată, nici puterea loră de invective, nici forţa loră de resiştenţă în faţa strigăteloră şi ameninţăriloră unei mulţimi escitate. Acele femei, cari jocă ună rolă în aceste ocasiunl şi cari au reuşită chiar a’şî face ună renume de mari ce-tăţene, nu suntă, de sigură, acelea pe cari aţi voi să le luaţi ca modele. Şi ce amă deveni, decă n’ar fi aşa? Obosiţi, enervaţi, asur4iţl de aceste lupte este-riore, ll-amă găsi erăsl reintrândă în casă, resuscitate la vatra nostră. Ar trebui să discutămă cu femeia nostră, cu fiica nostră, cu mama nostră meritele şi defectele unui candidată, viţiele ori perfecţiunile unei legi, ale unei măsuri de poliţiă ori ale unui tractată comercială.
De altmintrelea,, egalitatea de drepturi presupune, pretinde egalitate de da-torinţe. Chemândă pe femeiă la urna scrutinului, va trebui deci să’i deschi4l şi casarmele, şcolele militare şi a o întrebuinţa în câmpulă de luptă. Ea va comanda regimente şi armate ’ntregl, va face parte din gendarmeriă şi din po-liţiă. Trecendă la o altă ordine de funcţiuni, ea nu va fi de asemenea la loculă său ca advocată, pe scaunulă de magistrată său pe băncile juraţiloră. Ei nu-i aparţine a scruta consciinţa unui criminală ori a pronunţa o sentinţă de morte.
D^r fiindcă femeia nu e potrivită pentru vieţa politică ori fiindcă nu pdte
juca ună rolă activă în stată, urmeză ore că trebue legată de casă ori închisă în vieţa internă, în cerculă mai multă ori mai puţină strimtă ală familiei ? Căci acesta e a doua părere, la care ’şî-a propusă conferenţiarulă a se opri.
Nu mai e nici o îndoială, că femeia este regina, ângerulă păzitoră, divinitatea vetrei familiei. In nici o parte pre-senţa sa nu e atâtă de binefăcStore şi aşa de necesară. In nici o parte nu eser-cită ea o putere aşa de reală, aşa de activă, aşa de respectată, când negreşită ea însăşi e respectată şi n’a fostă victima unei alegeri de totă nenorocite. „Femeia e casau, 4i°e înţelepciunea indiană. Lipsindă ea, familia, împrăştiată, a încetată de a esista. Der fără a vorbi de femeile, cari n’au o vatră familiară, cărora ll-e imposibilă seu, din diferite cause, forte greu a ave una, c cu totulă nedreptă, cu totulă contrară binelui generală de a nu lăsa deschisă decâtă acestă unică sferă activităţii, inteligenţei, devotamentului nesecabilă ală jumătăţii genului umană, care e femeia.
Mai pre susă de familiă şi de stată, care datoresce femeii onorea şi forţa loră, cari ’şl tragă din sînulă ei principiile loră de conservare şi de perfecţionare, e societatea. Ce e societatea? E cu totulă altceva decâtă ceea ce se nu-mesce lume; este natura umană consi-
Nr. 118.
GAZETA TRANSILVANIEI,
1888
Literatură.
’ „Foia bisericescă şi fColastică% apare
de 2 orî pe lună. în Blaşă. Redactori: J)r. Ionii R aţ ă şi Alexandru U i 1 ă c anţi. Nr. 17 dela 1 Iunie n. cuprinde în partea bisericescă: Sân-Georgiulă şi Pascile. Să fundămti grânare bisericescl-şcolare, de Emiliu Yicaşti. Câteva date despre propagarea Creştinismului în seculii primi ii creştinătăţei, de I6nă Ceontea. Tatăl* âostru (unii ciclu de meditaţiunl), de 'Victorii Smigelschi. Bibliografii. Varie-;taţl. — In partea scolastică: Cochetăria seu pofta de a plăce tractată din punctă de Vedere pedagogică, de &. P. Radu. Ceremoniile nupţiali la Romanii antici, de Octaviană Bonfiniu. Tractarea unei bucăţi de lectură, de R. Simu. Revista instrucţiunei. OrdinaţiunI ministeriale pentru şcolele medii. Lucrările în acostă lună. Ce să facemă cu pomii stricaţi de ffigulă iemei trecute? Diverse.
Scirl poliţienesc!.
Cu ocasiuneâ clilei de ţergă ţigana Vajda Kati a fostă prinsă furând* pă-nură dela ună Săcuiu şi a fostă predată judecătoriei de cercă.
Esame de caii
Dintr’unii circulam alu consis-torului archidiecesană din Sibiiu estragemti următdrele:
„In înţelesulă art. de lege XVII din 1879 § 3 învăţătorii, cari au intrată în funcţiune dela 1872, precum şi aceia, cari şl-au procurată testimoniu de cua-lifieaţiune între anii 1872—1881, suntă datori a şe provedea cu diplomă şi din limba maghiară, căci altcum nu mai potă funcţiona ca învăţători.w
Deci provocaţi suntă învăţătorii pe cari îi privesce amintitulă art. de lege, ca să se supună esamenului de califica-ţiune înaintea comisiunei instituite la preparandia de stată din Szekely-Kereşztur pe terminulă de 28, 29 şi 30 Iuniu st. nou a. c.
Cererile pentru admitere au a se a-dresa pe calea inspectoriloră regii de şcole, cătră inspectoratulă regescă de şcole ală comitatului TJdvarhely pănă la 15 Iuniu st. nou.
esamenă şi 'amendă răspunsurile precise ale şcolarilor*, a binevoită a dărui 5 fl. v. a. spre a se procura cărţi scolastice pentru şcdîarii lipsiţi.	'
Pentru acestă dară primescă în bţu-mele tinereloră mlădiţe sincera mulţămită. Fiă, ca eşemplulă d-sale să ’lă imiteze câtă mai mulţi.
...... Ioanii. Deacu,
,	.•	,. v ■ parochă gr. cat.
Mulţămită publică.
jRoşia Secaşanâ, 30 Maiu 1888.
In 20 Maiu ţinendu-se esamenulă cu copiii din şcola nostră confesională şi a-flându-se chiar pe atunci în comuna nostră stimabilulă domnă Vasilie Olteanu, advocată în Blaşiu, a asistată şi d-sa la
SCIIU TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.u) J
Sibiiu, 8 Iunie. — Astăcjî se începe conferenţa pentru esecutaţ*ea regulării graniţei dintre Ungaria şi România, sub presidiulă copai-telui supr$î*ltt Bethlen. La con-ferenţă voră lua parte fişpanii comitatelor* mărginaşe, inginerii, generalul* Fabinyi, Maj orul* din statul* majoră generală Groller. Cţle şese secţiuni împreună, cu - secţiunile române vor* începe în 15$hi-nie lucrările de regulare la faţa locului.
Potsdam, 8 Iunie. — împăratului îi' mArge mai rău. Tuşesce mai tare şi supuraţiunea (secreţiu-nea de puroiu) a crescută.
Berlinâ, 8-«Iunie. — „Reichsam zeigerw publică legea privităre lâ prelungirea periodului legislativă pe cinci ani.
DIVERSE.
0 şeblă de agitatori. — La Berna, în Elveţia, este vorbă să se înfiinţeze 0
şcola pentru răspândirea socialismului în care să se formeze agitatori iscusiţi. Voră fi două cursuri cu următorele materii:
A.	Pentru începători: 1. Esplicare critică a istoriei elveţiano. 2. Dreptulă constituţională. 8. Principiile fundamentale ale democraţiei sociale. 4. Retorica. 5. învăţământul* agitaţiunei. B. Pentru cei mai înaintaţi: 1. Istoria economiei politice cu esplicarea sistem eloră. *2. învăţăturile lui Cari Marx. 3. începută pentru câştigarea şi răspândireâ materialului statistică. 4. Discuţiunî asupra cestiu-niloră cailei ca pregătire pentru activitatea de agitatoră. Personalulă didactică, care ia asupră’şl predărea gratuită a instrucţiunei, se va compune din tovarăşi şi amici ai organisaţiunei lucrătorilor*,,
Influinţa păduriloru asupra climei.
Academia sil vană din Nancy, după ob-
servaţiunile punctuose, ce le-a făcută cu privire la influinţa pădurilor* , asupra climei, a constatată următorele: I) In ţinuturile pădurose de 10 ori a ploată mai multă, decâtă în celea fără păduri, şi în privinţa acesta pădurile de bradă au avută efectă de două orî aşa mare ca celea cu frun4â lată. 2) In pădurile cu frun4a lată, frundele căcfute.prindă 10%. din ploiă şi numai 90% ajungă în pământ*, pe când la pădurile de bradă acestă proporţiune schimbă la 50%» aşa-deră în pădurile cu frun4a lată pămân-tulă numai chiar atâta ploiă capătă, ca şi în ţinuturile fără, păduri, der fiindcă evaporarea din solulă atâtoră păduri face numai '/a din aceea, ce volatilăză în ţinuturile fără păduri, pentru aceea solulă atâtoră păduri totuşi rămâne cu multă mai umedă, şi de aci provine, că isvo-rele de comună în atarî locuri se nască. 3) Decă solulă păduriloră e acoperită cu muşchi său cu frunejişă căzută, atunci evaporarea face numai % parte, şi din acestea în genere numai forte cu înce-tulă se întâmplă evaporarea, de aci provine, că pădurile de pe şesă aşa de multă stempără aerulă ţinuturiloră din giură, înipedecându-i desecarea. Deci pădurile în genere îmblâncjescă escen-tricităţile chmei: sterpirea păduriloră tot-deuna şi în totă loculă grăbeşce nepro-ductivitatea.
Unu originalii. — Acum câteva 4H® a sosită la Verona o casă pe rote locuită de doi EnglesI, bărbatulă şi femeia, care ’şî facă călătoria de nuntă. Casa, care la prima vedere semănă cu una din acele; trăsuri cu care călătorescă saltimbancii, dentiştii, espuitorii de curiosităţl, a plecată în 4iua următâre la Mantua. Proprietarulă ei este d. A. Samler Brown, din Londra, nnă omă bogată şi de sigură totă atâtă de originală pe câtă e de avută. Este ună tenără simpatică, elegantă. Soţia sa asemenea. Casa loră pe rote nu e tocmai mare. Der nimică nu-i lipsesce ca să complecteze ilusiuuea: dela bibliotecă pănă la alcovă, dela pat pănă la scaune, ddlâ saloaă păină la cub-niă, o cuhniă minusculă , cu o maşină de tuciu ce se încăl4esce cu petroleu. In-tr’ună colţă se Vede albumulă cudesem-nurî ală d-nei Brown, în altulă ună a-parată de fotografii ală domnului, şi răspândite jură împrejură şi atârnate în-tr’o ordine perfectă de păreţii tapetaţi ai trăsurii seu puse în cutiore, obiectele de toaletă şi uneltele bucătăriei, farfurii, sticle, binoele,' dichisuri de pescuită. Nu e nici ună singură centimetru de spaţiu neutilisată. Au asemenea şi o pompă
mică. D-lă Sathler Brown a plecată din Londra în ,luna Noemvrie anulă trecută. A visitată astfelă Francia; visiteză acum Italia. Se va duce apoi în Elveţia, de unde se va întorce în Englitera. La trăsură suntă înhămaţi doi cai voinici bretoni, cari facă, fără a se obosi, câte cincizeci de chilometre pe 4*.
Cursului pieţei Braşorâ
din 8 Iunie st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.48 Vend.		8.50
Argintii românescii .		8.42		8.46
Napoleon-d’orf . . .	»	10.—		10.03
Lire turceşcl . . .	n	11.30		11.35
Imperiali i . . . .	n	10.30		10.35
Galbinl		}t	5.89		5.92
Scris. fonc. „Albinaw6°/o	r	101.-		—.—
>i n n 5°/o	n	98.—	17	98.50
Ruble rusescl . . .		10.7—		108.—
Discontulă
67j—8% pe ană.
Cursul* la bursa de Viena
din 7 Iunie st. n. 1888.
Renta de aurii 4°/„...................99.10
Renta de hârtiă5°/0...................86.85
împrumutul* căilor* ferate ungare . 151.60 Âmortisarea datoriei căilor* ferate de
ost* ungare (1-ma emisiune) . .	95.80
Âmortisarea datoriei căilor* ferate de
ost* ungare (2-a emisiune) . . 126.— Âmortisarea datoriei căilor* terate de
ost* ungare (3-a emisiune) . . 115.40
Bonuri rurale ungare' ...............104.80
Bonuri cu clasa de sortare .... 104.80 Bonuri rurale Banat*-Timiş* . .	104.75
Bonuri cu cl. de sortare.............104.70
Bonuri rurale transilvane ....	104.20
Bonuri croato-slavone..............104.—
Despăgubirea pentru dijma de vin*
unguresc*........................99.5Q
împrumutul* cu premiul* unguresc* 125. ţ-Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
t ghedmului . ...................123.7JJ
Rentă de HârtiS austriacă ....	79.45
Renta de argint* austriacă ....	80.90
Renta de aur* austriacă..............109.75
Losurf din 1860 .................... 137.90
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 866.— Acţiunile băncei de credit* ungur. . 282.75 Acţiunile băncei de credit* austr. . 283.70
Galbeni împărătesc! .................. 5.94
Napoleon-d’orl........................10.01	'/2
Mărci 100 împ. germane................61.95
Londrsţ IO Livres sterlinge .... 126.85
Bursa de BucurescT.
Cotă oficială dela 24 Maiu st. v. 1888.
Cump. v$nd.
Renta română 5°/0		90-	91—
Renta rom. amort. 5w/0 . . .	91-7 2	92.'/,
Renta convert. 6°/0		89.—	90—
Impr. oraş. Buc. 10 fr. . . .	35.—	38. -
Credit fonc. rural 7% • • •	105.—	106—
„ * 5»/, . . .	89 %	70.%
„ „ urban 7°/0 ....	107.—	107.%
ii ii ii 6%....	98.—	99—
., „ „ 5°/0....	86.7,	86—
Banca naţ. a Rom. 500 Lei. .	945.—	960—
Ac. de asig. Dacia-Rom.. . .	220—	225—
Ac. de asig. Naţională. . . .		——
Aură contra bilete de bancă .	16.%	17—
Bancnote austr. contra aură. .	2—	22—
Aură contra argintă seu bilete	16—	16.%
Florină valore austriacă . . .	2.01	2.
Editbră şi Redactor* responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
derată în ensemblulu şi în desvoltarea continuă a facultăţilor* sale. Familia a fostă creată şi esistă în interesul* societăţii, seu, ceea o© e totă una, în interesul* naturei umane, din respectă pentru demnitatea sa. In acelaşi interesă s’a formata, în epocele de civilisaţiune, şi trebuia să fiă guvernat statul*. Statul nu e societatea, fiindcă elă nu e natura umană; der statul* nu valorâză, nu sub-sistă şi nu se măresce decâtă prin societate. Elă profită de tăte luminile şi de tote virtuţile ei; elă cade şi piere prin viţiele ei. Totă aşa şi familia; calităţile şi defectele sale, perfecţionările şi căderile sale suntă ale societăţii, care a dată nascere şi e fundamentul* necesară ală familiei.
Fi -va ore greu acum — 4ice con" ferenţiarulă — a arăta, că femeia, femeia modernă, şi în specială pentru dânsul* femeia francesă are să îndeplinesc* ună rolă în societatea actuală, . ca femeia 1 francesă în societatea francesă, ale cărei trebuinţe şi nenorociri atâtă de bine le cunosce şi le-a simţită atâtă de crudă? Acestă rolă este esercitarea carităţii,: ce atâtă de bine a înţeles’o femeia francesă. In Francia, atâtă de rău cunoscută, atâtă ■ de calumniată în afară de frunţariele şale, şi mai alesă în Parisă, teatrul* atâtoră revoluţiunl, vatra atâtoră viţiurf şi miserii, caritatea a devenită de multă
timpă ună fel* de religiune naţională, căreia nu-i lipsesce darul* de a face minuni.
Der caritatea nu esistă orî se ’nţe-lege greu fără idea de Dumne4eu, fără sentimentul* religios*, apoi manifeste-se elă sub orî-ce formă; căci caritatea nu e mila, pe care i-o substitue Schoppen-hauer, fundatorul* pesimismului. Caritatea nu este altruismul* positiviştiloră, lucru vagă, rău definită şi care portă ună nume de totă nenorocită. Caritatea, ca-ritas, însemnâză iubire, amor*, şi nu pote iubi decâtă o fiinţă, care are suflet*, inimă, inteligenţă, seu care ne revocă prin câteva trăsuri, într’o măsură restrînsă, perfecţiunea supremă, perfecţiunea divină. Acestă ideă, vechiă ca şi genul* umană, e atacată a4î din tote părţile, în numele sciinţei.r Femeile suntă chemate să apere acestă ideă în numele sentimentului, în numele iubirei eterne,'în humele acestei trebuinţe de devotament* şi de sacrificiu, care e însăşi esenţa loră. Luaţi-le acestă putere de a iubi şi de a se sacrifica, şi ele voră rămâne, prin celelalte facultăţi ale loră, inferiore bărbatului şi nu voră fi mai multă decâtă instrumentele, sclavele acestuia.
Der nu numai prin sentiment* suntă chemate femeile a esercitâ asupra societăţii o influinţă salutară, ci şi prin sci-inţă. Dotate cu raţiune ca bărbatulă, şi
încă cu aceeaşi raţiune, căci nu e decâtă una, cum le-ar pute fi intensă seiinţa ? S’a cre4ută multă timpă, şi Moliere a cre4ută, că le face o mare concesiune di-cendă, că ele trebue să aibă claritate despre tote. îtu, ele potă ave cunos-cinţă despre tote, ele potă cuprinde tote sciinţele, der nu trebue să le cuprindă pe tote. Conferenţiarul* găsesce inutilă de esemplu, şi chiar periculos* pentru sănătatea loră, ca să fiă îndopate cu algebră, cu trigonometriă, cu mecanică, cu statistică şi cu filologiă. Sciinţele care le convină suntă acelea care le facă a cunosce natura şi umanitatea, universul* şi sufletul*, fără a escepţiona fisiologia şi unele p&rţl ale filosofiei; der femeile se voră servi de sciinţe mai alesă ca să tragă din ele aplicaţiun! folositore asupra umanităţii şi pentru ca să ’şl înalţe cugetarea; de asemenea voră face usă de ele, pentru ca să combată doctrinele egoiste şi ateiste.
Cu acestă ocasiune conferenţiarul* revocă dove4ile ce le-au dată despre capacitatea loră în litere, în acestă sferă a cugetării umane, femei ea d-nele de Stael şi de George Sand. Der nu e necesară ca ele să scrie pentru a servi prin litere interesele societăţii. E de ajunsă ca ele să judece şi să supravegheze ; prin aoâsta ele eseroită o mare putere, căci ele facă succesul*. Ar fi de dorită, ca între fe-
meile oneste şi între femeile de spirit* să se formeze o adevărată ligă, care să închi4ă casa ori să isgonescă din ea a-tâtea romane, murdare care desonoreză sexul* loră, care insultă în fiecare fami-liă pe soţia, pe fica, pe mama, fiind* în acelaşi timpă ruşinea ţărei loră în ţările străine. Să nu fiă mai puţină severe pentru pesimism*, ca pentru imoralitate şi impudore. „Pesimismul*, cum a 4ish ună tenără filosof* care a murită, este religiunea desperării". Prin acesta, e chiar religiunea sinuciderei, căci poporeloră, care ’şl-au inoculată acestă virus, nule mai rămâne decâtă să se disolve şi să moră.
Femeile voră lucra din tote puterile loră la conservarea şi perfecţionarea societăţii, când voră păzi flacăra sfântă a carităţii, credinţa în Dumne4eu şi în facultăţile divine ale naturei umane. Paza acestei flacăre, care dă viâţă şi care a-parţine tuturor* femeilor* oneste, este nu numai o operă de patriotism*, der ea este mântuirea poporului, pentru a căruia conservare şi perfecţionare ele se devot^aă şi se sacrifică.
— Ca şi femeia francesă aşaderă, femeia română are nobila şi măreţa chemare d’a păzi flacăra sfântă a carităţii, a credinţii în Dumne4eu şi în facultăţile divsiiwide poporului română, d’a lucraast-felă la perfecţionarea societăţii române şi cu acesta laconservarea poporului româuăţ
Nr 118.
GAZETA* TRANSILVANIEI.
1888
§i plecarea t:
t
A
Ut
i.
Plecarea trenurilor^:
I. Dela Braşovil la Pesta:
Trenulă de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera.
Trenulă mixtă Nr. 815: 4 6re 01 minută dimineţa.
2. Dela Braşovfi la Bucuresci:
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amedî.
H. Sosirea trenurilor!!:
I. Dela Pesta la Braşovâ:
Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de ame<|I. Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucuresci la Braşovti:
Trenulă mixtă Nr. 317; 2 ore 32 minute după amecfi.
A. Plecarea posteloru:
a) Dela Braşovă la Reşnovu-Z&rnesci-Fmnă: 12 ore 30 m. după amecţî
V
c)
d)
e)
„ Zizinu: 4 6re după amedî. în Secuime [S. Georgî]: 1 oră 30 minute noptea. la Fâgăraşu: 4 ore dimineţa. la Săcele: 4 ore dimineţa.
B. Sosirea posteloru:
a)	Dela R&şnovă-Z&rnesct-Branu la Braşovă: 10 ore înainte de amâcjl.
b)	„ . Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovă: 6 ore sera.
d)	„ Făgăraşu la Braşovă: 2 ore dimineţa.
e)	â Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera.
IOSIT GAVORA.
Pentru lucru eminenta şi gusta buna la esposiţiunea regnicolară din 1885 din Budapesta, distinsa cu medalia cea mare a e’sposiţiunii.
MT In Budapesta, strada Vâczy Nr. 17. ~1K
Recomanda obiectele necesare pentru
adjustarea tisericiloru şi capelelort
cu cele ce sunt provfiduta în abundanţă pentru preţurile cele mai moderate, şi lucrate
câta se pote mai frumosU, anume:
reuniuni de inmor-mentare.
Odăjdii feion
şi altele, după ritulU gr. orientala.
Prapori şi stindarde pentru reuniuni.
Stindarde pentru pompieri, copii de scdlă, reuniuni industriale, reuniuni de cântări şi
Statue, policandre, potire şi chipuri sfinte, sfeşnice pentru altariu şi de părete, candele Iconostase, chipuri pen tru fruntariu. Inmor mentarea Domnului etc. etc.
Primescu repararea hainelorti vechi precum şi aurărfrea şi argintărirea pe lângă preţuri moderate.
W+* Cusături cu aurii, argintă şi mătasă şi haine bisericesci, cusute cu firii de aurii, argintii şi mătasă.
Dantale bisericesci. Invetitâre de prestolfl. Mărfuri bisericesci. Damaste etc. Punctualitatea ml-o potu adeveri prin mai multe tute de enla-
tole de reeunoaeinţ&.
Catalbge de preţuri la dorinţă trimită libere de post-por	179,30—27
Se deschide abonamente pre anulu 1888
la
AMICULU FAMILIEI. ţ)iaru beletristicii şi enciclopedică-literaru — cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 di a lunei în numeri câte de 2—8 c61e cu ilustraţiunî frumdse; şi publica articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Românilorti de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totfi nisuesce a întinde tuturorft individiloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţuiţi de prenumeraţiune pre anulu întregii e 4 fl, pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
preotulO romănO. ţfiaru bisericescu, scolaru şi literară —- cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2%-—8V2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloru teologice şi între aceştia mulţime de predice pre duminecî, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesu funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totu soiulu de a-m enunţe şi scirî cu preferinţa celoru din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregii e 4 fi.—pentru România 10 francî — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree postalî.
Colectanţii primescu gratişă totu ală patrulea esemplară.
Numeri de probă se trimită gratisu ori-cuf cere.
PP" A se adresa la „CANCELARIA NEGRUfU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. "O®
-----------------------
Toţii de aci se mai potu procura şi următdrele cărţi din editura propriă:
Apologie. Disensiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-_ goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronică Ini Georg. Gabr. Şinoai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi soriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregorin Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţuiţi broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericesci ia Iote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Ună volumfi de preste 26 cole. Acest opii de cuvântări bisericesci întrece tote opurile de acestti soiu apărute pană acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sSrbătore, care arată timpulti întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sSrbătore. Preţulă e 2 fi.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţuiţi 20 cr.
Idfialuld perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-lulQ pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreand craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elfi trebue să se însore. Novelă
de Maria Schwartz, traducere de N. F.. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după ’Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermand şi Dorotea după W. de Goetbe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragediă in 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantuld. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca CU puii ci de aurd. Studiu archeologic de D. O, Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenuiui Romând. Cartea I, II, m, IV, cuprindă materii f6rte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fi. —- câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30
Indreptard teoreticu şi practicu pentru învăţământuld intuitivd în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţâtoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuald de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base siătactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fi.
Manuald de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fi. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore ia propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparandl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritaruld sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesci forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 60 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fi., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculd mărgăritard sufletesed. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesci frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pân^ă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântăr!
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.: 100=5 fi.
Visutu Prea Sântei Vergure Maria a Născătdrei de D-Cleu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone fru-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fi., 100 esemplare 5 fi. v. a.
Epistolia 0. N. Isusu Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.