Fedaciinnea, Adainisiratinnea Tipografia: ’
BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22.
Scrisori nefrancaU» nu se pri-meseft, Manus rtp' t) nu se re*
trirui ii!
Birourile de aBnBcinn.
Braţovu, piaţa mare Nr. 22.
TnseratemaiprimesciiinVIena: Kudolf Bosse, Hmsensiem & Vogler (Otte Bacus), Heinnch Schalck, Alois Hf rn<il, M.Dukes, A.Oppelik, J. Dan-miitrg; In Budapesta: A. V. Qold-11 rqer. Anton Meiei, Eckstein Bernat; înfrankfurt: G.L.Daube; înHam-burp: A. Steiner.
Preţuld inserţiuniloru: o seriă parmondii pe o eoldnă 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoială. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. seu 30 bani.
„Gazeta4 iese 5n fie-care tp*
AOaoaffîeate pentru Anstro-flnguia
Pe unii anu 12 fl., pe şAse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe unu anii 40 frăţiei, pe ş6sa luni 20 franci, pe trei lunr 10 franci.
Seprenumeră la tdte ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Aboiamentnln peitrn Braşoyfi:
laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etagiulu I.: pe ună ană 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulil în casă: Pe unâ anii 12 fl., pe ş4se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. tină esemplară fl cr. v. a. său 15 bani.
Atâtă abonamentele cătil şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 116.
Braşovă, Joi, 26 Uaiu (7 Iunie)
1888.
Braşovu, 25 Maiu st. v. 1888.
Alaltă-erî a ţinuţii generalulu Boulanger prima sa vorbire în camera francesă. Vorbele lui au produsă o turburare ne mai pomenită în cameră. Mai la fiăcare trasă, ce o pronunţa seu o cetea din manuscriptul^ seu, generalulu era întreruptă de republicanii din centru şi clin stânga, şi chiar de pe banca mîniştrilorii. Monarchi-ştii din dreptă observau o binevoi-tdre tăcere şi din când în când numai, săriau în ajutorulu lui Boulanger, contra republicaniloru, cari mereu îlu întrerupeau.
Limbagiulu de care s’a folosită generalulă a tostă în adeverii straniu şi provocătoră. Boulanger a-tacâ chiar dela începută cu vizi-rulă deschisă guvemulă, republica şi instituţiunile ei, şi se presentâ astfeliu înaintea parlamentului în totă golătatea unui aspirantă la dictatură.
Boulanger a trebuită să pre-vedă, că provocările şi atacurile sale, neobicînuite în discusiunile parlamentare, voră produce mare nemulţămire şi turburare în cameră. Der se vede, că acesta a fostă scopulă lui şi că a voită să vorbescă mai multă pentru mas-sele de pe stradă, decâtă pentru cei din parlamentă. „Vorbesce generale “, — i fise unulă din credincioşii săi, după o lungă întrerupere sgomotosă din partea repu-blicaniloru, — „vorbesce, căci nu pentru cameră, ci pentru ţeră vorbesc! !u
Sgomotulă isbucni îndată la începută, când Boulanger, cerendă urgenţa pentru revisuirea constituţiei, accentua manifestările alegă-toriloră, făcute „pe numele lui“ şi „mişcarea“, ce au produs’o ele in ţeră.
Francia, — cţise Boulanger, — nu se bucură de siguranţa de care are lipsă şi pretinde ună nou re-gimă. Republica să nu fiă proprietatea nimărui, ci să fiă a tu-turoră; toţi Francesii au dreptă asupra guvernului. Alegerile pe numele lui suntă ună protestă în
contra stăriloră actuale de nesufe-1 generali, cari suntă credincioşi dis
ritu. Plângerile departamenteloră formeză ună penibilă contrastă faţă cu inerţia parlamentului. (Proteste sgomotose în stânga.) Eu sunt interpretul voinţei poporului. (Voct eşti ună soldată nedisciplinată!) Ţrebue să înceteze resistenţa par lamentului în contra voinţei popo rului. Sufragiulă universală va de cide în curendă.
De aici încolo atacurile lui Boulanger au mersă totu crescândă şi în aceeaşi măsură crescea şi iritaţiunea republicaniloră şi sgo motulă protestăriloră loru. Pe mi niştrii i-a numită generalulă: „a genţi servili ai coaliţiuniloră din cameră, cari nu potă ave o politică durabilă “.
Francia, — esclamâ elă — s a scârbită de regimulă de corupţiă şi minciună, căruia trebue să-i fa-cemu finită schimbându-i temeliile. Să mai aibă republica ună preşedinte ? (voci: aha!) Câtă pen tru mine aşi fi pentru cassarea presidenţiei. (Rîsete în centru şi în stânga) Constituţia actuală face din preşedinte ună omă netrebnică (sgomotose şi prelungite proteste) Ea trebue revisuită pentru ca Francia să capete ună guvernă regulată şi tare. Senatulă nu-i bună de nimicu, elă pdte să dispară. O Franciă tare ar pute să aibă raporturi sigure şi durabile cu puterile străine şi ar afla în sine însăşi garanţia păcii. O constituantă trebue să se conchieme şi camera să se disolve. Propune deci: revisuirea constituţiei.
Ministrulii-preşedinte Floquet în răspunsulă său a caracterisatu procederea generalului Boulanger, (ţicendă că a voită se aducă pe tribună ună „ manifestă u şi să a-
ciplinei loră. (Aplause demonstra tive).u
Este clară, că generalulă Bou langer n’a avută norocă cu prima sa vorbire. Ea a făcută fiasco în parlamentă. Acesta o constată tdte foile republicane. Marea în trebare este numai, ce efectă va ave ea asupra masseloră din ţeră cari în mare parte se închină or bişă aspirantului la dictatură împrejurarea că camera a decisă să afişeze în tota ţera discursulă lui Floquet, denotă mare temere de influinţa lui Boulanger asupra alegătoriloru din departamente. Republica va ave încă grele lupte cu boulangiştii.
Tisza şi Kalnoky.
Se crede că d-lă Tisza va răspunde astăzi în modă mulcomitoră la interpe lările, ce i le-au adresată d-nii Apponyi, Pagmandy şi Ugron, cu privire la vor birea sa asupra esposiţiei din Parisă.
Textulă părţii aceleia a răspunsului, care se referă la discursulă ministrului Goblet şi la raporturile monarchiei cu Francia se crede, că va fi cetită de d-lă Tisza, pentru că acestă parte s’a stabilită în mmisteriulă de esterne din Yiena.
Cercurile conducătore din Viena do-rescă ca ministrulă-preşedinte ungurescă să nu mai dea desluşiri în cestiunile, cari privescă politica estemă, decâtă numai după ce îşi va fi luaţii mai înainte in-formaţiuni, mai alesă după ce vorbirea din urmă a lui Tisza privitdre la espo-siţia din Parisă a adusă cu sine mai multe neplăceri, decâtă s’ar fi credută. Numai intervenirei energice a contelui kalnoky este a se mulţămi, că s’a evitată ună conflictă seriosă diplomatică.
rate astfelă alegătoriloru sâi că nu este „unu leneşă de dictatorul „Nu sciu“, adause ministrulu, „cu ce dreptă p6rtă Boulanger ună limbagiu atâtă de îngâmfată contra camerei (aplause) ca ună Bo-naparte, care se reîntorce dela victoriile sale; nu sciu cum vine să înveţe patrioţismă pe oficerl,
Miji vaMi aliaţi contra ManhiarM.
Sub titlulă acesta cetimă în „Egyetertes“ dela 4 Iunie n. ur-mătorele:
„Din Şemniţă ni se comunică sur-Drinfătorea scire, că la academia de mine şi forestieriă de acolo, tinerimea valachă îşi manifestă nepatriotismulă său irin uneltiri contra Maghiariloră şi că
. între ei se află o adevărată alianţă-va-lahă secretă provăfută cu preşedinte, cassard, notară etc.
„Cu câţi-va ani înainte de asta profesorii dela academiă au luată de veste, că între studenţi s’a pusă în lucrare o astfelă de agitaţiă valahă, der n’au dată lucrului o importanţă mai mare, pentru că atunci lî-a succesă a împedeca ca pericululă să ia dimensiuni mai mari, aşa că câtva timpă agitatorii valahi n’au dată semne de vieţă.u
„Anulă acesta însă din nou se porni mişcarea ce fusese sufocată şi tinerimea maghiară a sciută, că agitatorii s’au obicinuită a-şî ţine sub pretextulă unoră banchete adunările loră, în cari continuau o acţiune sistematică de subminare contra Maghiarimei. Ţineau vorbiri agitatore în limba valahă; ună studentă valahă striga astfelă la finea vor-birei sale: „Pănă când să mai suferimă sclăvia Maghiariloră? încă n’a sosită timpulă, ca să putemă sdrobi lanţurile sclăviei ?u
„Studenţii maghiari au sciută încă mai de multă despre aceste întruniri, der senatulă academică nu s’a amestec cată în lucru, pănă când în fine au f&-cutu arătare la poliţiă, în urma căreia s’a făcută perchisiţiă la agitatorii valahi arin care s’a descoperită, ce feliu de a-lianţă este aceea, care pănă acum ca o buruiană a crescută neconturbată în Şemniţă.u
„Se crede, că pe lângă tineri se a-flă ascunşi nisce agitatori necunoscuţi, cari au organisată întrega alianţă antipatriotică. Poliţia a aşternută protocd-ele de investigaţiune la direcţiunea academiei, care în cerculă activităţii sale de asemenea va face paşii necesari contra agitatoriloră valahi.u
Nimică mai naturală decâtă aceea, că studenţii români dela Academia din Şemniţă semtă trebuinţa de a se întruni spre a’şl cultiva în linişte limba şi sentimentele loră românesc!. A face acesta însă trece de celă mai mare băcată înaintea şoviniştiloru turbaţi maghiari, cari îşi vedă periclitate scopurile de maghiarisare.
’ De aici isvorescă apoi scorniturile răutăciose despre o conjuraţiă etc. a tineriloră români. Suntemă si-
FOILETONULtr „GAZ. TRANSA
SCRISORI DIN VAŢtF.
i.
19 (31) Maiu 1888.
La 25 Maiu n. se fu în Vaţă!
Aşa era scrisă în teşchereaua ungurescă ce ml-o dete procuratura din Braşovă, dreptă paşaportă pentru Vaţă, şi în care’ml descrise cu deamăruntulă este-riorulă, adecă, să nu spună neadevără, şi ceva din interioră: dinţii din gură, că adecă suntă drepţi şi nu strîmbî; bagă semă ca nu cumva altcineva să se bucure de favdrea de a fi patru luni şi mai bine ospele Yaţului. Ceva totă nu mi-s’a putută numi în teşcherea: musca, adecă bărbişorulă, nesciindă nici unulă, din câţi se aflau în procuratură când se plăsmuia teşchereaua, cum se numesce în unguresce. Ună nou punctă d’a se lua în programulă desbateriloră şi lucrăriloră Academiei un-gurescl.
piua de 25 Maiu se apropia cu paşi grăbiţi, pare că mă doria Yaţu, fără să aibă fericirea dea-lă dori şi eu.
’Ml împachetai urdubelele şi le tri-mesei înainte cu trenulă de mare vitesâ, pentru ca să ajungă cu trei (file în urma mea; er catrafusele le oprii să le iau cu mine.
Două cjil© mai erau până la cţiua Vaţului, care cădea Vinerea, cfi de postă, der cu norocă.
’Ml luai rămasă bună dela nevastă şi dela fetiţe, dintre care cea mică întreba mereu pe soru-sa, că de ce plânge. Nu scia mititica, că mai bine de patru luni de dile nu mă va mai vede şi că multe se potă întempla în patru luni. Ce fericită! îmi gândiamă, căutândă s’o li-niştescă, ca nu cumva să ’ncepă şi ea să plângă, ori, mai bine (fisă, să ţină iso-nulă, căci biata fată ar fi plânsă de n’ai fi putut’o opri, fără să scie de ce plânge, ci ec’aşa, fiindcă plângea soru-sa.
’Ml luai rămasă bună şi dela părinţi şi rude, dela câţi amici şi cunoscuţi mă
putură întelni, cum e obiceiulă când faci o călătoriă lungă şi îndelungată ; nu uitai nici pe acei vecini şi cunoscuţi, cari, deşi nerpmânl, aşteptau să’ml ureze drumă bună şi întorcere sănătosă, fiind-că aflaseră şi ei, că din graţia ocârmuirii sunt însărcinată cu importanta misiune de a merge, în contulă visteriei pungii mele, la Yaţu, cea mai înaltă espresiune a libertăţii de pressâ la noi, pentru ca, după-ce timpă de patru luni, şi câteva (file pe de-supra, mă voiu convinge în fiecare fi despre liberalismulu ocârmuirii, întorcen-du-mă acasă să astupă gurile rele, bârfi-tore şi nepatriotice.
Isprăvindă cu cei de acasă şi cu cei dinprejurulă casii, îmi luai catrafusele în birje şi plecai la gară.
Aci m’aşteptau număroşî amici şi cunoscuţi, avendu’şl şi dătătorulă de vieţă sexă representanta sa, pentru ca să’ml strîngă cu căldură mâna şi să’mi dea a înţelege, că nu voiu fi singură nici pe drumă, nici la Vaţă, spiritulă loră fiindă nedespărţită de mine pănă la culesulă
viiloră, când espiră terminulă liberalices-cei mele misiuni.
Şi bine şi înţelepţesce au făcută a-micii şi cunoscuţii mei braşoveni, când s’au gândită să dea acestă dovadă de patrioticescâ recunoscinţă cătră fraţii patrioţi dela ocârmuire, cătră fratele patriotă din Tergu-Mureşului şi cătră fraţii patrioţi cluşienl, cari nu cruţă nici o jertfă pentru a da câtă mai mare aventă de desvoltare liberalei instituţiunl a Vaţului, în interesulă netăgăduitei libertăţi de pressă.
Der cu deosebire patrioticesce au lucrată amicii şi cunoscuţii mei braşoveni, când au luată potriotica hotărîre, d’a mă însoţi numai cu spiritulă loră, rămânendă cu trupulă în Braşovă, pentru că au cruţată şi au scutită pe fraţii patrioţi cluşienl de amara durere, de care li s’ară fi cuprinsă sufletulă, atâtă de devotată Vaţului, la vestea, că acestă reşedinţă a sanctuarului libertăţii de pressă e în peliculă d’a se despatriotisa, adecă d’a se valahisa chiar sub ochii ocârmuirii, pe când acum rămâne curată şi neaoşă ală
Nr. 116.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Culorile negru-galbenu.
„Pecsi Figyelâa scrie următorele :
„Negra-galbenulă, acest ă colore nu tocmai plăcută în Ungaria, ne’ncetată turbură vocea moderată a Maghiarului.
Acum ici, acum colo, se insultă din causa acestei colori tricolorulă naţională; abia se vindecă ranele naţiunei şi etă că o ajunge nouă lovituri de pumnală. In • adevâră, nu e mirare decă Maghiarul se simte amărîtă din causa acesta.
Aştăcjl chiar şi asupra bietului hon-vedă reposată aştemă postavă negru-galbenă. In săptămânile trecute sicriulă honvefjiloră răposaţi în bolă de gâtă, pentru ca aceştia nici în mormântă să nu se potă odihni în pace, sicriultL loră fiindă pusă pe caralu funebru, îlă aco-periră cu postavă negru-galbenă.44
SCIRILE PILEI.
„Kolozsvar44 dela 2 Iunie vorbesce despre o şcolă ungurescă de stată, care îşi „împlinesce bine misiunea sa faţă cu naţionalităţile14. Şcola acâsta se află în Bandulă de Câmpiâ, unde, dice „K-r.44, elementele străine au înghiţită mulţi Maghiari. La esamenulă bine reuşită din anulă acesta, ’i se comunică aceluiaşă cfiară, că ară fi fostă de faţă aprope la 200 de elevi ai numitei şcole.—Decăn’amă crede că-i minciună, ar merita să dămă acestei împrejurări o deosebită atenţiune, căci ce „misiune44 pote se aibă o şcolă ungurescă într’o comună românescă ca Bandulă, şi de unde şl-a putută înciripi şcola acesta 200 de elevi după ce în în-tregă Bandulă nu credemă să se afle 200 de Unguri cu Evrei cu totă ?! Românii din părţile acele să fiă cu mare atenţiune asupra „misiunei44, ce o are şcola „patriotică44 faţă cu ei!
*
* *
„Egyetertes44 s’a supărată focă pe d-lă Coriolană Brediceanu, din causă că acesta în adunarea comitatensă a comitatului Caraşă-Severină a „cutezată44 a protesta în contra foii „patriotice44 „Kras-so-Szorenyi Lapok44, cerândă ca în ună comitată ca acesta, foia oficială a comitatului să fiă românescă. „E.-s.44 aducendă aeestă scire cfice, că a fostă huiduită d-lă Brediceanu, er fişpanulă Jakabbfy Imre nu i-a dată voiă să mai vorbescă în adunare.—Şi în faţa unoră asemeni despotice violări a libertăţii cuvântului şi desconsiderări a drepturiloră poporului, foia lui Apponyi „Budap. Tagbl.44 mai are obrază să susţină, că Ungurii s’au lăpădată de şovinismă.
*
ajc jf:
Nisce desertorl unguri au fostă a-restaţi în Câmpu-Lungă şi, aduşi în Bu-curescl, ei au declarată, dice „Democr.44, la interogatoriulă ce li s’a luată, că au fugită din causa releloră tratamente ce au suferită şi că nu vreu de locă să se
întorcă în ţera loră, preferindă mortea de o miie de ori.
*
* *
In ţinutulă Macâului din Ungaria s’a descoperită la sămănăturile de tomnă o specie de omidă, necunoscută pănă acum. Cu câtă s’a îndulcită temperatura, cu a-tâtă mai numeroşi au apărută aceşti verml stricăcioşl. Ei nimicescă sămănăturile totală, mâncândă paiulă cerealeloră. Omi-clile pătrundă în pămentă, mai alesă unde se sfărîmă prospătă, pănă la trei policari adâncime, şi noptea se târăscă pe sămă-nătură în susă, ca să o distrugă. In Ma-cău, în urma acestei rele apariţiunl, prospectele pentru secerişă suntă forte posomorite. Ună economă a trimisă ministrului ungurescă de agricultură mai multe omidl de acelă soiu, cu o mică cantitate
de sămănături distruse, spre a fi studiate.
*
. * *
Ni se scrie din Sibiiu.* Familia neuitatului lacobă Bologa a primită cu oca-siunea înmormântării vr’o 85 de telegrame şi adrese de condolenţe între cari dela Esc. Sa Metrop. Romanulă, dela Episcopii Popazu, şl Meţiană, dela d-nii Alex. şi Eug. Mocsonyi, George Popă (BăsescI) Dr. Ioană Raţiu etc. etc. apoi dela diferitele societăţi şi reuniuni române, institute de credită ş. a. şi dela o mulţime de amici şi stimătorl ai răposatului.
*
* *
Muscele columbace în comitatulă Aradului de multă vreme inspiră mari îngrijiri economiloră. Cu deosebire în ţinutulă dintre Aradă şi Paulis mulţimea musceloră e nespusă de mare şi se arată mai vârtosă în orele de dimineţă. Suntă 2 săptămâni acum de când locuitorii nu cuteză a-şi trimite vitele la păşune în părţile acelea din causa loră. In comitatulă Torontală, unde asemenea s’au ivită musce columbace în numără înspăimân-tătoră, acum parte din ele au dispărută; din ţinutulă Zsombolya au dispărută cu totulă. Amintimă totodată, că în comuna N. Kovercse, locuitorii aţîţară focă cu scopulă ca să alunge muscele columbace* Yântulă însă luâ foculă şi-lă duse pe co-perişele caseloră bieţiloră omeni, prici-nuindă ună incendiu mare, care a prefăcută în cenuşă mai multe case.
*
$ *
Representaţiunile festive „Luthera în Sibiiu au fostă cercetate de-o mulţime de ospeţl din tote ţinuturile săsescl ale Ardealului. Pănă acuma s’au dată dece representaţiunl cu concursulă artiştiloră germani Dr. Devrient şi d-şora Kuhlmann, cari au jucată rolulă lui „Luther44 şi „Kăthe44, şi cărora li se făcură deosebite ovaţiunl.
*
* *
Procesulă colonelului Maicanu se va judeca de cătră consiliulă de răsboiu din Galaţi Vinerea viitore. Consiliulă^de răsboiu va fi presidată de cătră d. generală Dunca.
*
* *
guri, că şi cercetarea pusă la cale contra loră se va termina, ca tote celelalte, c’ună blamagiu ală şovi-niştiloră, cari, în mânia foioi appo-nyiste, suntă încă tari şi mari şi în deplină activitate.
M al tonal it at ea.
Piarulă Sloveniloru „Edinost44 din Triest dela 24 Maiu scrie ur-mătărele despre naţionalitate:
„Ceea ce e ochiulă pentru omă, e naţionalitatea pentru ună poporă. Aeestă faptă, care nu se pote combate, să fiă evanghelia naţională a flăcărui Slovenă. Naţionalitatea formeză pentru fiăcare poporă ună tesaură atâtă de preţiosă, înoată nu se pote suplini prin nimică alta în lumea acesta. Astăzi, când mai pre-tutindenea se închină omenii la viţei de aură, când materialismulă celă rece ca ghiaţa ţine strînsă totă omenimea cu mâna sa ososă, astădl e mai de lipsă ca ori când de a combate teoriile acelea, cari stau în contradicere cu adevărulă fundamentală de mai susă44.
„Să grijimă, ca se nu ne amăgescă prorocii mincinoşi, cari predică indife-rentismulă şi cosmopolitismulă naţională. Cosmopolitismulă în efiua, de ac|I e o curată absurditate. In diua de acjî la spatele cosmopolitismului să ascunde egois-mulă celă mai crasă atâtă ală perso-neloră singuratice, câtă şi ală poporeloră întregi. Celă ce predică unui poporă cosmopolitismulă, acela este duşmanulă lui, acela duce poporală său la perdere morală şi materială. Avantage materiale, cari ni le-ară da cineva bucurosă, ca despăgubire pentru naţionalitatea nostră, ară fi pentru noi ună dară adevărată ală Danaideloră. Cine suntă acei omeni, cari propagă între noi aceste învăţături mincinose? Suntă egoiştii, cari prin acelea îşi află avantagele loră personale, decă suntă şi adversarii noştri însuşi, cari voescu se accelereze în modulă acesta pe-rirea nostră propriă în favorea naţionali-tăţei loră44.	'
„Decă voimă să păstrămă naţionalitatea nostră, nu e de ajunsă, ca să ne mărginimă numai la conservarea limbei nostre şi a sfinteloră ei drepturi. Mai suntă încă şi alte însuşiri, cari să le luămă în consideraţiune ca părţi ale naţionalităţii nostre. Limba, obiceiuri, da-tine, totă vieţa şi totă cugetarea poporului, vederile sale tăte, acestea se ţină de naţionalitate. Ună poporă, care nu şl-a păstrată din naţionalitatea sa nimică alta deoâtă numai limba, se asemănă cu ună mormântă spoită. Lupta pentru apărarea naţionalităţei să se estindă peste tote părţile, ce constituescă naţionalitatea unui poporă44!
lui Iţigstein, Barahfeld, Şloimberg ş. a. vecînică isvoră de patrioticescă întărire şi de nemeşescă sporire.
După căldurose strîngerî de mână, între urări de călătoriă, întorcere şi revedere sănătosă, clopotulă gării suna a treia oră şi trenulă pomi. Era MercurI
sera, di de postă, der cu norocă.
*
* *
Şe4ândă pe scaună într’ună colţă ală cupeului începui a-mi ocupa gândirea cu făurirea programului nouei vieţi ce aveam s’o începă şi cu alcătuirea ordinei lucrăriloră, cu care să-mi omoră timpulă in cele 132 de	cele mai
multe 4il© lungi de vâră, pănă tomna în Octomvre.
Fiindu-ml gândirea astfelă ocupată, nu băgasemă de semă, că înoptase de multă şi că unulă din cei doi călători, cari erau cu mine în acelaşă cupeu, om înaltă, grasă şi grosă, se ghemuise pe o jămătate de scaună. Mă tre4iră însă din gânduri gemetele ce le scotea elă nî somnă de câte-ori încerca să se în-
timjă, căci n’avea locă, şi de câte ori voia să se întorcă pe cealaltă parte, căci nu putea. Din timpă în timpă, când simţia că i-a înţepenită trupulă, se scula în piciore de pe scaună şi somnurosă, cum era, cu ochii închişi, se mai întindea şi mai gemea de câte-va ori, apoi er se ghemuia pe jumătate scaunulă, der întorsă pe cealaltă parte.
Celalaltă călătoră cetea şi dintr’o ţigară de foi ce o sugea mereu, o ţigară de celă mai mare calibru, scotea nisce vârtejuri de fumă, ce stau să ’ntrâcă vârtejurile ce eşiau din coşulă maşinei trenului. Abia ne mai vedeamă printre norii cei groşi de fumă ce umpluseseră cupeulă. Mă temeamă că, de va merge cu mine la Vaţă, afumată ca o şuncă, voiu fi espusă nenorocitei întâmplări d’a nu pute gusta ospitalitatea Vaţului, ori voi fi luată chiar dreptă ună amăgitoră, pentru că în tescherea era scrisă, că sunt bălănegru ori ocheşă. er nu fumăriu ori şuncaliu. In totă casulă s’ar fi zădărnicită patriotica intenţiune a pănntescei
ocârmuirl, a zelosului în patriotismu frate din Târgu-Mureşului şi a iubitoriloră de jertfe fraţi patrioţi cluşienl.
Domne feresce Vaţulă de întâmplare rea! îmi gândii, apoi îmi făcui crace şi mă uitai în sînă, er ca să ’nlătură după putinţă, măcară în parte, pericululă, îmi lipii nasulă de marginea ferestrei cupeului, pe unde pătrundea înăuntru puţin-telă aeră curată, căci ferâstra nu o pu-teamă deschide, fundă afară răcore cum se cade.
*
* *
Cu chiu cu vai noptea trecu. Porii 4ilei mă găsiră făcută ghemă pe scaună în colţulă cupeului, cu nasulă totă lipită de ferestră, cu cordele gâtului înţepenite şi cu osele amorţite. Abia mă putui ridica în piciore, îmi frământai şi-mi trăsei de câteva ori cordele gâtului ca să îmi potă întorce capulă, şi când arun-caiu o căutătură în cupeu, nu mai eram numai trei, ci şese. Mulţămii Tatălui cerescă, că am scăpată viu din tesculă şi fumăria cupeului; abia atunci începui
Curtea cu juraţi din Severinu va judeca în prima sesiune din Iunie procesulă mai multoră funcţionari de acolo, acuş aţi că au falsificaţii bilete de câte 20 lei.
îfc
* *
Poliţia din Londra, se diee, a avi-sată poliţia din Berlină, că o societate secretă a trimisă la Berlină doi mecanici, cu ordinulă ca se omore pe prinţulă Bis-marh şi pe prinţulă de coronă Wilhelm cu maşine infernale.
*
£ sH
Sâmbătă în 9 Iunie st. n. va fi a doua petrecere cu dare la semnă a dom-niloră oficerî ai gamisonei nostre în casa societăţii de dare la semnă de sub Tâmpa. Onoraţii domni şi domne, cari au primită invitaţii la petrecerile ofieerescî de astă ernă, voră fi bine primiţi.
Corespondenţa „Gazetei Transilvaniei.*1
Valea Bârgăului, finea lui Maiu 1888.
Unu esamenu la satu. Beîntorcerea Cian-găiloră.
In 25 Maiu s’a ţinută cu elevii dela şcola confes. din Borgo-Tiha esamenulă de veră sub preşedinţa d-lui vicariu din Năsăudă Gregoriu Moisilă. Ospeţii pre-senţl au fostă tare puţini, vre-o câţiva inteligenţi şi vre-o doi representanţl din senatulă confes. Acesta a provenită erăşl din causa nepublicărei mai de timpuriu a timpului în care avea să se ţină esamenulă; de aci îţi vine se conchi4î, că astă4î puţină pondă se pune la noi pe astfelă de lucruri...
împrejurarea, că diua ţinerei esa-menului s’a strămutată, nu pote fi scusă, că n’a fostă de faţă celă puţină maio-ritatea membriloră senatului şcolastică, decă nu şi numeroşi membri din poporă, căci precum în alte afaceri de mai puţină interesă se pote întruni senatulă şcolastică în timpă de câteva ore, totă aşa s’ar fi putută face acesta şi acum în vreme de 24 de ore, decă nu mai bine.
Ce se ţine de esamenă, în genere luândă a fostă mulţămitoră în ambele clase, în specială însă în prima clasă, care altmintrelea, în detrimentulă reee-rinţeloră didactice, constă numai din ună despărţământă, pe când clasa a 2-a constă din 5 despărţăminte.
In ceea ce privesce cetitulă din limba maternă, s’ar fi aşteptată — şi cu totă dreptulă — mai multă progresă. Să sperămă însă, că aceste erori se"voră mai îndrepta pe viitoră!
De vre-o câteva săptămâni mai pe fiăcare 4i întâlnesc! trecândă pe pasulă Bârgăului înspre Bucovina numerose familii de Ciangăi, ce părăsescă ţera făgăduinţei, Canaanulă ungurescă, în cea mai tristă stare, flămen4î, destrămaţi şi cerşîndă pe unde trecă, ca să-şi potă continua calea. întrebă acuma pe patrioţii de monopolă, cum de nu-i pe-trecă şi acum cu stindarde, musică şi banchete, precum i-au şi primită ?!
să admiră înţelepciunea cu care Dum-ne4eu şî-a plăsmuită făpturile sale, ffc-cândă economiă cu volumulă unora din ele.
„Ia-ţl catrafusele, dă-te josă din cupeu şi măresce căile Vaţului!44 îmi şopti o voce internă, care se vede că cufundase căile Vaţului cu ale Provedinţei, şi mă scoborii la staţia Apahida, ca să îmi urmeză călătoria cu trenulă ce avea să trecă p’acolo după ame4ă.
Ştefană dela Vaţâ.
(3)
Tocvltl de petrecere.
Jocu „în focă44 era totdeuna în optă: patru în gaură şi patra afară, şi în focă se jocă mai alesă băieţii. După ce se alegeau şi vedeau, care suntă în gaură şi care afară, cei din gaură se aşezau totă ca la „bătutele44 în patru colţuri, fite-şl care în câte ună colţă, numai câtă la jocu în focă fiăcare din cei din gaură îşi lua locă într’o depărtare totă atâtă
i’Xir. 11 o.
V7AA£ilA mmioiu V AllUGil.
[ Pote că. acum se ruşinez^ de dânşii, Ică. se reîntorcă pe josă, ori în tră-feri stricate, cai ce abia mergă, apoi jfămânc[i, desculţi şi sdrenţuiţî; pre când Ituncî intrau cu cai şi trăsuri bune, bine jttutriţî şi cinstiţii îmbrăcaţi ?! Der drepţii i <Jistt cine-a cfisă, „că în focii se pro-beză aurulii şi în nenorocire prietenul*44...
— Bârgăuanulu —
Del a tribunalu.
In d'ilele trecute s’a ţinută la tribu-nalulti din Braşovă pertractarea finală în procesul intentată d-lui Aurelii Munteanu, candidată: de advocată în locă, din causa fadului său cu Ugron Zoltan.
După cetirea fasiunei martoriloră, cşarl au fostă presenţl la schimbulă de vorbe, ce au pricinuită acelă duelă şi din care s’a constatată, conformă adevărului, că causa duelului a fostă husa-nilă conte Petru Haller, şl-a ţinută pro-ourorulă vorbirea sa de acusaţiune ac-centuândă, că în favorea acusatului ob-vină multe împrejurări atenuante şi numai acea împrejurare agravantă, că d-lă Munteanu a mai fostă odată trasă în cercetare şi judecată pentru duelă. Sentinţa acesta contra d-lui Munteanu ne-esecutându-se, procurorulă propune o pedepsă comulativă de 6 luni închisore de stată pentru ambele caşuri.
După vorbirea de apărare a d-lui Aurelă Munteanu, retrăgându-se tribu-nalulă a decisă, că în casulă de faţă este a se măsura pedepsă comulativă şi în urma acesta tribunalulă a dictată pentru ambele caşuri o pedepsă comulativă de 6 cjile închisore de stată. Procurorulă a insinuat recursă. Acusatulă n’a apelată.
Intemplărî diferite.
Urmările beţiei. In sera de 28 Maiu judecătoria r. de cercă din Betlenă era representată la birtulă de acolo prin diurnistulă său Havadi şi servitorulă de cancelaria Hollo. Şi-or fi petrecută ei bine la olaltă, căci din cârciumă nu se îndurară a eşi până târcjiu. înainte de plecare însă avură puţină ne’nţelegere la olaltă, din ne’nţelegere urma sfadă, din sfadă urma bătaiă. Sticlele şi paharele, pe cari le deşertară mai ’nainte eu atâta plăcere, acum începură a şi-le arunca unulă altuia în capă. Lupta fii crâncenă. Hollo abia se mai putu târî până la locuinţa sa, scăldată în sânge, înainte însă de a-şl mai vede odată îe-meea şi copii, că(ju în drumă şi muri imediată avendă tăieturi afunde în gru-macjl. Adversarulă victimei nefericite fii escortată în arestă în Deşă. — Ra-portorulă, care ne comunică acestă întâmplare, dă espresiune temerei, ca nu cumva şi casulă de faţă să fiă o urmare a „culturei44 ce prin organele „patrioticeu a începută a se străplânta din centre în provincia.
Celă mai bătrână măgară din lume
va fi fostă fără îndoială acela, care
muri (jilele trecute în Cromarth în etate de 106 ani. Blândulă dobitocă a dusă o vieţă retrasă şi torte paclnicft; nu e mirare der, decă pănă acum nu s’a prea vorbită multă despre elă în lume. La mortea lui încă nu s’a făcută mifită sfară în ţâră, ci trecă din lume ca şi o fiinţă ce n’a jucată niciodată nici un rolă. Familia din Cromarth, în a căreia proprietate se afla dobitoculă şi cu a căruia strămoşi în tinereţea s’a trăi în cea mai bună înţelegere, îi fâcă o înmormântare strălucită.
Tergă de fete in Seghedină. Frumosa copilă de 15 ani Koch. .Gizela lăsa "pe văduva sa mamă în Canija, er ea merse la Seghedină, unde întrâ în servi ciulă unei familii de acolo. După câteva luni de serviciu, în care timpă fata prin hărnicia şi purtarea sa bună îşi câştiga iubirea stăpâniloră săi, nu mai voi să rămână în serviciu, (jic^ndă că vre să se întorcă la mamă-sa în Canija. Ea însă, după cum scrie „Szegedi Naplo,44 nu s’a întorsă la mamă-sa, ci dispără fără a se sci nimică de urma ei. Mama VBni să’şl caute fata în Seghedină, der n’a aflat’o. Poliţia pomi cercetare şi în urmă se descoperi, că fata fu vândută unui necunoscută cu 120 fl. Atâta numai s’a putută afla, că cineva cu esterioră de femeeă luâ fata de mână şi o scăse din curte la uliţă. Ce s’a alesă mai departe de ea nu se scie. Se scie însă atâta, că comerciulă eu fete nu e raritate în părţile acelea ale Ungariei.
HPl-ULg'-ă. cLe stxsşe-CL
după sistemulîi carului de tovaru.
Prigorii (Caraşă-Severină), 20 Maiu 1888.
Sub acestă titlu s’a obţinută în calele aceste brevetă pentru o învenţiune nouă a d-lui Ioanii Topanii.
Atinsulă inventatoră susţine, că s’ar pute aplica cu multă succesă la ună plugă de arşeu sistemulă invenţiunei sale deja brevetate din anii precedenţi sub numirea „cară de tovară44 şi formulându-şl în astă privinţă principiile sale în scrisă şi aste principii, supunându-le censurării comisiei technice dela locurile competente, i s’a acordată din partea ambeloră mi-nisterii brevetulă recerută.
Plugulă de arşeu este adusă în lucrare săpătore cu forţa a doi lucrători prin o maşină internă, der se pote acestă plugă de arşeu construi şi cu forţa aburului seu chiar cu a viteloră trăgătore. Adâncimea săpării câtă şi grosimea gli-eloră se pote regula după placă cu aju-torulă unei chiei; capacitatea lucrătore este cu multă mai avantagiosă decâtă a pluguriloră de adî cu 2—8 sâu 4 feră, căci partea aplicării arşeiloră — după placă — se pote construi pentru mai puţine ori mai multe arşeie, devenindă prin asta îngustă seu mai lată partea dricului cu arşeie, şi aşa şi terenulă seu loculă de arată va fi mai îngustă seu mai lată după numărul* arşeieloră. Apoi se pote
construi în mărime după totă trebuinţa, prin urmare se pote construi şi pentru posesori mai mici de pământă, şi astă jurstare este de ună avantagiu de mare valore pentru plugarii de rândă.
Nu sunt autorisată a face astă comunicare din ambiţiunea respectivului inventatoră, ci vină a o face asta cunoscută ca pe o lucrare de mare interesă pentru agricultori pură numai din îndem-nulă adevărului, cu atâta mai tare, căci fiindă acâstă lucrare apreţiată de bărbaţii de specialitate, nu încape nici o îndoială, că invenţiunea din cestiune este de-o mare însemnătate, şi ar fi de dorită ca în scurtă timpă să se pună în aplicare, ea aşa şi în practică să se potă vede aplicabilitatea ei, la care casă ar fi ună triumfă pentru lumea agricolă.
Teodorii Câmpianu, preotă.
Comerciu şi industrii
După publicaţiunile biuroului de statistică din Atena, comerciulă generală ală Greciei în anulă trecută a fostă de 269.000.000 lei, din cari 144.700.000 la importaţiunl şi 124.800.000 la exportaţiunî.
La importaţiunl figureză în prima liniă cerealele cu peste 50 milione de franci. Acestă cifră s’a mărită în anii din urmă, de când Grecii au începută să înlocuiască cultura grâului şi a porumbului cu cultura stafideloră, a tutunului şi a viţei de vie, care suntă mai rentabile.
Primulă locă în comerciulă grecescă îlă ocupă Englitera, apoi urmeză Rusia, Franţa şi Austro-Ungaria. Rusia îi tri-mete cereale şi vite în valore de 38 milione. Deci decă România s’ar interesa mai de aprope de desfacerea cerealeloră sale înj Grecia, ar ave să concureze mai întâi cu imperiulă moscovită. Pentru anulă 1886 comerciulă României cu Grecia a fostă de 6.100.008 fr., din cari
3.400.000	fr. la importulă României şi
2.700.000	la exportă.
*
* *
Comercianţii de vinuri din Peter-sburgă au adresată guvernului imperială o petiţiune, prin care ceră să se ia măsuri eficace spre a se opri importarea crescândă din Germania a vinurilpră prefăcute de şampaniă purtândă etichete false franţuzeşcî.' Dintr’o cercetare făcută de curând* resultă, că Germania posedă a-cuma mai mulţii de o sută fabrice de şampania franţuzească, ce se exportă mai ales în Rusia. Comercianţii din Petersburgă ceră numai decâtă ca guvemulă imperială să ordone a se aplica la graniţa rusescă, pe banderolele vămei, ună timbru care să arate originia expediţiunei după foile de drumă, ceea ce va aduce mari stănjiniri comerţului falsificatoriloră.
SCIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.u) Berlinu, 6 Iunie. |— Retragerea
ministrului Puttkammer se considera ca în principiu hotărîtă.Bi-roulîi „Wolf*‘ anunţă, că sgomo-tele despre o crisă a cabinetului nu suntă fundate.
Parisâ, 6 Iunie. — Foile republicane constată unanimă ne-succesulă lui Boulanger.
Petersburgu, 6 Iunie. — „Pe-tersburgja Viedomosti44 vorbindă de faimele, cari voiescă se scie, că Austro-Ungaria se pregătesce a a-dresa Rusiei o întrebare din causa înarmăriloră rusesc!, <\ioe, că celă mai potrivită răspunsă ală Rusiei la ună asemenea pasă va fi, ca se trimetâ câteva corpuri de armată la graniţa Galiţiei.
Situaţiunea în genere este forte seriosă, mai alesă în urma bălei împăratului Germaniei, care îlă im-pedecâ de a'şi reaUsa intenţiunile păci-nice.
Logodnă.
D-lă medică din Blaşiu, Dr. Alesan-dru Popă, s’a logodită cu d-ra Camilla Nistoru.
Felicitările nostre!
Ciirsulu pieţei Brasovu
din 6 Iunie st. n. 1888
Bancnote românesc! Cump.		8.44 Vând.		8.43
Argint* românesc* .	ti	8.40	1'	8.44
Napoleon-d’orI . . .	11	10.—	11	10.02
Lire turcesc! . . .	11	11.30	11	11.35
Imperial!		11	10.30	11	10.35
Galbinî		11	5.88	11	5.90
Scris. fonc. „Albina“ 6u/0	11	10L.—	11	—.—
n r> r ^°/o	n	98.—	11	98.50
Ruble rusesc! . . .	n	107.—	11	108.—
Discontul* ....	61/,-	-8% pe	an*.	
Cursulă la bursa de Yiena
din 5 Iunie st. n. 1888.
Renta de aur* 4°/0 ................ 98.55 ■
Renta de hârtii 5°/0..................86.45
împrumutul* căilor* ferate ungare .	151.50
Amortisarea datoriei căilor* ferate de
ost* ungare (1-ma emisiune) . .	95.25
Amortisarea datoriei căilor* ferate de
ost* ungare (2-a emisiune) . . 126,— Amortisarea datoriei căilor* ferate de
ost* ungare (3-a emisiune) . . 115.20
Bonuri rurale ungare................ 105-80	.
Bonuri cu clasa de sortare ....	104.80	•’
Bonuri rurale Banat*-Timiş* . .	104.75
Bonuri cu cl. de sortare.............104.75
Bonuri rurale transilvane ....	104iH>
Bonuri croato-slavone..............104.—
Despăgubirea pentru dijma de vinu
unguresc*.......................99.—
împrumutul* cu premiul* unguresc* 123.80 Dosurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmului.........................123.60
Renta de hârtiă austriacă ....	79.20
Renta de argint* austriacă ....	80.55
Renta de aur* austriacă..............109.70
LosurI din 1860 .................... 136.75
Acţiunile bâncei austro-ungare . . . 865.— Acţiunile băncei de credit* ungur. . 284.75 Acţiunile băncei de credit* austr. . 286.90
Galbeni împărătesei .................. 5.94
Napoleon-d’orI........................10.01
Mărci 100 împ. germane.............61.92‘/2
Londra 10 Livres şterlinge .... 126.95
Numere singuratice din „Ga-: zeta Transilvaniei* k 5 cr. se potu cumpăra în tutungeria I. CbrosSţ în librăria Nlcolae Ciurcu şi Adolf Allireelit.
Editor* şi Redactorii responsabilă: Or. Aurel Mureşianu.
de mare şi de celă dintr’o parte ca şi de celă din cealaltă parte. Cei de afară se (jicea că suntă în focă şi sta în locu din mijlocă, cuprinsă între cei patru din gaură. Ei nu stau în locă, ci umbla de QOlo pănă colo de se feriau de pilă, pentru-că cei din gaură mai întâiu trebuiau sâ plimbe pila pe rândă dela unu la altu de numărau pănă la patru şi ajungea pila er la celă de unde pornise; de aci în colo o plimbau cum le venia mai bine: ori o da la unu din cei de lângă elă, ori o da la unu din colţu celălaltă; alte-orf numai se făcea că o dă de înşelau pe cei din focă. Şi când le venia bine şi cine scia să nimerescă mai bine, când ajungea pila la elă, da cu ea în unu din cei din focă şi decă nu-lă lovea atunci celă ce dase nu mai juca, aşa era jocu; eră dâcă lovia pe care-va din focă, atunci toţi cei din gaură o luau la fugă care încătrău, âră celă din focă, celă lovită, apuca pila şi da după ei în care-i venia mai bine, şi de putea nimeri pe cineva, celă nime-
rită nu mai juca, că se dicea că e „tăiată44, er de nu lovea pe nimeni, atunci nu mai jucau cu elă, că se (jicea că e „cătjută44. Totă aşa mergea jot-u de se împuţina de o parte ori de alta pănă nu mai rămânea nici unu, de se începea jocu din nou, şi aceia, cari nu mai rămăsese la nimeni, aceia erau în focă. Uneori cei din gaură îi ţineau pe ceilalţi în focă câte mai multe jocuri; alte ori dela jocu întâiu perdeau unu câte unu, ori că nu loviau când dau, ori că erau loviţi când fugeau. Când în gaură mai rămăsese numai doi atunci unu se aşe<ja într’ună colţă şi celălaltă în ce-lălaltă colţă, de plimbau pila dela unu la altu; când în gaură nu mai rămânea de câtă unu, atunci acela nu mai avea cu cine să mai plimbe pila şi âtă ce făcea: lua pila şi începea să se plimbe elă dela o gaură la alta şi pe când fugea aşa, sălta mereu pila de cum o ţinea în mână, şi după ce fugea odată ori de mai multe ori dela ună locă la altu, când îi venia bine şi-i prinsese pe cei
din focă aprope de elă, da, şi decă da fugia şi celă lovită trebuia să ia pila şi să arunce după elă. Uneori unu singură isbutia să taiă pe toţi şi după ce-i tăia pe toţi jocu se începea din nou. Pentru cei din gaură era regulă, când vrea să lovescă cu pila pe cei din focă, că „nu se prindeau, „nu mergea44, decă nu da dela locă; totă aşa şi cu cei din focă când da cu* pila în ceilalţi, nu trebuia să alerge multă după ei, ci să dea de acolo de unde rădicase pila dela pământă, ori decă vrea, putea să vină pănă în focă, de căcluse pila în altă parte.
Jocu în „găurele44 se juca totă de băeţl. Se făcea în pământă atâtea găurele una lângă alta şi în liniă dreptă, câţi inşi erau, şi le făcea aşa de mari ca să încapă pila în ele. Fite-şî care îşi alegea câte una din ele de dicea: „asta e a mea44, şi şl-o ţinea în minte; âră cei ce-şl alesese la margine aveau să plimbe pila peste găurele încoce şi în colo şi ei da aşa ca să se oprâscă într’una din ele. Atunci toţi ceilalţi fugea, afară de
acela, la care oprise pila; elă o lua iute şi da să lovescă pe unu din ceilalţi; celă lovită eră lovia pe altu şi aşa mai departe. Cine da şi nu nimerea, trebuia să-şi pună în gaură o petricică şi atunci eră se plimba pila de se oprea eră la unu ori la altu şi totă aşa mai departe. Cine făcea atâtea petricele pănă la câta se învoise, şese, optă ori mai mai multe, acela trebuia să stea la ună efid* ori la ună stoboră (uluci) şi fite-şl care din ceilalţi avea dreptă să dea în elă de trei ori cu pila. Unii îlă nimereau, alţii nu-lă nimereau, că se ferea şi elă, şi după ce da toţi de câte trei ori, se scotea petri-celele din tote găurelele şi jocu se începea din nou.
„De-a usele44*) se jucau mai alesă fetele, zăblăîcuţe pănă la 14, 15 ani, şi fete mari de pe la 15 ani în susă, şi era mai totă aşa ca şi „de-a briciu44 numai că in locă de briciu era pilă.
(Va urma.)
*) Comp. Ispirescu: Jocul* de-a cărămidora.
110.	•	GAZETA TRANSILVANIEI.
Ir. 5539 ei 1888.
CONCURS.
La spitalulu civilă din locu cu începerea prov&Jutu dela 1 Iulie a. c. cu dreptulu de publicitate, suntă de a se ocupa pentru durata unui serviţiu de probă de unu anu următorele posturi:
Postul unui administratorii împreunată cu unu salară anuală de 600 fl., locuinţă în spitalulă civilă şi 20 metri cubici lemnă de fagă;
postulă unui controloră cu ună salară anuală de 500 fl. şi 150 fl. bani de locuinţă.
Competenţii pentru unulă din aceste posturi au s6-'şi aştearnă la subscrisulă magistrată, celă multă până în 15 Iunie a. c. 12 ore, înainte de prăaă, petiţinniie provădute cu documentele, că cunoscă în vorbire şi în scrisă cele 8 limbi ale patriei, că suntă exerciaţî în specialitatea de comptabilitate şi că suntă în stare a depune o cauţiune egală salariului de ună ană.
Bras ovă, 1 Iunie 1888.
11—3.3
Magistratulu orăşenescu.
12,3-1
Nr. 2476 ei 1888.	Publicaţiune
referitâre la următorele măsurări de dare:
în puterea §§. 16 şi 18. ai arfc. de lege 44 din 1883, se aduce la cunos-ciniă publică, cumcă conspectele măsurărei dărei pro 1888, trimise de inclitulă inspectorii reg. de dare, şi anume :
1)	. Conspectam reparţiunei dărei de pămentă dela toţi posesorii de pământii;
2)	. Conspectele de măsurare, conţinendă darea după chiria de casă şi darea după clamele de casă;
3)	. Conspectele măsurărei dărei de agonisită de clasa I, II, conţinendă darea pentru servitorulă supusă dărei, darea pentru meseriaşi fără calfe, darea diumiţ-tiloră etc; mai departe conspectele dărei posesoriloră de casă şi de pămentă ae a n classă;
4)	. Conspectele asupra dărei de agonisită de a III classă statorite, conformă art. de lege 44 dijt 1883. §. 11, dinpreună cu arunculă generală asupra dărei de venită pe durata de 3 ani pentru industriaşi, meseriaşi, neguţători etc. etc.
5) . Conspectele măsurărei dârei de agonisită de a IV classă, conţinendă funcţionari cu ună salariu anual, seu cu plată, seu acei cari capetă o pensiune seu gratificaţiune; mai departe: amploiaţii şi servitorii de stată, municipali, comunali şi privaţi etc. etc.
6)	. Conspectele măsurărei aruncului generală a dărei de venit după darea de casă şi cea de pămentă;
7)	. Conspectele de măsurare, conţinendă darea după carnetele dela capitale şi darea după rente: — se află la subscrisulă oficiolată în decursă de 8 tfile, adecă din: 9—16 Iunie a. c. înainte de prânc^u dela 8—12 ore si după prăncţu dela 3—5 âre, spre examinare din partea fiecărui.
în contra dărei statorie în aceste conspecte de măsurare se potă aşterne eventualele recurse adressate cătră inclitulă comitetă administrativă, la snb-scrisulă magistrată, şi anume:
1)	. Recursele din partea aceloră supuşi dărei, cart în decursulă anului trecută au fostă supuşi uneia din speciele amintite de dare,— au casă se aşternă în decursă de 15 dile i. e. până inclusive 24 Iunie.
2)	. Recursele din partea aceloră, cart pentru prima oră se supună în anulă acesta uneia din speciile amintite de dare, — au ca să se aşternă în decursă de 15 (ţile, încependii cu rfiua inducerei dărei loru în libelulă pentru solvirea dârei.
Recursele aşternute după termin ele amintite să respingă ca recurse întârziată aşternute.
Spre scopulă prescrierei dărei se provocă tote partidele supuse dărei, ca fără întârZiere să se presenteze la subscrisulă oficiolată cu libelele pentru solvirea dărei.
Braşovii, 2 Iunie 1888.	Qfîcmlă orăşfinescă de dare.
c3
ctt
»
"B
3
o
xn
«
ns
CD
3	~
m
sh 3 că ^ 5>
S .3 .g
fl ^ © d >fl fl
<i-H +3 <H fH <co
2.2 s
g fu © p -g W ^ ® "bă"*3 0
i & g fl ^ -e I 'fl £ -fl fl g
W § 2 M Ph t-H	fl
X <D.~
% o _ ce ^
'fl o 68 2 © ^ | fl g ©
fl ® fl
°:S'l>g-a 1f I | g|g|
. Ph P< o .fl
>rH	^--H
rH i-H ^	w
•fl fl JL>A 15
bă
©
£
o
$ <~ ® >fl
.-v -1
fl
®
ie O.® H c
•tj § fii &»
2 t* -ÎS-
I fl Sh rj -
© fl
i >C8 ® .2 -T )fl ©	-g- fl
h ^ A g © fl -o fl r* ®
© fl © P i-
.-** ^ A ~
-7- A >fl
o
ri
Ph
© § HP~ fl
© fl > ^
>-4
H fl -S bă 0 «
r-i ^
-	_
O'fl fl 4R d —.
5	ti	cS
I	d	aă	§ ©
I	”	-j	-3 £	S
’a’Sf* i *=■
9 o o © .2 -T3 fl ®* • «
ce	o	©	© h	fl
h	©	h	.2 g	fl
§1 2 >c rfl	o
o >fl 0) ^ >fl
•	^	rt	© -i	2
o	.fl	O >fl	fl
‘ ffl Qă'hn 2 fl >fl	©	o
fl © o bo ce ©
■A © ce ^ nd
'fl ^ ‘O fl CO-5> ^	fi,.- O .O H
a, O g	g)g i
P '	A*;
ce	o
”2 ^	^ ^ A fl
ce o B 2 ie <rH ce
“ « .2-5 £ >fl «
fl P-i <+* £ bi Sh
os c Pi O A
. t_ —
^	“â"! «8 bJD^ ^
•|W c5«®
Ss|şv
5 S ® © 2 '§
© î* 'fl CL Ph-p > 01
fl © O bă d ©
„ o £ §, 1 a s £ O ^ .-si ll^
•S "ol13
°h"2	*	^ S •& o> «j| >g P
« ° «Sg § s?|-s.o .
„ © M ' '
g ®	^	®.a.„
^ • r—t CL	j	O Xfl
■r-t ” -p-	rM )CC CC *H	Q,.rH ^
oe- rp fl *3 O pO	o rfl
■^©rjfl	i	fl -	^	ce ^ o
O 43 g 3 cg	1	«	©	Sh g ^
e >ce
•rH © >ce	©
a> Sh -p» r
P, fl	^
© ^ a «2 U
tfS El-3! §!*
^	2 ©	© *3 TI S
3 ^ce fl -o >a Ph 00 te SP *rH	rH .O
£■ O 1—i Hfl Sh
ce	jih	.fl	©	w	r„	„	_	v
•Jfl co fl _ o> pv-fl ° © © 5
Ch	|	3	fl	O	-rH	f-T-fl .	^	4
•■&	>ce	«>	"2 • A	a	ce ^
f\|	P	©	©	>—I	fl	r—t	JP-C
’Ct	HP	"fl	)r-t	•	(-] . O	-r-t
„	©	Q.<ce	rO	a	>3	^vfl	ce	.fl	^
y ® o o S *.hs d a ,
«j ^	j	©	-	fl	vfl	^ ce	®	ţ® .î
S ®	.s1X3	q	©	^	2’ <!
Sh (H O ^
cj ce >C6 .fl >fl ^ fl <P -jh © rg W © 3
u r	© JH
5 o 0,2 s “
«	‘fl fl -
E Ph 5 ® ocp
u </- fl d fl is -fl d Ptflj
g|
c	3 co
ta -3 2 * §J " ©
'A s fl ce _ r—j
po C>o
~ ©
•a T3
>ce
II11
• ^ E .§ Ph
^ O	^°ce
£ 1 o 2 3 c„* -3 <3pco ® .m o te
^	te fl Sh ©
.’g r >fl ,2 'fl
^ §3 ©.3
<D P	1p oq ^	•
fl r° oTcl ce >g 02
«©S^flSH	.
6|^a.|!s^|
.«ăl
v- 2 w 5.3 3 « ^
C 2 CO tz fl fl Sh fl
I a.g ” s •
5 ^ oq 'S jâ
® <1	«5 , >
-
fl fl O -iH
•â'o, I 'I
isi § g|g ® ®>g s<§
—J	©	fl	©	|	“ţ
Î5	S	p	d	®	^	I	J—
agflceoflo©ui i S	PhQj .*	fl	CC --5*
^	^	ce	3©
J-t H H i-O
© <cg rh l2 că
.2
bc o . ,H .
g)
o ce M ce O
o
«a
TO	O
1 CU ©
© ’S )ce ■§ s o
§ S3
^	85.
QQ
rfl ©
°S 2
© © -fl W QQ d Sh ©
g-S- Ph
.. ^ © I
)-H	HP	1
CD ‘
©S HP HP H w
.g •£ ^ ce rS S S ® h, 3 2 & o	d
g ftefl ^hO-®
■| s'i^ g“i
° S 8 I r1)? 5
Hp 4^ Sh
-S-'o -fl O
’gt Q. ©
«-ir1 sh
P.cu
rt U	fl) I
’S ® © fl” gn O £ g
rf ^	^ *3
^ ] -3 L_ î ® W O
«•as g
®	® CM
^ >oă >fl ^
flîll
>d
>
o
CC-
ce
Sh
pq
O
i3
u>
w
qp
a
ce
Cfl
ce
rH
bă
o
Ph