RedactiuDca, Adainisiratiiiea
Tipografia:
BRASOVU, piaţa mare «r 22.
Scrisori nefr&nca.e nu se primesc*. Marms :rip e nu se re-trimi ii!
Birourile Se aunacum.
Braţovu, piaţa mare Hr. 22.
InseratemaiprimesctiinViena:
hudolfMos.se, Haamistein & Yogler (ottsAfaax), Heinrich Hchalek, Aloi» IUrndU, M.ihikes, A. OppeWc, J. Dan-Hfbtrg; în Budapesta:A. V.Qold-h rger. Anton Metei, Kckstein Bernat; in Frankftirt: G. L. Daube; în Ham-burg: A. Steiner.
Preţul* inserţiunilor*: o seriă gannond* pe o col6n& 6 cr. 41 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina IU-a o seria 10 cr. v. a. său 30 bani.
Nr. 115.
LI.
Braşov*, Miercuri, 25 Maiu (6 Iunie)
^Qaxwta* ieM în fie-eare 4i.
Abonamente wntro iutn-ncaiia
Pe un* an* 12 fL, pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 9 fl.
Pentru România si strliiitate:
Pe un* an* 40 franci, pe săse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la t6te ofi-oiele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentnltl pentru Braşov!:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etaginl* I.: pe un* an* 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2fl. 50 cr. Cu dusul* în casă: Pe un* an* I2 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un* esemplarft 5 or. v. a. său 15 bani.
Atât* abonamentele c&t* şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
1888.
Braşovfi, 24 Maiu st. v. 1888.
Sub im presiunea discursuriloru din dieta ungară, prin carî corifeii oposiţiunei maghiare s’au silitu a şterge r&ulu electu ce l’au produsă în Francia cunoscutele declarări ale ddui Tisza, organulii d-lui Appo-nyi, „Budapestei-Tagblattu, variază tema, că şovinismulă şi despreţui-rea străiniloru nu se mai potrivesc© a4l pentru Ungaria, care tre-bue se trăiască în pace cu trite statele culte.
Numita toiă se îelicită, că în privinţa acesta s’ar semţi deja o radicală schimbare în Ungaria, ceea ce ar fi unu mare succesu alu a-niloru din urmă, deorece, „nimică nu este mai condamnabilă la ună poporă, ca îngâmfarea şi şovinismulă, precum şi despreţuirea stră-iniloră şi a totă ce e străină, care merge mână ’n mână cu şovinismulă
Ca dovadă a schimbării ce s’a săvârşită în timpulă din urmă susţine „Bud. Tagbl.44 între altele, că înainte cu cinci-spre-4ece ani vorbirea din urmă a d-lui Tisza în contra Franciei ar fi fost imposibilă, căci atunci mai bine şi-ară fi tăiată limba oposiţiunalulă Co-loman Tisza, decâtă se vorbescă ună cuvântă în contra Franciei, ori ună cuvântă pentru Germania.
Şovinismulă avea înse unu în-ţelesă şi era de escusată, adauge foia apponystă — pe câtă timpă Ungaria era slabă, pe câtă timpă administraţia ei era „asiatică44, vorba lui Sennyey; der asta4l — ori câtă de putrede ară fi multe în stată — Ungaria este unu fac-toră în Europa, politicii, poeţii şi industria ei suntu respectate în străinătate.
Ura în contra atrăiniloră a încetată şi entusiasmulă cn care a fostă îmbrăţişată reuniunea de cântări din Viena şi primirea cordială ce-o întîmpină a4l fiecare străină în Ungaria, dovedescă, esclamă fdia apponyista, marele progresse ale acestei ţări; ura în contra Ger-maniloră a încetată de când cu publicarea alianţei cu Germania şi acum chiar şi cei din stânga es-tremă accentueză mereu, că amiciţia cu Germania are ună preţă cu totulu deosebită pentru IJnga-riă; Viena cea „ urgisită “ începe a deveni erăşî simpatică şi tocmai în 4ilele aceste se serbeză ună felă de festivitate de înfrăţire; şi inci-dentulă cu Francia va fi în curândă uitată...
Progressele ce pretinde orga-nulii d-lui Apponyi, că le-ar fi făcută Ungurii faţă cu străinătatea, lăpădându-se de şovinismulă loră de mai înainte, ni se pară însă forte problematice, decă avemă în vedere nedisputabilulă faptă, că niciodată, de când Ungurii s’au a-şe4atu pe acestă pământă, n’a fost mai mare şi mai cumplită îngâmfarea, şovinismulă şi intoleranţa loră în raporturile cu poporele con-locuitore nemaghiare, ca tocmai în cjilele ndstre.
Ce le folosesce Unguriloră a-miciţia dubidsă cu unulă seu al-
tulă dintre statele străine, decă cu poporele nemaghiare din întru, cari formeză două treimi ale po-poraţiunei statului, trăiescu în continuă vrajbă şi duşmăniă?
De s’a putută vreodată scusa şovinismulă ungureseă faţă cu străinii, în raporturile cu proprii concetăţeni elu este şi rămâne ne-escusabilă ca celă mai greu pă-catu, ce’lă comite Ungurismulu în potriva umanităţii şi a intereselor sale proprie de consolidare şi pros-perare.
Are dreptate fdia pestană, când fiice, că decă şovinismulă va fi şi în viitoră cultivată de Unguri, ei prin acesta voră contribui numai ca Ungaria să-şî perdă bunarepu-taţiă în Europa.
Der decă voiesce în adevără să stârpescă acesta bolă, atunci d-lu Apponyi ar trebui să o combată în rădăcina ei aici acasă, nu în raporturile faţă cu străinătatea.
Pănă cândă Ungurulă nu va sci să fiă dreptă şi echitabilă faţă cu Românulă, Slavulă şi Germa-nulă cu care este avisată a trăi şi a munci împreună, sub acelaşi coperişă, pană atunci puţină speranţă este, că va sci respecta cum se cuvine pe vecinii săi.
Şi de aceea ni se pare, că pretinsa încetare a şovinismului un-gurescu faţă cu Germania şi cu Nemţii, este mai multă ună re-sultată ală calculului politică momentană, decâtă ală progresului în cultură, căci la din contră cultura adevărată ar trebui să se manifeste înainte de tote în raporturile cu popdrele nemaghiare din întru. Şi totă din causa acesta ne tememu, că vorba lui Sennyey despre administraţia „asiatică44, va fi încă multă timpă de-o tristă importanţă actuală.
Lauda unui repnentn nunul.
Viena, 30 (18) Maiu 1888.	-
Stimabile Domnule Redactorii! Raritate forte mare a deveniţii, ca să mai audă şi fraţii noştri câte o vorbă îmbu-curătore şi mândră din părţi competente, căci rare-să acele ocasiunî, când şi Ro-mânulă se pote arăta în splendorea vir-tuţilorii lui frumose, dâră atunci când se oferă asemeni ocasiunî, Românii de sub seeptrulă habsburgică, prin junii loră fii, prin mândrii noştri RomânaşI din armata împărătâscă, dau dovecjl şi probe de ajunsă atâtă despre virtuţile loră militare, câtă şi despre cele morale şi spirituale, demonstrândă astfelă faţă cu lumea întrâgă, că devisa „ Virtus romana rediviva44, ce odinioră s’a înscrisă pe drapelulă unui regimentă de naţionalitate română din partea supremului său beliduce, în realitate încă de multă a devenită şi este încă şi astăcfi, precum şi în vecii veciloră va fi, adevăratulă şi neîndoiosulă simbolă ală Românimei întregi din monarchia nostră.
Românaşii noştri din armata imperială, carî suntă în multe chiar superiori altora, nimenui din lume nu stau înapoi în privinţa virtuţiloră militare — de re-prensiunl, înfruntări şi de imputări defavorabile din părţi competente în genere
nu se aude nicidecum, căci fiindă sîm-burele loră de totă sănătosă şi rivaii-sândtt ei între ei la tote ocasiunile spre a îndestuli pe superiorii loră, nu a păţită ruşine cu trupe românesc! încă nici ună comandantă împărăteseă. De fire blândl, ascultători şi tare aderenţi faţă cu supe-rioiSi loră, Românaşii noştri nici că potă fi altfelă. Dovadă despre acesta ,ne suntă atâtă infinitele esemple de eroismă ală puiloră de smei românesc! din luptele timpuriloră trecute, câtă şi în timpă de pace recunoscinţa şi îndestulirea, de care descendenţii aceloră pui de smei au parte totdâuna, când apară înaintea supremului loră beliduce, spre a da probe de virtuţile şi învăţăturile loră militare.
Laudă şi recunoscintă infinită din partea augustului nostru împărată secerâ în 4ilele trecute şi regimentulă de in-fanteriă Nr. 50, regimentă transilvană românescă cu istorica medaliă pe dindă-rătulă său, care regimentă se află de presentă — numai pănă mâne încă — în tabăra dela Bruck lângă Laita şi care şi elă dovedise şi de astădată, precum au dovedit’o totdeauna şi tote celelalte regimente împărătesei de naţionalitate românescă, că „sîmburele nobilă şi sănătosă numai fructe bune şi plăcute produce.44
Fiindă convinsă, că ori şi care Română cu răsuflare adevărată românescă se intereseză de totă ce e românescă, bucurându-se şi elă de tote acele evenimente plăcute din viâţa militară a Românaşiloră noştri, din causa prâ fi-râscă, că „ostăşimea de naţionalitate română represintă ,puterea de viâţă a poporului românescă “ din monarchia n6s-tră, viu acum, d-le redactoră, a vă descrie în scurtă menţionata laudă şi recu-noscinţă, ce-o secerâ numitulă regimentă pe câmpiile dela Bruck din partea prea înaltului nostru împărată în cfiua de 28 (16) 1. c.
Parte din (fiarele vienese, parte din corespondinţe private particulare amă înţelesă, că augustulă împărată la inspectare neputendu-şl ascunde marea bu-curiă, ce i se vede de pe faţă, în decur-sulă diferiteloră eserciţii particulare, a-desea esclama, că-i face forte mare plăcere a pute vede, cu câtă de multă li-nisce şi esactitate se esecută tote evo-luţiunile în regimentă esprimândă chiar de atâtea ori şi pre înalta sa îndestulire şi recunoscinţă deplină.
Apoi după ce Maiestatea Sa văcfise tote, fiindă oficerii adunaţi în faţa regimentului concentrată cu batalionele în massă, binevoi a-i agrăi cu următorele cuvinte:
„Mă bucură forte tare, că după ună „timpă atâtă de îndelungată*) am pu-„tută inspecta astăcl! regimentulă erăşî „în detaliu şi a’lă afla într’o stare atâtă „de eminentă, o plăcere de totă estra-„ordinară îmi causeză, Domniloră, de a „pute esprima a mea prea deplină re-„cunoscinţă şi îndestulire. Atâtă eserci-„ţiulă formală, câtă şi celă în ordine de „luptă m’a îndestulită cu desăvârşire; forte bună şi corectă a fostă disciplina „de focă şi dirigiarea focului în diferitele stadii de luptă, şi fără vre-o erore „a fostă eserciţiulă formală esecutată „din partea batalionului primă,44
„Intru adevără, tote ml-au causată „o bucuriă profundă şi, repetândă încă
*) Dela 1867, cănd şi atunci era regimen-tultt în Viena.
„odată a mea prea deplină recunoscinţă „şi îndestulire, ordoneză, să se publice „acesta şi soldaţiloră gregari.w
S’au publicată tote numai decâtă şi soldaţiloră şi din causa prea plăcute-loră evenimente din acea <fi, generosulă loră comandante, prea stimatulă d-nă colonelă G-aboră, ll-a dată răpausti pănă la pornirea regimentului din .Bruck la Viena.
Fiă-le de bine acestă răpausă Românaşiloră noştri, carî sub sinistrele împrejurări actuale, ei şi cu ceilalţi colegi conaţionali ai loră, aprope singuri numai dintre noi Românii suntă încă în preferinţa şi plăcuta posiţiune de a pute demonstra şi representa „puterea de vieţă a poporului românescă44 de sub glo-riosa dinastiă habsburgică, din care casă şi acelă mare şi neuitată împărată răsărise, care lăsa prin regiunile imperiului său locuite de Români să răsune: „ Virtus romana rediviva44, asecurândă deocamdată multă păţitului său poporă românescă, că sub imperiulă casei „habsbur-gice de aci înainte va fi „Salva Romuli Parva Nepos.u
P. S. Chiar în momentulă când fi-nisemă cu precedenta scrisore, mă visitâ ună amică, care cetindă a mea scrisore ’ml fileu observarea, că bine era de aşă fi amintită ceva şi despre principele de coronă, care, precum se vorbesce, [să fi fostă la Bruck anume în onorea regimentului Nr. 50. Se pote şi după tote semnele în asta privinţă pare a fi lucru de totă adevărată şi anume inscenată chiar din partea Maiestăţii Sale, căci numai decâtă după producţiunile numitului regimentă, deşi mai erau şi alte trupe de inspectată, şi deşi Alteţa Sa avea pe diua de 30 1. c. erăşî a se duce la Bruck, principele de coronă pornise — pe la orele 10 a. m. — spre Viena înapoi, fără a rămâne la masa împără-tescă, la care erau invitaţi toţi generalii, cari se aflau de faţă la inspectare, apoi pe lângă toţi comandanţii de regimente şi de batalidne erau încă şi câte trei căpitani de fiecare regimentă invitaţi la masa împărăteseă.
La finea producţiuniloră regimentului Nr. 50 să se fi adresată principele de coronă cătră d-lă colonelă G-aboră cu următorele cuvinte: „Gratuleză sinceră şi din totă inima la resultatele produse şi mă bucură forte, că tote au reuşită întru adevără atâtă de bine şi frumosă.44
De presinte suntă în Bruck încă şi alte două regimente de infanteria, şi a-nume regimentulă Nr. 12 cu centrulă de recrutare în Komom şi regimentulă Nr. 83 cu centrulă de recrutare în Biserica-albă din Banată, care după naţionalitate e parte românescă şi parte serbescă şi nemţescă.
Şi aceste două regimente să fi secerată lauda şi recunoscinţa prea înaltă, dâră să fi rămasă în asta privinţă forte departe de regimentulă Nr. 50. Se e-siste ore în privinţa instructiunei chiar atâtă de mare diferenţă între aceste regimente ? Să-o credemă, seu să nu-o credemă ?
SCIBILE PILEI.
Episcopulă reformată Ssâss JDomokos a făcută visitaţiuni canonice în Câmpiă. A cercetată anume: Mureşă-LudoşulG,
Nr 115.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Budiulă şi Zaulti. La M-Ludosă s’a ho-tărîtti ca încă în decursulă acestui ană să se începă edificarea unei biserici şi case parochiale reformate. In Budiu de asemenea este în lucrare ridicarea unei bisei^ci reformate. In Zau s’a săvîrşită prin numitulă episcopă sânţirea unei nouă biserici reformate, ceea ce fu şi scopulă principală ală acestei visitaţiunl. Ca ună momentă de bucuriă amintesce „Kolozs-vâru, că comunităţile românescl gr. cat. din Budiu şi Zau au bineventată şi ele pe archiereulă reformată sub conducerea preoţiloră loră, ceea ce — dice „K.-r.u — ilustreză în modă interesantă aserţiunea gazeteloră române, că întregă poporulă română s’ar ţine de „tabăra loră cea plină de ură“. — Mai adaugemă, că e-piscopulă reformată Szasz Domokos a hotărîtă să facă o „visitaţiune canonică“ la Abrudă, unde de 42 de ani n’a mai călcată picioră de archiereu reformată.
Scimă, că episcopulă Szasz Domokos este unulă din cei mai incarnaţi propagatori ai maghiarisării, ceea ce resultă şi din împrejurarea, că ţinta spre care îşi îndreptă visitaţiunile sale canonice suntă comunele românesc!. Românii noştri să bage bine de semă ce felă de „visitaţiunl
canonicew suntă acestea.
*
* *
D-lă P. Rotariu, Redaetorulă „Luminătorului^ declară în ultimulă numără ală foii şale, că — din lipsa mijloceloră materiale necesare pentru regulata apa-riţiă a foii, precum şi din motive de altă natură, privitore la luarea unoră măsuri pentru asigurarea durabilă a esistenţei, eventuală a unei schimbări necesare în redacţiunea numitei foi — se vede siliţii a suspinele edarca TLmninâtoriuluiu‘ până în 3 Iulie a. c. D-lă Rotariu spune, că unii din abonănţii săi restanţierl nu şi-au plătită taxa de abonamentă nici după înzecite provocări. Invită tot-odată pe amicii şi părtinitorii foiei sale, ca pănă la B Iulie să fixeze o di pentru o convenire şi consultare confidenţială în causa acesta. — E durerosă, că şi Bănăţenii manifestă atâta indolenţă faţă cu pressa română. Ar fi tare de dorită, ca Românii să-şi tragă odată semă de multele greutăţi ce le întimpină pressa română, mai vertosă în timpulă de acjl, şi să nu întârzia a-i da ajutorulă de lipsă.
*
* *
Din incidentulă scumpirei tăbacului, suntemă informaţi, că mai mulţi indivizi din clasa inteligentă a societăţii braşovene s'au hotărîtu a se lăsa de fumată. Unii din aceştia, omeni altcum de etate şi vechi adoratori ai ierbii nicotiane, încă dela 1 Iunie, Ziua scumpirei tutunului,
s’au absţinută cu desăvîrşire dela fumată.
*
* * *
Dela 1 Ianuarie pănă în 28 Maiu a. c. s’au estradată din comitatulă Turda-Arieşă 59 de paşaporte pentru libera trecere în România. Focuri s’au întâmplată
FOILETONULtJ „GAZ. TRANS.“
(2)
Tocuiri d.e petrecere.
Când era băeţl mulţi, ei se juca de-a „uuuu.... ce-ai mâncatfiu? Se alegea mai întâiu unu, care trebuia să întrebe, eră ceilalţi se aşeZa, câtă era de mulţi, unu după altu, unu la spatele celuilaltă. Şi după-ce se aşec]a cu toţii, cine era de întreba, începea să-i ocolescă făcendă felă de felă de schimonositurl, ca să-i facă să rîZă şi cu amândouă palmele împreunate puse la gură Zicea mereu, uuuu... Şi după-ce îi ocolea odată ori de mai multe ori, se oprea în faţa celui dintâiu şi îlă întreba: „uuuu... ce-ai mâncată? eră acela trebuia să răspunZă: „pită cu colacă“. Trebuia să se ţie tare ca să nu rîZă când răspundea, pentru-că decă era de răspundea fără să rîZă de locă, atunci cine întreba îi Zicea: „ângeră curată“ ; eră de rîdea, de nu-şl putea ţine rîsu, îi Zicea: „dracă împeliţată“. Isprăvia cu celă dintâiu şi eră ocolea şi îlă întreba pe celă ce venea după elă şi aşa îi lua pe rîndă pe toţi, unu câte unu, şi care draci, care ângerî; der mai mulţi draci,
în 20 comune, causândă o pagubă de 4229 fl. 60 cr., dintre cari 1840 fl. au fostă asiguraţi. In cassa comitatului au incursă, afară de banii orfaniloră, 61,770 fl. 82 cr. pănă la finea lui Aprilie. Orfani au fostă 8187 sub 89 de tutori. Tineri obligaţi la serviţiulă militară au fostă
3195, dintre aceştia au fostă assentaţl 421.
*
* *
Dela 1 Iunie a. c. circulă, precum scimă, două trenuri între Braşovă şi Bucureşti. Unulă plecă dimineţă la 5 ore 37 minute. — Dumineca trecută au începută să circule între Bucureşti-Sinaia şi Predealil trenurile române de plăcere cu-o reducţiune de 50%. Aceste trenuri voră circula numai Duminecile şi în sărbătorile anume determinate de cătră direcţia.
*
$ £
Referitoriu la valorea secerişului din anulă trecută, 1887, găsimă în datele statistice, publicate de guvernulă din Pesta, următorele: Valorea totală se preţuesce la 979,220.015 fl., din cari anume pentru grâu, secară, orză, ovăsă şi rapiţă se vin 460.1 milione de florini; eră 319.8 mii. fl. pentru recolta mai tardiă, precum cu-curuză, fasole, mazere, tutună, napi, mă-zăriche, cânepă, ină, fână, cartofi şi altele. Venitulă brută după jugărulă ca-tastrală a fostă 37.73 fl. — Din cele 20.671,600 jugăre catastrale pămentă cultivată, sămănătura s’a nimicită de pe 459,381 jugere, anume 42,25 procente prin eşirea apeloră, 27.56 prin uscaţiune, 24.53 prin grindină, (peatra), 2.60 prin insecte, 1.45 prin geră, 0.22 prin rugină (roşeţa), 0.99% prin alte isbirî elementare. Tdtă dauna causată prin aceste loviri se preţuesce cam la 18 milione florini, dintre cari 6.49 procente pică pe grâne şi 4.40% pe cucuruză.
*
* *
In interesulă adevărului şi pentru salvarea numelui bună a tinerei fete din Şcheiu, Maria Vlăşceanu suntemă rugaţi a declara, pe basa sentinţei judecătorescl ce ni s’a comunicată, că a fostă cu to-tulă nefundată învinovăţirea de furtă ridicată contra ei din partea locuitorului Furnică D. Paraschivă. In urma minu-ţioseloră cercetări făcute, nevinovăţia fetei fu constatată şi din partea tribunalului r. din Braşovă.
Imnonnenîarea lui IacoM Bolop.
Sibiiu, 1 Iunie 1888 st. n.
Nimică nu este eternă pe acestă planetă ce-lă numimă „pâmântudecâtă noţiunea eternităţii, încă nedefinită de nimenea. In decursulă acestoră nenumărate episode, pe cari noi ne-amă dedată a le numi secule şi decenii, ce se pierdă fără întrerupere în abisulă eternităţii, sosesce pentru fiecare poporă, pentru fiecare generaţiune şi pentru fiecare in-
pentru-că acuma mai era pe delăturf, de-i făcea se rîZă, mai era şi cei de scăpase, şi mai alesă de era draci împeli-ţaţl. După-ce isprăvia cu toţii, toţi dracii trebuia să trâcă prin şireagă. Se lua câţi eşise ângerî şi se aşeZa în două şiruri şi prin mijlocă lăsa drumă de trecea dracii unu câte unu; eră când trecea, câţi era ângerî îi bătea cu pălăriile ori cu căciu-lele de-i tăbăcia şi nu-i lăsa pănă nu trecea fite-şl care dracă de câte trei ori. Câte unu scăpa mai lesne, pentru-că era şi pe ’nşelate, de trecea iute şi pe nebăgate de semă.
Decă li se ura cu asta începea altă jocă, se juca „de-a petrecuu ; Zicea: „hai să ne jucămă de-a petrecnu. Se aşeZa unu din ei josă şi altu lângă elă sta şi îlă păzia ca să nu îi ia ceilalţi căciula din capă. Decă i-o lua, i-o mâna cu pi-ciorele şi celă de păzia trebuia să alerge să i-o scape, că de nu i-o scăpa, i-o totă ducea, pănă se sătura, ori pănă i-o rupea. Eră dec-ă i-o scăpa, pe care îlă atingea cu ea pănă a nu ajunge la ţelă, acela trebuia să şeZă elă josă.
Der petrecu era şi într’altfelă şi decă
dividă născută din femeă, ună timpă, în care vieţa nu este decâtă ună lungă şiră de perderf durerose a totă ce au iubită şi au avută mai scumpă.
O astă-feliu de perdere a suferită şi naţiunea nostră prinmortea multă meritatului şi neuitatului bărbată lacobă Bologa, la a cărui înmormântare amă a-sistată astădi.
Nu mă simtă chiămată şi nici nu este încă timpulă sosită a pută apreţia din destulă şi fără preocupare meritele şi titlurile ce şl-a câştigată ilustrulă re-posată în decursulă lungei sale vieţi la recunoscinţa necontestabilă a naţiunei şi bisericei sale, ală cărui fiiu şi apărătoră devotată a fostă din tinereţe şi pănă în ultimile sale momente.
OrI-cine a cunoscută şi a venită în contactă mai de aprope cu IacoM Bologa, fără distincţiune de naţionalitate seu po-siţiune socială, trebue să recunoscă, fără nici o reservă, că avuse a face cu ună bărbată distinsă, luminată, bravă şi de o rară corectitate în purtarea sa. Ur-mândă maximei yjestina lenteu, ce pare a fi presidată la tote decisiunile şi faptele sale, şi ajutată de ună temperamentă fericită şi domolă, densulă era contrară pronunţată alăorl-cărei precipitări, ală lup-teloră şi înamiciţiiloră passionate, der odată decisă pentru ceva, nimică nu-lă putea abate din calea sa, şi se angaj a fără pregetă cu totă fiinţa, eu totă virtutea şi puterea caracterului său antică pentru causa, ală cărei apărătoră şi susţinătorii se decisese a fi. Iacobu Bologa n’a putută fi nicl-odată intimidată prin conse-cenţele fapteloră şi ale principieloră sale, fiind-că ele erau totă-deuna leale şi juste. Elă nu iubea sgomotulă de stradă, despreţuia orî-ce reclamă deşertă, nu se impunea nicl-odată, der nici nu refusa a ’şl împlini cu totă seriositatea posiţiu-nei sale loculă unde era pusă seu chie-mată. Când vedea, că nu pote împăca estremele prin intervenirea sa blândă şi plină de bunăvoinţă, atunci se retrăgea fără rancună şi supărare, continuându-şî lucrarea sa în tăcere înpreună cu a-micii săi iubiţi şi cu consoţii săi de principii. Biografulă ilustrului răposată precum şi istoriculă va întâlni multă simpatica lui figură aprope la tote acţiunile mai însemnate ale vieţei nostre politice şi de cultură dela 1848 încoce.
Că acelă bărbată, care a purtată în vieţă numele de Iacobu Bologa, a fostă ună personagiu distinsă, stimată şi iubită nl-a aprobat’o serbarea îmormân-tărei sale, a cărei descriere mă voiu încerca a o face aici în liniamente al fresco.
*
îmormentarea a fostă fixată pe Vineri 1 Iunie st. n. la 3 ore p. m. Deja cu o oră mai înainte ună publică estraor-dinară de numărosă, ce se recrutase din tote păturile locuitoriloră de prin Sibiiu
se sătura de ăsta, Zicea: „hai să ne jucămă altfelă“. Se alegea doi inşi de şedea josă pe pământă, unu în faţa altuia şi cum şedea, întindea unu spre altu pi-ciorele, şi cum le întindea le răschira câtă putea din ce în ce mai multă şi peilalţl săria peste ele; ori punea picio-rele unele peste altele de săria ceilalţi peste ele în susă, şi cine nu pijtea să sară, de da prin mijlocă, ori cine a-tingea, când era de săria în susă, trebuia elă să şaZă josă, ori de se juca omenii de-a petrecu şi era pe bani, atunci plătia.
Omenii când era mai mulţi se juca în stoboră (uluci); era creiţarî de câte doi, mai subţiri, de da în stoboră cu ei, şi da câţi vrea săsejoce. Avea şi o măsură, ună paiu, ori ună băţă, şi cine da cu creiţaru lui aprope de unu din celă de josă, de era câtă era măsura de a-prope, acela câştiga.
Altădată se juca omenii şi în cuţi-teaşe, că altădată fite-şl care omă purta la brîu tecă şi în tecă avea ună cuţită şi o furculiţă cu două corne lungi şi drepte. Se lua două scândurele şi se punea departe una de alta după câtă se ’nvoia,
şi giură, — fundă tocmai di de târgă de săptămână— începuse a se înţesa înjumătăţea de josă a stradei Cisnădiei şi în piaţa cea mare. In spaţiosa curte dela locuinţa decedatului se rădicase la didulti din fundă ună baldachină îmbrăcată în materiă negră sub care era ^aşeZată ună tronă, pe care avea să-lă ocupe în totă decursulă funerarieloră Escelenţa Sa înaltă Preasfinţitulă metropolită Mironii Romanulă, care a onorată rămăşiţele pă-mântescl ale distinsului răposată cele-brândă în personă, încungiurată de asistenţii clerului mai înaltă ataşată pre lângă curtea metropolitană, între cari se aflau prea cuvioşia sa părintele archi-mandrită Dr. II. Puşcanu şi protosin-celulă Nicanoru Frateşă, totodată şi secretară metropolitană, precum şi protopopii şi diaconii locali.
După terminarea serviţiului rituală sicriulă, simplu der elegantă, ce era acoperită de flori şi cununi, fu rădicată din locuinţă şi dusă în curte, pentru de a fi aşeZată pe ună catafalcă ce se afla în-naintea baldachinului metropolitană.
Curtea, ce era aşternută cu erbă verde, ca şi unu covoră naturală, era plină de mulţimea omeniloră ce repre-sentau elita societăţii din Sibiiu, fără distincţiune de naţionalitate. Aci se afla societatea română, deputaţiunile venite din comunele dimprejură, o mulţime de preoţi, delegaţi trimişi ad hoc din Braşovă, Blaşă, Abrudă şi alte localităţi, canonicii Vestemeanu şi Moldovanu din Blaşă, primarulă Sibiiului, directorulu poliţiei şi mulţi alţi representaţl ai di-casterieloră civile şi din cleră, precum şi ai garnisonei militare din locă de diferite arme şi grade. Pe coridorulă ce se întinde împrejurulă locuinţei defunctului luaseră locă elevele interne şi es-terne ale şcolei civile de fete a „Aso-ciaţiunei transilvane“, împreună cu per-sonalulă de direcţiune şi guvernante, ca totă aţâţi crini ce plângeau perderea celui mai blândă, iubitoră şi ocrotitoră părinte grădinară ală loră.
Nu’ml este cu putinţă şi nici spa-ţiulă nu mă iertă a întră mai în detaliu în privinţa marelui şi distinsului publică ce se adunase la acelă locă de doliu, ca se dea onorurile din urmă unui multă regretată bărbată română.
La finea prohodului, în decursulă căruia cântările au fostă esecutate de cătră corulă seminariului „andrnanău sub conducerea d-lui profesoră Dum. Cun-ţană, îşi deschise vocea de oratoră bi-sericescă d-lă asesoră consistorială Za-i clmriâ Boiu pentru ca prin o cuvântare/ bine stilisată şi frumosă vorbită în de-i-cursă de aprope o % oră să comunica publicului ascultătoră cele mai principale date biografice din vieţa lui lacock Bologa, din cariera sa şi să enumere meritele sale neperitore ce şi le-a câştigalfrtt pentru patria, naţiunea şi biserica sa. I
Unii avea scânduri făcute anume, de Zâcea când vrea să se joce: „mergi, du-tei de adu scândurelele". Şi scândurelelel era aşa că le înfigea o ţîră în pămentă/, de sta cam plecate. Şi cum era mai inulţl omeni, unii trecea de o parte, la o scâ/odură şi alţii de alta la cealaltă, şi arunca pe rîndă cu cuţiteaşu ori cu furculiţa hji scândură, de ici colo, şi de colo ici, şi cine a-runca de înfigea în scândură, acela câştiga.
Când era fete mai multe de se juca numai ele ori cu neveste ori şi cu omeni atunci se juca „de-a briciu“. Se punea mai ânteiu ţâlă o piatră ori două, una lângă alta, şi apoi una din fete bătea briciu şi îlă bătea cu maiu de rufe. Bri-ciu era o bucată de băţă mai grosă ca pe degetă şi totă cam aşa de scurtă şi retezată cu toporu. Fetele celelalte trebuia să stea „la moră“ ca s£-lă prinZă şi îlă prindea în şurţă şi cine-lă prindea pănă nu,,mâncapămânri ‘, adecă din bătute, ori decă nu-lă prindea de să să, cine putea să nemerescă cu elă în maiu, care se punea ca ţâlă înaintea pietriloră, acela seducea de bătea elă briciu, pănă îlă sebtea şi pe elă altu şi totă aşa se juca pănă se sătura.
Nr. 115.
Pănă ce se petreceau acestea în curte, la portă, unde la drepta se postaseră în spalirQ clericii seminarialî, se aşe4ară pe unii cară separată de celă mortuară, cele 33 cunune din flori naturale şi artificiale, una mai frumosâ ca cealaltă, împodobite cu fonte (panclicl) din care unele (forte scumpe, purtândă inscripţiunile următore, şi anume:
1.	„Tinerimea din Sibiiu. 1 Iunie 1888, lui I. Bologa“, moire antique cu aură. 2. „Corpulă funcţion. „Albineiu în semnă de profundă veneraţiune d-lui Ia-cobă Bologa, preşed. institut de credită şi de economii*. Sibiiu în 1 Iuniu 1888, atlasă negru cu aură 3. „Institut de credită şi economii „Silvania“, marelui bărbată I. Bologa*, moire roşa cu aură. 4. „Instit. de credită „ Furnicau multă merit. Iacobă Bologau, moire albă cu aură. 5. „Naţionalistului devotată şi patriotului nealterată I. B. adâncă sti-smătorulă nemângăiată N. F. Negruţft“ l lyra de flori albe cu funtă estraordinară lată şi lungă, albastru deschisă cu aură.
6.	Dela despărt. Assoc. trans.: „P. 1. s. ,.c. p. r. XXI Seghişora“ moire antique alb. ]7. „Merit. preş. ală Assoc. prea merit.
* bărbată românău, despărţ. ală X. inteligenţa română Cluj ană lui I. B.u moran-tique. 8. „Funcţionarii filialei multă re-(gretatului preş.u atlas albă. 9. „Iubit, şi neuit. I. B. familia Petricău moire antique, negru cu aură. 10. „Multă merit, bărbată I. B. familia Popescuu moire albă. 11. „Familia Paraschivu, multă iubit. unchiuu, moire albă. 12. „Despărţ.
XI.	„Şimleulă Silvani ei “ ală Assoc. trans. multă meritatului patriotă I. B.“ moire venată. 13. „Despărţ. ală VIII. „Alba Tulia“, merit, vicepreş. ală Assoc. trans.u rips albă. 14. „Neuitatului sâu amică I.
B.	episcopulă Meţianu“ atlasă albă. 15.
, „Comit, paroch. gr. or. Sibiiu-Cetate fos-, iului său preşed. I. B. 30 Maiu 1888w moire alb. 16. „Vechiului său amică Dr. Aurel Maniuu moire negru. 17. „Scola îfde fete a Assoc. multă regret, vice-preş. \î. B.u 1 Iuniu 1888“ moire negru. 18. ^„Mecenatului lit. şi cult. popor. rom. în i semnă de profundă stimă familia So-yrescu“ moire venătă. 19. „Comit. Assoc. |$rans. ilusti*. şi neuit. său vice-preş. “ 20. | „Familia Dunca“ moire negru. 21. „Neuit.
vice-preş. ală Assoc. despărţ. Reghin, ţ preş. Albinei I. Bologa „Mureşana“ albă *,pu aură. 22. „Dist. bărb. ală Rom* în vsemnă de prof- vener. familia Ghib“
;> .moire antique alb. 23. „Distinsului băr-F’bată şi neuitatului amică I. B. familia |*Cosma“ moire alb, cu aur. 24. „Multă ■emerit, şi fund. în semnă de recunoscinţă, t banca de asigurare „ Transilvania “ moire P^lbastru cu aură. 25. Multă regrert. preş.. ’;'ală instit. funcţionarii filialei „Albina* &jdbă. 26. Preşedintelui său I. B. „Al-|;binau instit. de credită şi economii“
f)	negru. 27—28. S’au depus prin 2 văduve |;din poporă 2 cununi f&ră inscripţia, v 29—33. Din partea familiei (cinci cununi.)
b
h La 5 ore precisă conducţulă, de fanare mai imposantă arareori se pote ve-i dea pe aci, se puse în mişcare spre lo-şculă de răpausă traversândă piaţa cea , mare, ce era mai plină de publică.
& Privită dintr’ună punctă fics, con-Vductulă a durată celă puţină 20 minute, (f-aşa de mare era cortegiulă ce urma ră-

t
De pe când însera,' fetele şi ficiorii $jşi omenii şi muierile începea să se mai {^trmgă pe acasă. Băeţii totă mai rămânea lide se mai juca şi se juca mai alesă „de !>scimsele“, *) de se număra : Unica, doica, |,trelca, pâtrica, cinca, lingă, socâfca, bo-• câta, tângel, bâughel, bîif şl-un băf-duf, ||şi cine era de nu eşia, trebuia „să se ||facă“ âră ceilalţi să se ascundă şl-apoi ^se ducea de-i căuta şi pe cine-lă prindea ( mai ’nainte de a fi ajunsă la „locă“ şi l|de a fi, scuipată^ acela se făcea.
§ Da jocuri era multe, de cine le mai |!şcie, că se mai juca şi „de-a ţurea“, se fvjiiea şi „în capre* (arşice) şi mai alesă |?se jucă în pilă (minge). r Pila o fUcea din pâră de vacă ori de |jcalfi, pe care îlă strîngea primăvara când ^năpârlea vitele. Băeţii se ducea şi le ţă-j^sela şi după-ce-şî aduna pără de ajunsă e ducea cu elă la vale şi cu săpună şi pinia păfă bine în apă şi apoi începea ă-lă iăpunescă şi îlă săpunea bine şi îlă trîngea bine în mână şi îlă făcea gogo-|neţă ca pila şi, după ce-jă făcea bine îlă punea de se usca şi atunci pila era gata.
*) Lambrior; de-a mijia, seu de-a amijitulu.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
măşiţeloră pământescl ale lui Iacobv'■ Bologa.
La mormântulă familiară din cimi-tirulă gr. or. ală suburbiului de josă, îlă nemeri sortea de Niobe şi de astădată pe venerabilulă nostru publicistă şi academiciană d-lă George Bariţii ca cu voce adâncă mişcată şi înecată de lacrimi să îşi ia adio pentru totdeuna în numele sâu dela celă mai intimă şi iubită ală sâu amică personală şi frate de luptă, cum şi în numele „ Assodaţiunei Transilvane* şi ală „ Consiliului de Direcţiune al institutului de credită şi de economii ^ Albina. “ In urmă mai pronunţa ună scurtă şi bine simţită discursă junele profesoră Dr. P. Spână în numele junimei române.	, ..
D’abea se astrucâ .sicriulă în mor-mentă şi începu a se vărsa o ploie mă-nosă din norii deşi şi grei.
*
Aşa decurse şi se termina acestă solemnitate funebră, ce se înscena în modă spontan eu, demnă de memoria celui re-posată şi de societatea în mijloculă căreia a crescută, a lucrată, a iubită şi a îmbătrânită. Graţia organismului său robustă şi puternică, Iacobă Bologa n’a suferită cu anii uscându-se, ci a căzută a-semenea unui stejară puternică tăiată de securea timpului. Acâsta a şi fostă dorinţa sa de repeţiteorl esprimată, mai clară când vorbea cu cei intimi ai săi, despre miseriile actuale ale vieţei nosfcre politice şi sociale inveninate de virusulă omeniloră noştri fără de pietate. — elă, care trăia aşa de bucurosă liniştită şi veselă şi care în totă vieţa sa a urmată regulei a nu fi cu niminea aşa intimii, ca să nu te poţi stHca cu elă, şi a nu te strica cu niminea până la acelă gradă ca să nu te mai poţi împăca
Da să o spunemă f&ră sfială, lacobu Bologa a suferită de vreo doi ani sufle-tesce forte intensivă pentru că era desa-măgită, mâhnită, şi disgustată pănă în adânculă inimei din causa lovituriloră ce i le au aplicată directă şi indirectă an-tagoniştii săi.
Cămilă.
SCffit TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans,“) ,
Budapesta, 5 Iunie. Camera deputaţilor^ a primitfi darea pe spirtşi în desbaterea specsială. Astăcjî se încheia prima sesiune a dietei, mâne se va deschide a doua.
Parisu, 5 Iunie. (Şedinţa camerei). Generalulu Boulanger a presen-tatu camerei propunerea privitfire la revisiunea constituţiunei, cerendu urgenţa. Densulu a datfi cetire motiveloru, criticândfi pe miniştri, cari cu banii visteriei caută a-şî păstra voturile alegetoriloru. (Reprobări sgomotdse.)
Preşedintele ,prov6că pe Botilan-ger sS-şî retragă cuventulfi.
. Boulanger protesteză în contra insinuărei, ca elfi ar fi voitfi să a-tace pe foştii sei colegi. Apoi întrebă, decă mai este de lipsă unfi preşedinte alfi Republicei? Crede că Francia p6te se se lipsăscă de elfi. Reconstruirea Franciei pe nouă base ar fi cea mai bună garanţiă a păcii. Camera actuală însă nu p6te da ţării constituţiunea de care are trebuinţă.
După unfi şirfi de scene şi incidente turbulente şi sgomotfise mi-Uistrulfi-preşedinte Floquet se urcă pe tribună şi într’unfi discursfi ful-minantfi combate cererea de urgenţă a lui Boulanger şi respinge revisiunea în sensulfi, în care o înţelege generalulfi.
Camera cu 377 contra 186 voturi aT, protestată în contra urgenţei şi a decisfi ca vorbirea minis-trului-preşedinte Floquet să fiă afişată în totă Francia.
Debutulfi de a<ţî alfi generalului Boulanger a datfi nascere unui tumultfi în cameră, ca şi care de 4ecf de ânî nu s’a mai pomenită.
DIVERSE.
Mărimea Londrei. Capitala Angliei are o suprafaţă de 700 .milurl pătrate, cu 5 milione locuitori, dintre cari 100 mii suntă străini din tote părţile lumei. Totă la 5 minute se întâmplă o nascere, la 8 minute ună casă de morte. Pe stradele Londrei, cart se potă percurge în 2800 ore, se întâmplă peste (jij calculă de mijlocă, şepte nenorociri prin călcări de trăsuri. Poporaţiunea cresce pe (ţi cu 123 per-sone, pe ană cu 45,000. Registrele poliţiei arată 117.000 criminali ordinari şi pe fiăcare ană se denunţă la judecătorii câte 38,000 beţivi.
UECEOLOGtJ.
Simeonă Popă, parophu ,gr. cât. în Luna şi viceprotopoptdă Ârîeşulni că soţă, Emiliu, Emilia, Iustină şi Mariţa ca prunci; Iustina Popescu născ. Bariţiu cu soţulă său Vasiliu Popescu parocbă gr. cat; în Jucă; Regina Petruca născ. Bariţiu preo-tesă văduvă ca surori; Yictoră Bariţiu proprietară în Abrudă ca frate; Georgiu Bariţiu, membru ală Academiei române din BucurescI; Octaviu Bariţiu, profesoră în Năsăudă; Iosifă Bariţiu, proprietară în Petridă, cak unchi; Yeronica Popă născ. Bariţiu preotesă în Molosigu, ca mătuşă; Paulă Medană, oficială reg. în pensiune; Ioană Sârbu, parochă gr. cat. în Siciu in Silvania : Ioană Găbudeanu, parochă gr. cat. în Filea de josă ca cumnaţi, în numele loră şi ală numeroşiloră consângeni, amici şi cunoscuţi cu inima pătrunsă de durere anunţă repausarea soţiei eredinc.iose, respective mamei du-iose, sororei dulce*, nepoţel şi cumnatei
îtxbite Maria POpQ, născ. Bariţiu întâmplată în 30 a lunei curente st. ri. după prân4ă la 2 ore în urma îndelungatelor*! şi greleloră suferinţe, îu anulă ală 37-lea ală etăţii şi ală 18-lea ală fericitei căsătorii.
Rămăşiţele sale pământesc! se voră aşecfa spre repausulă eternă în cimiteriufi1 gr. oat. din locă în 2 Iuniu, după prându la 2 ore.
Luna, 31 Maiu 1888.
Fiă-i memoria binecuvântată!
Cursulu pieţei Braşovtt
din 5 Iunie st. n. 1888
Bancnote românesc! Cump. 8.44 Vând. 8.46
Argintă românescâ . Napoleon-d’or! . . . Lire turcesc! . . . Imperial! . . . . .
Galbinl.............
Scris. fonc. „Albina* 6°/0
»	„	»	5%
Ruble rusesc! . . . Discontulă ....
r	8.40		8i44
n	40.-	ii	10.02
n	11.30	11	11.35
»	10.30	n	1035
u	5.88	n	5.80
n	10L.—	îi	—■*—
n	98.—	îi	98)50
n	107.-	îî	108;-
«V*	—8% pe	ană.	
Cnrsnltl la bursa de Viena
din 4 Iunie st. n. 1888.
Renta de aură; 4°/0.................
Renta de hârtiă5°/0.................
Imprumutulă căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei câilorfi ferate de ostil ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiioră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostil ungare (8-a emisiune) . * .
Bonuri rurale ungare ...............
Bonuri cu clasa de sortare . . . . Bonuri Turale Banată-Timişft . . .
Bonuri cu cl. de sortare............
Bonuri rurale transilvane ....
Bonuri croato-slavone...............
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă......................
împrumutul!! cu premiulă ungurescă Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghe dinului....................
Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintii austriacă ....
Renta de aură austriacă.............
Losurf din 1860	...................
Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de credită austr.
Galbeni împărătesc! ................
Napoleon-d’or!......................
Mărci 100 împ. germane..............
Londra 10 Livres sterlinge . . . .
Bursa de Bucurescî.
97.90
85.75
151.-
95.25
115.10
105-80
1O4B0
104.76
104,75
104B0
104.—
99rf—
123.&
123.^)
78.95
80.^
109.50
136.25
866.1—
283,—
284.20
5.96
10.01
6LŞ5
12Î40
Cotă oficială dela 21 Maiu st. v. 1888.'
	Cump.	vând.
Renta română 5u/0		90—	91—
Renta rom. amort. 5% . . .	92.-	92.1/,
Renta convert. 6°/0		89.—	90—
Impr. oraş. Buc. 10 fr. . .	35.—	88. -
Credit fonc. rural 7°/0 . . .	105.—	106—
CI 	o o''	89.3/4	m*
„ „ urban 7°/0 ....	107.—	IO?.3/,
>i , V ii i, 6% • • • •	98.-	,99—
•t ' ii ii " t 5% • • - •	8B.1/,	86—
Banca naţ. a Rom. 500 Lei. .	945.—	760—
Ac. de asig. Dacia-Rom.. . .	220.-	295—
Ac. de asig. Naţională. . . .		——
Aură contra bilete de bancă .	15.3/4	46-
Bancnote austr. contra aură. .	2.—	2.2-
Aură contra argintă seu bilete	16—	16-3/4
Florină valore austriacă . . .	2.01	2.
MT* Numere singuratice din gazeta Transilvaniei^ â 5 cr. se potă cum-pera în tutungeria I. f-ross. în librăria Micolae Ciureu şi Adelf Albredit*
— ■—------------ -	•%—
Editoră şi Redactoră responsabilă:
. . Or. Aurel Mureşianu.
Alţii şi mai alesă fetele îşi făcea pilă de sdranţe de le lega bine cu sforă, că de nu le lega bine, se desfăcea uneori pila în joeă când o bătea, de rîdea cu toţii. Nu prea era mai nainte vrâme aşa ca acuma, pile de piele făcute de cismarişi cusute bine: atnnoî nu se prea soia.
In pilă se juca într’o grămadă de feluri: ori „de-abătutele“, ori „în focă“, ori „în găurele“, ori „de-ausele“, ori „de-a lunga“ şi altele.
De-a „bătutele“ *) se juca mai alesă omeni şi muieri şi fete şi feciori- Jocu era ori în şese, ori înoptăinşl; patru era „în gaură“, eră ceilalţi, doi ori patru, era „afară“ de da pila. Mai ânteiu se alegea totă părechl şi apoi arunca ceva1 în susă ca să vatjâ cine e în gaură şi cine afară. Din cei patru cari se <ficea că suntă în gaură, fite-şl care îşi caută câte ună băţă ori câte o beteală cu care bătea pila şi după-ce-şl găsia, îşi săpa cu ea o gropiţă în pământă aşa că ei cum era patru făcea şi patru găuri în patru colţuri cam de câte cinci paşi în lungă departe una de alta, şi fie-eare din cei din gaură tre-
*) Comp. Lambrior: Ţiculu.
buia să stea cu călcâiulă dela ună pi-cioră în acea gropiţă, pentru-xîă decă nu sta, din cei de afară îi punea pila în ea şi atunci era scoşi din gaură. In găurile de pe o parte intra o păreche şi se a-şecfa faţă în faţă ; cealaltă păreche intra In găurile de pe cealaltă parte şi âră faţă în faţă; cei de afară se aşecfa între ei unu ici şi altu colo, ori de tera în optă
doi ici şi doi colo; 3---------3 Unu din
cei de afară lua pila 3--------3 şi o da
la unu din gaură, care era în faţa lui, şi oând i-o arunca, acela trebuia să-olo-vescă, şi decă o lovea trebuia să se a-propiă de eelălaltă cu care era păreche, seu să viă acela la elu şi să bată de trei ori beţele , cu care bătea pila, şi după ce bătea fugea iute la locă de punea picio-rulă în gaură ca să nu-i pună pila. De obiceiu celă din partea unde căzuse pila nu prea îşi lăsa locu, ci venea eelălaltă la elă de bătea una, două, trei. Uneori na putea să lovescă pila bine să o ducă departe, ci numai o atingea de cădea totă acolo şi cei, de afară o lua iute încâtă ceilalţi nici n’avea vreme să bată: Şi cei de afară le 4icea s$ bată şi începea să
*
plimbe pila dela unu la altu, că nu o putea ţine în locă, şi decă putea să bată fără să le pună pila, bine, de nu trebuia ei să mergă afară şi să lase pe ceilalţi în gaură. Decă jocu era în optă, arunci ori care ar fi atinsă pila trebuia totcţ$una ca amândouă pftrechile să bată beţele, şi când scotea o (păreche era scosă şi cealaltă încâtă cei de afară intra t<$[ în lăuntru şi cei din lăuritru eşia afară.f „De scosă“ se scotea în două chipuri: ii scotea oând unu din cei de afară prindea pila din bătute când o bătuse unu din cei din gaură şi pănă nu „mânca pă-mentă“, ori îi scotea mai desă cân4 le punea pila în gropeena, în care îşl^nea călcâiu, când se ducea să bată. Jo<â| se urma aşa, că după ce da la unu săwbată pila şi bătea beţele, apoi da la alţii şi apoi la altu şi aşa mai departe şi cm de afară trebuia să alerge după pilă şi să ll-o dea să o/bată. Mai era obiceip că decă cineva bătea pila pe săsă, cb se oprea pe vr’ună coperişă de casă o0 aşa ceva, atunci,J*;ă se dipea gă e „us^.şi îi scotea afară din gaufă. (V* urma.)
Nr. 115.
GAZETA TRANSILVANIEI.
Nr. 5539 ex 1888.
CONCTJES.
La spitalulu civilii din loc* cu începerea provedutu dela 1 Iulie a. c. cu dreptul* de publicitate, sunt* de a se ocupa pentru durata unui serviţiu de probă de un* an* următorele posturi:
Postul unui administratori împreunaţi cu uni salari anuali de 600 fl., locuinţă în spitaluli civili' şi 20 metri cubici lemni de fagi;
postuli unui controlori cu uni salari anuali de 500 fl. şi 150 fl. bani de locuinţă.
Competenţii pentru unuli din aceste posturi au s6-*şi aştearnă la subscrisuli magistraţi, celi mulţi până în 15 Iunie a. c. 12 ore, înainte de prădi, petiţiunile provScJute cu documentele, că cunosci în vorbire şi în scrisi cele 3 limbi ale patriei, că suntu exerciaţî în specialitatea de comptabilitate şi că sunti în stare a depune o cauţiune egală salariului de uni ani.
Bras o vi, 1 Iunie 1888.
11—3,1
Magistratulu orăşenescu.
si
si
A
ÎS
Trenulă
Trenulă
I.	Plecarea trenurilor*:
I. Dela Braşovâ la Pesta:
de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera. mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minută dimineţa.
2. Dela Braşovu la Bucuresci:
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 6ră 55 minute după amecfi.
II.	Sosirea trenurilor*:
I. Dela Pesta la Braşovâ:
de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de ameţii.
Trenulă
Trenulă
mixtă Nr. 316: 9 bre 52 minute sera.
2. Dela Bucurescî la Braşovfi:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după ametfi.
Câştigă siguru!
Fie-care ornic activă p6te fără capitalii S&şi câştige cţilnicu 5 pană la 10 fl. pe cale reală şi onestă prin primirea unei representaţţi lucrative. Şi ca ocupaţia secundară potrivită pentru oricine. Agenţi cu provisionu mare se instalez* în tote oraşele şi comunele monarchiei. Oferte suntu a se adresa: Kaufm.
Confidenţial în Budapest.
40,3—3
Kami ei „La
Căştii laterale fle 10 i pe
fără capitală şi fără risicu prin venflarea de losurî plătibile în rate în sensul* articulului de lege XXXI din 1883.
Oferte primesce
Societatea de schimbă din Budapesta
Adler & Comp., Budapest.
60—
Se deschide abonamentu pre anulă 1888
la
AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedicu-literaru— cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 cţi a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii socialî, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Românilor* de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivifliloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl., pentru România şi străinătate IO franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PRE0TULU R0MĂNU. piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 272 — 372 c6le; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-traţiuni, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-tori şi diverse ocasiunî, mai alesă funebrali, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarl; şi în urmă totă soiulă de a-mănunte şi sciri cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întreg* e 4 fl.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Golectanţii primescă gratisu totă ală patrulea esemplară.
Numeri de proba se trfmitu gratisu orî-cuft cere.
PF~ A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU" în Gherla—Sz-ujvâr. - Transilvania, "a®
Toţii de aci se mai potii procura şi următdrele cărţ! din editura propria:
Apologie. Disensiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românescî în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericescî la tote sărbătorile do peste ană, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericescî întrece tote opurile de ace stă soiu apărute pănă acum — avândă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariulă. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
ideaiulă perdută. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omă de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Ideaiulă pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreană craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimulă Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
£!ă trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. P. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copiiăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermană şi Dorotea după W. de Goetbe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petrii Dulfu, Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantuld. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Romând. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusapte. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amu-sante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
Indreptard teoretied şi practicd pentru învăţământul!! intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandialî), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămll vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprincjendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, înve-ţătorl şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrali, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scota poporală pentru învăţători şi preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescî forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
MiculQ mărgăritarâ sufletesc* Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescî — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl. *
Visul* Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de 0-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusfi Christosfl.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.