iBfiattinMa, idmmisuatinjieâ Tipografia:
BRAŞOV*, piaţa mare Kr 22.
Scrisori netranciue nu ae primesc*, Manusiup enu se re-trimi u!
Birociile de nuciiu.
Brsţovu, piaţa maro Kr. 22.
Inserate mai primesc* în Viana:
hudol/Motse, Uaasemtem <6 Voyler (Otte Maas), Heinrich Selialek, Aloii Hemdl, M.Dukes. A.Oppelik,J. Dan-tubtrg; în Budapesta: A. V. Gold-ktrgtr, Anton Met ei, Eckstein Bermt; îr.Frankfurt: G.L.Dmibe; înHam-burfl: A. Steiner.
Preţul* inserţiunilor*: o seriâ garmond* pe o colână 6 or. di 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiălă. Reclame pe pagina IlI-a o se-riă 10 cr. v. a. s6u 30 bani.
„Gazeta1* iese în fie-care di.
AlTULtJ LI
Mwnamsflte patru AnatnHJiigiiria
Pe Tm*'TSn*'tt'fl., pe-ţAse fcmf 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
ţe un* an* 40. franci, pe şâge luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprennmeri la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul! pentru Braşov!:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiul* I.: pe un* an* 10 0., pe ş4se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul* în casă: Pe un* an* 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un* esemplar* 5 cr. v. a. seu 15 bani.
Atăt* abonamentele căt* şi inserţiunile sânt a se plăti înainte.
Nr. 113.
Braşov*, Sâmbătă 21 Mai* (2 Iunie.)
1888.
Din causa s.-tei sărbători de mâne, <Jia-rulu nu va apăru până Luni sera.
Braşovu, 20 Maiu st. v. 1888.
Iritaţiunea Francesiloru în contra ministrului-preşedinte unguresc pare că cresce pe c|i ce merge. Ei sunt de firma credinţă, că lovitura ce s’a dată ambiţiunei lord naţionale prin declararea dluiTisza, că guvernulu franc esu nu mai are autoritate în propria ţeră, a fostu dirigiată de cătră cancelarulu germană.
piarele din Parisu, cari se o cupă mereu de incidentulu din camera ungară privitoru la esposi-ţiunea din 1889, mergu pană a numi pe d-lu Tisza „agentu provocatorii44 alu Germaniei şi a vede în discursulii seu „ameninţări de rSsboiu44.
Afacerea cu stegulu ungurescu din Trencinu o folosesce „France44 spre a ataca pe d-lu Tisza, cţi-cendu că densul u nu-şî pote scuti tricolorulu nici în Ungaria de vătămări şi că vede paiulu în ochiulii altuia, der berna în ochiulu seu propriu nu-o vede.
„Paixu c|ice: „stegulu şi emblema Ungariei, cari au fostu fiuerate în Dresda, er în A gram u au rostă smulse josu şi sferticate erau în Francia tocmai aşa în siguranţă ca minunile industriei tran-slaitane.44 „Paix‘r vede în vorbirea dlui Tisza presemnulu unei grele şi seriose situaţiunî.
., Liberte44 susţine că Tisza a avut intenţiunea de a irita Francia, der Francia nu va întră în cursă, ea îşi va păstra sângele rece.
Francesii în adeverii se temă, că Bismark, care ,,i-a pusă în ca-rantinău, a îndemnată pe Tisza se-i provoce, ofensândă republica francesă si că prin urmare le-a pusă o cursă.
Acesta temere esplică respun-sulu, ce l’a dată ministrulă de es-terne Goblet la interpelarea ce i s’a adresată în cameră asupra incidentului din camera ungară.
Ministrulă Goblet critică aspru vorbirea lui Tisza cjic^ndu, că n’a fostă în dreptă a se es-prima asupra stărei din întru a Franciei, cum s’a esprimată. Pice apoi că, în urma interpelării ambasadorului francesă Decrais din Yiena, Kalnoky şi Tisza au declarată că n’au avută intenţiunea de a vătăma Francia. Der Goblet nu se mulţumesce cu atâta, ci mai aşteptă o declaraţiune dela d. Tisza, care se facă să dispară ori-ce neînţelegere.
După cum se scrie înse din Pesta, guvernulă ungurescă nu e dispusă de a rectifica prin comentare seu chiar prin vr’o scusă vorbirea d-lui Tisza.
Nu e speranţa der că se va delătura curendă „ neînţelegereau, de <'are vorbesce Goblet şi pote eă încă li se va da ocasiune Francesiloru de a esecuta ameninţarea loru, că voră întrerupe relaţiile loră comerciale cu Austro-Ungaria si-i voră detrage creditulă.
Organulă nemţescă ală d-lui Tisza, mânioşii focă pe clubulă
stângei estreme din causa declaraţiei extra-parlamentare a acestuia, prin care desaprobă vorbirea lui Tisza şi declară că, deşi stă pe basa alianţei cu Germania, are simpatii pentru poporulă francesă, face o aserţiune seriosă şi multă semnificativă.
„Aut! aut“!, 4ice memorata foia, „trebue să ne dedămă odată cu idea, că inimiculă de mărte alu aliatului nostru celu mai intimă nu păte să fia amiculă nostru. “ Limbagiulu acesta este în a-devăru de natură a nasce rnarî îngrijiri în Francia, şi esplică de ce foile francese dau sfatulu guvernului francesă, ca să-şî păstreze sângele rece.
Ne esplică mai departe şi es-punerile ministrului Goblet asupra politicei esteriăre a Franciei şi asigurările, că Francia nu se gândesce la ofensiYă şi nn se va lăsa să-o răpescă recriminaţiunile nefolositore în contra mesuriloru de „carantină41 ale Germaniei.
Cine scie înse decă Francia îşi va pute păstra pănăla sfârşită sângele rece?
Respnnsnlii Ini Ludovicii Mocsary.
Sub titlulă acesta publică „Egyetertesu dela 30 1. c. următă-rea scrisore, ce a adresat’o Ludovicii Mocsary cătră Comitetulu electorală alu partidei naţionale române din Caransebeşă:
Multă stimată Comitetă!
Am primiţii prea preţuitele rânduri, prin. cari cerculă din Caransebeşă a bine voită a mă încunosciinţa despre alegerea mea ca deputată dietală. Acestă scrisore este însoţită de nesce declara-ţiunî de mare ponderositate, cari pe când de o parte esplică cele ce au pre-mersă acestei alegeri, causândă sensaţi-une, de altă parte circumscriu lămurită raportulă în care sunt chemată a păşi cu alegătorii cercului Caransebeşului.
înainte de tote dorescă a-mi împlini datoria de a mulţămi atâtă membriloră onoratului Comitetă, câtă şi celorlalţi concetăţeni, cari au binevoită a mă o-nora cu încrederea loră. Cu simţă de recunoscinţâ primescă, primescă manda-tulă, o facă asta cu atâtă mai vîrtosă, cu câtă orice îndoieli s’ară fi născută în sufletulă meu despre aceea, că ore pute-voiu corăspunde unei asemenea chiămărî, declarările onoratului Comitetă le-a risipită.
Onoratulă Comitetă espune cu multă agerime şi obiectivitate înţelesulă ace-loră întâmplări, cari au premersă în cercnlă Caransebeşului acestei din urmă alegeri, declară, că decă partida naţională română s’a vărfută îndemnată de a întrebuinţa mijloce mai aspre, causa este, că şi faţă cu dânsa situaţiunea s’a înăsprită în urma acelei procederl, care a adusă cu sine aprope deplina eselu-dere a partidei naţionale române din dietă. Din parte-mi fiă-ml permisă de a readuce în memoriă onoratului Comitetă, că eu încă mai de multă am esprimată acea vedere a mea, după care în părţile ardelene consideră ca nedreptă împărţirea cercuriloră electorale şi stabilirea censului deosebita de acela, ce esistă în celelalte părţi, pentru că suntă vătămă-
tore faţă cu Românii. Şi nu numai că s’a susţinută acestă stare de lucruri, der durere! ea s’a desvoltată şi mai departe prin aceea, că cu ocasiunea alegeriloră generale trecute atâtă în urma activităţii guvernului, câtă şi a factoriloră diferiţi ai societăţii, poporulă română nici •îiî celelalte părţi ale ţării n’a putută să-şi validiteze dreptulă constituţională de a participa la representanţa ţărei. Aflu de necorectă acestă procedere şi din a-celă punctă de vedere, că printr’ânsa, afară de falsificarea principiului de re-presentaţiune, nu s’a putută dobândi absolută nici ună altă resultată, der mai alesă o aflu necorectă pentru aceea, pentru că stă în contracficere cu egalitatea de dreptă, cu dreptatea, şi 4âu numai acesta ne pote da în mână firulă Ariadnei, care ne pote scote din drum ală rătăcită pe care amă apucată în cestiu-nea naţionalităţiloră. Decă partida na-ţionalităţiloră. Decă partida naţională română nu s’a putută împăca cu situaţiunea devenită mai rea şi pentru demonstrarea ei a căutată mijloce mai aspre : putemă să regretămă, că raporturile s’au desvoltată astfeliu, der în pro-cederea ei nu se pote vede alta, decâtă espresiunea simţului de dreptă şi tocmai documentarea, că poporulă română se alipesce de dreptulă şi de datorinţa lui de a ave influinţă asupra conducerei a-faceriloră publice, că la masa întinsă a drepturiloră de cari trebue să se bucure toţi în comună în patria comună, vre să-şi ocupe şi ea loculă său.
Nici nu mă îndoescă, că ore-care iritaţiime, ce s’a produsă prin afacerile din Caransebeşă în opiniunea publică, va fi înlocuită în scurtă timpă prin ună modă de cugetare mai liniştită, atâtă mai vîrtosă, că pe când partida naţională română nu numai ea însăşi a luată disposiţii, ca să nu rămână ciuntată cor-pulă representanţei ţărei, ci totodată a onorată cu încrederea ei pe ună Maghiară : ea lucrândă astfelă se pote provoca cu deplină dreptă la aceea, că se portă cu deplină respectă faţă cu insti-tuţiunile statului, precum şi la aceea, că în acţiunea din vorbă nu a condus’o o pornire duşmănosă în contra Maghia-rimei. Şi priviţoră la acesta din urmă fiă-ml iertată a arăta din nou cu astă ocasiune, ceea ce mai de multe ori am repeţită, că adecă şi simpatia documentată faţă de neînsemnata mea personă mai pe susă de meritulă meu se pote considera ca ună semnă îmbucurătoră, că în mănia atâtoră neînţelegeri şi frecări, între Români şi Maghiari nu esistă o antipatiă ce ar fi ascunsă în natura celoră două rasse şi de aceea nu s’ar pute învinge, antipatiă, care ar pute face şi în viitoră îndoiosă convieţuirea loră pacinică; pornirea antipatică, care-şl are rădăcina în natura unei rasse nu face escepţiunî, nu primesce şi nu răsplătesce amiciţia.
Cireumscriindă onoratulă comitetă natura mandatului câştigată de mine, o face acesta cu o francheţă şi cavale-rismă bărbătescă, care ne aduce aminte, că numirea de generosa gens hungara amă câştigat’o ca proprietate a tuturoră lo-cuitoriloră patriei, pe când încă lumea nu deosibea în acestă patriă naţionalităţi singuratice. On. comitetă constată, că punctulă meu de vedere este diferită de acelă ală partidei naţionale române, şi decă cu tote acestea depune mandatulă de deputată în manile mele, prin acesta
totă aşa de puţină se lapădă de punctulă său de vedere, pe câtă de puţină mi-lă impune mie ca condiţiune.
Pote că unii ară pute fi nedumeriţi din causa accentrărei acestoră contraste, de aceea fiă-mi iertată a mă provoca chiar la scrisorea prea preţiosă a on. Comitetă, din ală căreia cuprinsă credă că potă să câştigă deplină liniştire. Cu tăriă a binevoită a declara, că nu esistă în acestă ţâră poporă şi partidă, care să fiă întru atâta pătrunsă de simţulă de solidaritate în privinţa întereseloră de esistenţă, ce legă pe Maghiară cu Română, ca poporulă română şi partida naţională română. Der afară de accentuarea solidarităţii acesteia, vădă cu aceeaşi gravitate esprimată şi vederea, că politica de stată actuală, supusă criticei, „pune seriosă în risică pănă şi supremulă interesă de stată, opera internei consolidări a patriei, şi acesta în celă mai ne-respondabilă şi uşuratică modă44. Partida naţională română este der pătrunsă de necesitatea consolidărei interne, aşa-der ea consideră ca interesă supremă ală statului totă aceea ce consideră şi Maghiarii, întâlnirea acesta a intereseloră şi a a-preţiărei loră eserciază o putere a sorţii necontrastabilă asupra raporturiloră nos-tre sub a eăroră presiune vomă afla, pentru-că trebue să aflămă, calea şi modulă împăcărei acelei contrarietăţi, ce mai pote esistă între programa partidei naţionale române şi între acelă punctă de vedere, pe care aţi binevoită ală semnala ca ală men.
Onoratulă Comitetă nu cere ca eu să representă causa naţiunei române, ci numai causa patriei. Esprimarea acestei dorinţe în ăstă modă, ia ascuţişulă deosebirei ce s’ar pute face între causa naţiunei române şi causa patriei, şi să-mi fiă iertată a spera, că decă, servindă causa patriei, n’aşă pute să despartă causa acesta de causa română, cari, după mine, suntă strînsă legate, nu aşă întim-pina cu reprobare trecerea dincolo a cercului, care mi-a dată mandatulă, fiă-mi iertată, de pildă, a arăta pentru ce eu nu potă să deosebescă cele două cause una de alta. Eu, care nu numai că nu credă, că ar pute fi ignorată, der pe deplină recunoscă fiăâărui poporă îndreptăţirea de a ave consciinţă de sine naţională, care sciu, precum esperienţa do-vedesce neîndoiosă, că cultura nu are ună promovatoră mai puternică, decâtă ambiţiunea naţională, care recunoscă, că nu numai cestinnea esistenţei unui po-porâ singuratică, der şi cestiunea esis-senţei staturiloră este o cestiune de cultură: sunt pe deplină convinsă şi despre aceea, că nu numai că ară fi necu-viinciosă de a voi să strîngemă în cer-culă aşa numitei unităţi de cultură ni-suinţa de înaintare, ce se arată cu atâta putere la Românii noştri din patriă, der este chiar în interesulă patriei comune de a sprijini acea nisuinţă din partea statului în măsură dreptă.
D-Vostră ml-aţl dată mână liberă, fiă-mi der permisă acum, când erăşl suntă chiemată a păşi pe arena parlamentară, a declara, că nestrămutată mă alipescă ele acea convingere ce m’a condusă în mica mea lucrare pe tă-rîmulă afaceriloră publice. Nestrămutată mă. alipescă de acelă punctă de vedere ce l’am susţinută pănă acuma în causa independenţei statului nostru şi în cestiunea naţionalităţiloră. Aceste două ceştiunî cardinale stau, după convinge-
Nr. 113
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
In urma unor# săpături, s’au găsit# în judeţulă Oltu din România mai multe monede antice de pe timpul# împăraţilor# romani Traiană şi .Iustini ană.
*
* *
In Dobrogea, în împrejurimile oraşului Tulcea, s’au iviţii locuste. S’au trimişii trupe pentru esterminarea acestui
flagelii.
Ungurii şi Jidovii.
De unu timpu încoce „Kolozs-varu publică c}ilnicu articulî înverşunaţi în contra preoţilor# români, în timpu ce de altă parte aduce mereu elogiurî la adresa Evreilor#. La procedura acesta a lui „K-r“ se alătură între alţii şi faimosul# inspector# de scole unguresc# al# comitatului românesc# Uniădora, Rethy Lagos, publicând în nr. 120 dela 26 Maiu alu lui „K-r“ unu articul# de fond#, din care estragemu următdrele:
Fiindă vorba de Evrei, Rethy nu negă, că la aceştia adeseori pote omul# vede lăcomia de avere şi alte însuşiri de asemenea natură, prin care Evreul# se deosebesce forte multă de Maghiară, se deosebesce chiar# şi de ori ce omă civilisată. Der în decursulă îndelungatei sale activităţi ca inspector# de scole a aflată şi multe însuşiri bune în Evrei, mai vîrtosă din punctulă de vedere ală statului şi ală naţiunei ungurescl.
IsolaţI fiindă Evreii unulă câte unul prin marea cea vastă românescă a comitatului Hunedora, fiă-care dinei caută ocasiune ca să-şi instrueze copilulă în limba ungurescă. Evrei, cari să se con-topescă în sînulă naţiunei române, c^06 Rethy, numai 2 a vădută în vieţa lui, anume o femeiă, care fără consensul# familiei sale se făcu gr. or. pentru a se pute mărita după alesulă seu, şi ună bărbată din părţile Orăştiei, care asemenea din cause de căsetoriă, precum şi în speranţa câştigărei unei funcţiuni în comună, îşi părăsi legea evreescă, îşi luâ nume românescă şi se alătura la confesiunea gr. or.
Acestea însă suntă nisce escepţiunî peste măsură rari. In genere Evreii sunt înclinaţi spre Maghiari. Decă Evreulă are numai ceva putere, băetulă şi fata sa şl-o duce pe câţi-va ani la scdlă ungurescă. Mai de multă Evreii aveau multe scoli confesionale şi scoli private de ale loră; după ce însă se infiinţară prin centre scoli ungurescl, fără multă resistenţă Evreii încetară cu şcolile loră şi-şi trimiseră copii la şcolile unguresc!, fără să fi fostă constrînşl a face acesta.
In Certeşul-superioră unu Maghiară, care elă însuşi nu scia bine limba maghiară, ae lăuda cătră Rethy, că copii
săi au începută să înveţe bine limba maghiară dela o familiă jidovescă, ce se mutase acolo din Rapoltulă mare, cu tote că — cjice Rethy — în Răpoltă la scolă cea bună ungurescă abia se află 30 de şcolari înscrişi, în raportă cu 140 de şcolari înscrişi la scola românescă, er dintre Maghiarii în vârstă mare parte nici nu prea sciu unguresce.
Unde se află 8—10 Evrei într’o scolă ungurescă, aceia formeză deja aluatulă pentru conversaţiunea maghiară. „Eu — continuă Retty — ţină de datorinţă în numele adevărului să declară, că ei (E-vreii) suntă prea bunii mei soţi de muncă.44 Mai de multă au învăţată şi propusă în limba nemţescă; acum în unica scolă ce-o mai au încă în acestă comitată, limba de învăţământ# este esclusivă cea maghiară şi pe mine s’au obicinuit a mă saluta cu cuvinte: „Hazâdnak rendiilet-leniil legy hiive, o Magyar. “ In adevără, pentru acestă alipire, ei merită din partea nostră să fiă stimaţi. In fine recunosc© Rethy că Evreii „în multe locuri au câştigată pentru ei proprietăţile vechilor# proprietari maghiari,44 der <jice că numai dela abilitaţea~Unguriîoră depinde, ca aceste proprietăîTs¥Tîă anga-giate a ajutora s c op urile ~p âtrto tieă.
Dela Sinod! eparcbialn din Arai.
Din agendele mai momentuose ale Sinodului eparchială aradană din anulă acesta mai publicămă, pe lângă datele reproduse în Nr. 105 ală foiei nostre, următorele:
La propiAierea Consistorului, Sino-dulă dispune a se înfiinţa în fiăcare pro-topopiată câte ună fondă protopopescă menită a servi cu timpulă ca ajutoră la acoperirea trebuinţeloră ce se voră ivi.
Din raportulă senatului strînsă bi-sericescă dela Consistoriulă din Oradea mare aflămă, că la jurisdicţiunea Con-sistoriului gr. or. din Oradea mare aparţină 6 protopresbiterate cu 6 protopres-biterl actuali, 243 parochii matre şi 117 filii cu 213 preoţi, er 30 parochii suntă vacante din lipsa dotaţiunei. Numărulă preoţiloră aparţinători la jurisdicţiunea numitului Consistoră a fostă la finea anului 1887 :	186 parochl, 27 adminis-
tratori parochialî şi 9 capelani. In de-cursulă numitului ană au reposată 4 preoţi au eşită de sub jurisdicţiunea a-cestui consistoră 2 preoţi, s’au chiroto-nită 6 clerici absoluţi.
La finea anulai 1887 pe teritorulă Consistoriului aradană au fostă 29.994 case, 164,397 credincioşi. Numărulă născuţiloră în decursulă anului 1887 a fostă de 9667, şi anume prunci din pată legiuită 8384, er din pată nelegiuită 1283. Numărulă reposaţiloră a fostă de 7662, dintre cari 83 au murită
de morte silnică. In decursulă anului au emigraţii 420 şi au emigrată 164 indivizi. La alte confesiuni au trecută dela confesiunea ortodoxă 14, er dela alte confesiuni au trecută în sînulă bi-sericei gr. or. 92 individ!. Numărulă sufleteloră în comparaţiune cu anulă 1886 a crescută cu 1219. S’au cununată 1657 părechi, în comparaţiune cu anulă 1886, în carele s’au cununată 1721 părechi, resultă ună scăc}£raentă de 64 cununii.
Cu privire la numărulă concubina-teloră, care la finea anului 1887 pre te-ritoriulă Consistoriului din Oradea mare a fostă de 2090 —Sinodulă aviseză Consistoriulă a se conforma în acestă afacere conclusului sinodală luată asupra raportului Consistorului eparchială din Aradă. Se raporteză mai departe din partea Consistorului din Oradea mare, că mai în fiăcare protopresbiterată apar-ţinătoră jurisdicţiunei acelui Consistoră s’au înfiinţată fonduri tractuale.
Cu privire la cestiunea referitor© la francarea epistoleloră oficiose, decă voră fi prevăzute cu adresa scrisă numai în limba română, Sinodulă la propunerea deputatului Dr. Iosifă Gală, decide, ca acestă causă să se înainteze Consistorului metropolitană, dimpreună cu resolu-ţiunea ministerială primită în acestă causă de cătră Consistorulu din Aradă, pre lângă recercarca, ca să facă paşii ce va afla mai departe de lipsă în acestă causă.
Cu privire la propunerea Consistorului din Aradă de a se investi o parte din fondurile diecesane în realităţi, şi în specială în pământuri, sinodulă autori-seză p|> Consistoră de a face încercări în acestă privinţă, reservându-şl însă dreptulă de aprobare, şi autorisândă consistoriulă ca în casă de urgenţă spre acestă scopă să conclieme imă sinodă estraordinară.
Cu privire la conclusulă congresuală, pe lângă care s’a transpusă spre opi-nionare propunerea de a se înfiinţa o academiă teologică pentru întrega provincia metropolitană, sinodulă la propunerea comisiunei organisatore a luată ur-mătorulă condusă:
In considerare, că înfiinţarea unei academii teologice pentru întrega pro-vinciă metropolitană stă în strînsă legătură cu organisarea şi ameliorarea dotaţiunei parochieloră, precum şi în considerarea, că cu mijlocele materiali disponibile oparchia Aradului abia este în stare a acoperi spesele trebuincios© pentru susţinerea şi îmulţirea şcoleloră sale propri, sinodulă nu pote adera la propunerea de a se înfiinţa o academiă teologică în Sibiiu, cu atâtă mai vârtos# nu, cu câtă tendinţa trebue să fiă de a
rea mea, în cea mai strînsă legătură. Ungaria numai atunci pote să-şi elupte independenţa sa de stată, decă prin crearea de bune relaţiunl între diferitele naţionalităţi se realiseză în sînulă său consolidarea de stată internă. Numai decă vomă privi cu linişte faptulă, că în a-cestă patriă locuescă naţionalităţi diferite, şi decă vomă cumpăni nepreocupaţi şi cu dreptate ceea ce pretinde de-o-parte egalitatea de dreptă, de altă parte unitatea statului: numai atunci va fi posibilă să realisămă acele bune relaţiunl şi să aşeZămă independenţa de stată a acestei ţări pe basă sigură, pe când o nisuinţă întemeiată pe ună factoră îndo-iosă şi pe nisce scopuri nerealisabile ar pute aduce cu sine numai ameninţarea sorţii şi a viitorului patriei.
Cu distinsă stimă
Ală D-vostre Andornak, 28 Maiu 1888.
plecată servitoră
Ludovic# Mocsary
deputată dietală.
SCIRILE pn/JEI.
Dela comitetulă Associaţiunei transilvane primimă asemenea ună anunciu despre mortea vice-preşedintelui său Ia-cobO, Bologa. Comitetulă a decisă să-şî arate in corpore condolenţa faţă cu familia răposatului şi ca la mormânt# să ţină secretarulă I Georgie Bariţiu ună cuvântă funebrală. Şi din partea consiliului de direcţiune ală institutului „Albina44, care a luată disposiţiunî de ase onora în modă distinsă memoria fostului său preşedinte, amă primită ună anunciu funebrală.
*
$ *
In oraşulă Brăila, din România, s’au luatu măsuri pentru a se închide tote cafenelele de nopte. Motivul# acestei măsuri prea salutare şi vrednice de totă lauda a fostă — după cum cetimă în „România viitore44 — păzirea integrităţei morali a populaţiunei, şi mai vîrtosă a tinerei generaţiuul.
*
* *
D-lă dr. AssaJci va merge la congresul# medicală din Barcelona ca delegată ală guvernului română.
*
* *
D-lă A. Ballu, autorul# planurilor# palatului justiţiei din Bucurescî, a dobândită din partea Academiei Betelor-Arte din Parisu, pentru aceste planuri, premiul# rDucu ce se dă pentru înaltele studii architectorale.
*
* *
D-lă Teodoră, [studentă în litere şi dreptă în Iaşi, a fostă alesă ca să re-presinte universitatea din Iaşi la universitatea din Bologna.
* *
*
FOILETONULU „GAZ. TRANS.44
Revistă literară.
IX.
Din revistele literare trecute s’a putută totă insulă convinge, că „poeţii44 despre cari am vorbită nu suntă poeţi, deşi au scrisă volumurf de versuri, deşi unii naivi îl-au asigurată şi nemurirea, subiect# cântată, de cei mai tineri mai alesă, cu multă nemodestiă. Au cântată cu toţii amorul# şi patria; der nici unulă nu ne-a procopsită cu ceva nou, cu idei originale, ori imagini nouă, primenite, şi limba au ehinuit’o, de ţl-e jale de ea. Limba o mânuia răposatul# Lăpâdatil bine, căci o studiase în popor# şi în cronicari, der păstrând# şi o înrudire bine pronunţată cu latiniştii; cuprinsul# i-a lipsita însă şi lui aprope în tote creaţiile ; de lipsa de idei şi sentimente este şi dânsul# consciu, din care pricină se şi porecleşte în prefaţa încercărilor sale în literatură „pigmeu44. Şcia şi spunea ce este, sigură fiindă, că alături cu mediocrităţile nostre nu va rămâne necunoscută, că va găsi şi elă ună loc# în literatura română „fiă măcar# şi după uşă*, pum Zicea elă. Lumea l’a ţinută minte,
câtă vreme a trăită şi a scrisă. AstăZl e uitată. De aceeaşi grabnică uitare voră ave parte şi ceilalţi „poeţIu, ce suntă mai slabi, şi de cari ne-amă ocupată ori ne vomă ocupa mai apoi.
Dintre aceste sarbede apariţii ese mai în lumină , sfiosă, der purtând# fn sine multă nădejde, figura tinărului (fe-orge Coşbucu.
Câte-va broşuri mici şi câte-va po-esiore e totă ce-a publicată densul#. De aceea îlă voră fi şi trecută cu vederea unii omeni, de cari grăiamă în a treia revistă, alţii nu’lă voră fi cetită deplină, ori nu’lă voră fi înţeles#, pentru-că de l’ară fi cetită şi înţeles# nu ară fi declamată Pămentuia Turcului, când aveau la îndemână alte creaţii ale lui, cari dovedesc# ună talent# şi o pricepere netăgăduită.
Cum s’a scrisă pănă acum am arătată în analisele din trecută. „Poeţii44 noştri se înnecaseră într’ună sentimentalism# comună, ori se rătăciseră în „pustiuri de idei... Coşbucu se desface dela începută de cetaşii poeţi, şi nu’şl cântă ofturile inimei
înşirând# cuvinte gole,
Ce din coda au se sune...
vorba lui Eminescu, ci doritor# să dea ună cuprinsă originală producerilor# sale, se opreşce prin popor#, şi’lfi studiază cu multă pricepere. Basmul# şi legenda îlă pironeşcejpe „laviţele vetrei44, unde le povestesc# „finii şi cumetrii iarna când e lungă noptea44. In Atquenos! poetul# îşi cântă însuşi împărăţia acesta de poesiă şi de mitice figuri, le cântă înţelesul#, Căci basmulu scie
Sub ună ideală s'ascundă palide realităţi, şi veZl astfel#, că şi fantasia si cugetarea îi este robă deplină acestor# creaţiunl ale poporului. Şi aşa se întâmplă, că şi robia te face stăpânitoră peste gândirile şi simţirile mulţimei.
Aceste gândiri şi simţiri ale mulţimei nostre le cunosce Coşbucu totă aşa de bine, ca şi pe CosinZeana şi Pipăruşă şi Cală-galbenu din poveşti. Mulţimea este isteţă „ca ună proverb#44 si gândi-tore, şi ’n ^Filosof i şi Plugariiu lui Coşbucu mintea ei ascuţită şi naturală răsuflă din povestirea, cam cheltuitor© de vorbe, de altfeliu, ca şi „Pâmentulă Tur-cului“. Şi trecând# pe lângă plugar#, după ce i-a mai ascultată şi descânte-cile, ce le foloseşte în vDraga mamei,u poetul# se opresce la strungă, la păcu-
rar#, îlă urmăresce pasă de pasă, îi pătrunde în gând# şi ’n -inimă şl-apoi îlă cântă în Dragostea păcurărcscâ, după ce „l’au răspunsă* Nemţii cătană. Şi-n jalea păcurarului veZl jalea întelesă şi a-dâncă a flăcărui fecior# ardeleană dusă în ţeră streină. Acolo n’are tată, n’are fraţi, n’are oi şi flueră, n’are nici sărbători. De-aceste sărbători Coşbucu, poetulă, asemeni ţine semă şi în Armindeni es-plică originea uneia din ele.
Citându-le împreună nu vreu sg Zică că tote aceste creaţii suntă de e-gală valore, ci vreu să arătă de-ocam-dată materialele ce-a găsită Coşbucu în popor#. Astfeliu materialele îi şi suntă originale românescl. A sciută să le gă-siescă, şi a sciută să le şi folosieseâ. Accentuez# acesta mai alesă pentru că şi alţi „scriitori14 de-ai noştri au cercată să tragă folos# din ele şi au ajunsă, bieţii, să pună în gura cadîneloră tur-ceşcl vorbe ca: bădişore ş. a. şi-au făcută din frumosul# graiu poporală o limbă ridiculă în scrierile loră. Altfeliu e graiul# lui Coşbucu; elă curge uşoră şi netedă şi-i dulce ca fagurulu de miere. Suntă puţine versurile, în cari găsesc!
Nr. 118.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
forma din fiăcare institutu teologicii o academiă teologică.
Cu privire la conclusulii congresuală de sub Nr. prot. 189 din anulă 1881 în cestiunea înfiinţărei unoră Episcopii nouă îu provincia nostră metropolitană Sinodulă la propunerea comisiunei a luată ur-mătorală condusă:
a)	In ceea ce privesce loculă, a-cestă Sinodă avendă în vedere interesele vitale ale biserieei sale, se prenunţă pentru infiinţarea, respective renfiinţarea episcopieloră istorice romane gr. or. din Oradea mare şi Temişora, ale câroră teritoriu vechiu ar fi a se rentregi prin adnecsarea părţiloră mărginaşe ale ar-chidiecesei, însă fără ca prin acesta să devină micşorată dotaţiunea archierescă, care are a-se sistemisa în suma de celă puţină 800 florini pentru fiecare Epis-copă.
b)	In ceea ce privesce realisarea in-fiinţării acestoră două episcopii, Sinodulă acesta constată, că de astă-dată nu dispune de mijlocele materiale trebuinciose spre acestă scopă.
Cu privire la reportulă Pre Sânţiei Sale părintelui Episcopă diecesană, ca vicepreşedinte ală delegaţiunei congre-suale în causa despărţirei ierarchice de cătră Şerbi — Sinodulă constatândă, că causa despărţirei ierarchice a luată ună avântă însemnată, de când acesta s’a încredinţată Pre Sânţiei Sale, voteză în unanimitate recunoscinţă şi mulţămită protocolară pentru zelulă şi activitatea desvoltată de Pre Sânţia S’a întru promovarea causei despărţirei ierarchice de cătră Şerbi.
La interpelarea deputatului Paulă Rotariu în privinţa suspinderii profeso-, rului şi ieromonachului Vasiliu Mangra, Prea Sânţia Sa D-lă Episcopă dechiară, că deşi cestiunea acesta nu aparţine la competenţa Sinodului, totuşi din stima, ce-o are cătră venerabilulă Sinodă, res-punde, că motive grave şi ponderose de morală, ordine şi disciplină au îndemnată atâtă pe Consistoră, câtă şi pe Pre Sânţia Sa, ca autoritate supremă asupra monachiloră, la suspinderea numitului profesoră şi ieromonachă.
Interpelantele se dechiară nemulţă-mită cu respunsulă, er sinodulă, cu es-cepţiunea a trei voturi, ia la cunoscinţă respunsulă Pre Sânţiei Sale.
Cu privire la reportulă Consistoriului referitoriu la paşii întreprinşî pentru infiinţarea unei şcole de fetiţe şi a unei preparandii de fete în Aradă, — Sino-dulă ia la cunoscinţă, că afacerea acesta se află încă sub pertractare, şi aşteptă ună reportă detaiată la procsima sessiune sinodală.
câte ună defectă limbistică, şi decă gra-iulă nostru e cam molatică, Coşbucu îlă venjoseşte pe ici pe colo cu puternice cuvinte ardeleneşti, şi alteori îlă conden-seză eu multă putere. De-odată cu materialele originale, poetulă a primită şi limba poporului, într’o frumseţă şi cură-ţeniă neobiclnuită la noi.
Astfeliu Coşbucă întrunesee în sine calităţile ce au îndemnată pe Alexandri 8§ scriă frasa, că „Românulă e născută poetău, o frasă înţelesă, precum se vede, la noi aşa: „sum română, deci sum poetău şi astfeliu potă scrie, fără să mai ţină gemă cum au scrisă alţii, fără să mai studieză ce şi cum au scrisă şi străinii... Coşbucă nu a înţeles’o aşa. „Atletulu din Argosu, „Logica Auguriloră*, câteva traduceri şi imitaţii mici dovedescă, că Coş-bueit şi studiază, preoum asemeni îmi este Străjerulu o dovadă, că densulă se îndeletnicesc© şi cu cestiunî sociale, că se şcie scoborî din lumea poveştiloră şi ’n aceea a „palideloră realităţi", că le înţelege, le simte şi le descrie, chiar pre întunecată — scurtă Coşbucu şi cugetă şi studiază; si acesta este o împrejurare, ee-i ridicolă să-o mai accentuezi prin alte
1	Valea-Bârgăului, 25 Maiu 1888.
(ţfiua de 3 (15) i£aiu a. c., — Şcdla comunală din Borgo-Tiha.)
Onorate d-le Redactoră! Memora-L bila cji de 8 (15) Maiu a. c., precum în-1 tr’alţl ani aşa şi ăstă-timpă, s’a sărbată
•	cu demnitate, de ună numără frumosă . de cărturari de pe acestă vale în ospi-
tala casă a d-lui proprietară Atanasiu Uşeriu.
încă în Nr. 81 a. c. al preţuitei „ Gazete u ) am fostă promisă On. cetitori) de-a des-i făşura încâtva fasele prin cari a trecută t înfiinţarea şcolei comunale din B-Tiha, şi că după cele întâmplate, cari suntă 1 motorii cari au precipitată înfiinţarea a-' cesteia.
i Destulă, că mai bine de-o jumătate
-	de ană avemă dascălă comunală, care 5 fără de-a preste în schimbă vre-o oste-
nelă trage din sleita visteriă comunală ’ 'Ună salară cinstită. Astă4î avemă şi
*	şcolă comunală, adaptată, lucru firescă,
-	totă de: pe spatele opincariloră din sată şi cine îmi va pute garanta, că cu înce-putulă anului şcolastică viitoră nu vomă fi puşi în neplăcuta posiţiă de a vede şi
^ elevi întrensa; căci vedl... multe-amă vâ-
-	dută în Comitatulă şi ţinutulă nostru, de > când ne-amă indatinată a ne arăta slugi
prea plecate — şi apoi mare-i voinţa pu-. temicului şefă comitatensă, şi nu‘ mai mică energia finului său Havasy; er faţă cu aceştia tare neînsemnată şi nechibzuită zelulă şefiloră din comună, cărora în mare parte — deşi se ’ncercă a invi-novăţi pe alţii — este *de a li-se mulţămi, pote din sciinţă ori din nesciinţă, ceea ce avemă. Der mai înainte de a întră în me-ritulă afacerei, fiă’mî permisă de-a face o mică abatere.
E lucru sciută de totă insulă din Comitatulă nostru, că de când baronulă Bânffy a fostă numită şefă Comitatensă şi de când pe finulă său Havasy şi-l’a adusă ca inspectoră reg. de şcole, aceşti doi aprigi propăgătoră ai ideii de stată, sprijiniţi fireşce şi de ceilalţi adicţl sub-alternl, totă activitatea sl-au îndrep-tatu-o întru a înfiinţa încâtă numai e cu putinţă prin comunele din comitată şcole de stată şi comunale şi în deosebi în comunele din fosta graniţă năsăudeană, ca de pildă: şcola de stată din B.-Prundă, şcole comunale: în Salva, Telciu, Nepos, Ilva mică, Ilva mare, Măgura, B. Tiha. Că cum şi cu ce scopă o facă acesta o scimă prea bine cu toţii. De-a cutropi şcolele confesionali, singure, în cari se mai cultivă graiulă românescă, ca cu atâtă mai uşoră să-şi potă ajunge ţînta maghiarisării.
Autorităţile nostre şcolastice confesionale dimpreună cu alţi voitori de bine ’şi mai cu deadinsulă preoţii în calitate de directori şcolari, vădândă aceste ma-chinaţiunl duşmănose, ară fi trebuită ca să-şi pună totă energia spre a ţină şcolele confes. în cea mai bună stare adaptându-le întru tote după recerinţele legei, ca nici cea mai neînsemnată scădere să nu li se potă afla. Unde au făcută astfelă — decă nu din alte pricini — nu suntă şcole de stată, der nici comunale, unde nu, le putemă vede ca de pildă şi în comuna B.-Tiha. Şi 6re cari suntă scăderile, ce de timpuriu fiindă îndreptate de cei competenţi ară fi împe-decată în B.-Tiha înfiinţarea şcolei comunale ! ?
ţări, der la noi constitue ună titlu de laudă, de merită faţă de plebea miseră a poesiei...
Astfeliu este evidentă, că d-lă Coşbucu este ună poetă, cu ale cărui creaţii şi criticii şi publiculă ară trebui să se îndeletnicescă mai seriosă. Criticii, cari au lăudată veştecjite „flori de tomnă“, descrierea unei „ciarde" ş. a. ară fi trebuită să vorbescă. Obiecţiunea ce ară pute-o ei face, că d-lă Coşbucă este ună talentă, a cărui putere şi calităţi nu suntă desvoltate încă deplină, ci fragmentarică numai, ară mărturisi mai multă slăbiciunea loră. A nu vede în începuturile lui Coşbucu tote elementele, ce ’lă voră face ună bună şi cu nume poetă, ar însemna că nu avemă pricepere şi ar fi şi o ne-dreptăţire a talentului, căruia i se cuvine cinste, arăte-se de ori unde s’ar arăta...
G. B. Dulci.
P. S. Pentru controlarea observări-loră, ce voiu face, ar fi de dorită, ca cei ce urmărescă aceste reviste să’şl procure scrierile lui Coşbucă, apărute în biblioteca poporală a „ Tribunei “.
Intre altele voiu enumăra urmă-torele:
Ară fi trebuită să se deschidă la tirapă postulă de ună ală doilea învăţă-toră la şcola confesională. Mai înainte de ce a visitată inspectorulă Havasy şcdla conf. şi a aflată într’ensa ca învă-ţătoră şcolară pe ună individă fără de nici o cualificaţiune, să se fi publicată concursă şi pe acestă cale să se fi completată postulă de ală doilea învăţătoră c’ună individă după tote recerinţele legei cualificată.
Şi decă tote acestea presidiulă senatului şcolastică confes. ca romă cu multă praxă ce pretinde a fi, n’a stăruită ca la timpulă său să se săvîrşescă, atunci îndată după prima provocare a inspectorului de a corespunde legei ar fi ' trebuită: ca postulă de învăţătoră secundară să se fi completată c’ună individă cualificată în totă regula; şi nu erăşl pentru a doua oră c’ună absolventă de pedagogiă fără esamenulă de cualificaţiune ; căci — după păţania altora — bipe a sciută, că inspectorulă Havasy— fiindă legea elastică — o interpreteză cu totulă altcum, decâtă Consistorulă nostru diecesană, şi mai alesă aşa, după cum lhi .mai bine îi vine la socotelă spre a-şî ajunge ţînta.
E dreptă, că atunci când s’a completată postulă de ală doilea învăţătoră cu absolventulă de pedagogiă, numai singură acesta fusese concurentă, dâr pentru aceea nimica nu s’a spusă de a se repara erorea mai târdiu când publi-cându-se concursă pentru postulă de primă învăţătoră erau ca concurenţi trei învăţători cualificaţl dintre cari alegendu-se unulă ca primă învăţătoră cu unulă din cei doi se putea completa postulă de ală 2-lea învăţătoră şi aşa ar fi fostă scutiţi de vecsaţiunile inspectorului şi de ameninţările solgăbirăuluj că cu brachiulă va fi scosă din postă învăţătorului secundară.
Dâcă tote cele amintite s’ară fi îndreptată de cei chiămaţl, pănă când nu era pre târziu, mai înainte de a să decreta din partea politică înfiinţarea şcolei comunale şi decă notarulă şi primarulă ar fi fostă mai cu multă rîvnă cătră interesele comunei şi ar fi dată mai puţină sprijină autorităţiloră politice, respective s’ar fi nisuită a-şî îndeplini numai datorinţa faţă de acestea şi nu de a-sl câştiga merite înaintea loră, atunci sum convinsă că cu-o sarcină amă ave mai puţină noi Tihanii după capă fiindă scăpaţi de şcolă comunală. Ce e dreptă, că senatulă confes. şl-a făcută datoria protestândă în contra înfiinţării şcolei comunale, der când? Atunci când casa era în flacără şi nu mai era nădejde de mântuită, da atunci când înfiinţarea era decretată, proiectulă de spese făcută şi fruntaşi din primăria comunală dintre cari unii erau totă odată şi membri în senatulă şcol. conf. şi şi în cela ală şcolei comunale sprijineau — dupăcum amintii ca sS-şî facă merite — înfiinţarea ei, er ca învăţătoră secundară conf. era totă ună individă necalificată — pretextă de ajunsă duşmaniloră şcdlelor nostre confesionale.
Etă der între altele unde zace buba înfiinţărei şcolei comunale din Borgo-Tiha!!
Avisă coloră ce-o caută aiurea!! !...
—Bărgăuanulâ. —
SCffil TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.“)
Parisu, 1 Iunie (IŞedinţa camerei.) Gervillereache interpeleză asupra declarâriloru d-lui Tisza cualifi-cându-le ca o nepoliteţâ şi ca una limbagiu, ce nu se unesce cu u-sanţele internaţionale.
Ministrulă de esterne răspunde, c& guvemulu a împărtăşită irita-ţiunea generală din causa vorbi-rei d-lui Tisza, A fostu în drept Tisza, ba a foştii chiar datoria lui, de a reţine pe industriaşii unguri dela participarea la esposiţia din Parisii, der n’a fostu în dreptă să 4ică, că evenimentele suntă de natură a da nascere temerei, că pacea dintre cele două ţări păte ii turburată pe timpulă esposiţi-unei.
Tisza, adauge ministrulă Go-blet, n’a fostă în dreptă să că guvemulă francesă nu e în stare a garanta ordinea şi siguranţa. Aceste suntă cwusârt nedrepte, pe cari Francesii nu le-au aş-
teptată, dela o ţerâ, pentru care ei în-iotdeuna au dovedită călduroase simpatii. Asemeni cuvinte, eşite din gura unui ministru-preşedinte, nu puteau rămâne neobservate.
Ministrulă a invitată pe am-basadorulă francesă de a atrage asupra acesta atenţiunea contelui Kalnoky. Kalnoky şl-a esprimată viua părere de rău asupra incidentului, declarândă că nici guvemulă, nici densulă n’au inten-ţiunea de a vătăma Francia. Apoi a declarată şi Tisza, că se alătură la aceste sentimente şi că n’a avută nici o intenţiune de a vătăma Francia. Aceste declarări i le-a făcută guvemulă aus-tro-ungară şi decă suntă sincere, depinde dela Tisza de a risipi ori ce neînţelegere.
Goblet a întrebuinţată ocasiu-neaspre a vorbi despre politica este-riorâ a Franciei, care, <ţise elu, este o politică eminamente de pace. Francia este fărte departe de orl-ce ideă ofensivă. Decă vrTună stată vecină (Germania) ia măsuri stri-căciăse, Francesii nu voră lăsa âă-i răpescă nisce recriminaţiunl nefo-losităre, ci ’şî reserveză de a lua şi ei la timpulă potrivită măsurile necesare (Aplause sgomotdse).
DIVERSE.
Esposiţiunea din Barcelona. D. John Lemoine scrie următorele cu privire la esposiţia din Barcelona: „Esposiţiunea din Barcelona nu este esposiţiunea arte-loră şi a industriei, ci a floteloră: o es-posiţiune de vase de cuirasate. Italia, Francia, Englitera şi Austria au trimisă în portulă dela Barcelona produsele loră cele mai din urmă şi cele mai frumose. Este totă ce represintă progresele civi-lisaţiunei. In acestă luptă, Italia e în capă. Vasele sale au pănă la 64,000 tone; Francia nu merge decâtă pănă la 58,000. Englitera pănă la 47,000, Austria pănă la 29,000. Să se mai 4i°& a-cum că Mediterana este o mare francesă. Se vede că Italia s’a deosebită. 0a şi personele de curândă şi repede înbogă-ţite, ca şi tote debutantele, ea şl-a pusă tote diamantele. Bătrâna Engliteră, care scie că are saculă cu bani, se duce cu o rochiă montantă, şi lasă pe soră-sa mai mică să se furlandiseaâcă.“
Rectificare. In articululă de fondă din nr. de Joi ală foiei nostre, l-iu în locă de „Desbaterea,“ este a se ceti „Debutareau ş. c. 1.
Cursulu pieţei BraşovA
din 31 Maiu st. n. 1888
Bancnote românescl Cump. 8.46 VencL 8.48
Argintă românescă . „	8.40	V	8.44
Napoleon-d’orl ... „	10.02	fl	10.04
Lire turcesci ... „	11.32		11.37
Imperiali	„	10.32	V	10.37
GalbinI	„	5.89	r	5.92
Scris. fonc. nAlbinau6u/0 „	101.—	w	—.—
» *» !> s°/o »>	98.-	r>	98.50
Ruble rusesc! . . . „	105.—	??	106.—
Discontulă .... 6V2—8 P© ană.
Cursulă Ia bursa de Viena
din 30 Maiu st. n. 1888. Renta de aură 4°/0 .......
Renta de hârtiă5°/0..............
Imprumutulă căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei «căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră terate de ostă ungare (3-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare ......
Bonuri cu clasa de sortare ....
Bonuri rurale Banată-Timişă . .	.
Bonuri cu cl. de sortare.........
Bonuri rurale transilvane........
Bonuri croato-slavone............
Renta de hârtiă austriacă ....
97.08
85.30
150.75
95.-
126.—
114.05
104.50 104.80
104.50
104.50 104.20 105.—
78.45
Renta de argintă austriacă ....	80.25
Renta de aură austriacă...............109.60
LosurI din 1860 ....................  135.25
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 866.— Acţiunile băncei de credită ungur. . 280.— Acţiunile băncei de credită austr. . *271.80
Galbeni împărătesei ................... 5.95
Napoleon-d’orI......................10.03‘/s
Mărci 100 împ. germane.................62.10
Londra 10 Livres sterlinge .... 126.70
Editoră şi Redactoră responsabilă:
Or. Aurel Mureşianu,
Nr 113.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Farbige Seidenstoffe von 85 kr.
pcrfcubet robensitnb ftiitfnmfe jotlfrei bas Fabrik-Depot G>. Hemienerţ (f. f.
f7of[iefcrant), Ziirieh. lîîufter umgctjenb. Sriefe ţO Fr. porto.
Rohseidene Bastkleider fl. 10.50 per Robe
feubct jollfrci bas F»I»rik-Depot fî. îîînftcr umgefjeTtb. Şricfc \,0 fr. porto.
Henneberiţ:
(f. F. fjoflieferattt), Zttrieh.
20,24—9
A vist d-lorft abonaţi!'
Domnii, ce se abonezâ din nou, se binevoiască a scrie adresa lâmurittl şi s6 arate şi posta ultimă.
Totodată facemii cunoscutu tuturoru D-loră abonaţi, că mai avemti. din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiimilorti „ Gazetei, “ precum şi câteva întregi colecţiunî, pentru cari se potti adresa la subsemnata Administratiune în casu de trebuinţă.


celu mai escelentu mijlocu în contra tuturoru insecteloru
foloseşte cu tăriă frapantă şi distruge insectele, ce se află, astflfeliu de iute şi sigură încâtă nici 0
urmă a lord nu mai rămâne.
Distruge totalu ploşniţele (păduchii de lemntt) şi purecii.
------------- m
Onră/ţă, ‘b-u.că/tă.riile ra,d-ica,ru. cLe priisîla, grâaacLa.cilo:rCL-Delătură imediată totă stricăciunea moliiloru.
Elibereză celu mai iute de supărarea muşteloru.
Aperă animalele nostre domestice şi plantele de totîi felulu de părăsiţi şi de bolele ce
urmeză din causa lorii.
Cu.raţă, ca desăvârşire capailăi <3.e padaiclii etc.
Se se observe stricta: Ceea-ce se vinde cântăritu în hârtia nu este niciodată Specia-litate-Zaclierl. “PQ
Numai în Sticle-originale veritabilă şi eftinfl de procurată dela deposituiu principală
PT I. Zacherl, Wien, I. Goldschmiedgasse 2.
I. L. & A. Hesshaimer Emil Porr Demeter Eremias Karl Schuster, farniac.
Iulius Hornnng „
I. Goos	,,
In R&d&uţa dela Domnii: C. Teichmann A. v. Rossignon A. Decani C. Deutsclier.
în Braşovu dela Domnii:
Heinricli Zlntz Cari Irk Heinrich Rliein Ratz Lajos Karl Kirr
Ferd. Iekclius, farm.
In Siretu dela Domnii: Israel Sommer Pli. Zettel I. Dempniak Ved.
Ed. Kuglei*, farm.
Iul. Milller, „
N. Grădinar loh. Lerclienfeld Karl Topfner George Stefanovid.
In Suceava dela Domnii: Natliau S. Hausierer E. Liska 1. Symonowicz H. Beiner.
In o-raşele celelalte si la ţară depositele de Zaeherlin veritabilă se potu vedea pe
plac aţele espuse.	■*»
56,12—3
PUBLICAŢIUNE.
Se publică prin acesta că pe diua de 2 (14) Iuniu a. c. se vorti vinde prin licitaţiune publică 7107 tulpini debradă circa 5000 metri cubici din pădurea aşa numită „ Măgura u diu Zemeşcl, proprietatea bisericei gr. or., în depărtare de 2 chilometri dela comună şi anume: pe basa conclusului comitetului parochialft aprobată de venerabilul^ consistoriu ar-chidiecesană precum şi de autorităţile politice.
Preţuiţi de strigare va fi 2 fl. (doi florini) v. a. de metru cubică; er condi-ţiunile speciale se potă vede oricând în cancelaria epitropiei parochiale.
Concurenţii voră ave a depune unii vadiu de 500 fl. v. a. în bani seu hârtii, de valore.
Zernescî, în 28 Maiu 1888.
74,3-i Epitropia parochiali
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei" ii 5 cr. se potii cumpăra în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al brecht & Zillich.
Bursa de Bucurescî.
Cotă oficială dela 19 Maiu st. v. 1888.
Cump. vend.
Renta română 5,,/0 . .
Renta rom. aniort. 5%
Renta convert. 6°/0 •	•
Impr. oraş. Buc. 20 fr.
Credit fonc. rural 7%
xo /
n	11	11 u ; I)
„	„	urban	7%	.
»	„	n	«%	•
X 0/
•i	11	ii	° ; i*	•
Banca naţ. a Rom. 500 Lei Ac. de asig. Dacia-Rom Ac. de asig. Naţională.
Auru contra bilete de bancă Bancnote austr. contra aură. . Aurtt contra argintă seu bilete Florinu valore austriacă .	.	.
90— 91.-90.— 35.— 105.— 89/ţ4 107.— 98.— 35.7, 945.-220.—
M-Vi 92.7, 90-V,
106.—
70
107.3/,
99.-
86.—
760.—
225.-
15.:74	16-
2.— 2.2-16.— 16.7, 2.01 2. '
IOSIF GAVORA.
Pentru lucru eminenţii şi gustu bunii la esposiţiunea regnicolară din 1885 din Budapesta, distinsă, cu medalia cea mare a esposiţiunii.
IF In Budapesta, strada Vâczy Nr. 17. "R§
Recomandil obiectele- necesare pentru
adjustarea Usericiloru şi capeleloru
cu cele ce sunt provedutti în abundanţă pentru preţurile cele mai moderate, şi lucra e
câtu se pote mai frumoşii, anume:
reuniuni de înmoi'-mentare.
Odăjdii felon
şi altele, după ritulu gr. orientalii.
Statue, policandre, potire şi. chipuri sfinte, sfeşnice pentru altariu şi de părete, candele. Iconostase, chipuri pentru fruntariu. înmormântarea Domnului etc. etc.
Prapori şi stindarde pentru reuniuni.
Stindarde pentru pompieri, copii de icolă, reuniuni industriale, reuniuni de cântări şi
Primescu repararea hainelorfi vechi precum şi aurărirea şi argintărirea pe lângă preţuri moderate.
Cusături cu aură, argintii şi mătasă şi haine bisericesci, cusute cu firă de aură, argintu şi mătasă.
Dantafe bisericesci. Invelitore de prestolu. Mărfuri bisericesci. Damaste etc. Punctualitatea mi-o potu avleveri priit mai multe sute «le epistole dfe reeunosciiiţa.
Cataloge de preţuri la dorinţă trimită libere de post-por	179,30—26
Subscrisulu consorţiu alu mesariloru recomandă onoratului publici! asortimentulîi său de mobile gata de mesaru şi îmbrăcate de tapiţieru, de cea mai bună calitate, cu cele mai eftine preţuri. în deposituiu său nou deschisă. Strada Vămii • Nr. o.
8	Cu distinsă stimă:
Primulu consorţiu braşovenu de mesarî pentru 9	construcţiuni şi mobile.
om
-1H-I H-rH-iaa.'i

De închiriaţii
In una din cele mai curate strade ale Braşovului se afla de închiriată pe timpulu dela 16 Iunie şi păun la 30 Augustu a. c.o
locvuian.ţâ eleg'a.rLtvL z:Q.oloi.lată,
constatâtore din douS odăi spre stradă, o tindă şi o bucătăria (cu dependenţele ei).
Pentru informaţiunî mai detaliate o se adresa la Jilkilb (i, Strada fllliariloru de josu (untere Burggasse) Nr. 263.
Hugămu pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei se binevoiască a scrie pe cuponiilu mandatului postai u si numeri i de pe fa şi a sul) care au primiţii diaruhl nostru până acuma.
___________________________________________ ^Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei4.
Tipografia A. MUR.EŞIANU Braşovu.