fifigcîiitnea, AdaiiisiratisfiM • TiMraîa: ’•
ERAŞOVU, piaţa mare Mr 22.
s-risorî nelranju.o au ze pri-n.escu, Mimusjr.p ^ uu se re-trimi ii!
Birourile ie ctacnii.
Braşavu, piaţa mare Hr. 22.
Inserate mai primescuSn Vlena:
SitdolfMosse. hd/nentUtn & Yoglţr : Otto Mmm) . Heinrich- Schalek, Aloi* lhrndl. M.I>ukt.,s, A.Oppelik, J. l)an-atberff; în Budapesta: A. T. Oold-ierger. Anton Metei, 1Ickitein Bertud; \x.Frankfurt: S.L.Danbe: InHam-burg: A. Steintr.
PreţulH inserţiunilorii: oserift fnirmondtl pe o coldnă 6 or. ii 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoi&lâ. Keclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. seu 30 bani.
BOazetau iese In fle-c^ra iţi.l
Abonamente patra Aistra-Ungaria
Pe unii antl S JL, pe şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Featm somnia si străinătate:
Pe unâ anu 40 franci, pe sâse lnnî 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la t6te ofi-ciele poştale din Intrn şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentnln peatrn Braşorn:
laadminisţraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unâanâ 10 fl., pe săse lunţ 5 fl., pe trei l«nS 2 fl. 50 cr.'Oa. îusulti în ca Să: Pe unit abu 12 fl., pe ş4se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplarS- 5 or. v. tL său 16 bani.
Atâtfi abonamentele cfttâ şi .
inserţiunile sunt a se plăti Înainte.
Nr. 112.
Braşovii, Vineri 2(1 Hain (1 Iunie.)	1888.
Braşovu, 19 Maiu st. v. 1888.
Se face mare sgomotu din pricina înarmăriloru Rusiei, se vor-besce multa de intenţiunile duş-măndse ale acestei puteri, foile austro-ungare şi germane nu mai înceteză cu plângerile lord în contra atitudinei pressei rusesc!, care aţîţă mereu în contra Austro-Un-gariei şi a Germaniei, şi cu t6te aceste nu în raporturile Rusiei faţă cu puterile centrale aliate este a se căuta principala causă a încordatei situaţiunî presente, ci ade-văratulu pericultt alu situaţiunei îlii constitue tristele raporturi dintre Germania şi Francia.
Celu ce observă cu atenţiune mersulu lucruriloru se pdte convinge din ce în ce mai multu, că politica cancelarului germană ur-măresce faţă ca Rusia mai multu scopulu de a-o ţine în frîu cu a-jutorulu monarchiei austro-ungare, pe când principala acţiune a acestei politice este îndreptată în contra Franciei.
. La graniţa germano-francesă se concentreză t6te firele politicei lui Bismark şi de aceea este de mare însemnătate enunciaţiunea cea mai nouă a organuhii lui.
Vrendu să motiveze măsurile severe ce le-a luată guvernul ii germana în privinţa paşapdrtelorQ la graniţa Alsaţiei, „N orddentsche allg.Ztg.u declară într’un important artieulă — care se <Jice ca l’ar fi compusă chiar principele Bismark — că „Germania nu doresce resboiulu, ea voesce numai se fiă mai reservată în raporturile cu Francia, aşa ca aceste să nu mai fiă aşa de apropiate şi mai alesă Francesii se nu mai potă comunica cu Alsaţia-Lotaringia4*.
Este prin urmare ună adevărată zidă chinezescu, ce voiescă se’lu redice Germanii între împărăţia loră şi Francia. Şi pentru ce?
Foia bismarkiană o arată clară şi limpede cţicendti, că „nisuinţa Germaniei. nu este duşmănăsa^ ci numai unii mijlocă, la care e îndreptăţită din punctă de vedere internaţională şi care are de scopă a promova regermanisarea pro-vinciiloră ocupate şi înstrăinarea loră de Francia. “
Guvernulă germană mărturi-gesce însuşi prin declaraţia de mai i susu, căj poporaţiunea provineii-loiă cucerite este şi astăcjî cu trupă şi sufletă pentru Francia şi că 18 ani de stăpânire germană n’au putut’o înstrăina nici măcaru în parte de acâsta ţâră.
Pute-va. ore Germania dobendi, ceea ce nu i-a succesă pănă a-cuma, prin închiderea hermetică a graniţei despre Francia? Ne în-doimu tare de acesta şi nu cre-demu că în urma mesuriloru dela graniţă voru înceta fricţiunile pe-riculose, de care vorbesce orga-nulă cancelarului. De aceea ane-voiă potu fi privite aceste măsuri ca o „garanţia a păcii, “ din contră ele apară mai multă ca o a-gravare a situaţiunei.
Se plânge gazeta bismarkiană, că Francesii prin spionagiu şi agi-
taţiune au voită să pregătescă în Alsaţia-Lotaringia teremulu pentru răsboiulă de revanşă şi că au lăţită în aceste provincii sentimente anti-germane prin continue aţîţărî.
Der ore sâvoru pute sterpi prin silă sentimentele anti-germane din Alsaţia?
Yţitorulu va dovedi, decă guvernulă germană va reuşi a dobendi cu sila, ceea ce nu i s’a clatu de bună voia şi decă de aici încolo locuitorii provinciiloră cucerite îşi voră îndrepta privirile mai multă spre Berlină, decâtă spre Parisă.
Deocamdată ordinaţiunea pri-vitore la pasporte a produsă între Alsaţiani mare mâhnire, ei o consideră ca unu actu de violenţă, şi acesta de sigură ca nu va contribui la slăbirea sentimenteloră loru anti-germane.
Unu tristă speetaculă oferă a<ţî lumei duşmănia neîmpăcată dintre Germani şi Francesl. Este o ruşine pentru veaculu de faţă, că aceste naţiuni, cele mai înaintate de pe continentulă europenii, trăiescu într’o desbinare şi într’o ura aşa de grozavă, încâtu nici nu mai voiescă se comunice una cu alta.
Europa ar scăpa dintr’odata de necazurile şi de periculele ce-o a-pasa şi neliniştescu, deca Francia şi Germania şi-ar da mâna ca să trăiască în pace şi bună înţelegere. Der se vede că nu aşa a fostă scrisă în cartea ursitei şi de aceea trebue se ne tememu că Înstrăinarea şi duşmănia, ce se grămă-desce la hotarele Alsaţiei, va ave în curendă unu tragică sfârşită.
Alegerea din Caransebeş^.
„Trib una u reproduce după ofi-ciosulă „Nemzet“ discursurile rostite de d-nii Mihailă Popovitiu şi lână Ionaşiu după terminarea alegerii din Caransebeşă.
Discursulă rostită de d-lă Mi-hailu Popovitiu glăsuesce astfelu:
După-ce s’au terminaţii în întrega ţâră alegerile de daputatft, amă constatata, că Românii n’au putută reuşi de-câta numai cu una deputata alesa pe basa programului naţionala, cu genera-lulă Traiana Doda. Traiana Doda a vă-4uta însă, că singura nu p6te să răspundă aşteptărilora poporului. Nu va fi în stare să-i represente pe Români după trecutula, presentula şi numărulfi lorfi; şi de aceea nu s’a presentatfi în dieta ungară şi nici a renunţată la mandatula său, ca nu cumva în locuia d-sale să fiă alesa una astfela de individa, care nu representă programula stabilita de densula. Ama aprobata cu toţii pasula întreprinsa de iubitula nostru deputata şi de acesta multa preţuita bărbata, şi noi ama pecetluita atâta în conferenţă câta şi la a doua alegere din Februarie acesta programa bine precisata. Când m’aţl alesa pe mine de deputata, şi eu, gândinda chiar astfela, am f&cutu ceea ce a făcuta generalula nostru. Şi la acesta a treia alegere suntema în solidaritate cu Doda şi amil pute face şi acum chiar astfela, dăr de astă-dată ne-ama hotărîta, ca, depărtându-ne dela programula nostru, să alegema una ast-
fela de deputata, care va lua parte la desbaterile dietei; întâiu pentru-că sco-pula nostru l’ama ajunsa prin alegerile de pănă acum; a doua pentru-că adversarii noştri politici şi cei nechemaţi au afirmata şi au răspândita, că noi nu suntema conduşi de dreptate şi de echitate şi nici nu intenţionăma revendicarea drepturilora nostre violate, ci sub masca patriotismului ama voita să dâma expresiune şi se propagăma între noi ura şi mănia nostră tăinuită în contra naţiunii maghiare şi a patriei. Ca să desminţima aceste calumnii, ca să do-vedima, că departe este de noi ura şi duşmănia, şi că îi iubima pe Maghiari ca pe noi înşine şi ne alipima cătră patrie, — ama hotărîta să ne depăr-tăma dela programula nostru şi ama a-lesa pe una Maghiara. Ludovica Mo-csâry e acela Maghiara, care atâta în dieta maghiară prin rgraiu viu, câta şi înatară prin scrisa, a dovedita sentimente frăţesc! faţă de naţionalităţi şi a ceruta respectarea drepturilora naţiona-lităţilora garantate prin lege, consciu fiindcă numai înţelegerea durabilă cu naţionalităţile pote să nască fericirea patriei. Să trăiescă Regele ! Trăiescă patria! Trăiescă Doda ! Să trăiescă alesula nostru deputata, Ludovica Mo-' csary!
Dlu Ioanu Ionaşiu a rostită urmatârea cuvântare :
„Poporala româna e una elementa de ordine şi de pace, ela respecfceză legile şi drepturile altora, der pretinde totodată ca şi alţii să-i respecteze drepturile respectându-şl datorinţele, pentru că de drepturi sunta legate şi datorinţe. Şi astăcjl ama înplinita atâta drepturi câta şi datorinţe. când urmăma calea indicată pentru toţi Românii de multa preţuitula Traiana Doda, ala cărui glasa l’au aucjita toţi Românii, l’au aucjita ţâra, l’a aucjita parlamentula, l’a auclita lumea întregă. Acesta o dovedesca nenumăratele adrese de aderenţă, care i-au venita de prin tâte părţile. Voi sunteţi aceia, cari aţi pecetluita acum a treia âră ţinuta lui Doda prin aprobarea vos-tră şî prin acesta aţi câştigată stima şi admiraţiunea tuturora Românilora, şi prin ţinuta vostră neclintită a-ţl isbu-tita la tote alegerile a apăra prin aleşii voştri drepturile Românilora. Cele-ce s’au întâmplata la întâia şi la a doua a-legere sunta scrise şi sciute de tâtă lumea, sunta scrise chiar şi în Parisa în limba francesă. Doda n’a luata parte la desbaterile dietei, pentru că numai ela singura a representata programula Ro-mâinilora, cu tote că Românii f&cenda a cincea parte din locuitorii acestei ţări li s’ar cuveni 70—80 de deputaţi după lege, şi de aceea (fi06 d-lfi generala, că ela singura nu pâte întră în dietă. Şi e mai bine decă noi nu-la trimitemâ nici pe acesta deputata; chiar astfela ar face şi Maghiarii decă n’ar isbuti nici ei de câta numai cu una deputata, care singura ar fi chemata apoi a representă şi a a-păra drepturile şi desiderateje lora. Românii nu pota să ia parte la dietă, pentru că atunci l’ar desminţi pe Doda, er acesta nici una Româna nu pote să o facă. Trebue der se vă spună, că de ce luăma parte la desbaterile dietei prin actualula nostru deputata şi de ce am alesa pe una Maghiara. Pentru noi ar fi mai bine, decă glasulfi părintelui gră-niţerilorfi ar pătrunde nu numai între didurile dietei, ci şi în inimile deputaţi-
lorfi. De aceea trimitemâ acum una Maghiara, ca să fie unuia în dietă, care să ne apere drepturile, care scie şi vrea să ne apere. — Mocsary a fosta cela din-teiu Maghiara, care a luata parte la a-părarea drepturilora naţionahtăţilorfi garantate prin lejge. De aceea trebue gă-i dovedim a recunoscinţa şi stima nostră. Mă bucura, că şi . acum, ca totdeuna, ne înţelegema şi tocmai acestei înţelegeri putema să-i mulţumima, că am putută salva onorea acestui cerca de cătră a-ceia, cari nechemaţi se amestecă în a-facerile nâstre. — Fiţi şi mai departe că una dida şi atunci nu vă veţi perde drepturile, nici nu vi le va pute lua nimeni, pentru că numai dela aceia se pota lua drepturile, caii ei înşişi le vând ; acesta ll-a cjis’o Francisk Deâk şi Ma-ghiarilora : câtă vreme nu voma renunţa de bună voift la drepturile nostre, suntema tari. Nu faceţi der astfela, precum au făcută Ovreii cu Domnula nostru Isusa Christosa, cari nu numai că l’au vânduta şi l’au spânzurata, ci l’au silita să-şi ducă şi crucea pe spatele sale. Să trăiescă Traiana Doda! Să trăiescă Maghiarula Ludovica Mocsary !u
Scrisorea senatorului Alfieri.
Dla Gromier din Parisa a pledată pentru formarea uneţ lige a puteriloru mediterane faţă cu liga puterilorii centrale. Senatorula italiana Alfieri, care se bucură de mare vecfă în parlamentula italiana a răspunsa d-lui Gromier prin ur-mătorea scrisore interesantă :
„Iubite domnule Gromier! Permi-teţi-ml sincera declaraţiune că d-vostră, cu totă dorinţa ce aveţi de a împăca pe Francia cu Italia, n’ aveţi dreptate când presupuneţi că între guvernulă şi poporala italiana ar domni vr’o deosebire de vederi, din potrivă şi unuia şi altuia se întâlnesca în intenţiunea d’a mănţine starea actuală şi d’a înconjura răsboiulă.
Alianţa cu Germania este forte populară, pe de o parte fiindcă este totdeuna lucru plăcuta d’a fi tovarăşulfi celui mai tare, şi pe de alta, fiindcă ' marea mulţime a poporului îşi cjice : „Germania voiesce pacea pentru ca să • păstreze ce a luata, er Francia doresce . răsboiulă pentru ca să redobândescă ce a perduta,u o conchidere dela care nu se pâte cineva sustrage.
In ce privesce eestiunea economică şi politico-comercială, poporala nepriceputa şi plina de prejuaiţii este mai pro-tecţionista de câta guvernulă, nu înţelege calea de mijlocO.... O propagandă însă trebuie să pomescă numai din mo- . tivele cele mai simple şi mai clare, comerciale şi industriale, der nu din con-sideraţiunl etnologice şi seienţifiee, din-tr’o referire sentimentală la înfrăţirea rassei latine, şi din alte privinţe, de cari massa poporului n’are habara.
Este evidenta că italienii, mai puţina decâta alţii, au dreptula d’a învita pe Francia să lase la o parte plănuia redobândirei Alsaciei şi Lorenei, der francesii ar trebui să înceteze d’a se tota aeăţa — ca să nu (fi0** mai multa — de constituţiuuea nostră monarchică, de unitatea nostră, de ocuparea definitivă şi nestrămutată a Romei, a capitalei nostre, şi de desfiinţarea puterei lu -mesei a Papei.
Câta timpa Francia în presă şi de la tribună va continua d’a se ocupa de aceste lucruri, care sunta afaceri esclu-siva italiane. pănă atunci Italia, poporala şi guvernulă, vora avea o atitudine respingătore şi nu vora crede în sinceritatea propunerilora de împăcare, care vina de dincolo de AlpI. Satisfacţiunea unanimă, cu care Italia a salutata terminarea cinstită, dâcă nu gloriâsă a în-treprinderei din Marea Roşiă, dovedeşte
Nr. 112.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
câtă de modeste şi chibzuite suntă dorinţele şi scopurile ei coloniale. Acesta este adevărulfi, pe care se pote clădi o politică seriosă, tote celelalte suntă produse nenorocite ale fantasiei care nu potă da nascere decâtă la amare de-cepţiunî.
Serbările din Bologna.
Se scie că universităţile din Iaşi şi Bucuresci voră fi representate la serbările şcolei bolognese de d-nii profesori Odobescu, Nicolae Ionescu şi Gr. Ste-fănescu.
Studenţii din Bucuresci trămită la Bolognia pe d. A. Obreja; nu cunoscemă numele studentului, care va merge să
represinte pe studenţii din Iaşi.
*
La 12 Iuniu st. n., rectorulă, profesorii universităţei din Bologna şi de-putaţiunile celorlalte universităţi italiane şi străine, în costumele loră şi cu mare pompă, voră eşi în procesiune din Ate-neulă universitarii şi voră merge la Ar-chiginnasio, la vechia clădire a şcolei bolognese, unde în presenţa Maiestăţilor^ Lorii şi ministriloră Crispi, Roselii şi Brin, şi a tuturoră învitaţiloru, în curtea şcolei, după câteva cuvinte ale rectorului Capellini, profesoralii Giosue Car-ducci va rosti discursulG solemnă. Care dintre străini va răspunde, uu scimă. Pote că va fi rectorulă Sorbonnei din Parisă, Greard, seu vre-uniX altulă dintre cei iluştri, căci suntă 3000 de invitaţi.
Pentru imposanţa, grandorea, unicitatea spectacolului curtea clădirei va păre mică, der nu se pote face altmin-trell pentru a se celebra centenarală. Ară fi fostfi unG monstruosG anacronismG a’lG sărbători într’altă parte, într’altG palatG, care nu ar fi pre gloriosulG paiaţă Galvani.
DiscursulG lui Carducci va fi precesG de o cantată a lui Franchetti (nu alG nostru) făcută pe cuvintele lui Panzacchi.
:gf-
Acesta va fi sărbătorea cea mare. La 11 Iuniu, cu o di adecă înainte de discursulG solemnG, se va inaugura pote monumentulu lui Victor Emanuel, se voră face presintaţiile ospeţilorG iluştri la primarulG Bolognei, se va visita es-posiţiunea şi museele. Intr’o seră va fi o representaţiune de gală la teatrală Comunale, cu opera lui Wagner Tristan und Isoldc.
Va veni pe urmă banchetulG dată de ministrulă preşedinte Crispi profeso-riloră şi învitaţiloră loră şi conferirea laureeloru universitare ad' honorem cu unG discursă alG lui Bosselli şi unG altulă alu lui Ceneri.
In fine. vorfi începe serbările date de comitetulă studenţilorfi bolognesl şi
de primarulG oraşului. Bonoma gaudet!!
*
FOILETONUL!! „GAZ. TEANS."
Poesii poporale Jiu jmuia NSseadnlni.
Culese de Andron Petri, învăţătorii în Neposu.
Doinele soldatului.
Nu ţl-a fi măicuţă jele Cându-i vede că oiu mere. Num’atâta mi-i cam greu,
Pănă esă din sătulă meu;
Decă dau în dramă făcută,
Nici înapoi nu mă uită.
Când bătea ceasu la unu,
Eram gata -ca păunu.
Când bătea ceasu la doi,
Ne iubeamfi mândr’amendoi.
Când bătea ceasu la trii,
Ne iubeamfi ca doi copii.
Când bătea ceasu la patra,
Merea hiriu*) la 'mpăratu.
Când bătea ceasu la cinci,
Mă ducă mândră de p’aicl.
Când bătea ceasu la şese Hai mândră de mă petrece.
Când bătea ceasu la şepte,
Nearnu mândrii mă petrece.
Când bătea ceasu la optfi,
Stăm de năcăjită în locă.
Când bătea ceasu la nouă,
Mă topeamu ca şi o rouă.
*) hiriu, tur—ve>te, soire.
Studenţii din Geneva, cari voră merge la Bologna, voră duce în dară pentru biblioteca Arcbiginnasiului ună pergamentă forte frumosă lucrată unde voră fi înscrişi Genovesii iluştri, cari au învăţată la universitatea din Bologna. Bononia docet.
(„Rom anulă “.)
SCIRILE PILEI.
t lacobu Bologa a fostă născută în 7 Decemvre 1817 în comuna rurală Mar-podă, din fundulă regescă în Transilvania. Părinţii lui I. Onică Bologa şi Ioana O. Bologa născ. Bârsană, au fostă agronomi liberi în acea comună locuită de Români şi Saşi, care p’atuncl aparţinea scaunului Nocrihă (Leschkirch), er acum se ţine de comitatulă Sibiiului. Iacobă Bologa a fostă trimisă la scolă în Sibiiu unde a absolvată facultatea de dreptă, mai târcjiu câştigându-şî şi diploma de advocată. Răposatulă a fostă mai în-teiu proto notară alu Consistorului gr. or. din Transilvania şi secretară presidială episcopescă, după aceea concepistă gu-bemială, consiliară de tribunală de prima instanţă judecătorescâ şi la curtea apelativă, apoi fu denumită de assesoră la tabla regiă transilvană şi protonotară al ţerei, mai în urmă consiliară ală guvernului reg. transilvană, er după aceea în-naintâ la postulă de consiliară aulică, şi membru ală supremului tribunală jude-cătorescă. In 1863 fu distinsă cu gra-dulă de cavaleră ală ordinului austriacă cordna de feră clasa III. După desfiinţarea guvernului transilvană Bologa s’a retrasă în vieţa privată şi fu pensionată şi de aici a fostă activă ca membra ală congresului naţională bisericescă şi ală sinodului archidiecesană gr. or., fiscală seu pro cur oră ală consistorului metropolitană gr. or., preşedinte ală comitetului parochiei gr. or. din Sibiiu, unde s’a aşe4ată şi încetăţenită după 1860; ca representante alesă ală comitatului şi ală cetăţii Sibiiului, precum şi ală fundaţiunii fericitului Gojdu; membru şi parte preşedinte, parte vice-pre-şedinte ală Associaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română, şi continuu conducătorii ală comitetului ei centrală dela anulă 1870 încoce, în fine ca membru funda-toră şi preşedinte ală directoriului institutului de credită şi de economii „Albina, u precum şi ca membru ală mai
multoră reuniuni din Ardeală.
*
î}î
Din comitatulă Uniădorei ni se raportez ă următorele : „Pe vestitulă preşedinte al tribunalului din Deva Solyom, jidanii şi cârciumarii din Deva l’au prinsă vSnclendă beuturl spirtuose cu butelia pe ascunsă şi au făcută ună scandală
infernală la elă în curte sigilându-i vr’o 5 buţi de vină şi vinarsă. A urmată apoi o pertractare scandalosă la casa oraşului unde jidanii au compromisă şi pe guvernanta şi pe soţia lui S. fiindă că ele măsurau beuturile. Zarva a fostă mare, că jidanii suntă sumuţaţl în ascunsă de 6menl ca corniţele, v.-comitele şi de alţii, cart voră a fi fişpani pecând Solyom şi-a scosă vestea prin cliare, că selă are să fiă fişpană. Scurtă ună scandală comme il fant. Der istoria nu se gată aici. Săptămânile trecute au fostă ună comisară dela Tablă, ca să-lă strîngă în curele. Mai întâiu a sigilată cassa. Preşedintele turbată de năcază a alergată la Pesta, — apoi a venită aicifra-te-său şi socra-său. Se vorbesce ca po-sitivă, că socotelele s’au aflată în cea mai mare disordine — comisarulă a ascultată pe mulţi dela cart se aflau chitanţe şi contracte, — scurtă o investi-gaţiune desastruosă pentru elă. Acum Solyom îşi vinde vitele, vinurile şi moşia la Ciangăi. Lumea crede p’aici că-i suntă numărate clileîe la noi. Aşaderă l’a ajunsă nemeeea şi pe elă, îi voră
rumpe capulă totă dmenii lui/w *
$ £
Guvemulă Rusiei procede acum totă mai aspru cu expulsările Germaniloru. Nu de multă toţi arendatorii şi administratorii germani din Polonia au primită ordină ca, în timpă de 6 săptămâni, să iesă afară din ţeră. Tote încercările respectiviloră d’a ocoli acestă ordină, d. e. întrândă în liga de supuşi rusesc! nu reuşescă, fiindcă guvernulă rusescă denegă orice naturalisare a Germaniloră Acestă măsură va trage după sine mare miseriă familii Jnumerose, prin ea, voră ajunge la sapă de lemnă.
*
$ ^
Vineri la 11 Maiu st. n. d. Gaston Paris, a presentată, la lnstitutu, Academiei de inscripţiunî din Parisă ultima fasciculă din „ Etimologicum Magnum“ ală d-lui B. P. Haşdău, f&cendă acestei o-pere cele mai căldurose laude şi (jicendă dreptă conclusiune, că pănă acum nici o naţiune nu posede unu asemenea monumentu.
D.	B. P. Haşdău, fiindă presentă la acea şedinţă, mai mulţi membri ai Institutului au dorită să-i facă cunoşcinţă, precum: Renan, Oppert, D’Arbois de Jubaîn-viile, Bărbier, de May nard, etc. etc. er ilustrulă Victor Duruţi s’a întreţinută multă cu acestă ocasiune cu d. Haşdău arătândă forte multă iubire pentru România, de care îşi aducea aminte dintr’o călătoriă şi rugândă pe d. Haşdău a comunica Maiestăţii Sale Reginei marea sa admiraţiune pentru „Carmen SylvaA *
* *
Bancharulă din Bucuresci Petru Ata-nasiu, murindă Lunea trecută, a lăsată prin testamentă, între alte binefaceri şi
Când bătea ceasu la cjece,
Multă eu stau şi’mî facă de lege : Pe care cărare-aşă merge.
Eu gândeamă din mintea mea, Vedă pe mândra cum plângea; Copiliţa cea frumosă Pentru min’supărăciosă.
Ea sărea la braţulă meu,
Vărsa lacremî totă părău,
Şi din graiu aşa grăia:
Intornă. bade, nu te duce,
Că te-a bate sfânta cruce,
Pe cum şi tatălă celă sfântă,
Că mă laşi aci plângendă. Plângeţi ochi şi voi jeliţi,
Că de-acum vă despărţiţi:
D’unu oină dragă care-lă iubiţi; La voi ochi vă dau de vină,
C’aţî iubită ţeră streină.
Oh! inima’mî dă dreptate C’o iubită ună doră departe.
—	Nu fi mândră supărată,
Păn’ce n’omă fi la daltă;
Adă mâna şi mă ertă,
Pote ţ’amă greşită vr’odată.
—	Oh! bădiţă bădişoră,
Nu mai potă de ală tău doră, Mare-o fostfi săptămâna,
N’amă putută da noi mâna.
—	Nu fi mândră supărată,
Pân’ce n’omă fi laolaltă.
Căci, ia, cum îi vieţa nostră,
Ea sclipesce ca ş’o ghiaţă:
Când sorele răsărea
Ghiaţa totă s> topea.
Nu fi mândră supărată Er vomă fi noi la daltă,
*
* #
Haida lele să jucămă,
Că de mâni nu ne vedemu,
Noi la tabără, plecămu.
Spune-mî bade mie, dău,
Pleacă şi drăguţu meu?
— Nu sciu pleacă, ori nu pleacă, Ochii ’n lacrimi ţi-se-’neacă, Aşteaptă mândră vre-o trei cjile.
Ca veni valosă*) la tine.
Vr’o trei rţile au trecută,
Şi valosă că i-a venită.
Noi în tabăr’amă pornită Doi cu doi nu ne-amă ’ntâlnită. Unde ne-amă împreunată,
Grea oste s’a redicată Dela franţosă împărată,
Pe bătae înfocată.
Noi amu stată şl-amă ţinută sfată, Grope ’n pământii amă săpată,
Şi acolo ne-amă băgată.
Totă trecea pe lângă noi Câte unulă câte doi.
Trecu posta din Tiha**)
Cu iştănţl***) dela mândra.
Deră noi amă cuvântată:
Incetă-ţl postă, murgu,
Căci ţl-sa sfârşi drumu.
*) respunsă=v»lasz.
**) Borgo Tiha, o comună pe valea Bâr-găului.
***) iştânţi=rugărl.
o sumă de 10,000 lei societăţii pentru
învăţătura poporului română.
*
* *
Aspectulă recolteloră în România — după cum scrie „Curierulă Fiuanc. — este forte frumosă şi mulţămirea este generală pănă acum. Prin unele locuri ploile au stricată porumbulă în pământii, der acestă pagubă s’a reparată imediată prin o a doua arătură şi semănătură, care a reuşită pe deplină. Ploia, ceja căcjută dilele acestea însoţită de o grindină violentă, a causată mari stricăciuni. Soirile primite pănă acum arată că moşiile din judeţele Dîmboviţa şi Ilfovă au fostă cele mai bântuite de acestă rău. Se 4ice că sute de hectare de semănături au fostă aşa de rău lovite, că nu se mai cunoscă nici urme de vegeta-ţiune. La Botoşani, în Moldova, s’a produsă acelaşă rău, causândă mart pagube. In porturi, transaeţiunile în grâurl si orzuri suntă forte numerose. încărcările însă, din causa apeloră mari, se facă cu o ore-care greutate. Preţurile continuă a fi bine susţinute, provocate de cererile ce se manifestă pentru prima oră din America.
❖
❖ *
Se (Jice! că Preda Fântânaru indi-vidulă care împuşcase în ferestra palatului regală din Bucuresci nu va mai fi judecată de cătră Curtea cu juraţi ci va fi internată la ospiciulă Mărcuţa, ca unulă despre care e constatată că nu este în tote facultăţile sale mintale.
*
* Hs
Cetimă în „LTndependance belge:e Dela 1880, data la care ună tratată de comerciu şi de navigaţiune a fostă încheiată între Belgia şi România, etă în ce proporţii afacerile s'au desvoltată: Pentru importaţia în Belgia, în 1880: 6.504, în 1881, 11.377, în 1882 19.770, în 1883 24.430, în 1884 15.440, în 1885 36.892, în 1886 31.308. Pentru expor-taţia din Belgia: în 1880 3.647, în 1881 3.483, în 1882 5.184, în 1883 3.326, în 1884 2.002, în 1885 1.935, în 1886 5.405.
Dare de semă şi mulţămită publică.
Reuniunea de cântări şi musică a plugariloră români din Câmpeni, avendft în vedere sporirea fondului şi ajungerea scopului precisatu în statutulă său, a a-rangeată petrecerea poporală obicinuită, la S-tele PascI, care a avută ună venită brută, incursă dela P. T. publică din Câmpeni, în sumă de 103 fi. 26 cr. v. a. Din acestă sumă jumătate s’a dată mu-sicei reuniunei, er cealaltă jumătate s’a adausă lângă capitalulă fondului reuniunei, care de presinte se urcă la suma de 177 fi. 69 cr. v. a.
Pentru sprijinire binevoitore manifestată si cu acestă ocasiune din partea P. T. publică din Câmpeni, comitetulă reuniunei se vede îndemnată a aduce
Spune postă-adeverată Rendulă dela căsuţă.
Şi dorulă dela drăguţă!
Ea a prinsă a vorovi:
—	Drăguţa s’a măritată , Gândind că eşti împuşcată.
Elă aşa a cuvântată:
—	Te du postă pe la sată, Spune-i ei adevărată,
Eu de sabiă nu-să tăiată,
Nici de plumbă nu-să sgăriată, Nici de densa mângâiată. Spune ei, ca să se ducă Unde-i apa scufundosă Se se ’nece sănătosă,
Se se bage afunrjioră Decă n’a putută de doră.
Satiră.
Haida f'ărtate la raiu,
De ţl-ai urîtă alu tău traiu. Haida, hai, nu te leni C’acolo bine ţi-a fi,
Hrană bună vei mânca.
BaremI că greu nu-i lucra,
De vei pofti beutură îţi voră da fără măsură.
Că cură vinu prin raiu.
Mai multă decâtă la Tocaiu. Haida, hai, nu te leni Că la raiu bine ţl-a fi.
Că plăcinta face-se,
Vinu dulce storce-se.
Ori ce mâncare de postă Nici a fi, nici a mai fostă.
Nr. 112
GAZETA TRANSILVANIEI.	'	1888
—* ■ - —"------------------------------------------------»
şi.pe acestă cale mulţumită s’a tuturoră acelorft P. T. Domni, oarî n’au pregetat a’şl da concursulă materialii reuniunei nostre pentru ajungerea scopului ce-lii urmăresce.
Toţii cu acostă ocasiune, comitetulil reuniunei de cântftrî şi musică a pluga-rilorii rom. din Câmpeni aduce adânca sa mulţumită membrilorii fostei reuniuni musicale din Câmpeni (din 1879—80) şi anume: D-lui Iuliu Hochmană, eancelistă reg. în pensiune, d-lui Sigmundti Lowy neguţătorii, d-lui N. Corcheşă, d-lui I. Motora şi d-nei vfiduve Mana Paladen. Corcheşă, toţi din Câmpeni. Apoi d-lui Mathias Hirsch neguţătorii în Braşovă, d-lui Ştefanii Roşea notarii cercualti şi d-lui Rudolfti L5wy neguţătorii in Al-bacil pentru donaţiunea marinimosă ce au făcut’o reuniunei ndstre prin condu-sulii luaţii în şedinţa din 30 Aprilie a. c. donându-ne: unii violonă în preţii de 64 fl., unii violoncelii în preţii de 25 fl. şi o violă în preţii de 12 fi. La olaltă în sumă de 101 fl. v. a-
Primâscă deci susii amintiţii d-nl membri ai fostei reuniuni musicale a-dânca mulţămită a reuniunei întregi pentru marinimosa donaţiune făcută.
Totodată ne luămii voiă a le aduce la cunoscinţă cumcă, conformii conclusului de dto 80 Aprilie, toţi P. T. Domni membri ai fostei reuniuni musicale suntă induşi în lista membrilorii reuniunei nostre ca membri fundatori.
Din şedinţa comitetului reuniunei de cântări şi musică a plugar Horă români din Câmpeni, ţinută la 22 Maiu 1888 st. n.
Ioană Motora Nicolau Corcheşiu
preş.	v.-preş. şi dirigintele
reuniunei.
întâmplări diferite.
Trădaţi! de albine. Locuitorului Gp-orgiu Tidu din Bungardil ’i s’au furată S coşniţe de stupi în valore de 90 fl. Hoţii au fostă mai multă timpă urmăriţi, der fără suceesu. Odată însâ se luâ de veste, că faţa unui fecioră din comună e forte umflată şi pare ca şi cum ar fi fostă muşcată de albine. Fu trasă în cercetare ca suspectă şi se descoperi în urma acesta, că în adevără elă este hoţulă şi că umflătura proveni în urma muşcăturei ce-o suferi din partea albine-loră când a furată stupii.
Focii. In o pădure apârţinătdre comunei Săscioră de lângă Sibiiu au arsă 175 stânjinl pătraţi de pădure. Mare parte din arborii arşi s’au nimicită cu totulă. Causa focului nu e cunoscută.
Solemnă primire. Ludovică Toth dela Alamoră va fi cercetată multe cârciume în vieţa lui, der de-o primire aşa de „solemnău, ca ceea ce a avut’b (jjlele trecute în cârciuma pădurarului Ilie filară din Lamneşă, de sigură pănă acum nu s’a „bucurată.u Abia întrâ în cârciumă, şi — după cum se scrie din a-cele părţi foilor ungurescl — cârciuma-rul cu nevastă-sa împreună, sări asupra lor şi le luâ cei 18 fl. ce-i aveau în buzu-
NicI cisăliţă*) cu hreană Nu se pomenea suhan.**)
Haida, hai, nu te leni C’acolo bine ţl-a fi,
Câ ţîmbulaşii ţîmbuleză,
Ceterile se ’ncordează,"
Tjndero autjl nu poţi să stai,
Fară-ţl caută s% sai ^
Şi din pintehi se păe&nesol,
Şi care nu potă plesni Măcară mişcă umerii..':, i Babe slabe cântă hori,
Mute proste portă flori;
De nu sciu cuvintele,
Măcară mişca buzele Eră fetele feciore Jocă jocuri din piciore Şi se ’nvertescă după sore.
t: Legendă^
Cruce ’n casă. cruee-’n masă,
Că nu-i casă, că-i cetăţi Cu uşile ’nfer'ecâte, :
Cit feresţrile ’n4iuateţ —
Şede Mnin cu Vertolomnin;
De me străjuesce Din meac]ă-n6pte Pănă’n cântătorl,
Din cântătorl, '	;• '" *	-r* * *
Pănă’n răsărita sorelui,
Din răsărita sorelui
*) pbme copte, forte şi mestecate în zama
îoru.
sahan— ni ci-o data,
nară. Intru amintirea âcestpră ospeţl ^bineveniţi, “ cârciumarulă îşi mai permise luxulă de a le lua. şi ună inelă de aură, pote cu scopulă ca să şi-lă ţină de suvenire. In semnă de „recunoscinţă,“ cârciumarulă le deschise după acesta uşa şi-i arunca afară. Toth s’a cam supărată şi începu să strige după ajutoră. La strigătulă lui se şi ivi ună omă, der fiindă că cârciumarulă îi întâmpină cu furca de fieră, amândoi o luară la sănă-tosa. — Decă toţi cârciumarii ar fi aşa de primitori, cine scie, p6te n’ar mai trece atâtea moşii în mânile Evreiloră şi multe vieţi ară rămâne neînveninâte de vinarsulă falsificată. Toth însă nu vre să scie de acestea şi pe cârciumarulă l’a dată pe mâna tribunalului.
Omori! barbarii. Decurând s’a găsită în Pesta pe stradă ună cadavru de bă-iată mică. La secţarea lui s’a constatată, că a fostă născută viu. Instrumen-tulă prin care i s’a despărţită capulă şj membrele de corpă a fostă ună cuţîtft ascuţită, cu tăişă lată, probabilă ună cuţită de bucătăriă. Tăierea membre-loră a fostă făcută în chipulă cum trăn-şezl galiţele, de unde se deduce, că asasina trebue să fiă o bucătăresă. Capulă băietului se găsise pachetată într’ună cjiară. Poliţia face toţi paşii pentru a pune mâna pe ucigaşă.
Literatură.
,.Familia“, 4iără beletristică-literară, apare odată pe săptămână în Oradea-mare şi costă 10 fl. pe ană. Redactoră: Iosifu Vulcanii. Foia acesta, care tot-deuna a apărută cu cea mai mare regularitate în fiă-care Duminecă, pusese în mare nedumerire pe cetitorii săi prin împrejurarea eseepţională, că în două Dumineci după olaltă n’a apărută. Numă-rulă mai nou însă,| dela lS (27) Maiu, esplică causa neapariţiunei diarului prin împrejurarea, că d-lă Iosifă Vulcană a zăcută greu bolnavă în comitatulă Aradului. Ne bucurămă de reînsănătoşarea d-lui Yulcană, care promite cetitoriloră săi, <?ft numerile, neapărate din foia sa le va înlocui prin suplemente. Unulă din acefetâ suplemente este adausă la numă-rulă de faţă, care are următorulă sumară :
Remuşcarea, novelă (fine), de Const. Drăgulinescu. In pădure (poesiă), de Tr.
H.	Popă. Masagiulă în timpurile vechi şi noi, de Dr. G. Crainiceanu. Sonetă prelucrată de Ionă Bocanicl. Nunta lui Figaro (comedlă în 5 acte), prelucrată de N. A. Bogdană. Griviţa, de T. C. Văcărescu. Poesii poporale, culese de Anania S. Hodoşă. Cronica vienesă. Bună dimineţa, ilustraţiune. Bonbone. Literatură şi arte. Teatru şi musică. Ce e nou? Felurimi etc.
Preotul li românii. 4iarti bisericescă, scolastică şi literară. Anulă XIV. Apare
f Be^facu (ţou^‘lun^ele> " j'V j ;
- Ună Se ragă lui BumnetfeuV’ v,"‘ Pentru sufleţălulă .jţţciţ,. ,,
Şi de c)iua şi de ridptej ^
Până’n cşasu ceşlă, de morte.
Cruce sfântă-âdormi-nl^,
Angeră bună desteptă-mev. >
Susă în naltulă ceriului ’ "
E o beserică albă. (	'• y . *
In biserică cine şede? '	■	- -
Luca vangelescfl515)
Ţîne .mâna dfenţă,,.	: .
Ţîne-o- carte albă. - '**	••	'
Ţîne mâna stângă Ţîne-o carte sfântă.
Cum .cetea, aşa grăia; t . ,
Âudiţî voi sfinţi,
Precum aţi aurită,	. . ■
De domnulă Christosă: Răstighitu-l’o,
... Trei cuie de feră bătutui-o,
Trei picuri de sânge picuratu-i-o,
In păhară sprijinitu-i-o, .
In obrazl isbitu-i-o.
Şâde sfântulă Nechita,
Cu cămaşă scurtă,
Cu sabia smultă (scoşă). , c,
Când în carte căuta •? Lăcrimeze işl vărsa,, i - ,	.? i.
*" ^^re ăe aură se făceau.
Angerii le strîngeau La Dumnezeu ’n ceriu le suiauv
*) evaugelistulă Luca.
In G-herla odată pe lună în broşuri de câte 2%—37, cdle şi costă pe ană 4fl. Proprietara, Redactoră şi Editoră: Ni~ colac F. Negmţin. — Nr. 6 de pe Iunie, cuprinde: Dumnedeesca liturgiă a S.-lui Ioan^-Chrys^iffeoitiă (studiu rituală), de
I.	Boroşă. Predică pe Dumineca S.-lui Toma; Predică pe Dumineca Mironosi-ţeloră; Predică pe Dumineca Samari-nenei; tote trei predicele suntă lucrate de Basiliu Raţă, vicarulă Făgăraşului. Din confesiunile seu mărturisirile S.-tului Augustină, de V. Gr. Borgovanu. Despre lucrarea pământului, de I. Geor-gescu.
Logodnă şi cununii.
D-ră Mana I. Martinowct şi d-lă Ge-orge C. Gaertner — fidanţaţî.
D-lă Dr. Andreiu Monda şi d-ra Ra-fila Şandoru îşi voră serba cununia loră în (jiua de 3 Iunie n. c. în biserica gr. or. din M.-Gueşdiu.
D-lă Nicolae I.‘ Moşiu 'şi d-ra Elena Ioană PeligrgdtU se .yoră cununa Duminecă, în 22 Maiu v. c. în brserica S. Ni-culae din Prundă în Braşoyă.
Felicitările nostre!
Şcola pentru diarişti. Este uuă ană de (jile de când se înfiinţase în Londra 0 şc61ă pentru diariştl. Proprietarulă şi conducătorulă acestei şcole - este engle-sulă David Anderson. care pe terenulă publicităţii are o praxă de 30 de ani. Mehodulă propunerei sale este urmâto-rulă; Presupune că este redactorulă unui mare c^ia-rtl. cuotidiană, er pe elevii săi îi privesce ca pe totă aţâţi colaboratori ai săi. Diţnineţa la 10 ore merge j în biurou, frun4ăresce diarele şi corespondenţei^ mai nouă în presenţa eleviloră săi: Ia Orele 11 trămite pe unulă din-
W	.	. .	. t
tre elevi să asiste la eserciţiulă militară ală eutărei trupe, îndatorându-lă, ca despre -bele văcjute pănă la orele 2 după ame^ă să-i dea ună raportă de 500 de cuviinţe. Pe ală doilea elevă îlă trămite la o^esposiţiă de tablouri, pe ală 3-lea la tijâtru, pe ală 4-lea la concertă, pe ală |t-lea la cutare meetingă seu altă soiu ide întrunire publică; fiă-care dintre aceşii elevi este îndatorată ca în ,gnu-mită| timpă să facă ună raportă de -atâtea şi atâtea cuvinte. In ţippulă acest^ pe elevii rămaşi acasă îi întreţine cu alte e8er<âţii strictă diaristice: unora le dă anumite notiţe de câte însăr^Sarea,’ ca într’ună timpii determinată să scrie din alte artjcnle rîn mărime de câte una, două, ori şi mai multe colone de 4iartt ? altora din contră le dă anumite articule mari cu însărcinarea ca din ele să facă alte articule mici, ori şi numai nisce notiţe de 3—4 rânduri, însă aşa, ca în aceste rânduri se se cuprindă esenţa articulului. Afară de acesta An- ' derson instrueză pe elevii â’ăi' în tote obiectele relative rla pressă : de ce.isvgre ape.. Să sfej^oş^fl Jiarţţjilă, / cădi £ âu-să tracteze cu legea de .pressă, cu po-Lţia etc. ‘ • Alta mate instrucţiunea ce se dă 4iariŞtiloră meniţi pentru şerierea. ar- • ticuleloră de fondă, alta aceea pentru • rapiogăd^jpentru foiletonişti ect. jQo^nu^, Jj^trucţiune ll-se dă numai în ptiţiijţft atitudinei ce au s’o observe colaboratorii Unui 4iarh împreună: cum au observe în -diferitele loră soiuri de scriere acelaşă principiu comună ală 4iândtii, cum au să se orienteze colaboratorii unui 4iară după ideile şefului loră şi ce manieră are să*observe şefulă faţă: ohi colaboratorii săi etc. — Intre elevii lui Anderson se află mai mulţi universitari, Intre cari şi .fiiulă. unui lordă. Pentru instrucţiune se, plătesc© pe ană 1200 fl. Ună ană, 4iee Anderson, este de ajunsă pentrp-ca din..câte 6 învăţăcei ai săi celă puţină 5 să potă conta ca cliarlştl la o lefă de 300—600 fl. pe lună.
ffîigbtae artificiale. -Ini ?arisă£ » ţl-ţinut, ună domnă, Fremy o disertaţiune despre prepararea artificială a nibîne-lorfi şi ă arătată productele fabricate după procederea lui. Invenţiunea D-lui Fremy este în stare să devaloreze a-
câstă pâtră scumpă, pănă acum atâtfţ de preţiosă, căci rubinele lui artificiale produse prin cristalisaţiune au t6te proprietăţile rubineloră veritabile t colorea, foculă şi tăria loră. încă înainte cu 12 ani născocise D-lă Fremy o procedură, prin care producea cristale care semănau forte multă cu rubinele. In anulă din urmă a făcută însă esperinţe nouă şi după multă ostenâlă şi studii îndelungate a reuşita a produce Jcristale care au pe lângă celelalte proprietăţi şi structura cristalină în tocmai ca rubinele veritabile.
lACOBt BOLOGA,
consilierii aulicu transilv. reg. în peus., Cavalerii ală ordului Corona de ferft cl. III., vicepreşedinte ală Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura p0f>6rului română, preşedinte ală Direcţiunei institutului de credită şi de economii „Alhinau, membru ală sinodului ar-chidiecesană gr.-or. şi fiscală ală consistoriului metropolitană gt.-oj\, membru alesă ală repre-sentanţei Comitatului şi oraşului Sibiiu, precum şi ală tundaţiunei fericitului „Gozsduu, membru ală Direcţiunei băncei generale de asigurare „Transilvania0, membru onorariu ală societăţii geografice din BucurescI etc. etc.
în etate de 70 ani, după scurte suferinţe, astă4l la l/28 ore dimineţa şl-a dată no-bilulă sufletă în mânile Creatoriului.
Remăşiţele pământescl ale scumpului decedată se voră transporta Vineri în 20 Maiu (1 luniu) la 3 ore după ame4ă din locuinţa strada Cisnădiei Nr. 7 în ci-miteriulă gr. dr. dela P6rta turnului spre rppansă eternă.
Subscrisii aducă acesta jalnică şi du-rerosă soire la cunoscinţă tuturoră con-sângeniloră, amiciloră şi cunoscuţiloră. V'Bibiiu, Jn; 18(30) Maiu 1888.
{ Vqlerju Bologa, Anna Moya născ. Bo- fi loga, Maria Dima născ. Bologa, ca fii. Dr. Ioanu Moga, George Dima, ca gineri. Alee- , sandrina, Eugenia, Aurelia, Anicuţa, Ionelă şi Cornelia Moga; Mândra şi Ionelă Dima, ca nepoţi. Ioană Hannia, Ioană Bădilă, : Ioana Bădilă, ca cumnaţi.
Cvirsulii pieţei Braşoin
din 31 Maiu st. n. 1888
Bancnote românesc! Cump.	8.46	Vând.	8.48 ţ
Argintă românescă . „	8.40	r	8.44 ii
Napoleon-d’orî ... ,,	10.02	' ' *r» '*	10.04
J4re turcpspl . . .. ,,	11.32	n	11.37 4
Impflfriali.i..« „	10.32	ri	10.37
GalbinI . . f , . . „ . 1 8brisVfonCi\Albina0 frjn ,, - ff	.5.89,	r	5.92 <
	10L.-	r	i
n r ii 9 /0 „	98.—	»	98.50 *
Ruble rusesc! . . . „	105.—	>>	106.— I
61/2—8 P« ană.
Cnraaltţla bursa de Viena
•i» 'diir-80'Mam st. n. 1888.
Renta de aură 4%....................97.08
Renta de hârtiă 5%.................... 85.30
Imprumutulă, căiloră ferate ungare .	15Q.75
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	95.—
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . . 126.— Amortisarea datoriei căiloră terate de
ostă ungare. (3-a emisiune) . ■ . 114,05 Bonuri rurale fingare ; . , .	. . v 10&50
Bofturl cu clasa ae sortare ..	.. 104.80
Bonuri ruţa^e Banată-Timişă -. . . 104.50 Bonurl«n şal. de sortare ..... 104.50
Bonwl yuwle transilvane.....................104.20
Bonuri croato-slavone...............105.—
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă.......................99.—
Imprumutulă cu premiulă ungurescă 122.50 Losările pentru regulareaTisei şi Se-	,
ghedinului......................123.—
Renta de fiârtiă austriacă ....	78.45
Renta de •'argintă austriacă ....	80.25	'
Renta d^tuără austriacă	.	.	;	.	.	.	109.60
LosurI (fin 1860. *'% . ... -. : .	.... '435.25
Acţiunile băttoei-»us4ro;ijiigşu:e. . * . 866.— Acţiunile^btoboei -dp' xîreilită angur. . 280.— Acţiunile bânceijd© credită auălr^ .271.80 Galbeni împărătesei . ■	;	.	»	.	? •	5.95
NapolBon-d’orI . . ,J-.!	.	.	..	p.i..
Mărci lCft împ. germane	.	,	'.	.'	v;	62.10 .
Londra jkO Li.vr'ăîs stărUng©',. . .... î* 126.70'
Bursa de BucurescI.
Cotă oficială dela 18 Maiu st. v. 1888.
Cump. vend:.
Renta română 5w/0 . .	i1 î.	i.	90—	91.r/#
Renta rom. amort. 5e/0	.	.	.	91,—	:92.l/i.
Renta convert. 6°/0. .. .	90.—	90.*/4
Impr. oraş. Bub. 20 fr.	.	:	7	35.—'	3«. -
Credit fonc. rural 7°/0	.	.	.	105.—	106.—
« n S-: *•.* .MI4 70.V4 urban-1%	. 1 ■ MW.— 107.3/t
n b,' .«%• A .V •	. 99.—
n ’a	c	•	•	85.‘/j	.86.-
Banca naţ. a Roifi. oOO Lei. .	045.— 760.—
Ac. de asig. Dacia-Rom.. , .	220.— 225.—■
Ap. de #sig. Naţională.,
Aură cbntra bnete ud baăcd? .	15.3/4	16 —
Bancnote austr. contra aură. .	2.—	2.2—
Aură pontra argintă .seu bilete	16.— 16.3/4
Florină valore austriacă . . .	2.01 2.
Editoră şi Redactorii responsabilă :
Dr. Aurel Mureşianu.
Nr 112.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Care este cea mai bună. hărtiă pentru ţigări?
rWtW«f . , itnsnvM
Acesfcă întrebare forte importantă pentru fiă-care fumătorii de ţigări s’a itânbilitft dej a în modulă colii mai ne-ddbios*
Nu este reclamă golâ, ci unu faptă constatată prin autorităţi scientifice de primulu rangă pe basa analisei comparative a diîerite-loră hărţii de ţigări mai bune, ce se află în comerţă, căbărtia de ţigări

imtpşm ----«imu—
lUtVDIWW |MMII
tmisNmm fliroj
aa9o neve» ob

H»r>
mmiN09 nmnfl mu
(Utn« V M39WVKUK» 30 i»o
„LES DERNIERES CARTOUCHES“
i V „DOROBANŢUL!?4
din fabrica BRAUNSTEIN FRfiRES la Parisu,
65 Beiilevard £ielman««
e^te cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă.
După ce s a stabilită acesta între altele prinjDr. Pohl, profesoi'ă la facultatea tech-nicâ hi Viena, Dr. LioberOIftlM, profesorii şi conducătorii alţi stabilimentului chemică de stată in Budapesta, şi o analisi comparativă, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere noue ‘higienice de c&tră Or. Soylca, profesorii de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produsă chiar resultatulă strălucită, că hărtiele de ţigări „Les dernieres Car* fefttofcflt4'- jţfi „Dtrofrţnţuli44 suntă cu 23—74% mai uşore, şi că împărtăşeşte fumului de tutună cu 23—77% roşi puţine părţi .streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semănă cu desemnulă aci imprimată şi care ortă firma Braunstoin Frirej.
Fabrica a deschisă ună deposită pentru venclare en gros a hftrtiei de ţigări şi a tu* buriloru pentru ţigări
BlATOSmi 7BEBES,	24
WIEiV, I. Be/*, Schottenring Mr.
şi află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de venc|arc asemenea mărfuri.
72,8—fi
PUBLICAŢIUNE.
Din partea subscrisei primăm comunale se aduce la cunoscinţă publică oumcă pe basa ordinaţiunei înaltului ministeriu regiu ungariei! de industriă, co-merciu şi agricultură din 4 Septemvre 1885 Nr. 46,379 se va ţinea Marţi în 26 Iuniu a. c. la 10 ore a. m. în cancelaria notariatului din Branulfi superiorii lici-? tăţiime publică spre venclarea de 5000 metri cubici lemne de bradd şi molivtl ^<ţjn pădurea comunală Zsigara apte pentru construcţia plus oferintelui spre esplo-9 tare în termină de 4 ani următori, pe lângă observarea planului de esplotare şi plătirea preţului de cumpărare în rate anuală anticipative.
Oferte confecţiunate după prescrise şi provăcjute cu vadiulă recerutâ, apoi cu timbru de 50 cr. încă se voră primi pănă la ora în care se începe licitaţi-unea verbală.
Preţuia strigărei s’a statorita peste tota cu 4000 fl. şi amatorii de cumpărare au a depune înainte de începerea licitaţiunei una vadiu de 10%.
Condiţiunile de venerare se potă vedea în cancelaria notariatului cercualti din Branulă superiora în orele oficiose în tote (filele.
Se observă, că transportarea lemnelora se pote efeptui atâta cu carultt, câta şi prin plutire pe apă.
Simia, în 21 Maiu 1888.	Primăria comunei
Nicolae Frunteşiu,	Raţu,
p-rittiafă.	notară.
Sz. 2563—1888 p.
Hirdetmeny.
70,3-3
AvisH d-lorU abonaţi!
Totodată facemu cunoscutu tuturorfi D-lorU abonaţi, că mai avemu din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiunilorU „ Gazetei, “ precum şi câteva întregi colecţiunî, pentru cari se potU adresa la subsemnata Administraţiune în casu de trebuinţă.
A brassoi kir. torvenyszek reszerol kozhirre tetetik: hogy Koniges Jânos es târsai brassoi foldbirtokosoknak, Brasso szab. kir. vâros kozonsege osszes bir-tokosai ellen, hatârtagositas irânt benyujtatt keresete folytân, a megengedhetd-seg feletti târgyalâs 1888-ik evi Iulius ho 19-ik napjânak delelotti 10 orâjâra Brasso vârosâban a vâros hâzâhoz tuzetett kimelyre az osszes erdekeltek az 188!) evi Augustus 23-ân 2364 sz. a. kibocsâtott birtok rende utasitas 36-ik §-âbaxi irt jogkovetkezmenyek terhe alatt, azon megjegyzessel ideztetnek hogy a taga-sitâsi kereset egy peldânya a vârosi tanâcsnâl vagy a kir. torvenyszâknel a hi-vatalos orâk alatt betekintheto.
Brasso, 1888 Majus 22-en.	A kir. liirvszek aUsebol.
Sosirea si plecarea Mori si postelore la Braşovfi.
I.	Plecarea trenuriloru:
I. Del» Braşovă ta Pesta:
Trenulil de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera.
Trenulti mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minută dimineţa.
2. Dela Braşovă la Bociiresoî:
Trenulîi mixtti Nr. 318: 1 oră 65 minute după amecll.
II.	Sosirea trenurilor^:
I. Dela Pesta la Braşovă:
Trenulti de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amecll.
Trenulti mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sâra.
2. Dela Bucuresci la Braşovă:
Trenulti mixtu Nr. 317: 2 ore 82 minute după ameifi.
cyj
oS
cr*
nu.

Turnătoria şi fabrica de maşini a lui SCHL1CK
Societate pe acţii în Budapesta.
Biuroulu centralii: Vf. Waitznerring 57.—Despărţementulu pentru maşini agricole: VI. Aeussere Waitznerstr. 1696—1699.
MAŞINELE DE SfiMENATfl
„TEIUMPH“
patentate ale lui Schlick
Cea mai mare distincţiune:
Diploma de onore de anru la concurenţa internaţională
de pluguri în Hat vas.
r
Pluguri pentru una brazdă patentate a lui Schlick pentru 2 şi 3 brazde, Rayol. 2 premii dinteiu, Medalii de aură şi încă alte trei dis-tincţiuni.
Pluguri originale pentru o bra dă ale lui Schilck- şi Vidats, pluguri pentru sapă şi mo-şoroie, Extirpatore etc.
PHETIlRKLi; CELE MAI EFTIHE. - i ATALOA&E LA CERERE GRATIS SI FRANCO.
Garnituri de treierată cu vaporă, Garnituri de treierată cu vertejă (Gopel).
Mori pentru curăţită, Mori pentru măcinată, Maşină pentru preparare de nutreţă etc.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.