K&ctiifitt, A&uiistuUiMi
!lMT8fla: ’
BRAŞOVU, piaţa nara Ir 22.
Scrisori nefranaate nu se pri-mescu, Manns'np cnu sere» trimi &!
Birourile ie uuciui:
Brsfovu, piaţa mare Rr. 22.
Inserate mai primescii tn Vlena: iiudolf Moist, Haosenst*tn A Vogler (Otto Maas), Hemrich Schalek, Alois Hemdl, M.Duktt, A. OppeUk, J. Dan-neberg; tn Budapesta: A. V. Gold-berger, Anton Mesei, Eckstein Bernat; inFrankftirt: G.L.Daube; InHam-burg: A. Steiner.
Preţulii inserţiunilorâ: o seriă garmondit pe o colân& 6 or. ţfi 90 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoieli. Reclame pe pagina III-a o senă 10 cr. v. a. său 90 bani.
AirULtî LL
gOaaeta0 iese In fle-care di»
Atnisie&te iatri Aistro-Duaria
Pe un& ană 12 fl., pe şăse luni S fl., pe trei Iun! 3 11.
Pe ună ană 40 lianei, pe şăse luni 20 franol, pe trei luni 10 franci.
S« prenumără la tdte ofl-ciele poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori.
AboiamentDlQ centra Braforfi:
laadmimstratiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe ună ană 10 fl., j>e şese luni 8 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusnlă in casă: Pe unii and 12 fl., pe şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună es emulară 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâtă abonamentele cfttfl şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 111.
JBraşovt, Joi 19 (31) Hain.
1888.
Braşovti, 18 Maiu st. v. 1888.
Desbaterea cea mai nouă a d-lui Tisza în contra Franciei a indispusă pe Unguri. Ei semtă instinctivă, că limbagiulă despre-ţuitoră ală ministrului-preşedinte, care prea sună a ecou din Germania, a întunecată nimbulă de „naţiă liberală şi cavalerescău, cu care se făleau ei şi ca de acum apară înaintea lumei numai ca nisce prosaice ante-garde ale puternicului cancelară germană, căruia i se închină din punctă de vedere ală intereseloră politice, der cătră care n’au avută niciodată simpatii.
E naturală, că Ungurii, cari au atâtea reminiscenţe revoluţionare din trecută, nu se semtă nicidecum bine în cerculă de leră, ce l’a trasă împrejurulă loră alianţa germană. Unu straniu sentimentă de umilire îi cuprinde, când se gân-descă, că rolulă loră a fostă redusă la rolulă de simpli statiştl şi figuranţi ai Germaniei şi că Ungaria e nevoită acum se facă pe pionerulă lui Bismark în contra Franciei.
Francesii au dată de atâtea ori dovecjlde simpatiă Ungurilor, când cu Seghedinulă, când cu inaugurarea statuei lui Petăfi ş. av ei au sprijinită nisuinţele de independenţă ale Ungariei şi cum le mul-ţămesce acesta acuma?
Aşa se întrebă mulţi dintre Unguri, cari şi astăcjî înclină cu simpatiile loră mai multă spre Fran-cesi decâtă spre Germani.
Nu mai merge înse cu consi-deraţiunile, le răspundă oficioşii d-lui Tisza. Astăcjî se cere ca Ungurii se dovedescă lealitatea loră faţă cu Germania şi ei trebue se rischeze şi neplăcerile ce suntă legate cu leala observare a alianţei ce au încheiat’o
Vorbirea d-lui Tisza nu este decâtă o consecinţă logică a alianţei austro-germane, adaugă oficioşii, si decă le-ar veni în minte celoră din stânga estremă de a oferi lumei spectacolulă unei manifestări de simpatiă pentru Fran-cia, atunci voră nasce bănuielă în Germania, că nu tdtă ţera ungu-rescă respecteză alianţa cu principele Bismarck.
Ei bine, partida independenţi-loră şi a celoră dela 48 n’a voită se ţină semă de sfaturile oficioşi-loră d-lui Tisza şi a crecţută de oportună a pune în scenă demon-straţiunea, de care se temeau ei.
Pe când scriemă aceste va fi şi apărută pote manifestulă stângei estreme maghiare prin care face cunoscută urbi et orbi, că o-piniunea publică maghiară desa-probă vorbirea d-lui Tisza, care a plăcută aşa de multă celoră din Berlină şi că ea doresce ca espo-siţiunea din Parisă se aibă succesă şi ca republica francesă se se în-tărescă şi să înflorescă.
Abia s’a mai aşeefată puţină mânia Francesiloră şi acum se va aprinde mânia Germaniloră asupra fiiiloră lui Arpadă.
încă inainte de-a lua stânga estremă din dietă decisiunea a-
mintită, i-se puse în vedere din partea oficioşiloră, că decă voră arangia o manifestaţiune pentru Francia, voră trebui, vrendă a fi logici, să-o completeze printr’o manifestaţiune pentru Rusia, a căror scopuri în politica esteriără suntă identice cu acele ale Franciei.
Nu mai încape îndoielă ca a-derenţii lui Kossuth se voră feri de a trage acesta consecenţă din hotărîrea loră cea mai nouă pri-vitore la Francia, destulă însă că o tragă cei ce se semtă datori a servi în acestă cestiune causa Ini Bismark, şi atâta este de ajunsă spre a apreţia delicata posiţiune în care a ajunsă ministrulă-preşe-dinte Tisza cu zelulă său de bună aliată.
t- IAC0BU bologa.
A4I la amec[î ne sosi trista scire despre grabnica mărte a zelosului şi meritatului vice-preşedinte ală Associaţiunei nostre transilvane, Iacobu Bologa.
Răposatulă se bucura de mare stimă înaintea tuturoră conaţiona-liloră săi, ca unulă care în tătă viaţa sa a fostă ună căldurosă sprijinitoră ală causei poporului română şi a contribuită cu multă zelă şi cu multa bunăvoinţă la înaintarea lui pe t6te terenele.
Iacobă Bologa s’a distinsă în cariera sa de funcţionară ală statului prin deosebită aptitudine şi diliginţă, aşa că în 1863 elu fă decorată c’ună ordină înaltă, er mai târejiu fu numită consiliară reg. la curtea aulică.
Schimbările politice din anii 1865/6 au adusă cu sine pensiu-narea şi retragerea lui în viaţa privată. De atunci încoce Iacobă Bologa a desvoltată o însemnată activitate pe tărâmulă culturală, bisericescă şi economică. Dela 1870 a stată în fruntea comitetului Associaţiunei transilvane, parte ca preşedinte, parte ca vice-preşedinte. InStitutulă „ Albina “ îlănu-meră între membrii săi fundatori cei mai activi.
Meritele răposatului voră rămâne neşterse în memoria cona-ţionaliloră săi.
Adresa comitetului partidului naţionalii toi Caransebeşu,
prin are s’a pmsitatl 51 eiplisatt votul! cercului alesului sin deputate LUDOVICII de HOCSAET.
Prea onorabile d-le deputata,!
Precum este cunoscuţii, camera re-presentanţiloră ţării a deştituită de man-datulă loră deja doi deputaţi dietall aleşi în cerculă nostru electorală, din causă, că dânşii sub presiunea abnor-meloră nostre relaţiunl politice, necesitaţi s’au crecfută a declara, că pe câtă sustau aceste împrejurări nu potă să participe la desbaterea dietei. Cerculă, acum la a treia alegere, ce avă locă în urmare, cu voturi unanime te-a alesă pe d-ta, prea stimabile patriotă, de deputată ală său.
Când comitetulă electorală ală partidului naţională română din acestă cercă vine respectuosă a’ţl aduce acesta la cunoscinţă cu rugarea, ca să binevoescl
a primi acestă semnă de generală şi sinceră încredere din partea cercului, elă ţine oportună într’una a espune cu totă francheţa scopulă şi însemnătatea acţiunii sale politice, acţiune fără îndoielă între împrejurări politice normale abia usitată, care acum ’şl-a găsită încheiarea prin alegerea d-tale. Comitetulă se simte cit atâtă.. mai vîrtosă îndemnată spre acestă espunere, deore-ce cea mai nouă acţiune politică a partidului naţională română — nu numai că n’a fostă bine înţelesă pre-tutindenea, der ea în unele părţi a fostă luată dreptă ună binevenită incidenţă pentru rădicarea de injuste sus-piţiunl şi atacuri, pănă şi de urgiă uneori. Ba încă mai multă: chiar şi gu-vernulă ţării ’şî-a pregetată a trage la îndoielă în Ungaria marele principiu ală libertăţii cuvântului, acestă fundamentală dreptă ală cetăţeniloră, — pote doră numai pentru scopulă de a încungiura
—	faţă cu acestă acţiune — ună sistemă de intimidare, de altmintrelea râu nimerită. Prin unele cercuri adecă s’a voită a se găsi în acestă procedură a partidului nostru naţională o demonstraţiune în generală incompatibilă cu postulatele constituţionalismului şi în specială îndreptată contra rassei maghiare.
Adevărată în lucru este atâta, că acţiunea tindea să fiă o demonstraţiune; o demonstraţiune însă ce nici în generală nu contrasteză cu principiile constituţionalismului, şi nici măcară aparenţa unei duşmănii faţă de rassa maghiară nu are.
Ea, acea acţiune, nu este nici mai multă nici mai puţină, decâtă o demonstraţiune în formă ostentativă în contra politicei de stată de astăcfl.
Acestă acţiune, provocată prin pre-fliunea abnormeloră relaţiunl politice de astătjl, este lucru firescă, că nici nu pote fi măsurată cu măsurătorea normală a relaţiuniloră politice sănătose. Şi decă partidulă nostru naţională, vă<fendu-se
—	nu prin a lui vină, — adusă într’o posiţiune de nevoe, necesitată s’a creifută a merge în a sa demonstraţiune politică pănă la marginea permisibilului constituţională, er de altă parte condusă de curata intenţiune de a nu înăspri prin acestă manifestaţiune conflictulă esistentă, ci de a deschide — dâcă posibilă ar fi — calea unei complanărf, n’a trecută cu ună pasă măcară peste acea margine.
Pătrunsă de convicţiunea, că acele afunde şi seriose cotraste naţionale, ce facă ca să tremure aşa dicândă tote fibrele vieţii nostre politice, îşi au te-meiulă loră singură numai în politica de stată de astăcjl, de o potrivă greşită în scopuri ea şi în mijloce, elă, partidulă nostru naţională şi patriotică, s’a crezută în dreptă şi datoră, în momentulă când acestă politică de stată pe calea ei fatalistică a ajunsă pănă la punctulă de a eschide în faptă din legislaţiunea ţării pe ună poporă ce constitue a cincia parte a cetăţeniloră statului, — a marca în modă corăspuncjăfcoră acestă forte semnificativă şi critică momentă în des-voltarea internă a statului nostru.
Acestă faptă a politicei de stată, care într’o ţeră, ce caută a’şl găsi gloria sa, precum şi viitorulă său în institu-ţiunl democratice, nu se pote (jice decâtă stupefăcătore pentru poporală nostru în lupta sa constituţională pentru interesele sale naţionale vătămate şi ameninţate, denotă o întorsătură politică forte semnificativă şi privită din punctă
mai înaltă de vedere, ea deodată ne în-făţişeză o însemnătate simtomatieft, ce neapărată trebue să inspire îngrijiri pentru vieţa de stată.
O politică de stată a esclusiveloră interese naţionale particulare este nu numai absolută incompatibilă cu vitalele interese ale poporului română, ei ea eschide principialmente, precum acesta din capulă locului se prevedea şi prin es-perienţă s’a dovedită, o adevărată constituţională şi liberă desvoltare a statului.
O politică de stată, care în aceeaşi măsură, precum ea se apucă a’şl realisa greşitulă său ideală de stată, prin necesitatea logică este constrînsă a înstrăina administraţiunea internă de propria sa chemare, a subordina postulatele unei drepte şi corăspuncjătdre administraţiunl unoră consideraţiunl politice, cari zacă afară din sfera unei bune administra-ţiunî, o astfelă de politică de stată compromite chiară în temeliile ei principale desvoltarea sănătosă a statului, er în consecinţele sale ea trage după sine, precum amă văcjută, deşi pote fără intenţiune, der inevitabilmente o încordată dominaţiune de partidă, sistemulă de corteşire şi de corapţiune politică.
Der o politică de stată, care principialmente eschide în esenţa ei constituţionalitatea nefalsificată, care în temeliile sale subsapă vieţa sănătosă de stată, în urma urmeloră, prin reflexulă efec-teloră sale neapărată trebue nu numai să vateme chiară interesulă particulară, susţinută astfelă prin arte, ci ea pune seriosă în risică pănă şi supremulă interesă de stată, opera internei consolidări a patriei, şi acesta în celă mai neresponsabilă şi uşuratecă modă.
Din aceste intuiţiunî mânecândă, partidulă naţională, în vederea amintitei fapte positive, că adecă poporală română fu eschisă din corpulă representa-tivă ală ţării, nu putea decâtă să adopte atitudinea ce în faptă a observat’o. In faţa acelei greşite politice de stată, elă, partidulă nostru naţională, necesitată a fostă a lua o nouă posiţiune, conformă înăsprirei situaţiunei, şi a se pune pe punctulă de resistenţă pasivă, unioulă o-nestă între asemenea împregiurări. Elă, acestui nou punctă ală posiţiunii sale avea să-i dea solemna sancţiune a mul-ţimei alegătoriloră prin ună ală doilea actă de alegere, pentru a documenta în modă eclatantă, că nu numai inteligenţa, precum acesta adesea se crede, seu se afirmă celă puţină din partea adversari-loră noştri, ci cu nimică mai puţină se înfluinţesce pentru interesele sale naţionale şi marea massă a poporului, şi întru câtă peste totă îi mai este posibilă, totdeuna gata e a lupta pentru ele pe cale constituţională. Decă prin acesta partidulă naţională a corăspunsă dato-rinţeloră sale naţionale faţă cu poporală său, elă nu mai puţină a avută în vedere şi datorinţele cătră patriă. Ambii re-presentanţl naţionali ai noştri, conduşi de acestă sentimentă ală datoriei, cre-cjut’au a face ună actă de patriotismă, când prin declaraţiunile loră adresate casei representative — deşi în tonulă celei mai intime convincţiunl şi cu băr-bătescă francheţă, într’una însă cu totă obiectivitatea, cu totă respectulă datorită casei representanţiloră ţării şi cu lealitate ce convine spiritului de frăţietate ală poporului română faţă cu poporală maghiară — s’a nisuită a atrage atenţiunea casei asupra întregei seriosi-
Nr. 111.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
tăţî a situaţiuiiii, asupra .defeetuosităţii şi fragilităţii actualei politice de stâtă.
De acestă sentimentă patrioticii conduşii partidulă nostru naţionalii a decis a încheia acestă a sa acţiune - politică, îndreptată — în modă demonstrativii; precum amă arătată — în contra politicei de stată de astăzi cu presentulă actului ală treilea de alegere, alegendă la acestă ocasiune de deputată ală cercului ună concetăţean de naţionalitate maghiară, pe care solidaritatea cu conaţionalii săi proprii nu’lă împedecă a primi acestă mandată.
Din acesta se învedereză — cum credemă — din destulă si însemnătatea acţiunii nostre.
Respinsă aprope cu totulă de pe terenulă de luptă constituţională, parti-dulă nostru naţională şl-a luată refugiulă la renitenţâ pasivă, ca la ună asilă, pentru de a-şl salva prin acesta supremulă avută naţională, ondrea naţională. Căci ună postulată ală onorai naţionale a fostă, de a-şr ridica vocea cu totă solemnitatea în contra operei sistematice de nulificare politică a poporului român. Totuşi chiar şi în mijloculă acestei situ-aţiunl de năpaste, partidulă naţională, păstrândă viuă consciinţa acelei solidarităţi, care împreună pe ambele nostre popore, a sciută a se ridica deasupra tuturoră amărîciuniloră presentului, pentru de a se utilisa chiar şi acestă actă de inculpată tutelă morală spre prepararea unei înţelegeri.
Fiă ca să cugetămă ori-cum asupra acestei acţiuni, fiă ca să credemă mare seu mică valoraa ei politică, ună ade-v&ră reese fără totă îndoiela; Acele două, la începută memorate atacuri, nimeni nu le mai pote ridica cu ceva temeni în contra acestei acţiuni. Acestă acţiune nu se mai pote 4ice inel anticonstituţională, nici inamică rassei maghiare.
Dreptulă de renitenţă pasivă în generală este ună dreptă atâtă de naturală, de sine înţelesă, încâtă elă în principiu nici că pote fi trasă la îndoielă de cineva, care preste totă are măcară idee de astfelă de lucruri. Der lăsândă la o parte generalităţile teoretice, şi avendă numai casulă concretă în vedere, toţi cei ce în acţiunea partidului nostru naţională vreu a găsi ună actă anti-con-stituţională, se pună evidentă în contrastă cu. însăşi legislaţiunea nostră. Acestă legislaţiune a prevăcţută astfelă de caşuri escepţionale şi nu numai, că a restrînsă sancţiunea legală asupra inevi-tabileloră consecuenţe logice, precum destituirea de mandată, incapacitatea de a mai candida pe ună timpă, ci pănă şi denegarea presentării mandatului la casa representanţiloră a considerat-o de ună actă constituţională admisibilă, în-sărcinândă prin legea respectivă o specială comisiune cu examinarea temeiniciei motiveloră denegaţiunii şi cu rostirea verdictului asupra acestora. Apoi — de cumva cineva n’ar voi, să susţină absurdulă, că în sine o eventuală dife-rinţă de vederi între deputatulă renitentă şi comisiunea de incompatibilitate, relativă la temeinicia motiveloră — in-volvă ună momentă de anti-constituţio-nalitate, acela de bună semă necondiţionată va trebui să concedă, că acţiunea partidului nostru naţională, din punctulă de vedere ală legalităţii este absolută neatacabilă, corectă şi constituţională. Şi decă fără temeiu este inculparea, că procederea nostră ar fi fostă neconstituţională, apoi interpretaţiunea, că oposiţiunea nostră absolută constituţională, în contra politicei de stată de astăcjl s’ar presenta ca o acţiune ostilă rassei maghiare, trebue să o declarămă deadreptulă neleială. Căci nimică nu îndreptăţesce a cufunda şi substitui în modă arbitrară cele două absolută diferite fiinţe, poporu 1 ă şi politica de stată. In cursulă evoluţiunii sale istorice ună poporă de multe-orl e necesitată a’şl schimba politica de stată, conformă schimbateloră împrejurări ale timpului, şi — după mărturia istoriei — nu totdeuna aceia au fostă patrioţii eei
mai huni, cari mai aprigă s’au opusă probatului principiu antică: „Justiţia regnorum fundamentăm," — şi şi mai puţină au fostă inamici patriei aceia cari altfelă au cugetată în acestă privinţă. Der tocmai de n’am voi să considerăm acesta folositor© doctrină a istoriei, ar fi să recugetămă, că intoleranţa ortodoxiei politice, carea în toţi cei de altă cugetare nu vădă contrari poli-ticî, ci duşmani din punctulă de vedere ală adevăratului constituţionalismă, de locă nu este admisibilă, chiar ab-stragendă dela experienţa, că a priori nimică nu compromite politica nostră de stată atâtă de greu ca aceea, când necesitaţi suntemă a ne folosi întru apărarea ei de mijloce atâtă de nepermise. Nu’i vorbă, şcimă noi — durere — pre bine, că răulă acestei intoleranţe politice, care la noi a pătrunsă deja atâtă de afundă, nu se pote desrădăcina prin câteva lămuriri binevoitor©, cu atâtă ihai vertosă însă ni se impune datoria de a respinge cu totă resoluţiunea, şi chiar cu indignaţiune bănuela cea nedemnă ce se ridică asupra partidei nostre naţională, că ea în acestă oposiţiune a ei contra actualei politice de stată, ar fi condusă de ore-şî care duşmăniă faţă de rassa maghiară!
Cu voce înaltă cutezămă a anunţa că în ţera întregă nici ună poporă şi nici ună partidă nu există atâtă de intimă, profundă şi sinceră pătrunsă de sentimentulă acelei solidarităţi, ce legă chiar cu interesele sale existenţiale, în modă, între tote împrejurările, nedesbi-nabilă pe poporală română cu celă maghiară, ca tocmai poporală română şi partidulă său naţională.
Adevărată, că noi acestă solidaritate nu o cuprindemă în acelă înţelesă, ca să recunoscemă de patriotică obliga-mentă ală nostru, în marea luptă pentru esistenţa nostră naţională, a ne însufleţi de o politică de stată, ţîntitore la nulificarea politică a poporului română.
Te vei fi convinsă prin aceste, domnule deputată, câtă de fără cale şi fără temeiu suntă atacurile ce din inciden-tulă acestei acţiuni au fostă ridicate în contra partidului nostru naţională. Der partidulă nostru naţională nu numai că a procesă constituţională, şi că inspirată este de sentimente sincere frăţescl pentru naţiunea soră, ci elă astădată a profitată de ocasiune pentru de a da, pe câtă i-a stată în putinţă — o faptică probă despre sentimentulă său de faţâ — prin aceea, că a alesă de deputată ală acestui cercă la acesta a treia alegere, pe unii cetăţenă de naţionalitate maghiară.
Partidulă nostru naţională adecă a procesă în determinarea sa, de a încheia acesta a sa acţiune prin acestă actă de alegere — din consideraţiunea, că de-orece acestă acţiune nici nu avea şi nici nu pute să aibă de ţîntă trunchia-rea parlamentului, ci scopulă ei propriu a fostă numai acela, de a semnala de totă limpede noua ei posi-ţ i u n e faţă cu noua situaţiune a politicei de stată, — înscenarea unei serii infinite de alegeri morte, nu s’ar potrivi nici cu seriositatea acestei acţiuni, şi nici cu demnitatea casei representanţiloră ţerii.
Er încât pentru personă, ochii noştri, o mărturisimă pe faţă. în ţera întregă nu puteau fi îndreptaţi decâtă numai asupra unui omă, asupra d-tale presti-mabile patriotă, căci — putemă să o spunemă, fără a voi să-’ţl atingemă modestia, — că cele două supreme virtuţi politice: iubirea de dreptate şi curagiulă propriiloră convicţiuni, în nici ună ală doilea din ţera nu s’a dovedită întrunită în măsură atâtă de mare, ca tocmai în dom-nia-ta.
Scimă prea bine, că posiţiunea politică a d-tale alta este decâtă a partidului nostru naţională, şi decă noi totuşi depunemă în manile d-tale manda-tulă cercului nostru, noi prin acesta atâtă de puţină părăsimă a nostră pro-
priă posiţiune, câtă de puţină ne trece prin minte, a cere ca d-ta să părăsescl pe a d-tale. Motivulă conducătoră pentru noi la acestă manifestaţiune de în-ji credere este: a-’ţl presta în partd tributulă recunoscinţei nos--tre. Pentru aceea te rugămă, să pri-mescl în celă mai amicală modă man-datulă ce-’ţl oferimă din acelă senti-mentă. Noi, din a nostră parte lăsămă deplină probatului d-tale simţă de dreptate, înţeleptei d-tale judecăţi şi curatului d-tale patriotismă, a representa în legislaţiune „causa — nu a nostră, ci a p atriei.u
Prelângă expresiunea celui mai profundă respectă —
Caransebeşă, în 14/26 Maiu 1888.
Comitetulu electorală ală partidului naţională din cerculă Caransebeşului:
Mihailă PopovicI m. p. preşedinte, protoiereu gr. or. română. — Ioană Bar-tolomeiu in. p. vice-presedinte. — Ioană Ionaşă m. p. notară. — Patriciu Dră-gălina m. p. notară. — Mihailă Blidară
m.	p. asesoră consistorială. — Dr. Iuliu Olariu m. p. prof. la teologiă. — Ioană Pinciu m. p. prof. la- teologiă. — Iosifă Ionescu m. p. — Ioană Stoiană m. p. preotă română gr. or. — Iuliu Mu st a
m.	p. preotă română gr. or. — Dim. BogoievicI m. p. preotă. — Nicolae Bistriană m. p. preotă. — Ioană Attimă
m.	p. forestieră în pens. — Isaia Stefa-niga m. p. representantă comunală. — Vasilie Popoviciu m. p. — Nicolae Uso-nescu m. p. —_ Ştefană Yelovană m. p. directoruiă institutului pedag. — Pavelă Boldea m. p. — Pavel Kimbiră m. p. — Nicolae Velcu m. p. — Dim. PopovicI m. p. — Yoin Serbă m. p. — Nicolae Neagulă m. p. — Nicolae Goanţă
m.	p. — Nicolae Bihoy m. p. — Ioană BogoievicI m. p. — Spiridonă Sandru
m.	p. — Iosifă Calinescu m. p. — Iosifă Bihoy m. p.
SCIRILE VILEI.
Din Trăţcău se scrie, că din 22 Maiu au începută şi pe acolo a se ivi muscele columbace şi încă în numără mare, cau-sândă pagube forte însemnate. Au pe-rită în urma acesta pănă acum 80 de vite cornute. Nu suntă cruţaţi de aceste mi-serabile muşce nici caii, ba nici chiar omenii. De asemenea se scrie din Roşia montană, că muscele columbace şi pe a-colo causeză pagube mari în vite. In părţile Huedinului totă asemenea se întâmplă.
*
îfi ^
pilele trecute grindina a causată pagube însemnate în unele părţi ale Ardeiului. In părţile Aiudului pagubele suntă mai puţine ; mai mari pagube însă a pricinuită grindina în părţile dela Mirislău în colo, pănă pe la Yalea-fl orii oră, U-iora, Ciucia, Ciacalaca etc. Mai vîrtosă în hotarulă comunei Birchişă grindina a nimicită viile şi pomii. Sămănăturile de tomnă au suferită pretutindenea în părţile amintite.
*
* *
Din fundaţiunea generoşiloră Micha-ilă şi Elisa Stroesco Comitetulă Associa-ţiunei din Braşovă pentru sprijinirea în-văţăceiloră şi sodaliloră români a votată 3 stipendii de câte 50 fi. învăţăceiloră: Dimitriu Brătucă curelară, St. Panţu com-pactoră şi I. Brumară papucară; două stipendii de câte 25 fi. învăţăceiloră: C. Jianu papucară şi I. Tertobă lăcătară artistică. Concurenţi la aceste stipendii au fostă 54. Totă din fundaţiunea numită s’au votată 3 stipendii de câte 60 fi. sodaliloră Ioachimă Yăcară brutară, D. Do-gară argăsitoră şi Z. Yoileanu croitoră; acestora însă li se voră da stipendiile numai după-ce voră dovedi că suntă deja angajaţi a merge la Pesta ori la Yiena pentru a se perfecţiona în măestria loră. — Tot-odată s’au dată din fundaţiunea rAndronicău 200 fi. la 1, câte 100 fi. la 15 sodall în condiţiune de a deveni mă-estri; apoi la 26 sodall eliberaţi în 1887 câte 30 fi. şi la 24 elevi dela meserii câte
30 fL La olaltâ 3200 fi. Concurenţi la a-
ceste ajutore au fostă 255.
*
* *
Sub titulă „Romano cibachero sido-rU>eu a apărută o gramatică ţîgănescă scrisă de archiducele Iosifă şi edată de Academia de sciinţe ungară. Acestă carte conţine, afară de partea gramaticală, o mulţime de date cu privire la etnologia, istoria, poesia, arta, musica şi literatura ţîganiloră. In Ungaria trăiescă cu totulă 79,393 de ţigani, er 99,098 de per-sone pricepă limba ţîgănescă, 15,027 nu vorbescă de câtă numai acestă idiomu, 32,415 vorbescă şi românesc©, 18,151 şi unguresce. După confesiune suntă
24,000	greco-orientall, 23,655 grec o-catolici, 20,110 romano-catolicl, 9,022 calvini, 1,620 luterani. — Princesa rusescă Gangarni şi contesa Tolstoj se tragă din ţigani. — Ţiganii dintru ântâiu cunosceau şi cultivau numai musica românescă, mai târejiu învăţară apoi si pe cea ungu-rescă.
*
îfî
Biroulă societăţii „Alexi-Şincai" din Gherla s’a constituită — precum ni se scrie — în modulă următoră: de con-ducătoră a fostă realesă Dr. Ioană Popii dascălă în sf. teologiă, de preşedinte s’a alesă Petru Petrişm'ă cler. în curs. III., de vice-preşedinte Vasile Popă cler. în c. II., de secretară Vasile Vajda clerică în curs. II, de notară a şedinţeloră Anto-niu Bâlibanu clerică de curs. II, de casară Ion Vereş cler. de a. III, de controlorii Dimitriu Savă cler. în c. II, de bibliotecară Iuliu Moldovanu cl. de a. II. er de archivară Sigismondă Lengyel cler. de a. I.
*
* *
Luni s’a pusă în BucurescI temelia clădirei pentru şcola şi localulă societăţii „Unirea constructoriloră românIu. Au a-sistată la acestă serbare d-nii generală G. Mânu, N. Fleva, Gr. Serurie, Pache Protopopescu, I. G. Bibicescu, Paladi, Hernia Miile şi alţii. Intre muncitori, c}ice „Unirea", acesta e prima manifestare viabilă a iniţiativei particulare; societatea loră a trăită, a ajutată pe membrii lipsiţi de capitale, a ajutată pe bolnavi şi a îngropată pe morţi; acum îşi clădesce şi locală. Fostulă consiliu comunală i-a dată gratis loculă pentru clădirea, a cărei temeliă s'a pusă ieri. Clădirea costă peste 100 mii lei, societatea n’are decâtă 30 mii lei şi speră că autorităţile şi publiculă îi voră veni în-tr’ajutoră. D. generală Mânu şi celelalte persone presente au promisă con-cursulă loră. D. Pache a declarată că se înscrie cu 100 lei.
Va veni unfi timpu...
„Neue freie Presse" încheiă articu-lulă, ce l’a scrisă din incidentulă vorbi-rei d-lui Tisza în afacerea participării la esposiţia universală din Paris 0. în 1889, cu următorele remarcabile observări:
„ Va veni pote unu timpă, când poporale ca şi suveranii voră primi în sine principiile purificate ale revoluţiunei fran-cese; der astăfjî suntemă încă forte depărtaţi de acestă ţintă.
încă curge lupta, care a fostă des-lănţuită atunci prin scrierea abatelui Sie-yes asupra statului ală treilea, curge încă în totă Europa, încă nici egalitatea de dreptă a omeniloră nu este scutită de violări şi atacuri, încă se proscrie rasse întreg/.
Cine nu semte câteodată că s’a făcută ună tristă regresă dela marea re-voluţiune încoce, că generaţiunea de faţă apare pitică pe lângă giganţii, cari trăiau pe pămentă la finele secuiului ală optă-spre-4eceleaV Ce înţelesă are frăţietatea într’ună periodă, care este plină de ură naţională ?
Poporale încă nu suntă copte pentru o serbare a revoluţiei, şi pote că peste o sută de ani ună ministru-presi-dentă ungurescă va pute se cugete cu liniştea istoricului la drama, ce s’a petrecută odinioră în „Temple" şi a pusă capete încoronate sub ghilotină.
Acum lipsesce acesta linişte. Lupta
■OWT
GAZETA TRANSiLVAwIKL	~~~
Telegramă particulara a M Trais.'
pfc contra tutoratului străinii a deschişii firăş! vechile răni, principiile libertăţii sunt despreţuite chiar de cetăţeni şi statele îşi stau faţă în faţă ameninţându-se, pline de invidiă şi de ură sângerâsă.
Serbarea revoluţiei e prea timpuriă, aici o naţiune nu pote lua parte la ea fcră împotrivire. Vorbirea lui Tisza însă ne aduce aminte plângerea acelei Tro-iane, care c’ună spirită plină de pre-sfimţfi audi paşii 4euhii, care distruge festivităţile fără milău.
Nuia demonstrat^ contra armatei.
fiarele din Peşta erăşî suntă pline de indignaţiă din causă că tricolorulă ungurescă n’a fostă respectată de cătră ună generală austriacă.
Casulă s’a petrecută în Trencină, unde a sosită generalulă Catty spre a inspecta trupele. Elă locuia în casarma, care e proprietatea comitatului, Acestă casarmă fu împodobită cu imă stindardă negru-galbenăşi cu unulă roşu-albă-verde, Mai târdiu stegulă ungurescă a fostă luată josă; de aici tota gâlceava.
In dietă s’a făcută o interpelare în acestă afacere. Generalulă Catty, se dice, a adresată o telegramă ministrului de honvezi Fejervary, în care îi spune că nu s’a aşteptată la o primire deosebită în Trencină, şi că de acea a dorită să se ia josă numai celă ungurescă. Arborarea anei tricolore este o distinc-ţiune, care lui ca generală nici nu-i com-pete.
Intr’aceea poporală suverană din Pojună a arangiată o mică demonstraţia contra generalului Catty. înaintea locuinţei acestuia s’au adunată mai multe sute de omeni, au arborată ună tricoloră ungurescă şi au strigată „tră-iescă regele, trăiescă patria !u Numai cu greu poliţia a putută face s& se risipescă mulţimea. Ea se retrase între strigăte de „Abzttg Cattya, purtândă în frunte steguri naţionale şi cântândă cântece revoluţionare unguresc!.
Corespondenţa „Gazetei TransilTaiiei:'
Selagiu, 23 Maiu 1888.
(Institutului, de credită şi economii „Sil-vaniau. — Fiitorea seolâ de fete în Selagiu. — Despărţ. IX alii Assodaţiunei. — Unii esamenu la satît.)
(Fine.)
Nu potă retăce activitatea neobosită şi zelulă neadormită ală comitetului despărţământului IX ală „Asoc. Trans.u în a mişca tote, ca despărţemântulă să satisfacă cu demnitate chiămărei sale, care este cultura poporului română.
Prin premiile anuale usitate şi donate ca o binevoitore munificenţă de cătră diferiţii pioneri ai culturei sălăgene s’a stârnită emulaţiune nobilă şi însufleţi tore între docenţii noştri sălăgenl, pentru de a-şî arăta capacitatea şi zelulă întru educarea tinerimei.
Cu permisiunea on. RedacţiunI, voiu descrie decursulă unui esamenu modelă la care am luată parte în 21 Maiu a. c. în comuna Hidigă, tractulă Ipului.
Amă totă audită vorbindu-se despre abilitatea cantoră - docentului Nicolau Popă, întru instruarea eleviloră săi, şi ca să mă convingă, cu cea mai mare a-tenţiune am urmărită decursulă esame-nului.
După invocarea Spiritului Sântă cântată cu precisiune şi pietate, M. O. d-nă protopopă şi paroch locală Ioană Vicaşiu, într’o vorbire pătrundătore des-făşurândă momentuositatea actului pre-sentă, apeleză la atenţiunea şi simţulă de judecată ală ospeţiloră şi părinţiloră întru a se convinge, că ore jertfele a-duse pentru crescerea intelectuală a co-piiloră suntă remunerate? După acestă vorbire bine primită se începe esamenul. Era plăcută a vede în două despărţâ-minte aşecfaţl 30 de elevi şi 18 eleve, cu toţii bine îmbrăcaţi şi curaţi, cum aşteptau cu frunte senină şirulă întrebări-loră ce le va apune învăţătorulă loră
iubită. Elevii s’au esaminată din Reli-giune, bibliă, limba română, limba maghiară , calculaţiune, geografia patriei, istoria patriei, fisica, istoria naturală, economiă, er în intervale s’au declamată şi cântată mai multe poesii corectă şi cu au4ă musicală. Din tote studiile aşa răspunsuri s’au obţinută, încâtă n’am sciutăce să apreţieză mai multă: metodica corăspun4ătdre a docentului Nicolau Popă, seu răspunsurile bine definiatea şi înţelegibile ale eleviloră, predate acele într’ună limbagiu frumosă şi gramaticală. Au f&cută bună impresiune răspunsurile miciloră cetăţeni *din fisică, unde cu graiulă loră viu şi nevinovată, la aucftdă părinţiloră şi maiceloră, combăteau cu arma sciinţei superstiţiunile despre curcubeu, despre tunetă, despre vaporă, despre puterea gazului etc. Caligrafia şi de-semnulă încă au fostă bine representate, cu deosebire desemnulă ne-a surprinsă.
Esamenulă, începută la 8 ore, s’a terminată	la 12	6re	printr’o	vorbire
plină de emoţiune şi învăţături părintesc! adresate de cătră M. on. D. Protopopă părinţiloră, der cu deosebire do-centelui şi eleviloră, cari din 4iua esa-menului au făcută o adevărată 4* de sărbătore	şi bucuriă.	Se pote	felicita
acelă poporă de conducătorii săi.
I&tă D-le Redactorii unele împrejurări, cari în starea actuală a lucruriloră, în acestă	timpă	greu	pentru	noi, ne
permită a	ave şi	câte	o dulce	măngă-
ere şi firma speranţă, că: De n’a perită Românulă....	E. V.
întâmplări diferite.
Morte subită. Aseră la orele 7l/i schimbătorulă de bani din piaţa Braşovului Ioană Neguşă, pe când tocmai se pregătea să mergă acasă, lovită fiind, după cum se 4ice, de ună atacă de a-poplexiă, că4u la pământă şi, fără a mai pute 4ice ună cuvântă, muri după câteva minute.
Cine intră prin ferestră în casele altora o păţesce ca H. Andras dela Cluşă. încă cu câteva luni înainte de asta elă întrâ noptea pe la 11 ore în o casă, care nu era a lui, vrândă să se întâl-nescă cu cineva, care după lege de asemenea nu era a lui. Stăpânulă casei tocmai îlă aştepta. Ce primire i-a dată ospelui său de nopte stăpânulă casei anumită nu se scie; atâtă însă se scie, că H. Andras multă în casă n’a zăbovită, ci momentană sări îndărăptă prin ferestră afară şi o luâ la sănătosa. Lucrulă a ajunsă la judecată. Tribunalulă din Cluşă a declarată nevinovată pe H. Andras, fiindă că, decă elă fu invitată tocmai pe timpulă acela la o întâlnire din partea stăpânei casei, nu se pote 4ice, că ar fi comisă o încălcare de domiciliu şi prin urmare, tote fiindă f&cute cu consensulă stăpânei, elă nu e vinovată. Tabla reg. însă, ca foră de a 2-a instanţă, n’a vrută să recunoscă „nevinovăţia^ lui H. Andras şi Ta condamnată la 2 luni închisore, fiind-că stăpâna unei case, ori câtă de frumosă ar fi ea, n’are dreptă să primescă în casa sa vi-sitele unui bărhată străină în timpulă nopţii, fiindcă casa ei nu este numai a ei, ci şi a bărbatului. Sentinţa acesta fu aprobată şi din partea Curiei r. şi acum nu-i rămâne „nevinovatului“ H. Andras decâtă să se mai gândescă în timpulă celoră două luni de odihnă, decă este bine ori nu a întră noptea prin terestră în casele altora.
Ună archiepiscopă omorită. După cum este informată „Poli. Corr.44 din Cons-tantinopolă, în noptea 4^e^ de 19 1. c. a fostă omorită prin străpungere de cuţite archiepiscopulă armeană-catolică de Wan şi Bitlis monsignorele Ohannes, de o ceată năvălitore de bărbaţi. Incunos-ciinţată Pbrta de infama faptă a şi pusă mâna pe mai mulţi indivi4î presupuşi ca vinovaţi, între cari se află şi ună învăţătorii armeană. Fapta a produsă în cercurile armenesc! cea mai mare cons-ternaţiune.
Sibiiu, 30 Maiu st. n. — Vă aducă la cunoscinţă trista scire, că d-lft Iacofm Biologa, vicepreşedinte alu „Associaţiunei tran-silvanett pentru literatura română şi cultura poporului românua, consiliata aulică în pensiune, preşedinte ală direcţiunei ,,Albineiu etc. etc., după o bălă scurtă de trei c(ile, a repausată acjî la 6rele 7Y4 a. m. Fiă-i ţărîna uşără şi memoria binecuvântată !
SCffil TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.44)
Budapesta, 30 Maiu. — Partida independenţei a decisă în con-ferenţa ei de aseră ca să publice o declaraţiune, în care să arate, că aserţiunile ministrului-preşe-dinte şi ale ministrului de comer-ciu suntă energică condamnate din partea partidei. Independenţii dorescă celă mai bună sucoesă esposiţiunei din Parisă şi repu-blicei francese îi ureză pace şi întărire. Partida nu se îndoiesce, că aceste sentimente suntă sinceră împărtăşite de întrâga naţiune maghiară.
La interpelaţiunea lui Visi-Madarâsz a răspunsă ministrulă-preşedinte în cameră, că cercetările oficiale au documentată, că generalulă Catty n’a intenţionată a vătăma stegulă naţională şi că nici nu l’a vătămată. Răspunsulă s’a luată la cunoscinţă.
Berlină, 30 Maiu. — Ună arti-culă oficiosă, care se (Jice că a fostă scrisă de Bismarck în „Norddeutsche allg. Ztg.“ declară că măsurile privitore la paşapăr-tele dela graniţa francesă nu sunt represalii pentru anumite proce-deri, ci suntă resultatulă politicei generale germane, precum şi a întărirei puterii de apărare germane.
Yiena, 30 Maiu. — Pănă acum nu se scie nimică despre vr’ună pasă ală guvernului francesă din causa vorbirei lui Tisza. Nu s’ar fi făcută atâta sgomotă, decă depeşele dintâiu nu erau schimonosite şi decă oposiţiunea nu făcea comentarele ei. Aici tote cercurile seriăse aprobă atitudinea lui Tisza.
Parisă, 30 Maiu. — Cu privire la vorbirea lui Tisza foile începă a judeca mai liniştită. Ministrulă de esterne Goblet a comunicată consiliului de miniştri depeşa ambasadorului din Viena asupra incidentului din camera ungară, de-clarândă că aşteptă informaţiunile precise.
Londra, 30 Maiu. — „ Daily Telegraphu anunţă, că în guvernamentală rusescă Kiev se continuă luptele sângerose cu ţăranii, cari ^suferindă de fome jefuescă şi devasteză.
Literatură.
„Amiculu Familiei," 4iară beletristică şi enciclopedicii literară cu ilustra-ţiunl. Apare în Gherla de 2 ori pe lună şi costă 4 fl. pe ană. Redactoră şi proprietară: Nicolau F. Negruţă, Nr. 11 de la 1 Iunie n cuprinde: O enigmă (schiţă) de Ios. Popescu. Judeţulă (romană), de Th. Alexi. Mâncă-aură (istoriă din Car-paţl), de Lucreţia Frentiu. Oh, lasă-mS iubită..! (poesiă), de G. Simu. Grescera copiiloră în familiă, de Ioană Dariu. Apelă cătră femeile române. Diverse. Glume. Se mai află şi două ilustraţiunl pentru petrecere.
„Georgiu Lazaru,“ revistă pentru e-ducaţiune şi instrucţiune. Apare în Bâr-ladă odată pe lună şi costă 8 lei pe ană. Redactoră: S. M. Halită. Nr. 2 de la 15 Maiu conţine : Realismulă în pedagogia, de V. Gr. Borgovană. Instrucţiunea publică în imperiulă romană, de
Elena C. Ciuca. Locuinţa sătenului şi influinţa ei asupra desvoltărei lui fisice şi intelectuale, de G. Popescu învăţătorii. ObservaţiunI asupra unoră cause esterne, ce zădărnicescă progresultt seolei sătescl, de M. Popă învăţătortL Intîmpinare, de M. S Andrei ană. Răspunsă la întâmpinarea d-lui Andreiană, de Y. G. Diaco-nescu. Notiţe literare şi scienţifice. Literatură populară. Buletină pedagogică. Bibliografia etc.
DIVERSE.
România şi „Ţera de focâ“.
„Revista Israelitău scrie despre tâ-nărulă esploratoră israelită din România, Iuliu Foper, care e şi membra ală societăţii geografice române, şi care astă4l este directorulă unui mare stabilimentă de estracţiune de aură în Ţâra de focă (America de sudă), următorele:
„Erf am fostă călare pănă la colina „Filaretău, la polele căreia m’am adâ-„pată c’o apă escelentă din fantâna „Fe-„răstrău“. Ca o dovadă că câtă de multă „iubesce Iuliu Poper oraşulă său natală, „este că tdte înălţimile şi fantânele din „vecinătate portă numiri românescl de „prin prejurulă Bucuresciloră. Lucrătorii, adunaţi aci de prin tote părţile „globului, peregrinâză la acestă colină „în tote Duminecile, fâcându’ţl o impre-„siune nostimă, când au4l Spanioli din „Badajoz, Mulaţi din. Havana, seu Chi-„lienl din Yalparezo, luându-şl permisiune de-a se duce la — „Filaret.44 — „Ună altă pasagiu ne spune următorele: „Iuliu s’a ’ntorsă aseară din sudulă gol-„fului San-Sebastian, unde se dusese se „inspecteze o carieră de aură dela pă-„lele munţiloră „Carmen Sylvau şi spre „a goni mai multe companii mici de es-„ploatare, aşe4ate acolo în modă clandestină. Elă a găsită terenuri din cari „s’ar pute scote ca la 4000 grame de „aură din metrală cubă, şi de aceea „scopulă voiajului ce întreprinde acum „la Buenos-Ayres va fi de-a lua în es-„ploatare acelă punctă şi eventuală de-a „cumpăra chiar totă costa, pănă la rîulă „Carmen Sylva44. Nu mai râmâne vorbă, că omeni ca Iuliu Popper, cari portă numele României pănă în cele mai depărtate puncte ale pământului, merită totă stima.
Cursulâ pieţei Braşovu
din 29 Maiu st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.49 Vând.		8.51
Argintă românescu .	P	8.46	P	8.48
Napoleon-d’orî . . .	11	10.02	n	10.04
Lire turcescl . . .	P	11.82	p	11.37
Imperiali		P	10.32	p	10.37
GalbinI		n	5.89	p	5.92
Scris. fonc. „Albina“6u/0	p	10L.—.	P	—.—
n ii ii **0/ o	p	98.—	p	98.50
Ruble rusescl . . .	p	104.-	p	105.—
Discontulă ....	67a—8 pe ană.			
Cursulâ la bursa de Viena
din 29 Maiu st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0..................97.05
Renta de hârtia 5®/0...............85.25
Imprumutulă căiloră ferate ungare . 150.75 Amortisarea datoriei căiloră ferate de
osttt ungare (1-ma emisiune) . .	95.—
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . . 126.— Amortisarea datoriei căiloră terate de
ostă ungare (8-a emisiune) . 114.40 Bonuri rurale ungare ......	105.20
Bonuri cu clasa de sortare ....	104.80
Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.50
Bonuri cu cl. de sortai'e.............104.50
Bonuri rurale transilvane.............104.20
Bonuri croato-slavone...............105.—
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă........................99.—
Imprumutulă cu premiulă ungurescă 122.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmului......................128.—
Renta de hârtiă austriacă ....	78.45
Renta de argintă austriacă ....	80.20
Renta de aură austriacă..............109.70
LosurI din 1860 .................... 134.90
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 867.— Acţiunile băncei de credită ungur. - 279.— Acţiunile băncei de credită austr. . 279.40
Galbeni împărătesei .................. 5.96
Napoleon-d’orî......................10.03'/2
Mărci 100 împ. germane.............. 62.15
Londra 10 Livres sterlinge .... 126.75
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei^ â 5 cr. se potă cumpăra în tutungeria I. Gross, în librăria Micolae Ciur cu şi Adolf Albreclit.
Editorii şi Redactoră responsabilă: Or. Aurel Mureşianu.
mm.
GALETĂ THAKSILVANIEI.
Nr. 1349—1887.
PUBLICAŢIDNE
*72,3-2
Din partea subscrisei primării comunale se aduce la cunoscinţă publică cumcă pe basa ordinaţiunei înaltului ministeriu regiu ungarică de indăstriă, co-merciu şi agricultură din 4 Septemvre 1885 Nr. 46,379 se va ţinea Marţi în 26 Iuniu a.'C. la 10 ore a. m. în cancelaria notariatului din Branulă superiorii lici-taţiune publică spre vâncjarea de 5000 metri cubici lemne de bradă şi moli vă din pădurea comunală Zsiga/ra apte pentru construcţiă plus oferintelui spre esplo-tare în termină de 4 ani următori, pe lângă observarea planului de espldtare şi plătirea preţului de cumpărare în rate anuală anticipative.
Oferte confecţiunate după prescrise şi provădute cu vadiulă recerută, apoi eu timbru de 50 cr. încă şe voră primi pănă la ora în care se începe licitaţi-unea verbală.
Preţuia strigărei s’a statorită peste totă cu 4000 fl. şi amatorii de cumpărare au a depune înainte de începerea licitaţiunei ună vadiu de 10%.
Condiţiunile de vencjare se potă vedea în cancelaria notariatului cercuală din Branulă superioră în orele oficiose în tjpte dilele.
Se observă, că transportarea lemneloră se p6te efeptui atâtă cu carulă, câtă şi prin plutire pe apă.
Simia, în 21 Maiu 1888.	Primăria comunei
Nicolae Frunteşiu,	Raţd,
primarii.	notară.
De închiriaţii.
In una din cele mai curate strade ale Braşovului se află de închiriată pe timpulu dela 16 Iunie şi până la 30 Angustu a. c. o
locuinţă, eleg-antru. moToilată,
constătătdre din doue odăi spre stradă, o tindă şi o bucătăriă (cu dependenţele ei).
Pentru informaţiunî mai detaliate o se adresa la Jakab G. Strada funariloru de josu (untere Burggasse) Nr. 263.
Sz. 2563—1888 p.
Hir&etmâny.
A brassoi kir. torvenyszek reszerol kozhirre tetetik: hogy Koniges Jinos es târsai brassdi foldbirtokosoknak, Brasso szab. kir. vâros kozonsege osszes bir-tokosai ellen, hatârtagositas irânt benyujtatt keresete folytân, a megengedhetti-seg feletti târgyalâs 1888-ik evi Iulius ho 19-ik napjânak delelotti 10 orâjâra Brasso vârosâban a vâros hâzâhoz tuzetett ki melyre az osszes erdekeltek az 1880 evi Augustus 23-ân 2864 sz. a. kibocsâtott birtok rende utasitas 36-ik §-âban irt jogkovetkezmenyekterhe alatt, azon megjegyzessel ideztetnek hogy a taga-sitâsi kereset egy peldânya a vârosi tanâcsnâl vagy a kir. torvenyszeknel a hi-vatalos orâk alatt betekintheto.
Brasso, 1888 Majus 22-en.	A kir. torvszdk
Sosirea ai plecarea treirilore ai ptiu ia Braaot
I.	Plecarea trenurilor!!:
I.	Dela Braşovâ la Pesta:
Trenulă de persone Nr. 307: 7 6re 20 de minute sera.
Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minută dimineţa.
2.	Dela Braşovd la Bucuresci:
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amec}I-
II.	Sosirea trenurilor!!:
I.	Dela Pesta la Braşovii:
Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amecpL Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sâra.
2.	Dela Bucuresci la Braşovd:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după am^dl.
06-
Se deschide abonamentu pre anulu 1888
la
AMICULU FAMILIEI. ţ)iar& beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 4i a lunei în numeri câte de 2—3 c6le cu ilustraţiunî frumbse; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Românilor!! de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră individiloru din familia o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci—lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali.
preotulO romănG. ţ)iară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2'/2— 3% cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebrall, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirl cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primesefi gratisn totu ală patrulea esemplaru.
Numeri de proba se trimită gratisii orl-cui cere.
Ş0F A se adresa la „CANCELARIA NEGRUJU" în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. "Oi
Totu de aci se mai potii procura şi următdrele cărţi din editura propria:
Apologie. DiscusiunI filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui G-eorg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. H. câte 40 cr. — Broşura HI. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuventări bisericescl întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sSrbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariuld. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealuld perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omu de bine. Novelă originală. — Continuarea novelei: Idea-lulu pierdutu de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreand craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elu trebue să se însore. Novelă
de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
-r Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantuld. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.	•	•’
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arângiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românu. Cartea I, II, HI, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptării teoreticii şi practică pentru învăţământul intuitivii în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-vSţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre îu măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op cuprincjendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparancll. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţ! de rugăciuni:
Mărgăritaruld sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculd mărgăritard sufletesed. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânejă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe ieone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.: 50=3 flor.: 100=5 fl.
Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-tleu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusd Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.