Pfc^otiBsea. Aâninimatiuna TiMiaia: BRASOVO, piaţa mare Nr 22. Scrisori netrancu:o nu fje pri-uifcsoii, Manusupe nu se re-trimi ii! Birourile de atuKmi. BraşovG, piaţa mare ir. 22. Inserate maiprimesouînVlena: Rudolf Mosse, UaasensUtn A Yogler (OitoMaas).Htmrich Schalek, Abis Herndi, M.Dttkes, A.Oppelik, J. Dan-nehtrg; In Budapesta: 1. K Oold-bf.tr.tr, Anton Mtxei, Bckxtein Bemol: în Frankfurt: G.L.Daube; înHam-burp: A. Stet'ner. Preţulâ inserţiunilorii: o serii) g-armondâ pe o colină 6 cr. yi SC' cr. timbra pentru, o publicare. Publicări mai dese după tariiâ si învoială. Beclame pe pagina IH-a p se-riă 10 cr. v. a. siu 90 bani. ANUL» LI. ,Gaaeta>‘ i«i« tn lisMBAre <}i. iboupiu wiini iimurOmiU. Pe unii aau 12 fl., pe şăee luni 8 fl., jpe trei luni S fl. Pentru RomSnia şi străinătate: Pe uni) ană 40 frânei, pe sAm luni 20 franci, pe trei luni 10 flanel. Se prenumără la tAte ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. . Abonaientmn pentru Brajorfi: laadministr&ţiune, piaţa mare Nr. 22, etaţiulă I.: pe unii ană, 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei' luni 2 fl. 50 or. Cu dusulă în casă: Pe unfl aniT 12 fl., pe ÎAse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Fnă esemplarn 5 cr. v. a. sAu 15 bani. Atât* abonamentele câtă' şi inşerţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 110. Braşovi, Mercur! 18 (30) Haiu Braşovâ, 17 Maiu st. v. 1888. „Bismark poruncesce în Un- 1888. Strigătulu acesta, cu care a fostu întreruptă de pe băncile stângei estreme ministrulă-preşedinte Tisza tocmai pe când vorbea de încurcătura situaţiunei politice şi de probabilitatea, ca esposanţii unguri, cari ara lua parte la esposi-ţiunea universală din Paristt în anulă viitoră, ară pute să sufere pagube, isbucnindă ună răsboiu, caracteriseză întrega discusiune, ce s’a încinsă în dieta ungară asupra interpelării lui Helfy; elă ne es-plică încă şi impresiunea sensaţio-nală ce au făcut’o declarările d-lui Tisza, a căroru cuprinsă l’amă împărtăşită cetitoriloră noştri în nu-merulă de erî. Decă d-lă Tisza ar ti vorbită mai liniştită şi n’ar fi atinsă corda delicată a raporturiloră deplorabile politice dintre marile state ale Europei şi decă n’ar fi vorbită de posibilitatea ca viitorea esposiţiune din Parisă se fia turburată prin-tr’ună resboiu, discursulu lui ar fi fostă luată simplu la cunoscinţă fără nici o emoţiune. Astfelu însă declarările sale au produsă pretutindeni şi mai cu semă în Francia ună adencă resentimentă. Cu deosebire îndoielile, ce le-a esprimată d-Iă Tisza în privinţa tăriei şi stabilităţii guvernului fran-cesă, cjicendu că nu-i sigură că a-cestu guvernă va sci feri culorile Ungariei de baţjocurire, când ar ti desţăsurate la esposiţia din 1889, au trebuită se tacă cea mai rea impresiune în Paris. „Dlă Tisza44 — scrie „N. fr. Presse44 — „a zugrăvită iedna, cum în momentulă când va sosi scirea, că s’a ruptă pacea şi oştirile germane s’au pusă în mişcare, massele din Paris se voră rostogoli pe strade, cum voră batjocuri pe aliaţii imperiului germană, sferticândă ste. gulă ungurescă şi necinstindă emblemele s-lui Ştefană. Nici măcar ă pentr’ună singură ană nu vo-iesce se garanteze guvernulă ungurescă pacea, şi celă ce va ceti vorbirea lui Tisza va fi cuprinsă de fiori. Impresiunea acestei vorbiri va fi. eu atâM mai tare, cu câtu ea vine ca unu resunetu din Germania. Con-trolulă paşporteloră la graniţa dintre Francia şi Alsaţia s’a înăsprită, organulă principelui Bismark părtă ună limbagiu aspru contra Rusiei, precum de multe luni nu l’a mai purtată, şi negura unei seriose discordanţe se aşe(ţă erăşî peste con-tinentulă nostru..,“ Unulă din organele de frunte ale d-lui Tisza, vrendă se motiveze discursulu acestuia, tornă numai olen pe focă. fiice mai întâiu „Pester Lloyd4* că în Ungaria nu să semte ca o necesitate industrială participarea la esposiţia francesă. Ungurii nu potă aştepta dela ea onoruri şi recu-noscinţă, pentru că lelipsesceFran-cesiloră înclinarea de ai considera ca egali şi coordinaţi în valore, şi după părerea Francesiloră Ungurii se ţină de poporele culturale încă ,,nerecepte,“ Un- garia li se înfâţişeză încă, ca o ţera interesantă o „ţeră de ţigani4' („pays de Tziganes11). Acesta este a se atribui numai „lipsei de pricepere etnografica a Francesiloră şi unei îngâmfări orecare de cultură, care le turbură seinsulu pentru apreţiarea unei civilisaţiun! mai tinere.44 F6ia tiszaistă recunosce mai departe, că politica pledeză mai alesă în contra participării Ungariei la esposiţia din Parisă. In prima liniă, 4i°e ea, suntă consi-deraţiunile faţă cu sentimentele dinastiei, căci esposiţiunea în 1889 formeză ună felă de apoteosă a marei revoluţiunî, căreia i-a căzută victimă o fiică a casei dom-nităre habsburgice, consideraţiunl cari îi suntă fiecărui Unguru mai preţiose decâtă consideraţiunile faţă cu sensibilitatea Francesiloră. Caracteristică este numai, că d-lu Tizsa în vorbirea sa n’a amintită cu nici ună cuventă consideraţiunile aceste faţă cu dinastia. Par’că s’ar fi ferită de aşa ceva. „N. fr. Presse44, vrea să esplice acestă surprnnţetăre tăcere prin alte consideraţiunl, ce c(ice ca le-ară fi avută ministrulă-preşe-dinte. „Tisza44 scie — 4i°e fbia vienesă — că memoria propriei revoluţiunî este încă tare în Ungaria, elă semte că argumentulă cu1 osândirea la mărte a fiicei Maria Theresiei n’ar fi avută nici ună efectă, de aceea a întrebuinţată tonulă acela, care spariă mai multă pe pariamente44. Der chiar admiţendă acesta, este şi rămâne lucru straniu, că ună ministru-preşedinte nu se încumetă a da pe faţă înaintea parlamentului „sentimentele sale de lealitate şi de devotamentă cătră tronu44, şi se mărginesce a parada cu ele numai în foile sale. De aceea ni se pare, că iii realitate numai motivulă din urmă, ce’lu înşiră „Pester Lloyd44 a fost deci4ătoră în atitudinea d-lui Tisza, adecă „consideraţiunea faţă cu aliatulă şi amiculă, a căruia duşmană de mărte suntă Francesii44. Acesta a voită se-o esprime şi acelu deputată din stânga estremă maghiară, care a strigată: „principele Bismark poruncesce în Ungaria/4. Organulă lui Tisza supurat, că s’a adusă în desbatere numele lui Bismark, întrebă ironică pe cei din stânga: „nu cumva vă place mai bine Bonlanger?44 — „celă ce întinde mâna autocraţiei rusesc!, care în trecută a comisă o crima sângerăsă contra Ungariei şi care şi în presentă ameninţă a lovi cu sabia esistenţa naţională a Ungu-riloră44.... Fiindcă în afacerea participării la esposiţia ^ din Parisă se puse atâta greutate pe „reputaţiunea politică a Ungariei44 şi pe respectarea sensibilităţii Germaniei, de-claraţiunile d-lui Tisza câştigă. ună caracteră ostilă faţă cu Francesii şi aceştia îlă şi privescă ca ostilă. După cum ,ni se, telegraiiază, foile francese consideră vorbirea d-lui Tisza ca o provocare şi o insultă contra Franciei. Tisza, 4ice „Liberte a întrecută pe Bismarck eu atacurile îndreptate la adresa Francesilbfă. Pe Fraueesî nu .i-ară fi turburată de locă decă li s’ar fi spusă simplu, că Ungaria nu voiesce se participe nici într’.imă feliu la esposiţiunea loră în 1889, ceea ce-i turbură însă aşa de multă este motivarea acestei neparticipărî, care face să apară ministrulă preşedinte ungurescă ca ună pio-neră ală principelui Bismark în contra Franciei. Se vorbesce că Francia voiesce să facă şi paşi diplomatici la Yiena, din causa vorbirei d-lui Tisza şi că se pregătescă interpelaţiunî în camera francesă. Decă vomă pune faţă cu generala desaprobare ce-o întîmpină vorbirea d-lui Tisza în Parisă fap-tulă, că foile din Berlină o aplau-deză, ca o dovadă despre conglă-suirea Germaniei şi Austro-Unga-riei în tote cestiunile politice, a-tund vrendă ne vrendă trebue să ne întărcemă la cuvintele kossu-thistului din dietă, care a esclamată: „Bismark poruncesce în Ungaria!44 Alegerea din Caransebeş!! şl foile nnprescl. Este de interesă să cunăscemă părerile foiloră unguresc! asupra alegerei severşite Sâmbăta trecută, precum şi informaţiunile destulă de contra4icăt6re ce le-au primită ele despre actulă alegerii şi motivele ei. Le reproducemă deocamdată reservându-ne a le comenta după ce vomă ave informaţiunî sigure despre cele petrecute: rEgyetertesu, organulă principală ală clubului stângei estreme, a căruia preşedinte a fostă odinioră Ludovică Mocsary, scrie despre alegerea lui următorele: „In Caransebeş s’a| făcută astăcll noua alegere, şi resultatulă ei- este de natură ca cu dreptă cuventă sS-lă putemă saluta ca o cucerire a cercului lăsată pănă acuma din causa demonstraţiunei naţionaliste fără representantă, o cucerire înaintea sânţeniei constituţiei maghiare şi ca o împăcare a lui cu idea patriotismului maghiară. Alesulă (filri de a4î este Ludovică Mocsary, odinioră preşedinte ală partidei independente şi dela 48, ale căruia vederi individuale în cestiunea na-ţionalităţiloră s’au putută condamna, der ală căruia patriotismă curată maghiară nimeni nu’lă pote trage la îndoielă şi a căruia absenţă din cameră fără deosebire de partidă an putut’o numai regreta toţi aceia, cari sciu să apreţieze în des-baterile nosţre parlamentare convingerile lui seriose, cnnoscinţele lui temeinice, puterea lui de gândire şi ponderositatea trecutului lui mare politică. Dâcă totuşi s’ară afla unii, cari asupra intenţi-uniloră esprimăte în acestă alegere ară ave estreme scrupule din causă, că alegătorii cercului suntă Români şi că alegerea a pus’o la cale Traiană Doda, nici aceştia n’ară trebui să trecă cu vederea, că Ludovică Mocsary n’a făcută înainte de alegere înaintea cercului electorală nici o promisiune şi nu şl-a' des- ’ voltată nici ună programă şi despre densulă nimeni nu pote presupune, că trecendă peste Vederile sale cuflos’cute va lăsa să fiă influinţată de oportunitatea posiţiunei individuale. Noi privimă alegerea lui, ca o cucerire a cercului de alegere naţionalistă înaintea ideei de stată maghiară şi a patriotismului maghiară. Nu ne îndoimă că şi parlamentulă maghiară, când va saluta din nou pe Ludovică Mocsâry între membrii săi, totodată va documenta, că faţă cu naţionalităţile nu’lă conduce suspiţiunea şi ideea esclusivităţii şi că bucurosă va lua în semă opiniunile sincere patriotice decă să şi depărteză ele modulă de gândire comună/- vPester Lloydu scrie următorele: „Ludovică Mocsary a fostă alesă dp partida naţionalităţiloră cu aclama-ţiune ca deputată ală Caransebeşului. Mocsary îşi va esercita mandatulă după înţelegerea ce a avut’o şi va intra în dietă. înainte de alegere elă a declarată, că primesce mandatulă pe basa programului dela Sibiiu, afară de acelă punctă, care nu recunosce uniunea Ardeiului cu Ungaria. La actulă de alegere nu s’a văciută nici ună singură stindardă. Alegerea lui Mocsary era încă de mai multe săptămâni proiectată, ca ultima ratio; cumcă ea s’a făcută deja astădl acesta o motiveză cei informaţi dicendă, că de astă-dată alegătorii români au venită în numără multă mai mică şi că şi alte semne arată, că massa alegătoriloră nu prea vre să înţelegă politica de abstinenţă practicată de Doda şi de omenii săi. In asemeni împrejurări naţionaliştii n’au cutezată se mai repeteze încă odată acestă comediă cam costisitore şi aşa s’au decisă în ultimulă momentă pentru alegerea lui Mocsary, cu care pare a fi terminată Odysea alegerei din Caran-sebeşă pentru acestă sesiuneu. „Budapesti Hirlapu se esprimă ast-feliu : Traian Doda şi aderenţii săi aveau încă Vineri dimineţă planulă de a alege pe bogatulă advocată Coriolană Bredi-ceanu, der numai cu condiţiunea, decă, la esemplulă lui Doda şi Popoviciu nici, densulă nu va intra în dietă .şi pe lângă acesta nu va abdice de mandată. Brediceanu se vede că s’a supusă acestei conditiunl, der în anumite cercuri de amici i-a scăpată vorba, că decă odată va primi mandatulă se va mai gândi. Acestă declarare a ajunsă la urechile comitetului centrală, care a lăsată să cadă candidatura lui. B^dmeanu şi^ adresat la d-lâ Doda pentru lină aftă candidată. S’a mai adausă la acesta şi împrejurarea, că comitetulă centrală n’a avută destui bani; pănă acum fiăcare alegere a costată la 8000 de fl. pentru-eă fiăcare alegătoră primea câte 2 fl. Brediceanu şi partida lui refttsau de a da bani şi aşa au candidată pe Mocsary, care dinainte a declarată, că primesce mandatulă şi şi programa dela Sibiiu, afară de acelă punctă, care vorbesce de autonomia Ardeiului. E interesantă şi caracteristică, că literile credenţionale sună pe numele „Ludovic Mocsariu44. SCHtfLE PILEI. Se vorbesce că la esamenele de maturitate şi la cele semestrali dela gimna-siulă română gr. or. din Braşovă va asista în anulă acesta şi Escelenţa Sa părintele Metropolită Mironu Bomanu. * * * Ministrulă de honvecjî a ordonată Nr. 110 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 ca batâlidneloră de hdnveeţl singuratice să li. se împartă câte 40părecM de opintit pentru aceia dintre recruţi, cari nu sunt dedaţi a purta cipicii (bakătocs) şi în. urma acesta suferă adeseori de rosură la picioră. La exerciţiile din anulă acesta se voră întrebuinţa pentru*, prima oră Q-pincile. — Ca mâne vomă aut|i pe foile şoviniste plângendu-se, că se valahiseză honvezii din causa opinceloră ce le vor purta parte dintr’ânşii. * * * In urma unei ordinaţiunl mai nouă a mjţ^irului ungurescă de honvezi, din muncitorii obligaţi la serviciulă glote-loră se voră forma în casă, de răsboiu aşa numitele clase de muncitori. Aceşti muncitori se voră aplica parte la serviciile de casă, parte la servicii de ate-lieră. * ' * * ErăşI a păţit'o o trupă de tealralistî ungureşti, cari trecendă prin Alba-Iulia, se opriră aici pentru a da trei produc-ţiuni. O singură producţiune însă li-a fostă peste capă de ajunsă pentru a se convinge de marele fiasco ce-i aşteptă, şi o luară la sănătosa în altă parte. * * * Venitulă bruta ală căiloră ferate r. ungureşti dela prima Ianuarie şi pană la 19 Maiu n. c. a fostă de 10,037.285 fi., mai multă cu 437.280 fi., ca în aceeaşi periodă a anului trecută. * * # Junimea studiosă dela ginmasmlu gr. cat. română din Nâsăidu învită la Maia-lulă ce se va ţine la 25 Maiu st. v. (6 Iuniu st. n.) în „Castrulă“ din Năsăudă, eventuală în hotelulă ,,Rahova.“ Ince- putulă la 10 ore a. m. * * * In Bucureset a apărută ună nou diară cotidiană : „ Dreptatea, “ alu căruia directoră politică este d-lă Nicolae Fleva. £ * * Pentru esaminarea aspiranţiloră din România la postulă de ataşată, de lega-ţiune s’au numită ca membrii în comisi-une d-nii Crătunescu Nicolae, Iacobă Ne-gruzi şi Gli. Olănescu. # * Consiliulă profesorală alu facultăţei de medicină din Bucuresci a delegată pe d. Dr. Sevcreanu să asiste în numele ei la serbările ce se voră face la Bo-logna cu ocasia centenarului ală 8-lea ală universităţei. * * * Secerătdrele eu aparate de legată snopii. D. T. Maiorescu, ministru ad-ipterim alu agriculturei, în România, în dorinţa sa de a dota agricultura cu instrumentele cele mai perfecţionate şi pentru a se putea demonstra cultivatoriloră noştri folosele ce ar putea trage prin introducerea seceră tdreloră cu aparatp dezlegată snopii, a decisă ţinerea, âăb auspiciile aojblui njinisţeră, pe qâmpplă scolei de agfcfpul-fcură dela Herăstrău, a unui doncursă de secerătore cu aparate de legată snopii, în (jilele de 20 şi 21 Iuniu st. v. Pentru recompenfearea ooncurenţiTcrflf se sta-» bilescă trei pfemiurî; unulă de €500 lei. altulă de 1000 şi ală treilea de 500 lei. * * * A apărută în Liege (Belgia) 6 operă datorită d-lui Henri H. Cremer, ingineră de mine, şi intitulată: Richesse , mvndraU de la Roumanie. (Bogăţia minerală a României.) In citata operă, autorulă, care a lucrată în calitate de ingineră la salinele din ţâră, descrie cu ajutorulă cercetări-loră ulteriore făcute de alţii, bogăţiile subsolului României. Corespondenţa „Gazetei Transilianiei." Selagiu, 23 Maiu 1888. ; (Institutulu de credită şi economii „Sil-vania“. — Fiitorca scolâ de fete în Selagiu. — Despart. IX alu Associaţiunei. — Unu esanienu la satu.) De unu timpă încoce se simte în societatea română sălăgiană o mişcare, o însufleţire nobilă spre totă ce este bună şi folositoră. Deja Institutulu nostru de economii şi credită „Silvania“ începe a-şl vedi fructele sale salutare; sute şi sute de proprietari si economi începă a răsufla mai liberă, de când acestă Institută începă a-le oferi împrumuturi avantagiose şi binevenite pentru de a se scote pe sine şi moşiele loră din ghiarele usurariloră fără sufletă. Poporulă vădendu-se sprijinită, sir-guinţa i se potenţeză şi privesce cu speranţă în viitoră. Durabilitatea şi prosperitatea institului nostru este aşa deră asigurată chiar prin folosele mari ce le aduce, câştigându-şl totă mai multă încrederea şi sprijinulă publicului. Dovadă împrejurarea, că deşi din capitalulă de 75 mii mai lipsescă încă două versamjnte totuşi posede deja o circulaţiune în bani de 225 mii fl. v. a. De multă s’a semţită în Selagiu lipsa unei şcole române de. fetiţe; spre realisarea acestei dorinţe s’au consfătuitu de multă şi de multe ori pionerii eul-turei sălăgene, însă tote liupiai încetulă cu încetulă s’âu putută realisa. După constituirea „Reuniunei Fe-meiloră române selăgiene“, în anulă 1880, s’au ţinută adunări generale anuale împreunate cu concerte, tombole şi petreceri, în favorulă fondului Reuniunei, care se compunea numai din taxele membri-loră. Şi putemă afirma, că pe lângă acea, că Reuniunea ca corporaţiune servesce |f>re înaintarea culturei femeiloră române, jiiai dispune şi de ună mică fonda ca de 2000 fl., cu care erăşl numai scopurile culturale ale femefei române sălăgene se potă înainta. Numai una ar fi de dorită; ca cu ocasittnea; adunăriloră generale ale Reuniunei, comitetele arangiatore respective să-şi ţină de sânta datorinţă a-şl pregăti cu cea mai scrupulosă atenţiune bilanţul® asupra eTOgateloră şi percepţiuniloră sale; acelă raţiociniu de interesă publică să-lă. dea publicităţii. în totă estensiunea, în unulă din 4iftreie uostre cuotidiane, ca astfelă se se încunjure unele susceptibilităţi ce se ivescă după decursulă aceloră adunări. In casă când comite-tulă aranjatoră ar întârjia a satisface acestui obligamântă, să fiă admoniată de cătră comitetulă permanentă ală Reuniunei. ■In anulă curentă adunarea generală a Reuniunei se va ţine în comuna Domnină lângă Cehu, tragă atenţiunea celoră competenţi, ca cu acea ocasiune ospeţii se nu fiă espuşl vecsaţiunei cu-tăruiva ospătară, precum a fostă în Buciumi, unde ună biletă de prândă costa 1 fl. 50 cr. şi totuşi pe timpulă prânzului nici mese, nici scaune, ci aşa