RBdaciiaiea, AdaMstraţiMisa Tipografia:
BRAŞOV0, piaţa mare Nr 22.
Scrisori neiraruatfi nu ;;e pri-mesci^, Manus .np o nu sere* trirm u!
Birourile de nucnii;
Brsşovu, piaţa mare Nr. 22.
bi se rate mai primesc» înVlena: hudol/Mosse. Uaasensiem & Vogler i htU» Maus). Heinrich Sc halei, Alots J'c rndt, M.Dttkee, A. Oppelik, J. Dan-«tberg: în Budapesta :A. V.Gold-vi- rger. Anton Motei, Eclstein Bernat; bi Frankfurt: G.L. Danie; înHam-burg: A. Steiner.
Preţulu inserţiuniloru: o seria grarmondfi pe o coldnâ 6 er. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiălă. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. seu 30 bam.
ANULtr LI.
,Gareta“ iese în ile-care <|i.
Maneaiejentt infiptosfiuia
Pe unâ and 12 fl., pe $£se luni .6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe unti and 40 franci, pe şâse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
SeprenumerS la i6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
laadministratiune, piaţa mare Nr. 22, etagium I.: pe tură ană 10 fl., pe săse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. sO cr. Cu dusuld în casă: Pe unâ and 12 fl., pe şAse luni 6 fL, pe trei luni 3 fl. Und esemplard 5 cr. v. a. Său 15 bani.
Atâtd abonamentele câtu şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 108.
Braşovii, Duminecă, 15 (27) Maiu	1888.
Braşovd, 14 Maiu st. v. 1888.
Del a Caransebeşu ne sosesce soirea, că alegătorii români întruniţi acţî în acestu oraşh în număru mare cu scopu de a-şl esercita drep-tulti lorti de alegere, acum a treia 6ră în anulă acesta, au aleşii în unanimitate pe Ludovicii Mocsary, l’au alesă deputată în loculă generalului Doda şi a lui Michailă Popovicl, a căroră mandate au fost anulate din causă că amendoi au declarată, ca nu potă lua parte la lucrările dietei.
Mărturisimă că scirea acesta ne-a surprinsă.
Amţisemă ce-i dreptă vorbin-du-se încă în ajunnlă alegerii d-lui Popovicl, că unii ară ave inten-ţiunea se-lă candideze pe Mocsary, der acestă candidaţiă nu ni se părea verisimilă din mai multe puncte de vedere.
înainte de tote, ne 4iceama> Mocsary e Unguru, şi cu tote că este uniculă Ungură, care a avută cutezarea a lua în apărare causa naţionalităţiloră nemaghiare faţă cu opiniunea publică maghiară sedusă şi aţîţată de şoviniştl, totuşi ni se pare puţină probabilă, că densulă va adopta modulă de pro-cedere ală generalului Doda faţă cu parlamentulă ungurescă.
Au mai fostă şi alte conside-laţiunî importante, precum cea pri-vitore la programa năstră naţională, cari ne tăceau se credemă că faima despre alegerea lui Mocsary la Caransebeşu este numai o simplă faimă.
Astăcjî însă acesta faimă s’a a-deverită. Alegătorii români din Caransebeşu au votată unanimă pentru Mocsary. Şi fiind-cănu putem presupune, că denşii au tăcută a-cestă pasă fără a se sfătui mai înainte cu conducătorii loră, ne reţinemă deocamdată dela orî-ce critică a acestei alegeri, aşteptândă să ne vină mai întâiu lămuririle necesare spre a ne pute da apoi părerea în deplină cunosciţă a tuturor ă împr^j urariloră, cari au causa t’o.
Şi pănă atunci însă credemă, că va ti bine a reîmprospăta în memoria cetitoriloră noştri unele momente caracteristice din activitatea parlamentară de mai înainte a nou alesului deputată alu Caransebeşului.
încă în dieta dela 1879 Mo-esary, care era pe atunci preşedinte ală clubului stângei estreme a atrasă atenţiunea tuturoră prin energica oposiţiune, ce a făcut’o proiectului pentru introducerea forţată a limbei maghiare ca studiu obligatoră în şcălele poporale.
Vedă — le c[i9e Mocsary, co-naţionaliloră săi — că vă depărtaţi dela politica inaugurată la 1868 faţă cu naţionalităţile nemaghiare, şi nu sciu pană unde voiţi se mergeţi.
Curendă după acesta a trebuit se esperieze Ludovieă Mocsary însuşi destulă de amară, că temerile sale esprimate la 18/9 au fost îndreptăţite şi politica duşmană desvoltării libere şi paclnice a na-
ţionalităţiloră nemaghiare nu s% oprită nici la legea de maghiari-sare din 1879.
Fidelă principiiloră sale liberale, omă care nu’şî schimbă vederile după cum suflă ventulăv şi care nu se lapădă de convingerile sale mai bune de 4ragulu ni* mănuiă, Ludovieă Mocsary şl-a ridicată vocea şi mai târeţiu la tăte ocasiunile, pledândă pentru o politică conciliantă faţă cu po-porele nemaghiare.
Şcimă că densulă a scrisă şi câteva broşuri în sensulă acesta şi mai în urmă a desvoltată • punctele sale de vedere în discursulă său, care a făcută mare sensaţiă, ţinută în şedinţa dietei dela 8 (15) Februariu 1887.
„Ar echivalau, c}ise Mocsary în acestă discursă, „cu o armată decă ne-ară succede a inangura o politică de naţionalitate cum se cade, făcendă ca naţionaţităţile se se semţă aici în adeverii acasă, în patria loră propriă. u
In urma acesta Mocsary care se bucura odiniără de mare ve<ţă şi trecere în sînulă partidei sale, a îostă scosă din sînulă ei, de-clarândă clubulă stângei estreme, că vorbirea lui dela 3 (15) Februarie 1887 stă în contrazicere diametrelă cu programa şi cu ni-^uinţele acestei partide, şi partida desaprobă direcţiunea politică urmată de elă în cestiunea naţio na* litaţiloră.
De atunci încolo Mocsary a devenită celă mai nepopulară între Unguri. Elă n’a fostă realesă nici m cerculă său la alegerile trecute pentru dietă.
Noi Fainii numită „corb ulu albă între Ungurî“ şi decă cumva i-ar veni în minte lui Mocsary se se folosescă de mandatulă ce l’a primită dela alegătorii din Caranse-beşă şi se mergă în dieta spre a’şl des volta acolo mai departe principiile sale, atunci , ne tememă că acestă corbă ar fi tare ciupită şi ciugulită, aşa că i s’ar smulge tdte penele albe.
Der sperămă ca Mocsary va şei să se ferescă de-o asemenea ciu-pelă, care lui i-ar strica er naţionali taţilor ii nn ar folosi nimică.
Republicanii sunta mereu îngrijaţî de succesele lui Boulanger. Mercurea trecută ei au ţinuta o mare adunare în Paristt, care a fosta convocată de deputaţii Clemenceau şi Ranc. La adunare au luata parte forte mulţi senatori, deputaţi, consiliarî comunali, preşedinţi de comitete şi cjiariştî.
Preşedintele adunării, Clemenceau, a datfi cetire înainte de toţe urmâtorei declaraţiunl:'
„Representânda diferite fracţiuni ale familiei republicane, credemă în necesitatea unei înţelegeri între toţi, cari au rămasa credincioşi republicei, spre a pune căpătă aventură boulangiste atâta de umilitore pentru ţeră. Concordia va dura câta timpa va dura şi periculula. Aspi-răma nu la nesigura ci la desvoltarea regulată a republicei. Voima revisiunea
constituţiei, der numai aplicânda sincera acestă politică nu însă esploatându-o în favorea generalului, care păşesce ca pretendenta mână în mână cu omeni din tote partidele.u
„Ca nisce fii ai revoluţiei francese, ca admiratori ai progresului generala al unui libera popora, suntema hotărîţl a întrebuinţa tote mijlocele, prin care se pote opri reacţiunea cesaristâ şi regre-sula Franciei. O revisiune a constituţiei în spirita republican e neăkarâ, nu însă o revisiune bonepartistă, care o pretindă aderenţii plebiscitului ca mij-loca spre a pute stabili una regimenta personala. Revisiunea singură însă nu e de ajunsa; trebue să reluăma opera revoluţiunei francese şi să o continuăma, trebue să susţinema libertăţile individuale şi publice şi trebue să încercăm a deplina desvoltare a republicei prin reforme continue pe teremulă constituţionala politica şi sociala. Dictaturei trebue să-i opunema revindecarea drepturi-lora omenescl şi cetăţenescl. Voma înfiinţa der o „societate a drepturilorfi o-mului şi cetăţenului ;u ea are de scopfi apărarea republicei contra ori şi cărei încercări a vr’unei reacţiunl ori dictaturi.u
Acestă declamare a fosta salutată de adunare cu aplause sgomotose şi a fosta primită unanima. S’au primita a-poi şi statutele nouei societăţi şi după aceea s’a alesa una comiteta compusa din matadorii diferitelora fracţiuni. Au fosta aleşi pe lângă radicali şi mulţi o-portuniştl în acesta comiteta cu Ranc, Schoelcher, Thomson ş. a.
Generalulă Boulanger a (fisa despre acestă adunare dela „Grand Orient“ ; „Nu m’am aşteptata ca Clemenceau să j6ce jocula meu; îi mulţumescau. Boulanger are mare încredere în viitorea lui isbendă. Fiinda întrebata despre atitudinea dreptei în cestiunea revisuirei constituţiei, ela dise, că nu’la geneză nici drepta nici stânga. Ela cere revisiunea prin disol-varea camerei şi-i e indiferenta, decă cu ajutorula unora ori altora va dobendi acesta resultata. Densulă se adreseză la toţi, ca personă nu voiesce şi nu ambi-ţioneză nimica, der toţi cari suferă l’au a-lesa de stegara ala lora şi pe acestă încredere îşi întemeieză ela speranţele sale. Nu voiesce să pripescă lucrurile, der aşa-numitula boulangisma cresce ca una poma cu-o regularitate aprope matematică. De aceea speră, că va ajunge la ţintă pe calea logicei liniştite prin puterea fapte-lora.
Prietenii Evreilorfl.
„Kolozsvaru în articulula său de fonda dela 24 Maiu varsă foca asupra tuturora acelora dintre Maghiari, cari nu sunta prieteni cu Evreii, şi mai ver-tosa contra acelora antisemiţi, cari pe cale cjiaristieă pledeză în contra Evreilora. Unii ca aceştia, clLe «K-ru, sunta seu nebuni, seu rău-voitorl.
Evreii, (fioe foia guvernamentală ungurescă, servescu spre întărirea elementului maghiara. In oraşe ei mai pretu-tindenea sunta Maghiari, ba unii nici nu-şl mai instrueză copii în limba nem-ţescă. Evreii dela sate de asemenea sunta în cea mai mare parte Maghiari şi nu este adevărata, că ei ara fi periculoşi, pentru-că în contulfi celorfi slabi, de sigura, cineva trebue să se îmbo-găţescă.
Valahului îi trebue vinarsa. Aren-
datorula regalielora este una ţărana va laha, seu una evreu. Valahuia decă apucă la putere se face inimica ala Maghia-rilora, pe câta timpa pănă era săraca, era amicula lora (sic. — Red. „Gaz.u), E-vreula din contră, decă se îmbogăţesce se face de două ori mai mare Maghiara.
Nu găsesce „K-ru destule cuvinte pentru a lăuda pe Evrei pentru „ge-şeft-uula ce-la faca; ei suntă în unele părţi insula de apărare a Maghiarilora şi (fice, că în Ardela e adevărata păcata a striga contra Evreilora.
„Corba la corba nu scote ochiia, (Jice Românula. O foiă jidano-maghiară nu pote vorbi decâta favorabila pentru Jidani. Der articulula foiei cluşiene face nisce afirmări, cari merită o deaprope luare aminte.
SCIRILE ţ)ILEI.
Ministrula de finanţe austriaca în înţelegere cu ministrula de finanţe ungurescă, după cum este informata „W. Tagblatt“ au de gând a s& urce preţulu tăbacului (tutunului) şi alu ţigătiloră. Se va urca totodată şi preţuia, precum şi vama tutunului şi ţigărilora importate din străinătate. Preţuia unei ţigări e proiectata a se urca cu l/2—1 cr. Spre scopula acesta se va aşterne câta mai curânda câte una proiecta în ambele parlamente şi se vorbesce, că încă la 1 Iulie a. c. se va pune în aplicaţiă noula tarifa.
*
* *
Din Deva se comunică „Tageblatt-" ului din Sibiiu, că exactoratula ministe-riului de instrucţiă a ordonata, să nu se mai asigure edificiile scolelorfi de stata în contra focului. Asemenea a ordonata ministrula să se cerceteze stricta caşurile, în cari învăţătorii greco-orientall
vora fi concediaţi fără aprobarea lui.
*
* *
Pentru ridicarea statuă lui Mateiu Corvinulu s’a hotărîta în Cluşiu să se constitue o secţiă literară, care să orga-niseze oolectele pentru fondula ei. — Decă Ungurii ara reînvia şi iubirea de drep- • tate a lui Mateiu, ama înţelege deplina opera acesta...
*
* *
Din Blaşa primipia trista scire despre mortea veteranului canonica metropolitana Ştefană Manfi. Densulă a fosta unuia dintre acei bătrâni venerabili, cari au rămasa totdeauna fideli bisericei şi
naţiunei lora.	‘
*
* *
Tergula din urmă din Bistriţa a fosta forte slaba.
*
* *
D-nu G. Sionu va pune în curendă sub pressă una voluma sub titlula Suvenir i, care va cuprinde recensiunî a-supra mişcării literare dela 1886 îneoce.
*
* *
Calea ferată pănă la Salonichi prin care se legă liniile sârbesc! de cele turceşti dela 25 Maiu a. c. s’a predata comunicaţiei. La serbarea religiosă tur-cescă au luata ^parte sumedeniă de Europeni şi la lina bancheta data în Salonichi una paşă a esprimata din partea Sultanului dorinţa ca acestă liniă ferată să lege directa Turcia de Europa. Fap-tula e importanta pentru că deschide civilisaţiei europene încă o cale spre Orienta, er monarchia nostră şcima câtă
e de interesată să esiste aceste căi.
. *
* #
Nr. 108.
1888
GAZETA TRANSILVANIEI^
Dr. Kayser din Hanovera a rguşi tu sg fotografieze curcubeului. Se scie, că despre curcubeu esistă îndoielă, că se va pute fotografia.
*
* *
In Graţii a fostă disolvată societatea studenţescă „Franconia4* pentrucă şl-a împodobită localulă cu colorile imperiului germană.
10 Mai» i» Bsnci.
Reproducemă din raportulă „Monitorului oficialii44 asupra serbării dilei de 10 Maiu următorele :
Marţ!, 10 Maiu, 21 tunuri trase în revărsatulă doriloră au vestită locuitori-loră capitalei întreita aniversare a acestei memorabile dile. La orele IO1/, o sută unu tunuri anunţă pornirea MM. LL. Regelui şi Reginei din palatulă din capitală la sânta Mitropolia. Atâtu pe strade câtă şi la ferestre şi pe balcone frumosă împodobite cu stegurî şi ghirlande de fiori, o numerosă mulţime saluta cu respectă şi iubire pe suverani în trecerea loră.
La Metropoliă Maiestăţile Loră simtă întâmpinate la intrarea în biserica cu evangelia şi crucea de cătră I. P. S. S. Mitropolitulă Primată.
După săvârşirea Te-Deumului la care au fostă faţă miniştrii, Metropoli-tulă Moldovei, preşedintele Corpuriloră legiuitor©, membrii sântului sinodă, se natorii şi deputaţii şi înalţii demnitari ai statului civilă şi militară. — Maiestăţile Loră marseră în apartamentele Mitropolitului Primată, carele. în numele sântului Sinodă, a presentată suveraniloră felicitări pentru acestă di scumpă tutu-roră Româniloră. Apoi Regele îneălicâ şi însoţită de d. ministru de răsboiu, de toţi d-nii generali, de d-lă generală Keith Fraser, locotenentă-colonelă Ugo Brusati, maiorii Youssout, Kenan Bey şi Marohis de Pange, căpitanii de Ville-neuve-Bargemont, Schneider şi Miiller, ataşaţi militari ai Angliei, Italiei, Turciei, Franciei, Austro-Ungariei şi Germaniei, de adjutanţii regesc! şi de o numerosă suită, pornesce spre Bulevardulă Uni-versităţei, urmată de trăsura în care se afla M. S. Regina, împreună cu domna de onore Slăniceanu.
In momentulă când Regele se apropia de trupele înşirate pe stradă, d. generală adjutantă Cretzianu, care se afla în capulă loră, întâmpină pe Suverană şi ’i înmâna, raportulă trnpeloră aflate sub arme.
Strigări pline de entusiasmă întâmpinau în tote părţile . cortegiulă regală. M. S. Regina, ajungendă la bulevardă, se coborî din trăsură, fiindă primită de d-nii miniştri cu domnele, şi ia locă în frumosulă pavilionă, într’adins construită în drepta statuei lui Mihaiu Yitezulă, unde se aflau toţi d-nii membri ai corpului diplomatică cu domnele, precum şi multe alte domne, soţii ale înalţiloră demnitari ai statului, civili şi militari.
Regele, încungiurată de întrega sa suită, luândă locă înaintea statuei lui Mihaiu Yitezulă, primi defilarea, care s’a urmată în ordinea următore; Scolele, Oficerii fără trupă, Scola de aplicaţiă de artileriă si geniu, Scola de oficerl, secţia
FOILETONULU „GAZ. TRANS.U
Revistă literară.
VIII.
In ultima revistă arătasemă, că lipsa criticei obiective, seriose şi sigure a îndemnată la noi pe toţi nepricepuţii să facă literatură, să vorbescă de nemurire...
In acelaşă felă discutase d-lă Ge-rasimii Serbii modulă cum scriu o parte din autorii noştri cărţile loră scienţifice şi poporale şi unii d iar işti foile loră, a-rătândă, că facemă sciinţă, fără se scimă ce facemă, că în locă de umoră sănătosă, scriemă grosolănii ş. a. Conferinţa d-lui Sârbu s’a publicată în Foia IHecesană; alte foi au publicată răspunsuri la observările cuprinse în acea critică — suntă foile, ce-au fostă pomenite de d-1 Sârbu, ori autorii, cărora li s’a spusă, că nu au cuminţită lumea cu ce au scrisă.
Răspunsurile acestea potă servi de ilustraţiă pentru feliiilă nostru de discuţia in materiă literară. Au mai răsuflată apoi în ele şi unele vederi, cari numai priinciose nu potă ti desvoltărei vieţei
de infanteriă, Trăgătorii pe arme, Bata-lionulă 3 vânători, Regimentulă 2 linie, Regimentulă 4 linie, Regimentulă 8 linie, o companiă din regimentulă Dobro-gei, Regimentulă 6 dorobanţi, Regimentulă 1 geniu, Regimentulă 2 artileriă, Regimentulă 5 artileriă, Scola de echi-taţiă, Secţia de cavaleriă dela scola de oficerl, Regimentulă 2 roşiori, Regimentulă 3 călăraşi, Regimentulă 8 călăraşi, Divisionulă de gendarml.
Defilarea şi ţinuta trnpeloră fiindu din cele mai frumose, M. S. Regele binevoi a exprima înalta sa satisfacţiune d-lui generală adiutantă Cretzeanu.
La orele 6 sera, a fostă la paiaţă ună prândă de gală, la care Maiestăţile loră au binevoită a întruni pe Mitropolitulă, pe preşedintele adunărei deputaţiloră, pe d-nii miniştri, pe toţi foştii consiliarî ai Coronei în timpulă de 22 de ani ai domniei Maiestăţii sale, pe domnii generali comandanţi din garni-sona BucurescI, eţc. etc. peste totă 70 de persone.
Pe la sfârşitulă prânzului M. S. Regele, luândă paharulă, purtă următorulă toastă :
„Skmtă 22 de ani de când am fericirea qe a fi în fruntea ţârei, vremea „acesta este o clipă în vieţa unui poporfi; „ună driună îndelungaţii însă, de străbătută pentru ună omă asupra căruia „apasă neîncetată o mare răspundere şi „multe griji. Cu tote că ml-am trasă dela „începută calea cea dreptă, adeseori „m’aşă fi rătăcită fără buna povăţuire a „frunf aşii oră ţârei, cari m’au sprijinită „cu credinţă şi dragoste în acestă şiră „de ani ai domniei mele. Yădă der as-„tădl îrnprejurulă meu cu ună simţă-„mentă de viuă recunoscinţă pe toţi „aceşti bărbaţi patrioţi, cari au adusă „câte o petră la clădirea rădicată prin o „muncă statornică ca adăpostă ală nea-„mului românescă.
„Din nefericire, lipsescă mulţi din „vrednicii mei consilieri trecuţi în o „vieţă mai bună.
„Dea Dumne4eu ca temeliele acestei „clădiri să fiă aşa puternice, ca nici o „sguduire, nici o furtună, se le potă „sfărâma.
• „Statulă română s’a desvoltată şi „întărită cu jertfe însemnate, cu lupte „adesea amare şi violente, cari au pu-„tută sămăna discordia.
„Se uitămă trecutulă în partea sa „aspră. — Românulă însă are inimă caldă, „ună sentimentă , care’,ă împărtăşescă „deplină cu densulă.
„Să uitămă der şi se privimă numai „înainte, avândă ună singură gândă o „singură ţintă, sânta datoriă de a păzi „vatra strămoşeseă de tote primejdiile, „cari o încunjură. Etă idealul nostru pen-„tru care trebue să trăimă, să muncimă şi „să luptămă toţi împreună. Aci nu potă „fi deosebiri de vedere. Noi toţi sun-„temă slujbaşi credincioşi ai patriei, gata „a închina puterea nostră pentru densa.
„O ţâră, în care toţi fiii săi suntă
nostre literare şi cari merită să le ac-centuămă.
Nici unulă din diarele, ce au găsită cu cale să răspundă, nu s’au ocupată o-biectivă, numai de cuprinsulă acelei critice, şi autorului ei i s’au spusă vorbe ce dovedescă o nervositate fără de şe-mănă.
Convorbirile pedagogice, cari au primită de aci încolo de redactoră ună iscusită plagiatorii, numescă pe d-lă Serbu „agenţii provocateur în tabera reacţiona-riloră44; îi spună, că „cu astfelă de critici nici nu merită să stea omulă de vorbă44 şi că „au credută a împlini şi o datorinţă sfântă, respingendă batjocura nemodestă ce-o face d-lă conferenţiară învăţătoriloră44 — după mine âu multă, multă dreptate, pentru că o parte din ei nu se mulţranescă a-şl face datoria în sfera loră de clinică şi frumosă muncă, nu se mulţumescă a-şl comunica numai espericnţele, ce facă, ci vreau să ferecă de autori mari şi scriu cărţi în materii, ce nu le pricepă, ca pomenitulă rodae-toră de pildă. Der acesta nu i împiedecă se scrie frasele.
„uniţi, nu piere ; nu pote fi der vrăşmăşiă, „ună cuvântă, care nu trebue să găsescă „locă în istoria nostră.
„Unirea este tăriau ; cu acestă fru-„mosă devisă vomă înfrânge tote greutăţile, ne vomă asigura ună viitoră liniştită şi fericită.
„Urândă din totă sufletulă ca do-„rinţa mea, exprimată în faţa d-vostrâ, „să se împlinescă, ridică acestă pahară „în sănătatea şi în amintirea acelora, cari „au lucrată împreună cu mine în cursul „acestoră 22 de ani la desvoltarea şi „propăşirea poporului română, sigură fi-„indă, că mă veţi încunjură cu aceeaşi „dragoste, cu aceeaşi, rîvnă, şi în timpulă „domniei pe care cerulă mi-o va dărui „încă.
„Să trăiescă scumpa nostră România !44
Entusiaste aclamărl au întreruptă adesea cuvântarea Regelui, plină de simţiri şi cugetări înalte, cari se răsfrângeau asupra presentului şi viitorului ţârei cuvântarea a fostă urmată de ună impunătoră şi prelungită strigătă pornita din sufletulă tuturoră conmeseniloră adâncă mişcaţi.
După acesta, I. P. S. S. Mitropolitulă Primată rosti următorele cuvinte:
Sire.
Istoria Ţârei este mărturiă, că în împrej urările cele mari poporulă română a uitată tote desbinările pentru a pune peptă greutăţiloră şi aşi păzi moşia străbună.
AstădI, când, mulţumită progreseloră din întru şi a răsboiului biruitoră condusă de Maiestatea Yostră, România a ajunsă a fi regată neatârnată, ea va dovedi mai multă de câtă ori când, că este cu cugetulă şi cu inima ei în cea mai strînsă unire cu Tronulă. Maiestatea Ta eşti semnulă celă înaltă de concordiă şi de împăcare pentru tote aspirările legitime.
Să trăiescl Maiestate! Să trăiescă M. S. Regina! Să trăiescă Dinastia Maiestăţii Tale!
Puţină timpă după masă se presentâ la paiaţă ună numerosă publică cu mu-sicl şi torţe aclamândă cu urale prelungite şi entusiaste pe auguştii suverani.
întâmplări diferite.
Bani dispăruţi. Banca generală din Messina a espedată centralei din Roma o epistolă cu 200,000 lire italiane, care s’a făcută nevăzută dela postă. Se bănuescă patru funcţionari dela calea ferată, cari s’au şi arestată.
Mortalitate. Unei femei sărace din Sibiiu i-au murită în 3 t^ile 4 copii. In-tr'o singură oră i-au murită 3 copii, mai târtjiu cu 2 dile a murită ală patrulea. Doi copii, ce i-au mai rămasă, de asemenea suntă bolnavi.
Sinucidere. Berger Şandor, studentă ală facultăţii de medicină din Yiena, des-
„Der unde ţî-au fostă minţile d-le Sârbu, când ai vorbită astfelă de absurdităţi ?
„Unui elevă din gimnasta inferior a i-amă pute. erta astfelă de începuturi de stilă, der unui profesoră de pedagogia ca D -ta, nu, deşi îţi închipuesci, că eşti marc criticii, pote mai. mare ca Titu Ma-iorescu ?u
vLa scotă cu D-ta\...“
Crede acestă soiu de scriitori, că decă au tipărită frasele acestea, ne-au convinsă despre bunătatea scrieriloră lor? Crede, că e nimerită a le tipări într’ună diară ce se ocupă de „educaţiă44 ? Naivi... Şi noulă redactoră ală acestei foi a uitată ce totă dânsulă scria într’o disertaţia despre idealulă învăţătorului română:
„Dela înveţătoră, trăindă în societatea cu alţi omeni, se cere mai întâiu de tote o purtare de bună-cumintă...
„Intre însuşirile sociale de prima ordine ale unui înveţătoră se numără şi modestia...
Nu aşă fi scrisă seu nu aşă fi citată aceste vorbe, vulgarisate de multă şi în tote puterile sociale, decă nu aşă fi voită se simtă cei ce au tipăriţi1 astfelă de răspunsuri ce însemnă a face persona-
pre care foile ungurescl spună, că ar fi fostă de origine maghiară, s’a împuşcată din causă că n’a reuşită la ună esamenu. înainte de a se împuşca, îşi slobod! sânge din trupă pentru a scrie cu elă câteva cuvinte de adio. Nenorocitulă a fostă fiulă unoră părinţi bogaţi din Ungaria.
Nenorocire. Trăsura cu 4 cai a proprietarului Neusloss se dusese la Turda după nisce scânduri. In timpulă când scândurile se încărcau pe trăsură, caii se spăriară şi începură să fugă cu cea mai mare răpediciune. {Direcţia şl-o luară spre podulă de peste Arieşă. Observândă a-cesta tinărulă podară Ştefană Rigman se grăbi a închide drumulă cu barierile dela podă, credândă că prin acesta ’i va succede a opri caii. Doi cai dinainte săriră însă peste barieră, er caii de din-dărătă neputândă să sară aşa repede, isbiră bariera aşa de tare, încâtă acesta, rupândui-se încuietorea, sări dela loculu său şi lovi cu atâta vehemenţă pe tine-rulă podară, care se afla de partea contrară, încâtă acesta imediată cădu la pă-mântă şi după o suferinţă de câteva ore muri.
Regularea Oltului.
Scimă că încă înainte cu câţiva ani s’a discutată acesta cestiune şi mai a-lesă comitatulă Braşovului s’a ocupată de ea şi în Iunie 1887 s’a rugată de ministeriulă de comunicaţia ca să mij-locescă formarea unei societăţi pentru regularea Oltului.
In urma acesta ministrulă de comunicaţia a ordonată să se concheme o adunare compusă din representanţii pro-prietariloră celoră mai de aprope intn-resaţl, cari se-şladea părerea loră asupra întrebărei în ce modă ar pute face regularea Oltului.
Joia trecută (17 1. c.) s’a ţinută aici în Braşovă întrunirea din vorbă, care a fostă convocată de corniţele supremă al Braşovului conte Andreiu Aethlen.
S’au întrunită vre-o 70 de represen-tanţl din 7 comitate: Braşovă, Fâgăraşu, Sibiiu, Cincă, Treiscaune, Târnava mare Odorheiu, pe unde trece Oltulă.
Preşedintele comite supremă Betiden a deschisă adunarea printr’o vorbire, îu care a accentuată marile folose ale unei regulărl a Oltului, care se pună stavilă pagubeloră mari causate îjjj fiăcare ană pjio inundări de altă parte se facă posibilă comerciulă pe apă cu plute. Precum statulă a adusă jertfe pentru regularea Tisei şi a Dunării, aşa pote aduce şi pentru regularea Oltului, der şi cei interesaţi trebue să aducă sacrificii. A-dunarea e ohiămată a se prouunţa, decă cei mai de aprope interesaţi suntă aplicaţi a aduce jertfe şi acesta ’i va servi ca directivă guvernului ca să scie, decă şi statulă din parte-şl va trebui să aducă jertfe.
Se mai constată apoi din partea prezidiului că adunaree este numai o sfâtu-ire şi nu pote fi vorba de votare şi ma-iorisare.
După aceea inginerulă Veszprmi face. ©spunerea sa, (Ţc©ndă că deocamdată ar trebui să se mârginescă lucrulă
lităţl. Şi ’n aceste personalităţi ei îşi varsă firea lor întregă de scriitori (!!) Aşa nu ne vorfi lumina în curendă. Nu discuta cine scrie, discută ce scrie omulă seu nu discuta de locă.
Intr’un răspunsă, publicat în altă foiăî „ Telegrafulu Română*, răsuflă idea, oă trebue să aibl ceva merite literare44 trebue să treci mai întâiu de „autoritate, ca să fi în stare a da sfată cuiva; alt-feliu e „nemodisti&C să critici.
Aici să punemă o întrebare: câte „autorităţi44 literare, nu de acelea, cari trecu numai de autorităţi, ci suntă recunoscute, trăescă pejpămentulă Ardeiului şi Ungariei ? Ori pote este scriitorulă aceloră şire vre-o autoritate? Ori cine să fiă, va concede, că noi cei de dincoce amă rămasă tare îndărătă cu mişcarea lietrară, tocmai pentru că am recunoscută false - autorităţi, şi pentru eă şi acum suntă cam rari omenii, ce ţină pasă cu lumea şi se simtă vrednici de cutare ori de cutare muncă. A vemu, nu-i vorbă, câţl-va omeni, cari au scrisă câte ceva de valdre, der nici unuia nu i se îngădue încă cuvântulă decisivă şi toţi lucră iso-
GAZETA TRANSILVANIEI.
Nr 108.
\ , la o regulare care să corespundă mai .bine raporturilord economice şi să cau-’seze câtă mai puţine cheltuell, deorece statuia astăM nu este în stare a contribui la cheltuielele de regulare. Ar trebui să se reguleze şi susţină albia rîului înce-tuld cu încetuld. Pentru scopuld acesta ară fi a se înfiinţa trei societăţi, lina pentru comitatulă Ciucti, a doua pentru comitatele Treiscaune şi Braşovd, a treia pentru comitatele Târnava mare, Făgăraşd şi Sibiiu. Aceste societăţi ard ave să contribue la cheltuell în proporţia în-tinderei ţărmurului rîului. Societăţile ard primi şi din partea comitatelord ajutorii şi p6te şi bani. Fiecare societate ard trebui să aibă numai und funcţionară su-periord cu 600 fi. şi und numără corăs-pundătord de păzitori cu câte 200 fl. pe and.
In desbaterea generală iau cuventuld mai întâiu representanţii comitatului Fă-găraşd, ingineruld Koosi şi vice-comitele Gramoiu.
Trimişii comitatului Făgăraşu au comunicată hotărîrea ce a .luat’o acestă comitatd în cestiunea acesta. Acestă ho-tărîre e de unnătoruld cuprinsă:
„Considerând!! că pagubele causate în urma ploilord mai mari pe teritoriuld comitatului Făgăraşd prin esundare nu suntd aşa de însemnate, ca să potă în-. locui cheltuelile mari ale regulării; con-siderândd că esundările la noi durâză numai scurtă timpă şi după ploile mai mari apa Oltului se scurge în câteva (jile erăşl în alvia sa; considerândă că adunarea generală a decisă încă . în 24 Maiu 1884, că cu privire la împrejurarea, că suprafaţa de inundare în comitatulă Făgăraşului e aşa de mică, încâtă regu-larea eventuală ar costa mai multă de-câtă preţuld întregă ald acestei suprafeţe şi aşa regularea pe lângă mijlocele sleite ale poporaţiunei, care şi aşa este în cea mai mare parte săracă, apare nepractică şi neesecutabilă: din tote aceste cause se declară că acestă regulare nu se pote esecuta, nici regularea rîurilord laterale, cari se formeză în comitatd din părîurile de munteu.
Regularea locală o vord stabili proprietarii acestui comitatd înşişi după cerinţele lord locale şi o vord esecuta între marginele legale şi vord efectui-o desine stătătord fără concursuld proprietarilord din alte comitatew.
(Erau de faţă la adunarea de Joi din comitatulă Făgăraşului, afară de cei doi domni numiţi, şi d-ld căpit. în pens. Ba-siliu Stanciu, directorulă dominiului de Făgăraşd Rotilei' şi preotuld evangelicd Fleischer.)
S’au pronunţată mai departe vice-şpanuîd comitatului Triscaune (Hatom-szek) br. Apor în contra formărei unei societăţi de regulare şi propuse să fiă rugată ministeruld de comunicaţiune, de a face lucrările pregătitore printr’ună ingineră, ca să se potă câştiga o iconă a lucrări-loră necesare, apoi să se convdce o nouă adunare.
Vice-not. Imecs se declară în numele comitatului Ternavei mari asemenea contra formării unei societăţi şi se alătură la propunerea antevorbitorului.
Dr. Carol Wolff din Sibiiu (jice, că nu se vord pute forma societăţi voluntare, căci e greu de a uni părerile a
19,000	proprietari, der ministeriuld pote ordona formarea unei societăţi impuse
laţi. Şl-apoi, erte-ne ori cine, der în sciinţă autorităţi, ce se impună prin titule, posturi, descendenţă, posiţii sociale ş, a., ca la noi, s’ar cuveni să nu esiste; părerile ori cui le p6te controla oricine; părerilord adevărate să te supui e cu minte, der a cere să seri mai întâiu pedagogia — nu să studiezi numai — ca să judeci pe unu dascălă, a cere să fi redactord ca să poţi judeca o foe seu, prin analogiă, să fi sculptorii ca se judeci o statuă ş. a. e ridicolă!...
Şi mai este und feld de autoritate mai ciudată decâtd cea dintâiu: bătrâneţele. Aşteptă „să’ţî fi încărunţită celd puţind jumătate, din peri din causa studiului, atunci te apucă de criticăul La satu pote ojice tata băiatului aceste vorbe, căci isvoruld cuminţeniei le este esperienţa şi bătrânii au trăită şi vădutd mai multă, decâtu tinerii, der între omenii cu carte V! De ce nu ar^pute observa und tînărfi greşelile unui bătrână. Şi de când creeruld unui bătrână e capabilă de mai multă muncă, decâtd ald unui tînărd. Şi de ce uitămd, că-iolege a progresului, în tote genurile de muncă
de guvernă ex officio şi trebue, apoi să ia parte la esecutarea financiară în senăulfi, legii.
Cei din Odorheiu sunt pentru propunerea lui Apor, Ciuculd sprijinesce idea formării de societăţi voluntare.
După ce mai vorbesed unii pro şi contra societăţilord de regulare, se învo-iesce adunarea cu propunerea de a cere dela ministeriu să facă und pland preliminară despre lucrările de regulare cele mai necessare şi despre cheltuielile a-proximative, pentru ca interesaţii să se p6tă orienta. Apoi, când va fi schiţa de pland gata, să se convoce o nouă adunare spre a se înţelege asupra modului regulării şi a procurării cheltuielelord.
Petrecere în Cluşfi şi CâmpenT.
Inteliginţa română din Cluşiu va a-rangia o petrecere de veră, ald căreia venită este destinată în favorulil şcolei române poporale de acolo.
Petrecerea se va ţine îu 31 Maiu 1888 st. n. în grădina „Stadler“. Ince-putuld la 5 ore p. m. — Pentru comite-tuld arangiatoriu: Basiliu Podobă, preş. Silviu Stanciu, secretară. Iuliu Garsai, casară.
Preţuld de intrare .* 1 fl. de personă; 2. fl. de familiă de 3 membri, er pentru ceilalţi de fiă-care 50 cr. Oferte ma-rinimose, precum şi suprasolvirl se vord
cuita cu mulţămită pe cale euristică.
*
*
Reuniunea de cântări şi musică a plugarilord români din Câmpeni invită pe Românii din Câmpeni şi jură la Ma-ialuld ce-ld va arangia în 21 Maiu st. v. a. c. (Costandin şi Elena) în pădurea numită „Poduriu. Yenituld brută este destinată pentru înmulţirea fondului Reu-niunei.
Preţuld întrărei după bunăvoinţă. In-cepulu la 10 ore a. m. OfFerte mftrini-mose se primesed cu mulţumită şi se vord cuita în publicitate.
La acestă petrecere va cânta musica reuniunei coustătătore din 8 plugari şi o fetiţă de 12 ani.
Pentru comitetuld Reuniunei: Ioană Motora, preş. Reim. Nicolau Corclieşd v. preş. şi dirigintele Reuniunei.
Dela camera comercială.
Direcţiunea generală a căilorn ferate ung. de nordă încunosciinţeză Camera comercială din locd că, avendd trebuinţă de uniforme de emă şi căciule pentru funcţionarii inferiori şi personaluld de serviţii! pe timpuld dela 15 Sept. 1888 pănă la finea an. 1889, pume 150 căciuli de iernă pentre fuucţiuuarl inferiori şi 450 pentru personaluld de serviţiu, 110 pal-tone căptuşite cu piele pentru funcţionarii inefriorf şi 200 mantale căptuşite cu blane de oie, — voiesce să le procure, prin o-fertare.
Ofertele suntd a se trimite ipănă la
sufletescă, că generaţiile tinere, oe ’şl apropiă totdeuna cele mai nouă adevăruri, îndreptă adaogă şi răstornă ce trecea de corectă la generaţiile trecute? De ce uu ai; fi şi la noi aşa? De ce să pui der stavilă tineretului iubitord de muncă pentru că are părd negru ori blondă — şi nu are părd albă ? Decă se cuvine cinste părului albă, necruţarea greşelilord bă-trânescl în materii literare şi sciinţifice mai alesă, se pretinde pentru că perpetuarea consciă a lord şi neprimirea ade~ vărurilord nouă însemnă stagnare, regres... Lăsaţi der pe tineri să lucre unde-i vedeţi doritori de muncă, mai alesă că nici ei nu se prea sfărîmă lucrâîidd...
Acesta nu mai este literatură.
Der prejudiţii ca acestea au avută şi mai au o reă influenţă asupra vieţei nostre literare; deci trebuesed de-ocam-datâ puse in evidenţă.
Ar fi unu simptomd de multă decădere, decă amd fi siliţi să le şi sus-ţinemfi, nu să le accentuămd numai, cum amd făcută în acestă revisţă.
Decă nu vomă face locu unord discuţii obiective şi decă vomă fi veclnîcd pre-
20 Iunie a. c. la direcţiunea gen. a căi-, lordfer. ung. de nordtt, despăr.;B. (B.-Pesta II. Bezirk Kettenbruckengasse Nr. 1.); vadiulă de 5°/0 este a se înainta pănă la 19 Iunie a. c.
Aceeaşi Direcţiune are necesitate de
26,000	metri cubici de lemne de focă prima calitate. Oferte pănă l?a 20 Iuniu a. c. ■ Cei pe cari îi intereseză să ceră în-formaţiuui în birould camerei de comerciu din Braşovd.	...
Literatură.
Musa Română, foiă m'usicală şi literară, apare în Blaşd la 1 (13) s. v. a fiă-eărei luni, formată mare 4°, şi costă pe and 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe 3 luni 3 fl-. Proprietară şi Redactord: Jacobu Mureşianu. — Nr. 5 dela 1 Maiu cuprinde în Partea literară: Ciprianu Po-■T/umbescu (urmare şi fine). — Aşa de blândă (poesiă). de Traiand H. Popă. — Varietăţi. — • Poşta Redacţiunei. Partea musicală: Doină din Ardeld. — Saltă Oltenescd. — Otilia Polka (fran-şaise, dedicaţiune drei Otilia M. B...) — Cunună de flori rămâne (Quadrilă dedicată „Reuniunei femeilord române din Braşovd). — Pre. tine te lăudămă. — Responsorii (Dă-ne Domne) tote compuse de J. Mureşianu.
V Logofgtulu Mateiu, novelă de 1. C. Panţu, o broşură 8° de 105 pagine se află de venerare la librăria din locu N. I. Ciurcu cu preţuld da 40 cr.
Telepiă particulară a „Gaz. Trans.“
Caransebeşd, 26 Maiu.—Peste cinci mii alegatori, întruniţi aici, aleseră unanimu pe Ludovic Mocsary.
SCffil TELEGRAFICE.
(Serv. part. ald „Gaz. Trans.u)
Berlină, 26 Maiu. Unu articulii alu cjiarulixi bismarkianu „Nord-deutsche allg. Ztg.“ 4ice> că situa-ţiunea continuă a ave caractendu Felii mai serioşii. Voru urma alte manifestări spre a marca tare şi neîndoiosă încm'darea ruso-germană. Alesurile de represiune antirusesă se voru lua de sigurii.
a Se vorbesce, că împrumutulu rusescu în sumă de 400. milione a făcută fiasco. Consorţiulă bel-gianu-francesu a aflată condiţiunile neacceptabile.
Rusia are de gândă acum a face ună împrumută forţată de 150 milione în întru.
Viena, 26 Maiu. Camera depu-taţiloră a terminată desbaterea bud-getară. Legea privitore la „Lloyd“ s’a primită. Legea financiară a-rată ună deficitu de 20 mUione.
ocupaţi de persdne şi interese, nu vomă face isprăvi cu munca nostră, cu care de altfeld ne lăudămă, pe nedreptd. Şi apoi decă personele şi interesele decicfd cum să scriemd, când baţjopurimd pe cineva, atunci de bunăsemă tofcd ele ne influinţeză judecata şi când lăudămă — $i lauda am arătată în revistele acestea cu câtă dărniciă şi nedreptate se împarte. De-o critică asj^ră uu se spariă omuld convinsă de adev&ruld .părerilord sale, der lauda e primejdiosă, fiindcă încurajiază pe toţi impotenţii spirituali, ne prooopsesce cu scriitori fără nici o pricepere, cu semidoctismuld, ce nu-i chiar rară buruiană la noi, aşader cU rele şi ăr cu rele... Când Gestiunile de literatură le vomu judeca după simpatii şi antipatii personale, ce încredere vei mai ave în critică?	•	1,1.
Publiciştii noştri ard treî$|| să .pri-cepă odată, că insulta nu suprihaFă ade-vă.ruld, ci-i întârejiă numai realisarea lui, decă i-o întâr4ie, er cine se face vinovată de aceste întârejieri, să nu mai cţioă., că doresce ori luptă pentru literatură, cultură....
a. B. Duici,
1888
Parisfi, 26 Maiu, Seiiatulft a pri-mitu articululu 40 alu legei militare după care serviţiulii militară are se dureze 25 de ani.
DIVERSE.
Noulu lerusalimu. Se scrie din Berna, că Elveţia va deveni o nouă Palestină şi Ziirihuld und nou Ierusalimd. Circulă prin sferile semitice elveţiane un sgomot destul de ciudat. Rusia gonesce în mo-mentuld acesta familii numerose d’ale
copiilord lui Israild, şi aceştia s’au hotă-rîtd să formeze colonii pe pamentuld ospitalieră ald Elveţiei. Ztirichuld ar fi oraşulă alesă pentru crearea cetăţii ovre-escl. Capitalurile suntd gata. Se va construi, pe că stele Ulibergului und oraşd evreică care va deveni und foburgd întinsă, und feld de Ohetto modernă. No-uld oraşu ard fi astfeld admirabilă alesă îu apropiere de Zuriehd cu nenumăratele fabrici, industrii etc. în casuld acesta nu vord fi prea nenorocite victimile u-nui edictă rusesefl. Fundeze-şî în pace seminţia lui Israilu nu unuld, ci fhai multe oraşe prin Elveţia decă ’i place şi ’i se îngădue. Numai plecândd din Rusia şi pănă se ajungă pe pămentuld ospitalieră ald Elveţiei, să dea Iehova să nu se oprescă mai mulţi la noi în România — dice o foia de dincolo; — decâtd câţi vord ajunge în Elveţia.
t NECROLOGU.
Capitululd Catedralei Metropolitane gr. cat. din Blaşd cu adencă durere a-duce la cunoscinţă încetarea din vieţă a iubitului confrate
Ştefanii Manfl,
Camnicu cantori alu, JBisericei Catedrale Metropolitane din Blaşiu, Asessorfi alil tribunalului matrimoniala de a Il-a Instanţă pentru Diecesele mfragane, Directorii alu cancelariei metropolitane si AssesorU alfi Sântului ScaunU Metropolitanii,
care în urma unui morbd îndelungată Vineri în 25 Maiu st. u. 1888 la 12 ore şl-a dată blânduld său sufletd în mâpile Creatorului în ald 79-lea and ald vieţii, ald 55-lea ald preoţiei şi ald 19-lea alu Canonicatului.
Rămăşiţele pămentescl se voru înmormânta după rituld Sântei Biserici Duminecă, în 27 Maiu 1888 la 3 ore după amedl în cimiteruld de lângă biserica parochială din Blaşiu.
Rlasiu, 25 Maiu 1888.
In veci amintirea lui!
Ctirst|l«i pieţei Braşovu
din 25 Maiu st. n. 1888
Bancnote românesc! Cump.		8.53 Vend.		8.55
Arginta românesca .	ît	8.48	D	8.50
Napoleon-d’orI . . .		10.03		10.05
Lire turcescl . . .	V	11.32	r	11.37
Imperiali			10.32	r	10.37
Galbinl . . . . .		5.89	n	5.92
Scris. fonc. „Albinau6u/Il	»	101.—	ii	—.—
r r> ii 5°/0	r	98.—	ii	98.50
Ruble rusescl . . .		104.-	V	105.—
Discontula ....	©Va—	-8 pe ana.		£	
Cnrsnlâ Ia bursa de Viena
din 22 Maiu st. n. 1888.
R^nta de aura 4u/0....................90*70
Renta de hârtiă5%.....................85.—
imprumutula căilord ferate ungare . 150.25 Amortisarea datoriei căilorti ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	95^—
Amortisarea datoriei c&ilora ferate de
osta ungare (2-a emisiune) . . 126.— Amortisarea datoriei căilora terate de
osta ungare (8-a emisiune) . . 114.50
Galbeni împărătesc! ................. 5.95
Napoleon-d’or!.......................10.04
Bonuri rurale ungare............... 105.20
Bonuri cu clasa ae sortare	....	104.70
Bonuri rurale Banata-Timişa	.	.	.	104.50
Bonuri cu ci. de sortare.....104.50
Bonuri rurale transilvane.....104.—
Bonuri, croato-slavone........105.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului .	.	  128.80
Despăgubirea pentru dijma de viiţ*
unguresca.........................98.75
Renta, de arginta austriacă ....	80.10
Rentajde aura austriacă.............109.50
Losurl din 1860 ................... 184.—
Acţiunile băncei austro-ungare . .	. 868.—
Mărci 100 împ. germane .....	62,12
Londra 10 Livres sterlinge . . . ' . 126.75 Imprumutula cu premiula urgureseft 121.75 Acţiunile băncei de credita ungur. . 276.60 Acţiunile băncei de credita austr.	. 277.40
Renta de hârtiă austriacă .... 78.35
Editord şi Redactord responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 108
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Cea mai bună. 66,86—19
Hârtie de ţigarrete
este veritabllulu
LE HQUBLON
fabricat* frances*
de GAWLEY & HENRY, în PARIS
A se feri de imitaţiune.
Acesta hârtia se recomandă cu căldură din partea domnilor* l)r. J. ,T. Polii, D. E. Ludwig, D. M. Lippmann, profesori de chimie la universitatea din Viena, pentru curăţenia sa absolută şi pentru că nu are în consistenţa sa nici o materiă stricăciosă;

»ac-bimh.k dk [.'Ti iycKTTii 17, rne B«ranjje;', a PARIS
CâştigU ÎMI de 10 O. pe iji
fără capitala şi fără risică prin ven4area de losurl plăti bile în rate în sensulă articuiului de lege XXXI din 1883.
Oferte primesce
Societatea de schimbă din Budapesta
Adler & Comp., Budapest.
Numere singuratice din „ Gazeta Transilvaniei “ â 5 cr. se pot* cumpăra în tutungeria I. Gross, în librăria Mcolae Ciurcu şi Al-brecht & Zillich.
Ceea ce este bunu dureză eternul
Dovadă despre avântul*, ce-l* face vestita în lume Pasta Pompadoar originală a medicului Dr. A. RIX.
Este unu faptă cunoscut*, că singuratice femei au fost* în posesiunea de mijloce, care le-au conservat* pănă la versta cea mai înaintată aparenţa tinereţei şi tote calităţile lorii es-teme, precum: frăgedime, frumseţă şi netedimea pielei. Renumita Madame Pompadour la curtea lui Ludovic* XY-lea poseda o astfel* ue recetă, care de asemenea ’i asigură calităţile ce le-a moştenit* din neam*,- pănă în anii vârstei sale înaintate şciind* să ascundă acesta dinaintea lumei întregi.
Hârtii, în care era păstrată acestă recetă, ajunseră în posesiunea unei familii din nobilimea înaltă a cărei frumseţă a pielei încă şi adl se admiră pretutindenea, şi D-rnlui Rix, care
din întâmplare venea în relaţiunl medicale şi altele, i-a succes* a se uita în scrisorea ţinută pănă acum forte secretă şi astfeliu a face să se folosescă Pasta Pompadour, ce o avem* înaintea nostră, ca cel* mal neîntrecută mijloc* din totă lumea
Este singurul* mijloc* de lecuire şi conservare; prin el* se lecuesctt forte repede petele de sdre, Sgrăb*nţele, petele roşii şi alte rele ce apar* în faţă; tein-ului îi împrumută o frăgedime fără semen*. O mulţime de probe despre resultatele acestei paste neîntrecute stau la disposiţia orlşicui.
Pentru a evita înşelări, să se ceră la cumpărat* Pasta Pompadour de l)r. Rix numai în pachete pecetluite şi să se bage de semă, că instrucţiunea e provădută cu subscrierea inventatorului. Esistă si alte multe mijloce sub acelaş* nume, ori cu nume, ce semănă, şi cari se ofer* publicuiui pe lângă promisiunea, că au unu efect* deosebiţii şi netăgăduit*, dar, precum se scie, ele n’au nici un* efect*, de aceea se discreditâză singure. Adevărata Pasta Pompadour nu-şî greşesce efectul* niciodată şi tot* insul*, care o folosesce odată se simte îndemnat* a o folosi şi mai departe său a o recomanda şi altora, de aceea publicul* să fiă cu mare băgare de semă la subscrierea l)r. Rix.
De 60 ani cunoscut* ca cel* mai eminent*, mai sigur* vindecător*
IvHijlocă. te face frna.xa.osvL,
pentru a dobândi o faţă curată, pentru păstrarea pielei şi a o face frumosâ, pentru vindecarea pistruelor* a petelor* provenite din causa bolelor* de ficat* vindecarea bubu-ruţeloru, a roşeţii de nas*, a petelor* de vărsat*, a bubatului, manile roşii se fac* albe, creţele netede în timp* de tot* scurt*, pielea se face netedă, mole ca mătasa, şi capătă un* colorit* natural*, precum au numai cei tineri. Pasta Pompadour a D-rului Rix după afirmările persanelor* şi profesorilor* distinşi, pănă astăcjl n’o p6te întrece alt* medicament*. Pasta acâsta, în gura poporului pasta fâcetdre dc minuni, nu este sule-man*, ci un* mijloc* de vindecare, pe care o ordineză cei mai mulţi medici. Adresele de mulţămită nu se publică. Se espedeză pentru preţul* trimis* înainte seu şi pe lângă rambursă. Preţul* unui borcăuel* original* 1.50 fi. Săpun* Pompadour de toaletă a D-rului Rix 30 cr. Lapte Pompadour a d-rului Rix. de a se întrebuinţa în loc* de pudră, 1.50 fl.
Wilhelmine Rix, văduvă de Dr.
Wien, Stadt, Adlergasse 12. Oasele proprii.
De vencjare în Ungaria:
Budapesta: losef v. Tdrdk, apotecar*. Alba-Iulia: Sirj. Mihelyes, apotecaru. Esseg: lulius Dacid, apotecaru. Kassau: Cari Wandraschek, apotecar*. Cluşiu: Nic. v. Szelaj, apotecar*. Komoru: M. Kirchner, apotecar*. Miskolcz: Dr. Georg Haas, apotecar*; Neutra: losef v. Kovacs, apotecar*. Auidti: Friedr. Czerbes, apot. Presburg: Felia: Pis-tory, apotecar*, Michaelesthor 170. Petrinja: Wilhelm Grgic, iriseur; Timişdra: C. M. JdhYier, apotecar*. Verşeţă: SebastianH Strach, apotecaru.	68,5—1
IOSIF GAVOEA.
Pentru lucru eminent* şi gust* bun* la esposiţiunea regnicolară din 1885 din Budapesta, distins* cu medalia cea mare a esposiţituiii.
1PF In Budapesta, strada Vâczy Nr. 17. “9K
Recomand* obiectele necesare pentru
adjustarea bisericilor*. şi capelelor*,
cu cele ce sunt provedut* în abundanţă pentru preţurile cele mai moderate, şi lucrate
cât* se pote mai frumos*, anume:
reuniuni de înmormântare.
Odăjdii felon
şi altele, după ritul* gr. oriental*.
Prapori şi stindarde pentru reuniuni.
Stindarde pentru pompieri, copii de scolă, reuniuni industriale, reuniuni de cântări şi
Primescu repararea hainelord vechi precum şi aurărirea şl argintărirea ne lângă preţuri moderate.
Cusături cu aură, argintă şi mătasă şi haine bisericesci, cusute cu liră de aurii, argintii §■ mătasă.
Dantaie bisericesci. Invelitore de prestolu. Mărfuri bisericesci. Damaste etc. Punctualitatea mi-o potu adeveri prin mal multe sute «le epistole de reeunoselnţâ.
Catalbge de preţuri la dorinţă trimit* libere de post-por	179,30—25
Statue, policandre, potire şi chipuri sfinte, sfeşnice pentru altariu şi de părete, candele. Iconostase, chipuri pentru fruntariu. înmormântarea domnului etc. etc.
A vis*. d-lor*. abonaţi!
Domnii, ce se abonezâ din nou, s6 binevoiască a scrie adresa lămurită şi s6 arate şi posta ultimă.
Totodată facemă cunoscută tuturora D-lora abonaţi, că mai avenul din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloră ., Gazetei, “ precum şi câteva Întregi colecţiunî, pentru cari se potă adresa la subsemnata Administratiune în casă de trebuinţă.
Care este cea mai bună. hârtia pentru ţigări?
«msvovM
Acostă întrebare forte importantă pentru fiă-care fumător* de ţigări s’a (stabilită dej a în modulă oelă mai ne-dubiosv
Nu este reclamă golă, ci ună faptă constatată prin autorităţi scientifice de primulă rangă pe basa analisei comparative a diferitelor* hărţii de ţigări
______________mai bune, ce se află
TaftlglliSl. 1? SEPîgitaBag"1811 în comerţ*, că b ărti a
de ţigări

mnpuiMWHsuimgrS
------«IMiy---
uHontavi ţiHumtt
MiaisNmnra iiivuj
0.190 0DOW&fl (91
„LES DERNIERES CARTOUCHES“
mr „DOHoiiANŢiLi"
din fabrica BRAUNSTEIN FRfcRES la Paristi,
05 Boulevard Exelmaiis.
este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă.
După ce s’a stabilit* acesta între altele prin jDr. Pohl, profesor* la facultatea tech-nică în Viena, Dr. Liebermann, profesor* şi conducător* al* stabilimentului chemic* de stat* în Budapesta, şi o analisă comparativă, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătră Dr. Soyka, profesor* de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produs* chiar resultatul* strălucit*, că hărtiele de ţigări „Les dernieres Car-touches“ şi „Dorobanţulfi“ sunt* cu 23—74% mai uşore, şi că împărtăşeşte fumului de tutun* cu 23—77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetâ semănă cu desemnul* aci imprimat* şi care ortă firma Braunstein Freres.
Fabrica a deschis* un* deposit* pentru vendare en gros a hârtiei de ţigări şi a tu* buriloru pentru ţigări
193,50-25
WIEM, I. Bez., Nchottenrln^ Mr. 95.
şi află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de vânzare asemenea mărfuri.



FILIALA BRAŞOVtl
a
Institutului de creditt şi de economn
„âumâ“
primesce depuneri spre fructificare CU 5% dB a face vre-o subtragere pentru dare, decă depunerea a stătu celu puţind 3 luni la institute.
Replătirile pănă la suma de 500 fl. se făcu fără a-nunciu; la depuneri mai mari înse — când starea cassei n’ar permite replătirea loră imediată — se cere o abcjicere conformă înţelegerei.
Depuneri cari n’au zăcută la institută celă puţină 3 luni, ori pentru cari s’au condiţionată termine de abcjicere scurte, se fructifică cu 41/2 %.
Depuneri în ori şi ce sumă, replătibile a viata, fără ab4icere se fructifică cu 31/2 % interese.
Depunerea cea mai mică ce se pote face este de 50 cr.
La 1 Ianuarie şi 1 Iulie se adaugă interesele semestrului trecută la capitală şi se fructifică şi ele.
Darea de venită pentru t6te depunerile o solveşte institutulă.
Interesele se compută încependă cu 4ina care urmeză 4ilei de depunere şi pănă la 4iua precedentă ridicărei, înse cu acea restrîngere, că peste totă numai după astfelă de depuneri se dau interese, cari au zăcută cel puţină 15 4ile la institută.
Prin învoiala reciprocă potă fi staverite pentru depuneri şi alte condiţiunl.
Depunerile se potu face şi prin poşta reg. ung. la care casă ele se resolvă cu întorcerea poştei. Totă pe calea a-cesta potă urma şi ab4icerl şi replătirl de depuneri.
Depunerile se potă face pe ună nume seu numire, seu ^ cu restricţiunl ca se se potă ridica numai de o anumită persdnă ori la ună anumită timpă seu evenimentă (d. e. căsătoriă, ajungerea de maiorenitate etc.)
La

5)
(r£>
ryj
I. Plecarea trenurilorii:
I. Dela Braşovd la Pesta:
Trenul* de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera. Trenul* mixt* Nr. 315: 4 ore 01 minută dimineţa.
2. Dela Braşovu la Bucurescî:
Trenul* mixt* Nr. 318: 1 oră 55 minute după amedl.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovă.