pjtetâuea, Atoisiratiiiea . Tipwiaăa: ' BRAŞOVfi, piaţa mart Nr 22. Scrisori nelrancute nu ae pri-mescu. «u« ae re- trixm ui FiMrile de atuniu: Brsşovi, piaţa mara Ir. 22. Inserate maiprunesciiînVItna: hvutolf Mosxe. Haasenstem & Vogler I Otto îi mixt, Heinrich Schalek, Aloi# iferndl. M./kikes, A.Oppelik,J. Dani nettrg; în Budapesta:A. V.Oold-berr/er, Anton Afet ei, Kckstein Btrimt; înFrankfurt: G.L. Da ube; în Hun* burg: A. SUiner. Preţuiţi inserţiunilor&: o seriă garmondîi pe o colină 6 cr. *i 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiilâ. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. siu 30 bani. AKUttr LL „Gazeta u iese în fip-eare <ţi. fi fl.; pe trei luni 3 fl. Patra Roiliia şi.străl&ft&lc: Pe ună ană 40 franci, pe şăae hui 20 frânei, pe trei>lnnl< 10 franci. Seprenumeră la tite ofi-oiele poştale din întru ţi din afară şi la dd. colectori. AKBaieitDll pentru Braţovi: laadnunistraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe unfi ană 10 fi., pe sise luni 5 fl., pe trei lonI'2fl. 50 cr. Ou dusulăîn cată: Pe ună anu 12 fl., pe şise luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unfl esemplară 5 cr. v. a. siu 15 bând. Atătu abonamentele c&t* şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 106. Braşovt, Vinai, 13 (25) Maiu 1888. Braşovfi, 12 Maia st. v. 1888. Trăirnu în epoca lui Rosenber-ger, Goldberger, Bcliossberger. Are dreptate „Peşti Naplo44. când cjice, că banulu este idoluln guvernanţilor^ unguri de ac(î. F(5ia oficială din Peşta a publicată cţilele aceste înaintarea la rangulu de nemeşă ungurescă cu predicatulă „de Gilău44, a lui Ber-nard Rosenberger, proprietară in Gilău, dreptă „recunoscere a me-riteloră sale pe teremulă publică. 44 Cu justă mirare întreba foile oposiţionale unguresc!, cari suntă aceste „merite14 căci nimeni nu le cunăsce. „Decă are vr’ună merită secretă,44 scrie „Ellenzek,44 „atunci de< ce nu i s’a dată răsplata totă în secretă? Căci ori are sensă şi preţă titlulă de nobilă maghiară, ori nu, şi decă are, atunci abu-seză ministrulă, când recomandă pentru acesta distincţiune individ cari în adevării n’au nici ună merită.44 Se vorbesce că acestă Rosenberger a dăruită patru mii de florini Crucei roşie. „Crucea roşiă;‘ însă, — adauge foia oposiţională, — nu e o insti-tuţiune patriotică, ci numai o greutate pe capulă societăţii maghiare, j Der chiar se fia, de când patru i mii de florini au ajunsă a ave [ acelaş preţă celă au faptele băr- ; baţiloru cari s’au distinsă în bă- i taiă seu au sacrificată o vieţă în- : tregă spre a înainta causa naţiunei \ în sciinţă, în artă, în industria | ori în politică? Tote ca tote, însă ca se mer-gă guvernulă ungurescă aşa de ■ departe şi să plăsmuiescă nemeşi noi, lără a le pretinde mă cară a-şl i schimba numele pe unguriă — ! acesta totuşi a trebuită se vatăme adencă pe şoviniştî. î Unulă din organele loră de ; frunte „Budapesti Hirlap44 se şi ; tânguesce amară din causa acesta: : „Deşi nu cunoscemă meritele câştigate pe teremulă afaceriloră ; publice, cari au adusă după sine distincţiunea prea înaltă, nu pu-| temă se disoptămii acestă dreptă i ală coronei. Der trebue se ne ri- j dicămă vocea în contra diformi- [ tăţii, după care nimbulă şi strălu- 1 cirea nemeşugulni maghiară se legă de nisce nume familiare străine44. „Este deja în scurtă timpă ală ; treilea casă, că aspirantulu la dis-| tincţiune a cerută nemeşugulă maghiară şi l’a primită, der na aflată de lipsă a'şl maghiarisa numele seu ’ de familiă germană. Acesta însă n’ar ti iertată se-o lăsăină într’atâta, pentru că contribue la slăbirea vi-eţei nostre publice şi e o apari-ţiune prea provocătore decă pe lângă familiile vechi nemeşescî \ (Teaturele timpului nou nu se stră- ; duescă a se contopi nici măcară | prin maghiarisarea numeloiă loră [ cu naţiunea, care îi face nemeşi. I Tagma nemeşescă a Rosenberge- riloră, Schossbergeriloră, Goldber-geriloră representă la noi o spe-: ciâ superfluă a indiginatului ne- | meşescă şi cu numele loră se vede 1 dă voiescă a documenta că, nu stau in legătura cu nisuinţele nostre de esistenţă naţională44 De sigură, că aşa este cum (ţice „Budapesti Hirlap44. Nouele creaturi ale indigenatului nemeşescă maghiară formeză şi voră forma întotdeauna o tagmă deosebită. Numai câtă se înşălă a-maru, decă crede, că prin botezarea loru cu nume maghiarisate îşî voră perde „specialitatea superfluă44. Puţină ne importă pe noi decă ună Rosenberger portă titlulă „de Gilău44 şi se pote făli cu nemeşugulă ungurescă. Pentru acestă câştigă nu-i invidiămă pe nemeşii unguri. Pbte se i se schimbe numele în „Rozsaliegyi44 de o miiă de ori, căci prin acesta nu i se va mări meritulă şi nu i se voră schimba nisuinţele. Nici nu se pote cere altceva dela cei ce ajungă la ranguri prin avere decâtă ca să se închine în-totdeuna numai idolului de aură care i-a înălţată. Banulă n’are naţionalitate, şi decă este adevărată ce <ţice „Peşti Naplo/4 că principiulă fundamentală ală guvernanţiloră unguri este banulă, şi că ei resplătescă numai pe aceia cari stau în relaţiunî de afaceri cu denşii, atunci causa naţională maghiară a ajunsă în mâni forte dubiăse. Şi în adevără, privindă la tagma nouă de nemeşi unguresc! ne vine a crede că maghiarisarea, de care ne totă vorbescă şoviniştii, este numai pe hârtiă, în realitate însă se păte vorbi cu mai multă cuvântă de jidovire, decâtă de ma-ghiarisare. RBshomia economici intre germania şi Ha. Foile rusescl sânta torte amărîte din causa mSsurilora economice, ce le ia Germania în contra Rusiei. Amărăciunea lora o esprimă „ Wjedomostia din Petersburg astfela: „Lupta să o pri-mima fără şovăire. Germania vre să raineze economiceşte împărăţia Ţarului. Declaraţiile de pace ale Rusiei nu au avută der nici unu scopil. Rusia nu scote nici una folosă din prietinescile relaţii cu vecinii săi şi a adusa jertfe pre mari pentru susţinerea păcei, ce condamnă pe Rusia la o vecînică pasivitate. Foile germane oficiose au purtata una răsboiu inteţitfi contra Rusiei şi politica germană a luata o direcţiă duşmănosă intenţiuni-lora Ţarului. In acelaşa sensa se esprimă si „No-' ivoşti11 despre răsboiula acesta economica; şi acesta efiarti vede în ela mij-locula prin care Germania voeşce să slăbescă mai întâiu Rusia şi-apoi să o facă dependentă de voinţa sa. Alta 4iar& din Moscva observă, că în vreme ce gazetele germane scriu atâta de aspru despre Rusia, caută de altă parte să convingă pe Francesii, că Germanii nu-i urăscu, pre-cum credu ei. Asemenea aţîţă pressa germană pe Anglia, care ar face bine să’şl organisese oştirile pentru eventuali -tăţl. Mai considerându, că Germania a încheiată de bună semă şi cu Anglia una tractata, foia din Moscva nu se îndoeşce, că Germania, Austria şi Anglia prepară una răsboiu contra împărăţiei Ţarului. La aceste articole ale întăritaţilora Ruşi, au publicata foile germane feliurite răspunsuri; noi împărtăşima câteva opinii de-ale „Pressei Noufc“ din Viena. Bismarck a tratata adecă, după ea, rfo prea multă cruţare Rusia; nu i-a scăpata nici una prilej a pentru împăcarea intereselora ei şi de multe ori i-a data să înţelegă, că e dispusa să facă jertfe mari, decă Rusia va voi să-şî schimbe atitudinea. Imperiula germana a umblata destula după prietenia Rusiei punendu-se chiara în contrazicere cu cei mai de aprope aliaţi. Decăprincipele Bismarcks’a decis să oprescă bucatele ruseşcl la graniţe, atunci trebue că densula s’a convinsa, că pace cu Rusula nu se pote face. Măsurile a-ceste de prohibiţiune amărăsca fără îndoială guvernula rusesca şi îngreuiază orl-ce silinţe de înţelegere şi împăcare, căci Rusia nu va uita nicl-odata, că cre-ditula ei a fosta sdrobita, că valula i-a fosta micşorată, că negoţului ei i s’a pusa piedecl să’la paraliseze. Fără îndoială mulţi politici ruşi vora fi convinşi că a lora este vina pentru aceste nenorociri, der mânia în potriva celora ce li le-a pricinuita nu o vora pute sugruma. Asprirea luptei economice va ave de urmare mari reflexe în relaţiile politice. Posibila este, că miseria îi va cuminţi pe Ruşi; e posibila că Rusia va fi silită să-’şl schimbe atitudinea ameninţătore în raporta cn slăbirea sa materială, şi că va apuca pe altă cale. Noi ne temema însă că mândria rusască îi va împiedecă dela recunoşcerea unei greşeli săvârşite şi că Rusia va suferi consequenţele ei, rămâ-nenda în posiţia ce o are acum. Astfela Galiţia rămâne şi de aci încolo graniţa militară austriacă, ce trebue apărată; astfela răsboiula economica este una simp-toma şi mai sigura, că ameninţătorii nori ce se grămădesca în zarea relaţiilora politice nu voră trece fără să se descarce. Aniversarea i)ilei de 10 Maiu. în revărsatula 4orborib 21 tunuri au anunţata Bucurescilora solemnitatea (Zilei încoronării şi proclamării regatului româna. La 10 jum. ore dimineţa, s’a celebrată la Mitropolie una Te-Deum de că-tră Mitropolitula Primată, înconjurată de înaltulă cleră, în presinţa ministriloră, senatoriloră şi deputaţiloră cari s’au a-flată în Capitală, înalteloră curţi de ca-saţiune şi de compturl, corpului profesorală, curţiloră şi tribunaleloră preşedintelui comisiunei interimare a primăriei Capitalei cu membri comisiunei camerei de comerciu, înalţiloră funcţionari ai Statului şi ofiţeriloră din armata permanentă, teritorială şi din reservă, cari nu erau sub arme. Armata era aşeclată pe strade şi pieţe între Paiaţă şi Mitropoliă. Elevii scoleloră superiore şi secundare din Capitală erau înşiraţi pe ambele părţi ale bulevardului Elisaveta. Pornirea dela Palatulă din Bucu-rescl a Regelui şi Reginei, spre a asista la Te-Deum, se anunţa prin 101 tunuri. După ce asistară la Te-Deum Regele şi Regina, merseră în palatulă mitropolitană unde au primită felicitările clerului. După aceea Regele călare şi Regina în trăsură cu Domnişorele de onore, s’au îndreptată spre bulevardă şi la 11 jum. ore primiră defilarea înaintea statuei lui Mihaiu Vitezulfi, în ordinea următore.* elevii scoleloră superidre şi secundare cu drapelele loră; şi apoi armata. Comandanţii ală paradei era generalulă Ipătescu. în mergerea dela Mitropolie spre bulevardă regele era urmată de ună forte numărosă stată maioră er trăsura Reginei era escortată de elevii scolei militare şi de aceia a scolei speciale de sublocotenenţi. î Suveranii aii fostă aclamaţi de trupele înşirate petrotoare. Casele particulare suntă pavazate cu drapele tricolore; nici o decoraţiune nu se afla pe strade şi sera oraşulă nu a fostă iluminată. SCIRULE PILEI. Confratele nostru redactoră Ştefană Bobancu a plecată cu trenulă de aseră la Vaţă, unde i s’au orânduită a-şl face pedepsa de patru luni de ZA© închisore de stată. La gară l’au acompaniată ună numără mare de amici şi cunoscuţi din sînulă societăţi române de aici, fie-care vrândă să-i mai strîngă odată mâna înainte de plecare. Ună puternică „să trăiască44 îlă saluta la pornirea trenului. Urămă iubitului nostru confrate să se întorcă în deplină sănătate, ca să potă continua cu neînfrântă energiă şi putere greaua şi spinosa muncă Zmristică în folosulă causei naţionale, pentru care trebue să aducemă cu toţii ori şi ce jertfă ! * ❖ * Dintr’ună protocolă ală adunărei generale dela 11 Noemvre a. tr. a Despărţământului II. (Făgăraşă) ală Asso-ciaţiunei, care s’a discutată în ultima şedinţă a comitetului centrală din Sibiiu aflămă că la acestă despărţământă au in-cursă: dela membrii ordinari ca taxe 68 fi. 50 cr.. dela membrii ajutători 67 fi. 80 cr. Taxele membriloră ordinari s’au trimesă comitetului centrală, restultl de 67 fi. 80 cr. s’a decisă a se reţine pentru trebuinţele despărţământului, care va da din aceşti bani două premii de câte 10 fl. pentru indiviZii, cari voră desvolta mai multă sporă în pomologiă şi legumărită, âr restulă este destinată pentru spriginirea unoră individ!, cari voră voi să participe la cursulă de industria de casă deschisă de d-lă insti-tutoră din Braşovă Georgiu Moianu. Ar fi forte de dorită, ca acestă lăudabilă faptă ală numitului Despărţă-mântu se fiă imitată şi în alte părţi. Nu trebue să fimă nepăsători faţă cu zelulă escepţională ce şl-lă dau unii din învăţătorii noştri, întru propagarea industriei de casă în poporă, ci trebue să-i sprijinimă şi să stăruimă ca cursurile deschise în asemenea scopă să fiă câtă mai bine cercetate. Protopopiatele, singuraticele biserici şi alte corporaţiunî ară face bine, decă ară da ajutorulă de lipsă celoră cari din causa mijloceloră suntă împedecaţl a lua parte la aceste cursuri, între cari pentru Ţera Bârsei fără îndoielă cursulă deschisă de d-lă Moiană şi colegulă său, d-lă Muşlea, e celă mai bună şi mai sistematică. * $ $ Alaltăerl dimineţă în 10(22) Maiu pe la 8 ore tinerimea dela tote şcolele româ-neset din tocă, insoţită de corpulă profesorală şi de ună publică numărosă, pleca veselă la Maială în „Ştejerişă44 în 4 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 de instrucţia alţi României, d. Maiofiescu,. a conferiţii medalia! Bene-mţrmti djrfcfsfcelortt Elena Tcodmni, Aga-fJia Bărsesm şi Charlota Lerm. * * * Marţa trecută a câcţutu în Uaţegu o grindină, care i duraţii vre-o dece minute şi care a causată mari stricăciuni în vii şi sămenături. * * * Sinodulti archi diecesană gr. or. din Sibiiu, la propunerea consistoriului, a aprobaţii introducerea ca manuale pentru scolele poporale a cărţi loră apărute acum decurendă: „Economia câmpului şi grădinăritului de G-eorge Moiană şi ,,Fisica“ de prof. Dionisie Făgărăşianu. * Excursiunea la Sinaia dela 10(22) Maiu 1888, arangiată de biroulă de călătorii din localitate, a reuşită, precum ni se spune, deplină. Au luată parte ca la 230 persone. Toţi au rămasă încântaţi de admirabila Sinaiă şi mulţumiţi de modulă erangiamentului ex cur suinei. Călătorii mai fură favorisaţl şi de ună timpă senină şi frumosă, pe când la noi, în Braşovă, era ploiă şi vreme urîtă. Din Bucovina. I)e pe malulu Prutului. Cu privire la corespondenţa publicată în „Gareta Transilvaniei“ din Aprilie a. c. îmi permită a aduce la cunoscinţa venerabilei preoţiml bucovinene câteva a mănunte despre institutulu tipografică ar chiepiscopescă din Cernăuţi. Idea de a se înfiinţa ună institutu tipografică diecesană s’a discutată încă pe la anulă 1887 în Consistoriulă nostru, er realisarea ei s’a efectuită prin stăruinţa I. P. S. Mitropolitului Dr. Silvestru Morariu Andrievici în anulă 1882. Avemă deci deră şese ani dela înfiinţarea acelui institută, cu banii preoţimei bucovinene. Căpătândă lista de inscripţiune ca contribuitorfi şi avendă chiar fericirea de a participa la adunarea şi convorbirea ce s’a ţinută în reşedinţa mitropoliei în anulă 1882 în privinţa acestei întreprinderi, am fostă încântată pană în sufletă de o întreprindere atâtă de frumosă şi folositore, care a fostă şi este necesitate pentru noi, cari suntemă aşa de înapoiaţi atâtă pe terenulă literară câtă şi pe celă ală meseriei. Der aşteptările nostre nu s’au împlinită de felă. Şi resultatele ne arată, cumcă noi amă contribuită pentru a aduce o tipografă în reşedinţă, ca să-şi potă tipări membri şi favoriţii Consistoriului mai lesne lucrările loră; amă contribuită spre a salva pe conducetoriulă de acţl, ce era înainte proprietarulă tipografiei, spre a-lă scote din miseria în care căzuse aflându-se nu departe de concursă şi darabană ; am contribuită spre a face ună cuibă de a-dunătură pentru străini: poloni, ruşi şi nemţi din totă lumea, cari trăindă din sudorea nostră ne combată şi ne jig-nescă pe tote terenele. Amă contribuită ca literatura nosrtra se decadă mai rău prin s^nmorituitele cornişe din partea ve-neticilotă, pe QjŞre-i adăpostim# spre a ile ponduce unt$ stabilimentă tipografică fftră pică de cuădscinţăĂde limbă, aşa> că iuândăo-tcdulu Domnului“ în Cernăuţi, m’am abătută şi pe la susnumita tipografiă diecesană spre a’inî face o condică pentru sf. biserică. Intrândă în localulă stabili- mentului, care se află in reşedinţa metro- politană, am încremenită vă4©ndă că tipografia îucrâză într’o efi atâtă de însemnată, par’că ar fi o fabrică jidovescă Neputând uimi, stăpâni simţămentulă re-ligiosă revoltată, întrebaiu pe conducători, cum vine de se lucreză într’o iji atâtă de însemnată, d-lui însă mi-a răspunsă într’un tonă despreţuitoră: „Năchdem hier im Geschăfbe săramt-liche Arbeitskrăfte Polen und deutsche sind. so lasse ich an den rumanischen feiertagen arbeiten, dafiir werden die polnischen gefeiert.u Aşă ave încă forte multe de 4isu atâtă în privinţa cestiunei atinse, câtă şi în alte privinţe, îmi reservă însă pentru altădată, sperândă cumcă I. P. S. S. Mitropolitulă nu va suferi ca în reşedinţă sub ochii săi să ajungă trebile acolo unde au ajunsă cele dela Boiană, Rarancea, Rosancea, Mahala etc. Sapienţi sat. ÎUm in Cunoscutulă nostru cântăreţu şi pro-fesoră de musică la şcolele române din Braşovă d. N. Popovici a arangiată Vinerea trecută în Sibiiu cu concursulă reuniunei române de cântări de acolo ună concertă. Despre acestă concertă, care a reuşită forte bine, scrie „Sieb. d. Tagblatt“ între altele: „Cântăreţulă, bine cunoscută publicului, posede o voce de baritonă simpatică cu timbru plină metalicii, care atâtă în forma melodiei simple, câtă şi în ge-nulă dramatică răpesce cu sine pe auditori. In cântecele „Griiner Waldu si „Weisst du Stolzou de G-. Dima, cea din urmă a dobândită a fi repetată. In compoziţia de H. Bruckler „Lind duftig huit die MaiennachH concertantulă a dobândită ună efectă fascinatoru cu G-ulă de susă cântată în falsetă. In cunoscutulă duetă A-dur din opera „Nachtlager in Granada" de Kreutzer au secerată d-na Crişană şi d. Popovici aplause repeţite. D-na Crişan avu amabilitatea de a cânta în loculă punctului din programă doue melodii ale probatului conducetoră ală reuniunei române de cântări d-lă G. Dima „Mein Himmelu şi „Seguidilla" între aplause. Dintre aceste cântece „Se-guidillau care imiteză unu cântecă spaniolă, ar fi fostă ca o frumosă compo-siţiă vrednică de a se repeta. In aria de K. M. Weber din opera „Eurynethet: a desvoltată d. Popovici cu succesu frumosă sa voce, care se distinse mai alesă în posiţiunile de susă şi de josă. Com-posiţiunea „Elfenkdniginh (Regina iele-lorăj de Niel-Gade amă mai audit’o şi în concertulă premergătoru, ne-a riiulţâmită şi acum predarea ei îngrijită şi părţile de solo, cântate cu siguranţă de demnele Crişană şi Moga şi de d. Popovici precum şi eorulă esactă şi escelenta orchestră !u. Nr. 1Q6 ____________________ sunetulă musicei militare, j^aialulă îşi luă ună începută frumosă, &âr pe|la ;2 ore p. m., pe când tocmai ftveâ sfe urmeze petrecerea cea mai anibatft, pl6da împrăştiâ publiculă şi tinerimea fă nevoită a se întorce în oraşă, unde îşi continua petrecerea în noua sadă, de gimnastică a gimnasului română, punendu-li-se la disposiţinne şi aici musica militară. * * * . . Se scie, că 6 comisiunî mieste voră fi însărcinate cu stabilirea definitivă a graniţei între Austro-Ungaria şi România, conformă tractatului încheiată. Pentru Ungaria a fostă numită comisară reg. pe lângă aceste comisiunî corniţele supremă ală Braşovului contele Andreiu Bethlen. După ce voră fi numiţi şi comisarii regescl români, se voră începe lucrările la faţa locului, precum se asigură, în 15 Iunie a. c. * * * Cu începutulă 4ilei de I. Iunie n. c. tote taxele de postă şi telegrame, decă acele nu voră trece peste suma de 10 fi., se voră plăti cu, mărci. Spre scopulă a-cesta se voră pune în circulaţiune, pe lângă mărcile poştale de pănă acum, şi alte mărci nouă de câte 1, 8, 12, 15, 24, 30, 50 cr.; de 1 şi 3 fi. Mărcile acestea nouă, precum şi cele de mai ’nainte, se voră aplica la francarea atâtă a epistole-loră simple, recomandate şi cu bani, câtă şi la francarea pacheteloră pe biletulă de transportă (Fraehtbrief), unde va fi reservatfi io c u anumită pentru mărci. La scrisorile cu bani mărcile suntă a se lipi în colţulă dreptă de-asupra, pe faţa pe care se află. scrisă adresa, de cumva este locă, er decă nu, se potu lipi şi în dosă. Intre mărci este a se lăsa ună anumită spaţiu golă, decă mărcile suntă mai multe. Pentru depeşl mărcile se lipescă pe liâr-tia pe care este scrisă textul depeşei. Taxele mai mari de 10 fi. se voră plăti în bani. Cuvertele stricate, cărţile de corespondenţe etc. se potu schimba cu altele plătindu câte ună cr. de bucată. Mărcile stricate de asemenea se potu schimba inse cu unu scă4<ăui©ută de 10"/ * * * Maiestăţile loră Regele şi Regina României se voră stabili definitivă la caste-lulu Pelesă dela Sinaia la 5 seu 6 Iunie. ^ A Universitatea din BucurescI a desemnată pe d-nii Al. Odobescu şi Gr. Stefă-nescu s’o represinte la serbările aniversarului ală 800-lea ală imivcrsităţei din Bo-logna (Italia). Pe altă parte studenţii universitari an alesă şi ei o delegaţia de 3 studenţi, cari voră pleca în curendă se ia parte la acele serbări. * * FOILETONULU „GAZ. TRANS.“ CEI DOI RIVALI. întâmplare criminală, traci, de Petra-Petrescu. Strada Yleurgat în Bruxela are as-tădl înfăţişarea unei strade de oraşă mare; case înalte, elegante şi trotoare largi, îi dau unu timbru modernă şi vechia şosea astădi nu o poţi deosebi de multele noue, cari ca şi dânsa ducă spre Avenue Louise, o alea minunată, largă, plantată cu arbori frumoşi. Pe strada Yleurgat se mai găsescă numai case singuratice din vechime. Aceste clădiri cu-o ridicătură fără podbbe, asw-menându-le cu cele moderne dimpreju-rulă loră, îţi aminteseă secole de multă trecute. împrejurări dispărute. Una din aceste case vechi este o eârclmă, care mai multă ca de doue secole portă firma la „Cocoşu ‘ntorsuY Cam pe la 1670 Henri Dumartin, murindă tatălă seu, devenise stăpânulă acestei case. Cârcîmăritulă mergea de minune. Casa Dumartin se bucura de nume bună la toţi ţăranii de prin satele vecine. Caii ţeraniloră se adăposteau aici în grajduri încăpetore. Ţăranii, decă numai le era cu putinţă, îşi în- trerupeau călătoria aici ca se fia scutiţi de vămile dela porta oraşului. Mica distanţă pănă la oraşă a doua di se făcea pe josă, şi decă trebile în oraşă eşiau bine, omenii nu erau de locă sgârciţî, din contră înainte de a pleca dela „Cocoşu ’ntorsă“ făceau şi câte ună chefă ţepănă. Henri Dumartin trecea de omu bogată, şi cu totă dreptulă, averea lui crescea din ană în ană. Elă avea nevastă şi mai mulţi copii, la caii privia cu multă mândriă Dumineca, când mergeau cu toţii ia biserică, în haine de serbătore. Era unii tată de familia iu-bitoră şi bună stăpână pentru numero-sulă personală, care stătea la elă în ser-viţiu, una numai nu o putea elă ierta de locă: călcarea esemplarei rândueli din casă. In casulă acesta putea deveni ună mică tirană. Aşa petrecu Dumartin c]ece ani întregi ca cârclmară la „Cocoşu ’ntorsă11 mergendu-i din ce în ce totă mai bine şi fundă forte mulţămită, când deodată vine o întâmplare, care’lă umple de griji şi întristare. Proprietarulă betrână, fără copii, din potriva lui, îşi vinde curtea şi moşia ca se se strămute airea. Cumpărătomlu, după cum se vorbea, ună corâbieru umblată, îndată după încheierea contrac- tului. când a depusă şi cea mai mare parte din preţu, s'a depărtată din Bruxela, promiţândă, că va sosi înainte de luarea în primire a moşiei, va răfui întregă preţulă şi va lăsa se se semene locurile. Numele lui nu se scia şi vândetorulă nu voia se’lă descopere. Irx sfârşită sosesce noulă proprietară, îşi plătesce restulă preţului de cumpărare şi începe a face schimbări radicale mai întâiu cu casa, apoi cu grajdurile. Acum se arăta în tote dilHe şi într’o oii mergândă la Dumartin la ună păhară de bere, spuse că este ună anume Iacob Wanheelden. Dumartin îlă recunoscu. Iacob era feciorulă unui ţărână din sătulă vecină Yleurgat, coetană cu Dumartin der, pe vremea lui, ună băiată cu nume reu, care luase lumea’n capă, intrândă la o corabia, din causă că soţia lui Dumartin nu voise se-lă ia de bărbată, alegendu-şl pe Henri, care era si mai trupeşă, şi mai cinstită, şi cu stare bună. Chină zîmbetă drăcescă pe buze Iacob, a cărui ură vechia anii nu o putură şterge, se informa de fericirea familiară a lui Dumartin, şi spunea cu bucuria vederată, că pe noua sa proprietate va întemeia o gospodăria şi încă sub o firmă, care va causa deosebită-plăcere malului său de odinioră. Dumartin aucjindă acestea se .puse pe gânduri, der nu credea aşa iute cuvinteloru lui Iacob. Pe timpulă acela nu se putea uşoră căpăta licenţă pentru o industria. Când i s’a spusă înse, că Iacob a primită licenţa, a rămasă ca lovită de trăsnetă. „Unui. corăbieră, care a servită îndelungată la o corabia de resboiii, şi s’a purtată bine". îi clise funcţionarulă, „nu i sc pote uşoră tăgădui dreptulă de a deschide ună negoţă. ca orl-care altă cetăţanăh Abătută şi galbină în faţă se în-torsă Dumartin acasă şi spuse cele ce aucjise soţiei sale. Soţia nu-lă putu domoli. Yorbia şl vinulă din elă, pentru-eă ceea ce nu făcuse niciodată, a făcută astăclî; beuse ceva prea multă în birturile din cetate. Acuşi era iritată afară din cale si dicea câte îi veneau la gură la adresa rivalului, acuşi era sdrobită de totă întrebându-se : „ce pote sâ în-ţelegă elă cu numele, ce vre se'şi dee firmei Der, în curând fi. a eşită din nedu-mer ire. In Dumineca următore se deschise noulă birtu cu musică şi jocîi. Pentru Nr. 106. ....... - GAZETA-TRANSILVANIEI. ftWI prMTera asWMon ietM. Mulţi se îndoescă de eficacitatea grăpatului primăvera a semânăturiloră de t6mnă şi mai aleşii le e temă a nu des-ridăcina grâulti; - aceştia suntă din aceea;, cari n’au practicată' acostă lucrate seu n’aii vă4ut?o f&cendu-se. îndată însă ce unii agricultorii şl-a grăpată în uriĂ ană semănăturile sale, la timpii şi în bune condiţiunl, va grăpa totă-d’auna dp ore-ce te va convinge că va mări simţitorii recolta şi chiar de se voră smulge câte-va fire de grâu, celelalte desvoltându-se multă măi bine, voră înlocui cu prisosinţă pe cele perdute. . In România, pe unde se face acestă lucrare desbătătore a pământului, se fo-losesce grapa obicinuită de spini. Lucrarea e depărte d’a fi perfectă, der totă produce resultate mulţumitor©. Grăpatulă acesta însă nu cu ast-felă de grape — care terăscă — urmeză a se face, ci cu anumite borone uşore cu dinţii mişcători. Dintre cele mai neme-rite bordne (seu grăpl) pentru acestă lucrare e, fără îndoială, borona cu zale Howarcl, la care dinţii, de oţelă aşe4aţî în zigzag suntă mici şi ast-felă dispuşi pentru a nu desrăd Seina rădăcinele grâului, ci numai a le erbureloră mici ce esă primăvera — din semenţe — prin grâne d’asemenea pentru a desbătuci coja pământului pe d’asupra, bătucită de zăpadă şi ploi, lăsândă astfelă să păt,run4ă mai cu înlesnire elementele fertilisătore a le aerului şi a le apei la rădăcinele grâului. Acestă grăpare, însă, trebue a se face numai când pămentulă nu e prea din cale afară umedă şi nici o-dată când grâulă a dată în paiu. Decă după grăpare urmeză o ploe, chiar firele de grâu scose din rădăcini de dinţii boronei, se prindă.... Grăparea primăvera a semănăture-loră de tomnă e forte utilă în pământurile care se bătucescă multă primăvera. Decă s’ar practica mai multă amă vede de sigură mai puţine cereale îngălbenite, buruenose şi puţină înfrăţite.... Semenăturele se grăpeză forte lesne şi ar fi prea de dorită a, grăpa totă d’a-una, primăvera, semănăturele de tomnă semănate în pământuri tari, argilose. ,, Gaz. Scit.u Sein poliţienesî* Venindu la cunoscinţa Căpitanatului oraşului, căînboltiţile lui Josef Libig şi Deak Laszlo din strada negră de josu se vendti, în contra ordinaţiunei ministeriale, sugărl făcute de ei înşişi, s’a făcută acolo aseră perchisiţiune domiciliară confiscându-se totă tăbaculu şi su-gările, ce s’au aflată. SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part.? ală „Gaz. Trans.w) , Strassburg, 24 Maiu. O ordonanţă ministerială dispune ca in-cepătidu, dela 31 Maiu a. c. toţi străinii, cari căletorescu peste graniţa francesă în Germania, fără deosebire d£că voru numai se tr4că prin ţeră orî se se aşe4e întrînsa, trebue să posedă unu paşaportu, care se fia viciată de ambasada germană din Parisu. Paşaportul!! nu p<5te fi mai vechiu decâtu de unu anu. Berlinu, 24 Maiu. Ordonanţa firii-vitore la paşaporte pentru Alsatia-Po-taringia face mare sensaţiune. Guvernul u germană a decisă a lua acestă mSsură încă înainte cu patru-spre-4ece 4^1eî însS în aşteptare, că Francia îşi va schimba atitudinea a fostă încă reţinută ordonanţă. Berlinu, 24 Maiu. — Campania pressei germane în contra Rusiei se continuă cu aceeaşi rigore ca mai înainte. Roma, 24 Maiu. — Din isvorulă celu mai sigură se aude, că, în Muntenegru s’au facutu tote pregătirile spre a face se năvălescă la ună ordină dată o mulţime de bande înarmate în Herţegovina. Pentru casulă, când Muntenegrulă at fi ameninţată de Austro-Ungaria, co-mitetulă de acţiune este prove4utu cu mari transporturi de cereale, cari s’au făcută sub cuventă, că poporaţiunea sufere de fomete. BucurescT, 24 Maiu. — Grupulă disidenţiloră liberali, care a mersă pănă acum mână în mână cu o-posiţiunea unită, face cunoscută a-pariţiunea unui organă independent ală fracţiunei. Cluşiu, 24 Maiu.—înprocesulă de pressă intentată 4iarultu umoristică din Sibiiu „CaliaduC, a fostă condamnată protopopulu Lugoşu-lui Pocreanu pentru calumnia la 300 fl amendă împreună cu cheltuielile de judecată, er redacto-rulă Popa pentru negligerea atenţiune! recerute la 700 fl. amendă. DIVERSE. 0 superstiţia înfiorătore. De câte-va dile a murită în unu sată de lângă Dan-zig, în Germania, unâ omti bătrână, lă-sândă doi fii în vârstă de 19 şi 25 ani, Franz şi Leopold Spatz. In 4ilta destinată pentru îngropare, a sosită preotulu d’impreunft cu rudele spre a lua mortulă şi a-lu duce la biserică, însă găsiră uşa casei încuiată. Bătură în uşă şi se uitară pe ferestră, însă nimeni nu răspunse din năuntru şi perdelele erau lăsate., Preotulă chemă untt lăcătuşi şi stoică uşa. Astfela rudele intrară’d’odată grămadă şi ce să vadă înăuntru!? Cei doi fii ai mortului steteau în două colţuri diferite, galbeni şi tremurând!!. Cada-vrulti era acoperită peste totă cu o pânză neagră. Preotul!! se adresă celor!! doi tineri, însă nici unul!! nu pută să vorbescă de spaimă. Se descoperi mortul!! şi se vă4u, că capul!! lui era desprinsă de trupă şi pusă la o parte, pe mâna dreptă. Tinerii au fostă îndată arestaţi şi daţi în judecată. La întâiulă interogatoriu, ei au mărturisită, că tăia-seră capulă tatălui loră după chiar re-comandaţia ce ll-o făcuse acesta pe pa-tulă de morte, pentru ca nu cumva să se prefacă în vercolaciu şi să sugă sângele fiiloră săi. Mai departe s’a constatată, că esistă o superstiţia vechiă în familia aceea, că orî câţi membri din cei în vârstă voră muri şi voră fi îngropaţi f&ră a li se tăia capetele, se voră preface în stafii şi vârcolaci şi voră u-cide pe cei mai tineri rămaşi în vieţă. Astfelă d-ua Spatz, nevasta răposatului de acum, murise cu vr’o cinci ani înainte şi fiindcă nu fusese cu putinţă să i se taie capulă din causa neconteniteloră visite ale rudeloră şi cunoscuţiloră, ea se prefăcuse în stafiă, ucisese pe cei doi mai mici fii din patru câţi lăsase, er pe ceilalţi doi, adecă pe Franz şi Leopold îi chinuia pe fiăcare nopte. Pentru ca nu cumva şi tatălă să deviă vampiră, tinerii se hotărîseră să-i despartă capulă de trupă. piarulă germană, din care estragemă aceste relaţiunl, amintesce, că acum două luni s’a mai întâmplată ună aşa casă într’o comună aprope de Tilsită. Aci o mamă cu fiulă ei au fostă surprinşi pe la me4ulă nopţei în cimitiră, bătândă ună pară ascuţită deasupra unui mormânt. Daţi pe mâna judecătorului, au mărturisită, că noptea trecută fuseseră chinuiţi de sufletulă mortului, şi ca se nu să mai scăle din mormântă. noptea spre a colinda sătulă, voiseră să-i;,bată ună pară prin inimă', aşa enm sciau : asta din moşi .strămoşi. Aceştia au *7 fostă achitaţi Ja judecată, însă a fostă pusă la amendă, pă4itorulă cimitirului pentru că nu’şl păzea bine mormintele. A TuneliHu de sub la Manche. Englezii nu voră să mergă cineva la ei pe sub apă, după planulă, care. stabilea facerea unui tunelă pe sub canalulă la Manche. Der se pare că primescă idea, ca să mergi pe deasupra canalului, Proiectulă' pentru facerea unui podă peste la Manche s’a terminată. A fostă elaborată de inginerii Creuzot şi Hersent, fostă preşedinte ală societăţii ingineriloră ■ civili. Progresele metalurgiei facă cu putinţă 1888 imensa «construire a unui podă lungă de treizeci chilcanetri cu ună aşternuta ce se întinde la cincl4ecl metri d’asupra mării rădicate, sprijinită la fiă-care distanţă de cinci sute metri de stâlpi. înălţimea podului va permite steamereloră celoră mari şi corăbiiloră cu pânze să trecă nestânjinite pe sub elă. Podulă va ave pe dânsulă patru căi ferate, ună drumă de trăsuri şi trotoare pentru pietoni. Proiectulă va fi supusă în curendă la esaminarea unui comitetă technică internaţională. Cursulft pieţei Hraşovii din 24 Maiu st. n. 1888 Bancnote românesc! Cump. 8.55 Vend. 8.57 Argintă românescă . 8.50 „ 8.54 Napoleon-d’orl . . . J! 10.03 „ 10.06 Lire turcescl . . . n 11.32 „ 11.37 Imperiali îi 10.32 „ 10.37 GalbinI îî 5.89 „ 5.92 Scris. fonc. „Albina116°/0 îi 101.— îl * ?? r ri 10 71 98.— „ 98.50 Ruble rusescl . . . 71 103.- îî * Discontulă .... 6’/2—8 pe anu. Cnrsulfi la bursa de Viena din 22 Maiu st. n. 1888. Renta de aură 4%...................96.65 Renta de hârtiă5°/0.............. . 84.75 împrumutul!! căilor!! ferate ungare . 150.25 Amortisarea datoriei căilor!! ferate de ostil ungare (1-ma emisiune) . . 94.75 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ungare (2-a emisiune) . . 126.— Amortisarea datoriei căilor!! terate de ■ostii ungare (3-a emisiune) . . 114.25 Galbeni împărătesc! ................5.95 Napoleon-d’orI.................. 10.05 Bonuri rurale ungare..................105.20 Bonuri cu clasa de sortare .... 104.90 * Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare..............104.50 Bonuri rurale transilvane...........104.— Bonuri croato-slavone...............105.— Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedmului................... . 123.50 Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescu.........................98.75 Renta de argintă austriacă .... 80.— Renta de aură austriacă...............100.40 LosurI din 1860 134.— Acţiunile băncei austro-ungare . . . 868.— Mărci 100 împ. germane.................62.15 Londra 10 Livres sterlinge . . . . 126.75 Imprumutulă cu premiulă urgurescă 121.75 Acţiunile băncei ae credită ungur. . 276.50 Acţiunile băncei de credită austr. . 276.20 Renta de hârtiă austriacă .... 78.30 Bursă de BucurescT. Cotă oficială dela 10 Maiu st. v. 1888. Cump. vend. Renta română 5"/0 ..... 91— 92.' 4 Renta rom. amort. 5u/0 . . . 89.— 90.:'74 Renta convert. 6°/0 90.- 907'/, Impr. oraş. Buc. 20 fr. . . . 35.— 38. - Credit fonc. rural 7°/0 . . . 105.— 104.— „ « „ 5 % . . . 89Y4 70 .;/* n n urban 7U,.rt. . . . 103.— 103.7, 6°/ 71 7! îl v / O * 96.— . 97.— „ „ 5%. . . . 85.7, 86.— Banca naţ. a Rom. 500 Lei. . —.— —.— Ac. de asig. Dacia-Rom.. . . —.— —.— Ac. de asig. Naţională, . . . —.— —.— Aură contra bilete de bancă . 15.:!;4 16 — Bancnote austr. contra aură. . 2.— 2.2— Aură contra argintă seu bilete 15. y 16.— Florină valore austriacă . . . 2.— 2.2 Editoră şi Redactoru responsabilă: Or. Aurel Mureşianu. vremile de atunci, birtnlă era întocmită ca cele mai de frunte, avea şi odăi mai multe şi mai mari, grajduri mai în-c&pStore şi înspre drumă o faţadă mai framosă, ca celă dela „Cocoşu ’ntorsău, er d’asupra porţii sclipea în litere de aură inscripţia la „Cocoşu ’ntorsu îndc-nptuu. Dumartin ve4h totă scântei cetindă acestă inscripţia. Yeclea câte litere aţâţi blăstâmaţl, cari se sgâiau bătându’şl jocă de elă. La fiăcare ferestră i-se năzărea câte o faţă, care privea batjocuritore, peste drumă la casa lui. Noiilu birtaşă făcea bune treburi. La începută vechii ospeţî ai lui Du-martin mergeau din curiositate la elă. Totă insulă voia- să vedâ odată birtulă celă, nou şi se cunoscă pe proprietarulă, care.'a sciută se-şl alegă o inscripţiă ca acesta. Mulţi deveniră ospeţii lui de tote cjilele. pentru-că ca omă umblată, multă, scia s$ povestescă ospe-ţiloră multe întâmplări din vieţa sa plină de aventuri şi glume. începură a-i intra în ctirte si câte unu cărăuşu dela ţeră. Nu trecu multă şi o mulţime de ţărani trăgeau la elă în gazdă; mâncarea şi băutura erau bune la birtulă celă nou, - serviţiulu îngrijită, birtaşulfl prietenosă. prevenitoră şi yorbăreţă, până când ospeţii lui Dumartin erau totă mai puţină mulţămiţî. Acesta, posomorită şi gânditoru, cum era, uita ce i-se cere,' ba, ce e mai multă, forte adesea nici nu răspundea la bineţele ospeţiloră ce intrase, nici nu le dicea sănătate bună la despărţire. Ţeranulă pretinde o trac-tare prietinescă, familiară, şi, în felulă lui, atâta curtenire, ca şi celă învăţată. Decă cineva nu’lă tracteză amesuratu vredniciei lui, a isprăvit’o de totă cu eiă. Numai decă pomenea vre-ună ospe,' chiar fără nici o intenţiune, despre la-cobă şi birtulă lui, Dumartin se a-prindea focă. Birtulă dela „Cocoşu ’ntorsă“ din 4i în di era totă mai pustiu. Dumartin trebuia să recunoscă că pe tăremulă acesta nu va pute învinge pe rivalulă seu. Aşa trecură câteva luni. Im Noemvre a aceluiaşu anu, într’o dimineţă, ca fulgerulă se lăţesce soirea despre o crimă înfricoşată săvârşită în apropierea celoră două birturi. Două slugi găsiră pe câmpu unu omă greu rănită, în agonia morţii. "Umilă din ei recunoscu îndată pe celă nenorocită. Era Jacobă birtasulă dela „Cocoşu’n-torsu îndăreptă.“ Uuulu din slngî ră- mase lâ celă ce trăgea se m6;ră, ală doilea alerga la celă mai d’aprope sergentu de poliţia, care şi sosi însoţită de ună ' medi'că la celă rănită, der găsiră numai , ună cadavru. Jacobă murise fără a pronunţa o singură vorbă. In pieptă avea o rană afundă.şi.la grumază o tăiătură, paltonulă îi era'ruptă, pămentulă de sub elă bătucită de urme, de unde se pute conchide, c’a trebuitu se fi fostă luptă între dânsulă şi atacatorii lui. Presupunerea de sinucidere era eschisă. Era ună omoră. Omoră pentru bani? Nu. Banii si preţiosele se afiară la cadavru. Toţi şciau că Jacobă, care' nu se aşe4ase de multă,pe acolo, n’avea decâtă ună singură duşmană, şi acela era Dumartin. Pe acesta îlă suspiţiuna sergentul ă de poliţiă. De câte orî nu ’şî versa foculă Dumartin asupra rivalului său cu totă felulă de vorbe, 4iceudu că îlă ruineză şi ’şi bate jocă de elă. De omoră înse nimeni nu cuteza se învino-văţescă pe ună cetăţenă pacinică şi de omeniă. Der cine se cunoscă tainele secrete ale inimei omenesc!? Cine scie la ce pote seduce noro-culâ ruinată, onorea ofensată, chiar şi pe celă pacinică, pe celă liniştită. Sergentulă cu câţiva omeni intrară în casa lui Dumartin. „Unde e domnulă casei ?“ ;,De cu dimineţă â plecată la câmpă“ răspunse tremurândă femeia spăriatâ. Ea spuse adevărulă şi nu scia, că bărbatu-seu era întorsă deja. Aprope în aceiaşi 1 clipă sergentulă dete preste elă în o cliiliâ mică în care îşi păstra banii, hârtiile de preţă şi hainele cele mai bune. Galbină şi tremu-rândă nu respunse nimică la începută der cu atâta mai elocuentă era faţa lui turburată şi hainele pătate cu sânge desbrăcate tocmai atunoT şi aruncate pe pământă. Când întrâ sergentulă, Dumartin îmbrăcată în hainele de dumineca cu o suma mai mare de bani în buzu-nară, îşi întrerupse o epistolă începută, care stătea . pe piesă, şi pe care. omulă dreptăţii puse mâna. Nefericitulă — cu mâna nesigură scrisese următorele: „Dragă nevastă, dragi copii! trebue să fugă. Toţi mă voră crede ucigaşă. Eu sunt nevinovată, der nu mă va scăpa nici o apărare. D4eu...u Aici era întreruptă epistola; (Ya urma). 106 GAZETA, TRANSILVANIEI. 1888 Sz. 2908—1887 tkv. Arveresi hirdetmeny. Az abrudbânyai kir. jârâsbirosâg mint tkvi hatosâg âltal kozzetetetik hogy B ucsum-Pojân gor. keleti egyhâz vegrehajtatonak fegyhâzra elitelt Ranesa Niculai vegrehajtâs szenvedo elleni 60 frt. tdke ennek 1888 September 19-tol 6% 24 frt. 80 kr. koltsegek es jar. behajtâsa vegett az abrudbânyai kir. jârâsbirosâg te-r iile teu tartozo Bucsum kozsegi 632 tjkben foglalt kovetkezo ingatlanok : co •-5 Cfi ■< Megnevezes becsertek banat penz . N n s 3 frt. kr. frt. kr. î 3421 kaszâl. 13 1 30 2 3426 23 2 30 3 4177 n 26 2 60 4 4313 ă'zto 10 2 60 5 4318 71 kaszâl. 10 1 6 4321 3 30 7 4515 V ( io 1 4516 szto ( 8 4530 7) ( 29 2 90 4535 kasz ( 9 5464 7) 48 4 80 10 5471 ( o 90 5473 n ( 11 5475 T) 9 90 12 5480 V 2 20 Io OrJo i 5938 n r> 20 2 14 5949 kert 1 10 15 5951 Zur 9 ny. haz 80 80 16 5982 ( 200 5983 kert ( 13 21 30 17 5986 kasz. 57 5 70 18 5991 n 3 3 19 5993 6 60 20 5999 n 100 10 600% 600% Ti 109 10 90 21 rt 9 90 22 6007, n 9 ‘ 90 600% r> 13 1 30 Ci^ au (j < C 0 cc OUJ vCj FILIALA BRAŞOVU a Institutului de creditu şi de economii :A“ (-nartozekaiBucsum-pojankozsegben akozseg hâzânâl megtartando nyilvânos biroi ;b . eresen 1888 evi Iunius ho 2-ăn d. e. 10 orakor becsâron aloi is a becsâmak ]< >%t-ânak a biroi kikuldott kezehezleendo eloleges letetele mellett elfognak adatni. Vcvo kotele.s a vetelâmak felet 15 nap alatt mâs felet az ârveres jogerore emel-kedesetol szâmitando 30 nap alatt es ugyan azon naptol szâmitando 6°/0 kama-tokkal egyiitt a Gryulafehervâri kir. ado-hivatalnâ,l 39,423 sz. igazsâg tigy mini sceri leteti szabâlyrendeîet ertelmeben lefizetni. Adrudbânyân 1888 evi Ianuâr ho 17-en. M. kir. j.-birosây mint t.-h'inyvi hatosâg. n primesce depuneri spre fructificare CU 5% fără de a face vre-o subtragere pentru dare, decă depunerea a stătu celfl puţinu 3 lum la institutu. Replătirile pană la suma de 500 fl. se făcu fără a-nunciu; la depuneri mai mari însă — când starea cassei n’ar permite replătirea lord imediată — se cere o abcjicere conformă înţelegerei. Depuneri cari n’au zăcută la institutu celu puţină 3 luni, ori pentru cari s’au condiţionată termine de abc^icere scurte, se fructifică cu 4l/2 %. Depuneri în ori şi ce sumă. replătibile a VÎsta, fără ab4icere se fructifică cu 372 % interese. Depunerea cea mai mică ce se pote face este de 50 cr. La 1 Ianuarie şi 1 Iulie se adaugă interesele semestrului trecută la capitală şi se fructifică şi ele. Darea de venită pentru t6te depunerile o solveşte institutulă. Interesele se compută încependă cu 4iua care urmeză cjilei de depunere şi pănă la cjiua precedentă ridicărei, însă cu acea restrmgere, că peste totă numai după astfelă de depuneri se dau interese, cari au zăcută cel puţină 15 cjile la institută. Prin învoială reciprocă potă fi staverite pentru depuneri şi alte condiţiunî. Depunerile se potă face şi prin poşta reg. ung. la care casă ele se resolvă cu întorcerea poştei. Totă pe calea a-cesta potă urma şi ab4icerî şi replătirl de depuneri. Depunerile se potă face pe ună nume seu numire, seu cu restricţiunl ca să se pătă ridica numai de o anumită personă ori la ună anumită timpă seu evenimentă fd. e. căsătoriă, ajungerea de maiorenitate etc.) făli 1 ; la ÎS TIPOGRAFIA A. MURESIAND, î 5 PIAŢA MARE Nr. înfiinţata cu începerea anului acestuia, provedutâ cu cele mai noue mijloce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri. primesce şi efectueză totă felulă de lucrări tipografice, precum: Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în aurii, argintu şi colori, tabele, etichete de totu feliulu şi esecutat eleganţii. Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisnrl, reco- mandaţiuul, cerculare ş. a. Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore. DispunţUidfi de maşini perfecţionate şi de isvfire eftine pentru procurarea hârtiei, sta-hilimeutultt nostru tipograficii este în posiţiune a eseuta orî-ce comandă în modula cela mai esacta şi estetica precum şi cu preţurile cele mai moderate. Comandele eventuale se primesca în binronlu tipografiei, Braşovu, piaţa mare Nr. 22,etagiuhl I, cătră stradă. Comandele din afară rngămti a le adresa la Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu. Tipografia A.MUREŞIANU Braşovtt.