„Gazeta" iese In fie-care iţi.
Rtdactiuea, AdJiunisrratiMss Tipegralla:
BRAŞOV O, piaţa mare Nr 22.
Scrisori netran^ii.e uu se pri-mesct, Mamis nv* o nu se re*
trhiu ii!
Birourile ie miciiii:
Braţovâ, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primescu în Vlena: Hadolf Mosse, HiuisensUin & YofjUr (Otte Mam) , Jhinrich tichalek, Alois Htrudi. M.Dtikes, A.Oppelik.J. Dan-nebery; în Budapesta: A. K. Gold-ierger. Anton Meiet, Eckstein Bernat; în Frankfurt: G.L.Duube; în Ham» burg: A. Steiner.
Preţuiţi inserţiunilorft: o seriă, garmomh\ pe o col6nă 6 cr. iii 30 cr. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoielă. Reclame pe pagina IlI-a o se-riâflO cr. v. a. s6u 30 bani.
AlTULtJ LI.
Abonamente pentru Anstro-Ungaria
Pe vaA ană 12 fi., pe şâse luni 6 fi., pe trei luni 3 fi.
Pentru România şi străinătate:
Pe ună ană 40 franci, pe ş6se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Atonamentoln pentru Braforn:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe unăană 10 fi-, pe şese luni 5 fi-, pe trei luni 2 fi. 50 cr. Cu dusulă în casă: Pe xmă ană 12 fi., pe şese luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Ună esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atfttă abonamentele c&tă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 103.
Braşovt, Luni, Marţi, 10 (22) Maiu,
1888.
Braşovtt, 9 Maiu st. v. 1888. Nimicii nu dovedesce mai multu încordarea cea mare a situaţiunei generale ca atitudinea, ce-o observă de unu timpii încdce pressa germană faţă cu monarchia ndstră.
fiarele de t6te culorile din Germania află de lipsă a accentua din timpii în timpii datoria ce o are Austro-Ungaria, în urma alianţei ce a încheiat’o cu Germania, de a se pregăti pentru răsboiu, de a-şî concentra şi întări mereu forţele armate.
îngrijirea cea mare pentru tăria şi unitatea armatei puterei aliate a îndemnată pe unele organe de frunte germane a se ocupa şi de stările dinăuntru ale monarchiei habsburgice, discutându cu dea-măruntulă influinţa ce o potă ave ele asupra organisaţiunei unitare a armatei imperiale.
Cetitorii noştri îşi voru aduce aminte de articulii clarului „Kreuz-zeitungw, cari au fostu produsă atâta sânge rău între Unguri. Idea conducătore a acestoru articuli era <*ă prin nisuinţele Unguriloră de a se separa de Austria şi prin re-gimulă parlamentară arbitrară din Peşta, care prigonesce naţionalităţile nemaghiare, să slăbesce in-fiuinţa monarchică şi se slăbescă şi legăturile de unitate ale armatei împărătesei.
în cailele aceste veni ună altă (jiară germană de nuanţă liberală şi critică stările din Austria, totă din punctă de vedere ală desvol-tării unitare a armatei imperiale.
într’ună articulă întitulată; „armata şi naţionalităţile în Austriau. esprimă „Vossische Zeitung44 temerea ca nu cumva prin nisuinţele naţionale ale diferiteloră po-pore din Austria să se aducă scădere organisaţiunei unitare a armatei împărătesei. Şi etă cum îşi esplică ea acestă temere:
Aprope întrega pressă germană, (ţice „Vossische Ztg44., îşî suprimă compătimirea ce o are pentru starea strîmtorată a conaţionaliloră de dincolo de hotarele negru-galbene,
numai spre a nu provoca aparinţa unui amestecă în afacerile interne austriace. Der într’ună punctă pressa germană are causă de-a urmări cn atenţiune cele ce se petrecă în Austria, în ce privesc© adecă armata. Alianţa năstră se întemeiază pe destoinicia de lupta a ambeloră state. Decă acesta se slăbesce la unulă din ele, celui-l’altă trebue să-i fiă alianţa numai spre greutate.
Vorbindă apoi de destoinicia armatei anstriace „Vossische Ztg.“ 4ice, că cu tote desastrele dela 1859 şi 1866 armata acesta a rămasă una din cele mai escelente. Der ceea ce o ţine strînsă legată şi unită este limba ei de serviciu germană şi instrucţiunea unitară. In timpnlă mai nou însă totă mai multă se impune întrebarea, că ore nisuinţele, naţionale ce suntă mereu în crescere, şi influinţa loră asupra şcolei nu ameninţă a nimici vechea legătură.
„Vossiche Ztg.44 citeză nisce date statistice dintr’o vorbire a unui deputată nemţu din Viena, după cari cunoscinţa limbei germane scade totă mai multă la voluntarii, aspiranţii de oficeri şi funcţionarii de intendenţă ăi armatei austriace, şi <Jice, că o armată ai căreia membrii nu se potă înţelege întreolaltă „nu se va pute bucura de-o încredere necondiţionată/4 In fine întrebă decă nu cumva cei chiămaţî au inten-ţiunea de a împărţi armata în corpuri germane, cehice, maghiare slovene, polone şi croate? Austria şî-ar perde în mare gradă destoinicia de a fi aliata Germaniei, decă armata ei dintr’o „armată de poporă“ ar deveni o „armată de popore.44
N’a fostă destulă însă cu a-tâta, ci raportorulă numitei foi mai trage la îndoielă si energia şi consciinţa de putere a aliatului austro-ungară, susţiindă că o-piniunea publică din monarchia se teme de urmările unui răsboiu şi este cu totulă desperată din
causa noueloră sarcine ce se impună de necesitatea pregătiriloră militare.
In contra imputării, că îi lip-sesce curagiulă, ia în apărare po-poraţiunea monarchiei nostre organul semi-oficios berlinesu „Post44, der nu întârejiă a-i reaminti îndatoririle, ce i le impune alianţa încheiată cu Germania.
Este, (\ice „Postu, o datoriă a Austro-Ungariei de a se pregăti pentru răsboiu şi de a se întări mereu. Germanii au dreptulă a aştepta dela ea să satisfacă acestei datorii, căci şi denşii semtă greu îndatoririle ce li suntă impuse de casus foederis faţă cu Austro-Ungaria şi cari îi silescă aşi încorda forţele militare mai multă decâtă s’ar pretinde numai pentru siguranţa propria a Germaniei. „Germania stă cu arma la picioră şi aşteptă acelaşi lucru dela Austro-Ungaria ; a te plânge câtă de greu este să stai în acesta posiţiune însemnă a arăta lipsa de putere şi de venjosiă44.
Der şi celelalte 4iare din Germania se ocupă mereu şi cu multă îngrijire de armata Austro-Ungariei. Odată dojenescă pe aliaţi să fiă mai energici în luarea măsuri-loră de pregătire, altădată îi îm-bărbăteză, şi se silescă a răspândi indoielile asupra valărei şi forţii armatei austro-ungare.
Se pare că a avută dreptate 4iarulă vienesă, care a 4isb că provocările pressei germane ca să se dea atenţiune armatei austriace suntă ună semnă, că încercările politicei germane de a se pune pe picioră de amiciţiă cu Rusia nu voiescă să răuşescă.
Noi mai adaugemă, că acestă deosebită îngrijire a pressei germane pentru tăria armatei austro-ungare şi pentru grabnica complectară a pregătiriloră de răsboiu, este o dovada, că situaţiunea generală în adevără a luată ună ca-racteră câtă se pote de seriosă şi ameninţat oră, aşa că în fiăcare
4i ne putemă aştepta la o is-bucnire.
APELU
cătră toţi alegatorii de partidulu naţionalii
românii din cerculu electoralii ală Caransebeşului.
Precum Vă este cunoscută, dieta ţârii a escrisă înc’odată alegere de deputată dietală în cerculă nostru electorală pentru periodulă presentă ală legisla-ţiunei.
Aceslâ alegere este pusă pe diua de Sâmbătă în 14 (36) Maiu a. c.
Dorinţa demniloră noştri deputaţi de pănă acuma, şi cu deosebire dorinţa multă meritatului nostru conducâtoră, a d-nului generală Traiand Doda, dorinţa inteligenţei nostre este, ca sâ mai facem şi acâsta a treia alegere; sâ ne împli-nimă cu scumpâtate datorinţa nostră de buni şi credincioşi cetăţeni ai patriei, şi sâ ne păstrămă cu sânţeniă onorea cercului nostru electorală.
Decă la alegerile de pănă acuma am dovedită, că suntemă la înălţimea chemării nostre; decă prin ţinuta nostră amă făcută, ca toţi Românii din patriă sâ privescă cu fală la noi: atunci cu atâtă mai vârtosă trebue sâ ne încordămă a-cumd tote puterile nostre, ca sâ dove-dimă şi de astădată în faţa lumii, că ne iubimă patria; că apârămă cu tătă re-soluţia adevăratele ei interese; că ne Scimă preţui ca patrioţi şi ca Români adevăraţi; că păstrându-ne individualitatea nostră naţională, nisuimă din totă inima a trăi în pace şi în bună înţelegere cu toţi concetăţenii din dulcea nostră patriă.
Alegetoriloru !
In trecută n’am întreprinsă nimică fără scirea şi învoirea D-Vostră; aşa vomă face şi acuma: ne vomă aduna în presera de alegere, ne vomă sfătui fră-ţesce şî vom candida de deputată ală nostru pe acela, pe carele mintea şi i-nima nostră ni-lă va arăta vrednică de încrederea nostră a tuturora
Inc’odată Vă rugăm, veniţi cu toţii la Caransebeşă la alegere pe cţiua de Sâmbătă în 14 (26) Maiu a. c. să facemă o alegere, carea să arate, că suntemă patrioţi şi Români vrednici de stima de pănă acuma.
FOILETONUL!} „GAZ. TRANSA
14
Din vieţa şi scrierile iui
ISTicolaru. Lenau.
După isvore străine.
(Fine.)
X.
Catastrofa grozavă ce l’a ajunsă pe Lenau şi dimpreună cu elă pe o înaltă societate de femei şi bărbaţi, a trebuită sâ stîrnescă pretutindeni compătimire şi întrebarea cum şi clin ce causă s’a întâmplată acestă grozavă incidenţă, şi în ce anume sl-ar pute afla esplicare acestă tragică sorte ce l’a ajunsă pe ne-norocitulă poetă, care voia sâ caute aşa de clară chiar şi simţirile cele mai ascunse ale omului. încă şi aifî, aprope după patru decenii, abia ne putemă es-plica şi încă numai în parte lucrulă a-cesta Nî-ară fi usoru să ne îndestulimă în căutarea nenorocirei lui cu împrejurarea, că pierijendu-şl echilibrulă spirituală din causa multeloră griji ale vieţii, ale războiului ce s‘a desfăşurată în mintea
lui între religiune şi apostasiă, elă ar fi rămasă învinsă dreptă jertfa multoră lupte sufletesc!. Der acesta nu e destulă, fiind-că din cele din urmă ale sale se vede destulă de clară, cum şî-a sciută elă domina pasiunile şi înclinările revoluţiei spiritului, şi că celă puţină în parte elă şl-a putută învinge dujmanii săi interni. Er aceea, că în „Don Juanu a urmărită o direcţiă forte sentimentală, nu arată altceva decâtă că simţirile lui înecate şi reţinute pănă la începerea acestei lucrări, acum au trebuită sâ isbucnescă. Der deşi nu putemă (fie©) că luptele sufletesc! au fostă singurele pricinuitore ale nebuniei sale, totuşi nu putemă nega, că ele şi-an avută partea loră însemnată la acestă catastrofă. Că în ce constau aceste lupte uriaşe, sperâmă că vomă arăta cu ocasiunea recensiunei opereloră sale mai mari. E naturală, că după atâtea clătinări continue în fine îşi îngropa orî-ce linişte sufletescă şi totă basa fi-rescă a spiritului. Decă la acestea vomă mai adauge şi înclinarea lui firescă spre melancoliă, atunci lesne ne putemă es-
plica pricina fundamentală a nenorocirei sale. Lenau însă era ca şi predestinată spre tote, şi încă nu numai sâ guste orice amărăciune, ci ca sâ golescă pocalulă amarului pănă’n fundă. Acestora ll-au succedată amăgirile ce le întâmpina adesea, căci trebuie sâ scimă, că elă când simţia iubire pentru o femeiă, atunci cu trupă cu sufletă deveni a robulă su-ferinţeloră.
Scimă prin câte a trecută Lenau, cunoscemă nenoroculă dragosteloră sale, neajunsurile călătoriiloră, caşurile de bolă şi alte miserii ce le-a întâmpinată, tote acestea au contribuită ca morosi-tatea lui sâ crescă forte tare.
Atunci scrise elă „Blick in den Strom“, penultima lui poesiă. E posibilă, că totă cam pe atunci a scrisă ultimele versuri, cari cuprindă în miniatură întrega sa vieţă, întitulate „Eitel nichtsu. Cuprinsulă e următorulă: „Totă este vană şi nimica ori unde privescă; vieţa de multe ori este o călâtoriă povestită, o vânătore zadarnică, în decur-sulă drumului însă ne pierdemă puterea.
Ah, decă omulă ar pute ajunge la sco-pulă său ultimă pămentescă totă cu aceeaşi tînâră figură a juneţii, atunci asupra acestui jocă amă pute celă puţină rîde. Der o putere necunoscută ne duce pe noi din oră’n oră; suntemă asemenea ulciorului, care se crapă la fântână şi ală cărui conţinută picură pe drumă; acum e golă, cine ar mai bea din elă? Elă se aruncă între hârburlu.
De aici înainte vieţa i-se părea o vanitate, o nimiclniciă. Inima şi mintea lui nu puteau sâ resiste gânduriloră înfricoşate ce năvăleau asupra lui ca valurile Niagarei, aşa încâtă elă în cu-rendă trebui sâ devină victima loră cea mai de compătimită. Şi cu tote acestea starea lui Lenau celă puţin în primele luni nu era desperată. Intelnireacu cumnatul său Schurz dela 22 Octomvre s’a petrecută în modă cinstită. Cuvintele lui de multe ori erau nepricepute. Ei s’au preumblată prin grădină şi Lenau a rîsă de câteva ori ca omulă cu mintea întrega In 5 Noemvre Schurz de nou îlă cerceta şi-lă afla în voiă bună. A cerută
Nr. 103
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
comunicaţi unea dela graniţă. Causa este, precum se scie, împedecarea unora căletorî germani de cătră autorităţile franceze de a trece graniţa.
Totodată se vorbesce mereu şi de represalii economice ce se voră lua în contra Rusiei. E vorba de a se opri închiderea graniţei germane pentru cerealele rusesc! şi oprirea întroducerei de noue valori rusesc!. „Vossische Ztg". cfice, că lumea comercială din Berlină e fărte îngrijată din causa aces-toră mesur! economice, cu care se ameninţă Rusia. Ruşii s’au şi pregătită de a răspunde la aceste mesur! prin introducerea de taxe vamale prohibitive la graniţă pentru importulu din Germania şi prin restrîngerea drepturiloră Ger-maniloră cari locuescă în Rusia.
In Berlină este o mare mişcare, mai alesă din causa amenin-ţăriloră ce le-a, îndreptată orga-nulă lui Bismarck în contra Fran-ciei. Situaţiunea politică se consideră a fi acjî şi mai nefavorabilă ca pănă acum. Organulă cancelarului mai accentueză şi înăsprirea cestiunii orientului.
0 surprindere durerosă.
Primimă din Bucuresc! o corespondenţă care dă espresiune legitimei indignări, ce a cuprinsă pe fraţii noştri trecuţi de aici în România, din causa unui articulă apărută în „Naţiunea" dela 3 (15) Maiu, care numai de sentimente românesc! n’a fostă inspirată. A-cesta a trebuită se surpindă pe toţi cu atâtă mai multă, cu câtă se scie că „Naţiunea" e organulă d-lui Dumitru Brătianu şi cu câtă articululă a fostă publicată tocmai în cjiua serbătorei naţionale de 3 (15) Maiu.
Eată ce ne scrie unu amică de dincolo ală causei române:
Bucuresc!, 7 Maiu 1888.
Iu „Naţiuneaorganulă d-lui Di-mitrie Brătianu, s’a publicată în nume-rulă dela 3/15 Maiu unu primă-articolă, care tăbăresce asupra fraţiloră de peste munţi. Eramă obicinuiţi sS aucfimă adeseori despre persecuţiunt pornite de străini împotriva fraţiloră de dincolo. Parveniţii de peste Dunăre nu priviau şi nu privescă cu ochi buni imigraţiunea unui elementă naţională în România.
Spre România au fostă şi încă suntă îndreptate două curente de imigraţiune: unulă de peste CarpaţI, er altulă de peste Dunăre. In vreme ce de peste Dunăre amă primită şi primimă o mulţime de elemente desmetice, omeni veniţi numai să storcă ţera, pe atunci de
peste CarpaţI nl-au venit elemente sănă-tdse şi naţionale. Chiar astăcfi se adă-postescă la sînulă ospitalităţii nostre o mulţime de străini de peste Dunăre, cari lucreză la coruperea societăţii şi mai multă la dărăpânarea statului română : Bulgari, Şerbi, Greci vină şi as-tăcfi cu ghiotura pentru a se căpătui la noi.
E naturală deci, ca aceşti omeni să se năpustescă asupra imigraţiunii sănătos© ce ne vine de păste CarpaţI.
Chiar în numărulă dela 3/15 Maiu, o di mare pe care fraţii de dincolo o serbeză în fiăcare ană, e]i de mântuire naţională, unulă dintre aceşti străini de peste Dunăre — căci Română nu pote fi — publică în „Naţiunea" — credă că fără scirea d-lui Brătianu — ună articulă insultătoră la adresa acestoră fraţi ai noştri şi la a acelora, cari ocrotescă pe Românii de dincolo veniţi la noi pentru a’şl agonisi pânea de tote dilei©|prin muncă onestă şi prin lucrare românescă, er nu pentru a se îmbogăţi în contulă ţării şi a face serviţii străiniloră.
„Când cu reforma programei scole-lorfi nostre în anulă 1860, se aduseră o mulţime de profesori de peste CarpaţI. Mulţi dintr’înşii erau cu desăvârşire ignoranţi" —continuă a cjice autorulă articolului insultândă astfelă pănă şi memoria neuitatului Română de peste munţi A. T. Lauriană.... — Toţi aceia cari nu puteau găsi o ocupaţiă în oraşele de peste CarpaţI, alergară aci ca în pămentulă f&găduinţii!!! Mulţi dintrînşii n’aveau nici chiar paşaportulă de trecerea graniţei, necum certificatulă de absolvirea unoră studii seriose şi cu tote aceste ei se străcurau în funcţiuni, care
se retuşau indigeniloră...... „Numele de
Română de peste CarpaţI n’ar trebui" — adauge străinulă — „să fia luată dreptă ună titlu, precum elă nu constitue o specialitate. Din nenorocire, mulţi inşi se prevaleză de acestă însuşire spre a face dintrînsa ună titlu academică. Cu-noscemă pe mulţi din aceşti domni, cari fără a fi trecuţi prin vre-una din probele cerute de lege pentru dobândirea unei catedre, ocupă în învăţămentă posturi însemnate.... Acesta era norma nefastului Sturdza.... Pe acestă cale ar voi unii să împingă pe actualulă ministru.... Sistemulă de chiverniseală ală d-lui Sturdza trebue să înceteze odată...."
Aceste pasage, ce vi le citeză sunt de ajunsă pentru ca să scimă, că autorulă articulului nu pote să fiă decâtă unulă dintre cei veniţi de peste Dunăre ună streină supărată de lucrarea românescă a fraţiloră de peste munţi.
Adevăraţii Români din România îmbrăţişeză cu iubire pe fraţii de peste munţi pribegiţi şi adăpostiţi la noi şi le dau prilegiu pentru a munci şi a’şî pute dobândi o esistenţă cinstită.
Supărată pe fostulă ministru ală instrucţiei, străinulă insultă chiar pe actu-
Nict umilii sâ nu lipsescă dela împlinirea datorinţei sale cetâţenescî. împliniţi-ve acestă datorinţâ cu sânţcniâ şi Dumne-deulă străbuniloră noştri, care nu ne-a părăsiţii nici odată, ne va ajuta şi acuma. Caransebeşă, în 4 (16) Maiu 1888.
In numele şi din însărcinarea comitetului electorală:
Mihaiu Popoviciu, m. p. Ioană Bartolomeiu, m. p.
preşed.	v.-preş.
loanâ lonaşiu, m. p. Patriciu Drăgălină, m. p.
notară.	notară.
Sinodulu archidiecesanu din Sibiiu.
Şedinţa III, ţinută la 3 (15) Maiu a. c.
Presidiulă presenteză următorele rugărî:
a) a comitetului parochială din Na-dăşulă săsescă, pentru acordarea unui a-jutoră din fondurile archidiecesane; b) a comit. par. din Aţălă, pentru acordarea unui ajutoră de 200 fi.; e) a preotului Davidă Rusu din Şieulă mare, pentru o remuneraţiune anuală, pentru ca-techisarea la şcola de stată de acolo; d) a învăţătorului Ioană Bota din Cetea pentru ună ajutoră de 80 fi.; e) a învă-ţătoriului Mateiu Radu din Mesterhaza, pentru ună ajutoră; f) a preotesei văduve Elisabeta Eulea, pentru ună ajutoră din fondurile archidiecesane şi g) a elevului de pedagogiă din cursulă ală TTT Nicolau Rusu, pentru a i-se ierta din tacsa seminarială 60 fi. Tote se transpună comisiunei petiţionare.
Urmeză la ordinea (filei raportulă comisiunei verificătore, care prin raportorul său propune spre verificare alegerea mai multora deputaţi. Se verifică.
Comisiunea verificătore propune a se decide, că protestele contra alegeri-loră suntă a se înainta în termină de 10 (file lacons. archidiecesană. Se transpune comisiunei organisătore.
Şedinţa a IV-a, ţinută la 4 (16) Maiu anulă c.
Presidiulă presenteză petiţiunile ur-mătore : a) ragarea comitetului parochial din comuna Feredeu, pentru ună ajutoră de 200 fi.; b) ragarea comunei Agostin, pentru incorporarea la protopopiatulă Cohalmului; c) ragarea parochului Iosifă Micu din Feldioră pentru acordarea u-nui ajutoră anuală de 100 fi., d) rugarea preotesei văduve din Preşmer Ana Fra-teşă, pentru ună ajutoră şi e) plânsorea preotului Mihailă Contes, din Câmpeni, în causa eserciării drepturiloră ca preotă. Tote petiţiunile se predau comisiunei verificătore.
Situaţiunea din afară.
Scir! forte îngrijit6re sosescu din Berlinu. „Nordd. Allg. Ztg." anunţă, precum ni s’a comunicaţii şi noue prin telegramă, că Germania e pe drumu de a lua represalii în contra Franciei, înăs-prindu disposiţiunile privitore la
hârtia de epistole şi scrise felicitări bi-nevoitore familiei Reinbeck cu litere curate si frumose. Dedesubtă scrise cuvintele din cunoscuta odă a lui Horaţă: „Integer vitae, scelerisque purus", der le şterse cficândă : „Pote voră crede că veu se mă fălescă“. Cu atâtă mai cuprinsă de patimă era însă în (filele ur-mătore, când primi din Viena mai multe epistole : „Der dela Sofia nimică ? Aşa deră totuşi a murită!" Când în (jiua următore primi epistolă dela ea, o lua în mâni, obrajii îi roşiră ca flacăra, ochii îi schînteiau. După aceea o ceti aprope cu lăcomiă. Intre rânduri era intercalată şi ună versă : „Aruncăte’n furtună". Lenau adause cu mâna tremurătore : ,,Der eu nu voiu să facă". Când îlă cuprinse boia cu totulă, adeseori dicea, că elă e regele Ungariei. înainte de Decemvre starea lui da totă spre mai rău. Uneori vorbia în jocuri de cuvinte: „Eu nu sunt delirică, ci poetă lirică". Când în 3 Decemvre cumnatulă său Schurz voi se’şl ia adio dela elă. se turbura groz-nică şi voi să-lă bată.
Lenau rămase în iustitutulă din Winenthal pănă în Maiu 1847. In pri-măvera anului 1845, Zeller se declara că totă mai are speranţe de bine, deore ce bolnavulă e consciu de boia sa şi nu e stăpânită de idei fixe. Er când în Aprilie ajunse la cunoscinţa publică faima, că Lenau ar fi scrisă frumosulă so-netă „Rheinischer Beobachter", vestea despre însănătoşarea lui deveni generală; der încurândă acesta se desminţi, er Zeller răspunse întrebăriloră ce i-se făceau că, ce-i dreptă, Lenau scrie singuratice rânduri, der că între acestea nu se află nici o legătură de idei. Sone-tulă amintită însufleţi pe Ausperg ca să felicite pe Lenau de cânteculă său deş-teptătoră la o nouă vieţă, ba chiar şi Sofia îi adresa o epistolă forte frumosă.
Compătimirea şi îngrijirea câtă se pote de bună nu i-a lipsită poetului nici după depărtarea cumnatului său. Uhland şi Kerner îi scriau dese epistole, făcând totă posibilulă pentru uşurarea bolei sale. Der mai multă decâtă toţi îngrijau de elă singuraticii membri din familia Rein-
beck. In Iuliu 1845 veni la elă chiar şi fidanţata sa Maria, der n’a putută vorbi cu elă nimică. Cu câteva <file mai târ-cfiu Dr. L. A. Frankl, medică şi poetă, îlă cercetă pe Lenau şi astfelă scrie despre elă: ...„Elă fugea într’una în susă şi în josă, fluera, juca, îngenunchea, după aceea erăşă se ridica susă, îşi a-puca violina, îşi aprindea ţigara şi cânta şi fuma jucândă. De multe ori apuca câte-ună scaună strigândă: „Sunt tare, potă cuceri lumea." Pe când vorbirea lui era întortochiată, m’am despărţită de elă cu inima sdrobită de milă."
înainte de 1846 mulţi se nutriau cu speranţa, că reînsănătoşarea poetului e posibilă, der acesta ţinu puţină, căci în Martie 1847 Zeller îi scrie lui Schurcz, că se pote observa câtă de bine tîm-plrea minţii lui Lenau ceea ce puţină speranţă de însănătoşare pote da. Pe la finea lunei Aprilie Schurz veni în Winnenthl ca, după decisiunea familiei sale, se-lă ducă în Viena în institutulă doblingiană. Ei plecară din Wiennen-thal îu 11 Maiu, er în 15 ajunseră în
alulă şefă şi pe directorulă instrucţiei şi culteloră ai căroră părinţi au fostă Români ardeleni. La 1860 părinţii acestoru doi bărbaţi au adusă în ţeră tineri muncitori pentru a organisa instrucţia naţională. Străinii ocupau funcţii mai bogată retribuite, dăscălia" împreunată cu atâtea lipsuri şi greutăţi era lăsată Ro-mâniloră de peste munţii
Chiar astâcjl Transilvănenii suntă puşi totă acolo unde e munca mai grea. Ei nu aşteptă altă remuneraţia decâtă se potă trăi de acfi pe mâne, der cu consciinţa că contribuescă la înaintarea nemului românescă, er nu la dârăpâna-rea lui.	C.
SOIRILE VILEI.
Cu privire la procesulu de pressă alu d-lui generală Traiană Doda, despre care amă comunicată cu altă ocasiune, că s’ar fi amânată pe diua de 24 Iuliu, „Luminătorului" ’i se scriu acum din Aradti următorele : „In 15 Maiu n. deja au primită invitare membrii juriului d’aicl, da se presenta la 14 Iuniu pentru pertractarea procesului con. Tr. Doda. AstădI aceiaşi membri fuseră avisaţl, că în numita di se va pertracta altă procesă, nu celă ală d-lui gen. Doda. D’odată a venită ordină dela prim-pocur. gen. Cosma, la trib. d’aicl: ca sâ i-se substernă actele referitor© la procesulă Doda, ceea ce erl s’a şi făcută. O sciu acâsta din isvoră sigură, der confidenţială. Se crede că cei dela B-Pesta voră să sisteze procesulă contra d-lui Doda. Vomă vede. Destulă că de astă dată disposiţiunile comunicate de mine suntă necunoscute în publică, nici acusatului nu i-s’au comunicată."
¥
* ^
Foile unguresc! aducă scirea, că în 26 Maiu c. se va face pentru cerculă electorală ală Caransebeşului noua alegere de deputată dietală, în loculă d-lui M. Po-povici. „E probabilă, <ficc „K.-r.“, că Românii erăşî voră păşi cu ună astfelă de candidată, care nu’şl va presenta man-datulă său în dieta."'
Pentru serviciile aduse maghiarisării ministrulă Trefort a răsplătită cu câte 50 fi. pe preoţii gr. or. : Ionă Ivanta din Boholţu, Ionă Vătăşami din Căpelna de susă, Ionă Ciocaşu din Cărbunari, Pant. Popă din Osvaiu, Alex. Predovid din Arn-naşă, Const. Prie din Săcădate, Tanas? Vonia din Porumbu-mare.
Nu voră fi uitaţi!
❖
% *
Foile unguresc! aducă scirea, că Curia r. din Pesta a respinsă insinuarea nulităţii făcute de d-lă Ionă Slavici contra sentinţei tribunalului din Cluşă, aduse
pe basa verdictului curţii cu juraţi.
*
* *
Din Slîmnică, de lângă Sibiiu, se scrie, că o parte a locuitoriloră s’ar fi revol-
Viena. Multă ostenelă i-a costată cumnatului său ca să-lă aducă la ordine. Lenau adeseori era ca ună animală turbată, săric şi răcnia. Bolnavulă fu transportată în institutulă Dr.-lui Gărgen. Proprietarulă institutului era amiculu lui Lenau cu care poetulă înainte de acesta cu câţl-va ani veni în Dobling, der Niembsch nu voia cu nici ună preţă a întră în institută dicendă:	„ Şi aşa
destulă de timpuriu am venită cu aici A In institută ajunse Lenau în 15 Maiu 1847. Aici îlă visitau mulţi cunoscuţi. In Iuliu s’a ţinută ună consiliu de medici asupra lui, în care luară parte cele dintâiu capacităţi medicale din Viena. Maioritatea consiliului constata, că boia de creerl a poetului nu se mai pote vindeca.
Bolnavulă arăta ore care linişte, der spre musică totă mai avea aplecare. Treptele ce duceau în odaia lui frumosă mobilată erau ornate pe de lături cu busturile bărbaţiloră mari. Când odată mama lui Gorgen îlă făcu atentă la unulă din aceste busturî cficândă: „Iată Homer."
1888
Nr. 10B
GAZETA TRANSILVANIEI.
. i.___...	__
tatii contra personeloră oficios© de acolo, din cansa măsuriloră ce le-ară fi luaţii pentru observarea regulamentului privitorii la câni. Revoltanţii pentru purtarea lorii „peste măsură ameninţătoreu, cum scrie „K-.r.“, suntă daţi în cercetare.
S’a speriaţii reptila pdte pentru o simplă protestare contra vr’unui abusu alii autorităţii.
*
* £
Lui „P. Naplo“ i se scrie din Bu~ curescî: că baronulu din Ungaria AcMl Bela se dusese în România ca să-şi cerceteze domeniulu săi dela Dragomireştî, lângă Dîmboviţa. In cjiua sosirei sale şi isbucni revoluţia. Nu se scie prin cine poporule fiindă agitatfi, năvăli asupra casei comunale şi pretinseră dela baronii să le dea documentele prin care li-se concese libera pâşunare a viteloră pe păşunile proprietarului domeniului şi prin care ll-se dăruise pămentă. Subprefectulti, care lo-cuesce în numita comună, vă4endă serio-sitatea lucrului, ceru intervenirea mai marelui său, a prefectului Nicolau Desliu, care numai decâttl merse la faţa locului cu judele investigatorii, dândii ordinii totodată să plece acolo şi o companiă de miliţieni din Tirgovişte. In scurtă timpii revolta fu înăbuşită, revoltaţii principali fură prinşi şi arestaţi. Baronulti Aczel Bela mulţămi prefectului pentru energica intervenire, căreia singură este a se datori mântuirea sa şi înaintea căruia nu putu să nu-şl descopere convingerea sa, că revolta fii intenţionată îndreptată numai în contra lui, de vreme ce tocmai în momentulă acela isbucni, când sosi elă acolo.
Nu cumva baronulă ungurii, care de sigură a comunicată foiei ungurescl cele de mai susă, în şovinismulă său ar voi a susţine, că revolta s’a făcută contra lui fiindu că ar fi ungură ?
* *
Suntă câţl-va ani de când ună anume Rakosinczy din Budapesta testă 4000 fl. pentru scopuri industriale ardelenescî. ,,K.-r.“ scrie, că suntă prospecte că acestă sumă, împreună cu interesele ei capitalisate, se va destina pentru atelierile industriale din Cluşă.
*
* *
Tergulă ce s’a ţinută la începutulă lui Maiu în Deva a fostă slabă. Abia s’au schimbată 600 bilete de târgă pentru vite. Cu totulu s’au vândută numai 69 boi. — Asemenea a fostă slabă şi tergulă din Kezdi- Oşorhciu, care sămăna mai multă a tergă de săptămână, decâtă a tergă de ţeră. Causa se atribue lipsei
de bani a economiloră.
*
sfî Îjî
In castrele de honvedX dela Pecs s’a ivită, ca bolă epidemică, ună feliu de in-flamaţiă ori amorţelă a cefei; dintre hon-ve<jii cuprinşi de acestă bolă se află în
spitalulă militară 5, au murită 2.
*
* *
Din Mcdiaşu se scrie, că urmările
gerului de astă-iernă apară acum în modă forte simţitoră pentru diferitele soiuri de arbori. Persecii şi nucii au îngheţată, ceialalţl pomi au puţine flori. Numai viile
mai dau speranţă de rodire.
*
* #
Din 6 şi pănă în 12 Maiu s’au ivită în Sibiiu 4 caşuri de difterită, 2 de bolă de ochi egiptenă (trachoma), 4 de scar-latină şi 6 de vărsată.
*
* *
In comitatulă Hajdu din Ungaria, după ună raportă oficiosă ală vice-spa-nului respectivă, au fostă inundate în primă-veră acesta nu mai puţină ca 57,000 jug&re catastrale, va si cficâ unii teritoriu
de aprdpe şese miluri patrate.
*
* *
Decă mâne, Marţi, va fi timpulă fru-mosă, elevii şcdleloră române de-aicl voră face obicinuita escursiune ţa Stejerişit.
întâmplări diferite.
Pisică rSsbunătore. Intr’o comună de lângă Grilău, în apropierea Cluşiului, rendă pe rendă dispăreau găinile unui proprietară. Se crede la începută, că ho-ţulă este vre-ună omă ; s’a observată însă mai târdiu, că hoţulă nu pote fi omă, ci numai animală răpitoru. Se credea cu siguritate, că e o vulpe. Proprietarulă ordona a se pune peste nopte în loculă unde erau găinile o cursă tare. In o bună dimineţă cei din casă aflâră prinsă în cursă ună sdravănă cotoiu (mâtocă) er lângă elă o găină sugrumată. Coto-iulă se bucurase pănă aci de cea mai mare încredere şi bunăvoinţă din partea stăpâniloră casei, cari, amărîţl de acestă groznică desamăgire, puseră pe servitorii casei să-lă bată bine cu bâte, er după ce l’au bătută, l’au lăsată erăşl liberă în speranţă, că pe viitoră se va purta mai bine. Cotoiulă însă îşi puse de gândă să-şi răsbune. In noptea următore elă ataca pe servitorulă, care-lă bătuse mai rău, tocmai pe când durmea mai bine. Ilă muşca şi’lă sgăriâ pe faţă cu totă furia. Banele servitorului nu suntă aşa grele, der suntă multe. Nici ochii nu i-au rămasă cruţaţi. Sălbaticulu dobitocă e pusă în lanţă.
Mulţămită publică.
Din incidentulă morţii fiului nostru Septimiu Michălescu, doctorandă în medicină, primindă mai multe adrese de condolenţă, atâtă dincoce, din noua pa-triă adoptivă, câtă şi de dincolo, din vechia patriă nativă, cuprinşi de durere n’am putută să mulţămîmă tuturoră în parte; de aceea ’i rugămă pe toţi să binevoiescă, pe acestă cale, a primi a-dâncile nostre mulţămirî, pentru aducerea aminte şi compătimirea nostră.
Craiova, în Maiu 1888.
Simeonu şi Elisa Michălescu.
O ZRTTGLAJEeiE-
Acei preţuiţi Domni, cărora avuiu
onorea şi îndrăsnela a le trimite câte o Listă pentru subscrierea la opulă meu „Filocteteu şi încă pănă acum nu mi le-au retrimisă, suntă rugaţi cu totă căldura să binevoiască, a mi-le retrimite, cu orf-ce resultată, ca aşa să’ml potă trage darea de semă şi cu tipografia, carea a fostă atâtu de generosă a’ml tipări opulă'şi pe aşteptare, luându’ml în considerare starea materială, nu tocmai de invidiată, în carea în genere trăiescă preoţii noştri românesc!.
Şomfalâu, 20 Maiu st. n. 1888.
Ală D-Vostre cu totă respectulă,
S. P. Simenii.
CONVOCARE.
„Haţegana,“ asociaţiune de antici-paţiune şi credită, (unguresce: „Haţe-gana“ elolegezesi es hitel egylet), pe basa decisiunei tribunalului reg. din Deva Nr. 939(1888 aprobate şi de Tabla reg. din Tergulă-Mureşului Nr. 150—1888 defig© adunarea generală estraordinară pe 26 luniu eventualmente 10 Iuliu 1888 la 10 ore înainte de ameclă la cassa institutului în Haţegă.
Obiectele de pertractare voră fi:
1.	Luarea de condusă ca firma a-sociaţiunei să se întregâscă în unguresce cu cuvântulă „szovetkezetu astfelă: „Haţeganaw elolegezesi es hitel egylet mint szovetkezetu — şi în conformitate cu acesta să se întregescă şi statutele.
2.	Condusă, că în românesce are să rămână firma: „Haţegana,u asociaţiune de anticipaţiune şi credită, corăs-pundendă cuventulă: „asociaţiuneu ter-minului din limba maghiară „szovet-kezet.u —
3.	Verificarea protocolului.
P. T. d-nii membri ai asociaţiunei suntă invitaţi a participa la adunare în personă seu prin plenipotenţiaţl, căci în casă de a nu se presenta membri în numără legală, în sensulă § 70 din statute, adunarea generală estraordinariă se va ţine în 10 Iuliu 1888 la 10 ore înainte de amedă şi peste obiectele de susă va aduce conduse valide fără privire la numărulă membriloră presenţî. Haţegă, în 18 Maiu 1888.
Ioană Munteanu, Ioane Tocaciu
v.-directoră.	secretară.
DIVERSE.
Invenţiunea unui orbii. Ună mecanică din Soran, care a orbită de când era în vârstă de 16 ani, a făcută o nouă invenţiune care a şi patentat’o. A inventată nisce potcove, care se pună la copitele căiloră, fără a le mai bate cu cuie. Aceste potcove suntă ceva mai scumpe ca cele obicinuite fiindcă trebue lucrate forte acurată şi adaptate esactă cu forma ce o are copita calului. Au însă avantagiulă, că se potă pune, când numai este trebuinţă de ele şi se potă lua josă întocmai ca şi o încălţăminte, astfelă că caii noptea nu mai au să porte şi povara potcoveloră.
0 nouă materiă esplosivă. Suede-zulă Cari Lamm importa dilele acestea în Francia o nouă materiă esplosibilă, inventată de dânsulă, care materiă portă
_________________A________________
numele:	bellita. Bellita se compune
din amoniacă şi din binitro-benzină, este ună felă de nisipfi galben, forte măruntă, forte uscată, fără mirosă, nesuferindă nici o alteraţiă a temperaturei nesimţitorii la frecare, ca şi la ciocnire, neînfăţişândă nici o primejdia în fabricaţia seu în manipulaţiâ putândă fi întrebuinţată fără nici o primejdiă la încărcarea obuzeloru, aprin4©ndu-se numai prin contactulă intimă cu o capră fulminantă, der în acelă momentă desvol-tândă, sub ună volumă forte mică, o forţă care întrece pe a dinamitei a ier-bei de bumbă, şi a tuturoră explosive-loră întrebuinţate pănă acum. Inventa-torulă acestei materii pusese în presenţa a vre-o 30 de oficerl ca să se sape în-tr’o stâncă de 150 metil cubici, o gura de mină de aprope 3 metri. O mie două sute cincl-decî de grame de bel-lită fură introduse cu o capră de ful-minată şi în mai puţină de douăzeci de secunde, se vădu imensa stâncă năruin-du-se, sfărâmată în mii de bucăţele. De-tunarea fusese relativă slabă. Ună fi-şică de bellită, de aprope două sute grame, fu pusă lângă o şină de dramă de fieră. Când se comanda focă, şina se făcu bucăţele şi acestea fură aruncate la mai bine de o sută de metri în aeră. Ună obuză încărcată cu bellită fu pusă într’o colibă, elă sparse coliba şi se făcu şi elă la ciocnire în mii de bucăţi. Se constata în fine că acestă materiă esplosibilă nu produce mai nici o detunătură şi că e nepericulosă la întrebuinţare.
Cnrsulii pieţei Braşovu
din 19 Maiu	st. n	. 1888		
Bancnote românescl Cump.		8.56 Vend.		8.58
Argintă românescă .	11	8.50	1'	8.54
Napoleon-d’orI . . .	11	10.02	11	10.06
Lire turcescl . . .	11	11.32	11	11.37
Imperiali		n	10.32	11	10.37
GalbinI		ii	5.89	11	5.92
Scris. fonc. „Albinau6u/0	ii	101.—	11	—.—
>1 n ti l<\ Ruble rusescl . . .	ii	98.—	11	98.50
		103.-	>7	104.—
Discontulă ....	«Vi-	-8% pe	ană.	
Cursulâ. la bursa de Viena
din 20 Maiu st. n. 1888.
Renta de aură 4%....................
Renta de hârtiă5°/0.................
Imprumutulu căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) .	.
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei eăiloră terate de ostă ungare (3-a emisiune) . .
Galbeni împărătesc! ................
Napoleon-d’orI......................
Bonuri rurale ungare................
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banată-Timişă . . .
Bonuri cu cl. de sortare............
Bonuri rurale transilvane .	.	.	. .
Bonuri croato-slavone...............
Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului.....................
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă......................
Renta de argintă austriacă ....
Renta de aură austriacă.............
LosurI din 1860	...................
96.80
85.85
150.25
94.90
126.—
114.50
105.20
104.70
105.20
104.70
104.50
104.50
104.	—
105.	—
124.95
99.-
80.40
109.40
133.75
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 870.—
Mărci 100 împ. germane.............62.17 ’/2
Londra 10 Livres sterlinge ....	126.80
Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
- „Ah, Homeru răspunse Lenau. „Şi Niembsch e mare poetă.u — „Iată bus-tulft lui Plato,u continuă femeia, — „Care a aflată blăstematulă de amorău, întregi Lenau.
Sofia încă-lă cerceta totă la două septămâni, cu concesiunea medicului. Pre-aenţa ei nu-lu mişcă decâtă numai la prima visită. In lunile de tomnă se simţi cevaşl mai bine. I plăcea multă să facă primblări cu care ocasiune vorbea şi cu îngrijitorulă seu. Odată acesta întreba de elă: „Scii D-ta că eşti marele poetă Niembsch?u — Oh! Niembsch acum a devenită micău, răspunse elă.
Odată îlă cercetă o femeiă, vestită pentru bunătatea inimei. Bolnavulă o privi câtva timpu, apoi dise: Câtă de frumosă eşti D-ta.u — „Der ce-ţl vine în minte iubite Lenau, eu sunt bătrână şi nicîdecumă frumosău, răspunse femeia. Lenau însă i replică: „Numai aşa trebue să te vâdă ori cine pe d-ta, ca eu cu ocliii inimei
pilele anului 1848, desrobirea liber-' ăţii, bubuitulă tunuriloră îlă lăsară cu
totulă rece, căci elă nu pricepea nimică din marile întâmplări.
Când în Aprilie 1849 voiau să’lă fotografieze după natură, S. Aigner dise: „Intr’adevără e ceva sguduitoră de inimă a vede figura celui sdrobită de suferinţă spirituală, cum zăcea într’ună corsetă de piele brunetă... în ochi cu atâta suferinţă şi tristeţă nedescriptibilă, încâtă abia puteamă privi la elă liniscită. Când mediculă îlă încunosciinţâ, că voră să-lă fotografieze, a oftată lungă şi-apoi şe4u liniştită ună timpă orecare, eră mai târ4iu suspina desă şi pănă ce m’am în-torsă pe ună momentă ca să-mi ştergă lacrimile, a sărită pe neaşteptate şi astfelă începu a striga încâtă am fostă silită să-i părăsescă chilia.u
Cătră finea anului esteriorulă său începu a-şl pierde forma, obrajii lui începură a scăde şi îngălbeni, er privirea’i era turbure. Intr’o nopte l’au au4ită plângândă. Mediculă grăbi la elă şi când l’a întrebată, că ce are, i-a răspunsă: „ Serniamdu Niembsch, mulţii e nefericiţii!a Acestea fură cele din urmă cuvinte ale
lui Lenau. A trăită încă pănă la 22 Augustă 1850, der traiulă acesta i-a fost mai multu o vegetare tristă decâtă o vieţă omenească. In 4iua numită la 6 ore dimineţă mortea îlă mântui de grozavele chinuri, chiar în ală 48 ană ală vieţii. Cu prilegiulă secţionării în creerii lui nu s’a putută constata nici o schimbare, nici nu se puteau observa urmele vărsărei de sânge de mai târ4iu, ci totă taina se vede a fi fostă în lipsa de cre-erl în mare măsură ce verosimilă că s’a întâmplată înainte de isbucnirea bolei sale spirituale. De altcum faptulă acesta din puncta de vedere medicală e forte curiosă.
La 24 Augustă, 4 ore d. a. i s’a o-ficiată serviciulă funebru în biserica din Dobling, la care a asistată o mulţime de publică. De faţă au fostă chiară şi miniştrii Bach şi Sehmerling. Sicriu său apoi fu transportată prin Viena şi Nusz-dorf în Weidling pentru-că elă însuşi dorise acâsta, ca aici să-şi repauseze suferinţele pământescl, celă puţină aşa îşi esprimâ elă dorinţa cătră soră-sa când
în ora morţii arătândă cu mâna spre regiunea Weidling a 4isA: jAu nu ar fi bine să odichnescă acolo ?u
La mormântă patriotulfi său Ludo-vică Foglar recita o poesiă mişcătore. După aceea ţinu o cuvântare funebrală cumnatulă său Schurz şi în fine Heinrich Laube. In cimitirulă din Weidling se pote vede mormentulă său, la ală cărui căpătâiu dreptă monumentă se ridică o marmură sură în formă de obeliscă, înaltă de 7 piciore. Sub chipulă poetului vărsată în o formă de medalionă, ună singură cuvântă este gravată: „Lenau“.
Ne reservămă a face mai târ4iu o recensiune a lucrăriloră mai însemnate ale marelui poetă, precum: Faust, Albi-gensii, Savanarola, şi a celor rămase după mortea, lui precum şi alte fragmente păstrate în manuscrisă.
Traiană H. Popă.
Nr. 103.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
^u/folicaxe d.e licita/tlăi.
Din partea Comitetului parochială româna gr. or. ala Sf. Treimi din Bra-şovă, preurbiula Tocile, se escrie licitaţia minuendă pentru zidirea a opta odăi pentru femei bătrâne în curtea bisericei Sf. Treimi, din fundaţiunea generosului Ioana Gf. Mânu.
Licitaţia se va ţinea în 19 (31) Maiu a. c. la 2 are după amUl/t în scola română de pe Tocile.
Ca baaă a licitaţiei va servi plănuia, preliminariula de spese şi condiţiunile de licitaţiă care se pota vedea la d-la epitropa parochiala Ioana Stinghe.
Preţuia strigărei este de 5466 florini v. a.
Măeştrii amatori de a licita să se presenteze la terminula numita avendă a depune vadiu de lO°/0 dela preţuia strigărei. Pănă la licitaţia se primesca şi oferte închise cu acelaşă vadiu, în care oferentula să declare că se supune con-cliţiunilora de licitaţia.
Bmşovă, 5 (17) Maiu 1888.
Vasilie Sfetea,
65,2—1	preşedinte
Nr. 41—1888
Senatul!! scolastică.
CONCURStJ
pentru ocuparea staţiunei docenţiale din parochia gr. cath. Romuli din vicariatulu Rodnei, carea devenise vacantă, cu soluţiune anuală de 200 fi. v. a., cuartiru provgcjutu cu edificie economice, lemne focali gratis şi grădina şcolei în folosinţa învăţătorului.
Doritorii de a dobendi acestă staţiune au de a’şl aşterne rugă-rile lorii provecjute cu documentele de cualificaţiune docenţiale la senatulu scolastică conf. gr. catli. din Romuli, posta ultimă Năsăudu, pănă în 10 Iunie 1888.
Din şedinţa senatului scolastică conf. gr. cath. ţinută în 29 Aprilie 1888.
Paulă Chita,
60,3—3	preşedintele senatului scolasticii.
IOSIF GAVORA.
Pentru lucru eminentă şi gustă bună la esposiţiunea regmeolară din 1885 din Budapesta, distinsă cu medalia cea mare a esposiţiunii.
WW In Budapesta, strada Vâczy Nr. 17.
Recomandă obiectele necesare pentru
adjustarea bisericiloru şi capeleloru
cu cele ce sunt provedută în abundanţă pentru preţurile cele mai moderate, şi lucrate
câtă se pote mai frumosă, anume:
Od^'d** "f I	reuniuni de înmor-
si altele, după ritulă	Smfk IvUBy.. iflKflM	.
..	WXm Statue, policandre, po-
gr. orientală.
tire ş» chipuri sfinte,
Prapori şi stindarde	sfeşnice pentru altariu
pentru	şi de pirete, candele.
uniuni de cântări şi	e^C.
Primesc!! repararea haineioru vechi precum şi aurărirea şi argintărirea pe lângă preţuri moderate.
W+* Cusături cu aură, argintă şi mătasă şi haine bisericesc!, eusute cu firă de aură, argintă şi mătasă.
Dantale bisericesc!. Inv6lit6re de prestolă. Mărfuri bisericesc!. Damaste etc. Punctualitatea mi-o putu adeveri prin mal multe sute de epistole de reeunoseinţă.
Cataloge de preţuri la dorinţă trimită libere de post-por	179,30—24
ia—
Se deschide abonamentu pre anulu 1888
la
AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedicu-literară — cu ilustraţium.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 (ţi a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţium frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Romârriloră de pretutinaenea, precum şi a celorlalte poporaţium din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoru indivicţiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMĂNU. piară bisericescu, şcolară şi literară — cu ilustraţium. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2'/2— 3Va cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloru mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-traţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarl; şi în urmă totă soiulu de a-mSnunte şi scirl cu preferinţa celoru din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregii e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primescu gratisu totu alţi patrulea esemplartt.
\nmen de proba se trimitu gratisu ori-cui cere.
iar A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. ~1MS
: x ----------
Totă de aci se mai potă procura şi următorele cărţi din editura propiâă:
Apologie. Discusiunî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura IR. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul' cum s’a stabilită respectiva sârbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă dePau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulu perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omu de bine. Novelă originală. —Continuarea novelei: Idealulu pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
CodreanO craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimulti Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elu trebue se se însore. Novelă de Mari a Schwartz, traducere de N.
F.	Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermană şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulâ. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere "publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românu. Cartea I, R, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comercin şi chemi ă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţămentulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiali), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară Cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-nnă opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în mesura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloru ca celoru în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsâudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptnlă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negrnţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprmfiendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă i fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculfi mărgăritarQ sufletescti. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-cjeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia 0. N. isusfi Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.