%
EeiactiBLea, AflBiiiistraţiîasa Tipegrafia:
BRAŞOVU, piaţa mare Kr 22.
Scrisori neiran^i e nu te primesc*, Manus tsp t> nu se re-trinu ii!
Birourile ds autLiciuu.
Braţovtt, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primesc* în Viena: Hudolt Jfosse, llnnsemiem A Voijler (Otfo Maax). Heituich Hchulek, Alois Herndl. M.Dultcs, A. Oppeltk,./. Dan-neberg; în Budapesta: A. lr. (told-berţftr. A uton Mezei, Eckstein Eernat; nFrankfurt: G.L.Dauhe; înHam-burg: A. Steiner.
Preţul* inserf iuniloru: o seria garmoiulu pe o colonii 6 or. ji 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoială. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. seu 80 bani.
AUULtJ LI.
,Gazeta- iese în fle-oare iji.
kuonamente pentru’ Austro-Dngarin
Pe unu anu 12 fl.. pe şese luni 6 fl., pe trei luni'3 fl.
Pentrn România şi străinătate:
Pe unu an* 40 fAanci, pe şese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Se prenumeră la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la cţd. colectori.
AUonamentnln pentrn Braşovn:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unu anu 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. '50 cr. Cu dusulu în casă: Pe unu anu 12 fl.. pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un* esemplaru 5 cr. v. a. s6n 15 bani.
Atât* abonamentele cât* si inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 102.
Braşovil, Duminecă, 8 (20) Maiu
1888.
BraşovQ, 7 Maiu st. v. 1888.
Amu publicaţii erî unii resu-matîi din raportulu inspectorului şcolara alu comitatului Cojocnei asupra învăţământului în acestu comitatu.
Orî-cine a cetită resumatulu acestui raporta, trebue ca a re-masu uimitu de cele cuprinse în elu, decă’şi aduce bine aminte, că încă în anula trecuta, pare-ni-se, foile unguresc! din Cluşiu, mai alesu cele susţinute din fondula reptilelor!!, versau focu şi pară asupra şcolelora românesc! şi cereau închiderea multora din ele ca fiindu, în privinţa localurilor!! eu deosebire, într’o stare mise-rabilă.
Ne spune adecă inspectorulu şcolaru, care a visitata 47 de şcâle românesc! şi 8B neromâne, între car! se cuprindu şi ale statului, că celu dintâiu loca în privinţa localurilora şi recliisitelora îla ocupă şcolele românesc! şi că pentru ridicarea şi progresarea loru popo-nilu a adusa şi e gata a aduce cele mai mar! jertfe.
Chiar în privinţa învăţământului, inspectorulu a spusu că şcălele naţionaliîăţilora îş! făcu datoria, cu tdte că a găsită unele defecte, der mai cu sema, cum cţice ela, în sistemul!! de înveţămentu.
Der decă defecte a găsitu, a-cesta are a se mulţumi în mare parte acelei împrejurări, că din partea guvernului li-se impune na-ţionaţităţiloru a’şî acomoda planurile de învăţământu celora unguresc!, car! nu sunta potrivite^ nici cu firea acelora, nici cn nisuin-ţele loru de desvoltare culturală : are a se mulţumi mai încolo impunerei cu torţa a unei limb! streine copiiloru nemaghiarî, car! la etatea în care intră în şcolă abia sunta în stare a vorbi fluenta şi a’şî esprima judecăţile in .limba lom maternă, necum se’.şî mai chinuescă mintea cu-o limbă cu totulu streină de firea limbei loru.
Aceleaşi defecte, denu cumva mai multe şi mai marî, a găsită însă inspectorulu şcolara şi în şcolele unguresc! ale statului, care au nu numai bugetulu statului la dis-posiţiă şi planurile de înveţămentu acomodate lirei unguresc!, der încă copii ungur! învaţă numai în limba lorfi ungurescă.
Decă astfelu stă lucrula, ce pote ti causa, că foile unguresc!, precum şi inspectorii şcolar! din cele mai multe părţi, pentru neisprava şcoleloru unguresc! îş! varsă foculu totdeuna asupra şcolelora nema-•gliiare, pentru care naţionalităţile aducă cele mai mar! jertfe, fără a primi ajutoră nici măcar unu bună frântă din milionele ce întră în visteria statului din rodulu muncei grele a poporeloră nemaghiare ?
Ce e causa, că foile unguresc!, precum şi inspectorii şcolar!, din cele mai multe părţi, în locu de a-se bucura de asemenea progrese şi a admira nisuinţele nobile culturale ale poporeloră nemaghiare, pornescb prigonire cumplita con-
tra şcolelora loru, er guvernul u le închide pe fiecare anu, pe unde numai pote, scole sub drasticulu pretextu că nu suntu corespun-4etore?
Causa ni-o spune chiar o foia subvenţionată de guvernă, una din cele mai înverşunate în contra şcolelora naţionalităţilor!! ; ni-o spune „Kolozsvart Nr. 104, care — în locu se se bucure, cum am cjisu, de jertfele nobile ce le a-duca naţionalităţile — strigă ca turbată în contra şcolelora acestora. Nn-i vine la socotelă că scolele nemaghiare se îmulţescu mereu, că în loculu celora închise se ridică altele mai frumose şi mai bine dotate, că copii alergă cu grămada în ele şi le împopuleză.
Sub infamul!! pretextu că aceste şcole crescu „agitator! duşman! statului cere reptila din Cluşiu se se „înlăture reuiau, adecă se se pornescă cele mai cumplite persecuţiun! în contra şcolelora naţionalităţilora.
Ei bine, în mânia acestora, naţionalităţile şi în specialu poporala românu suntu gata a aduce cele mai marî jertfe pentru şcolele loru. Acestea ’şi voru face datoria, voru cresce cetăţeni harnici, cinstiţi şi adevăraţi patrioţi, der nici odată unelte în mânile duşmanului şi în contra neamului loru, precum doresce reptila din Cluşin, când cere se se ia măsuri în contra şcolelora naţionalităţilora.
Atâta pentru acjî-
Regele Serbiei în Viena.
Regele Milan alu Serbiei, 3are se află în Viena încă dela desvă-lirea monumentului Măriei Tere-siei, a avuţii, precum ne spune „Pester Lloyd,“ o lungă conferinţă cu ministruia comunu de es-terne, contele Kalnoky.
„De aci, cjice ioia pestană, s’ar putea conchide, că pe lângă afacerile familiare, care în prima liniă au contribuită la mergerea Regelui în Viena, politica încă n’a rămasă neatinsă. Totuşi de altă parte este cunoscută, că adi între Austro-Ungaria şi Serbia nu e nici o Gestiune, care ar ave nevoia de o lămurire mai deaprope. Istoriile familiare la curtea serbescă nu suntă de altmintrelea cu totulă libere de cause politice. Der că tocmai Viena are se formeze regulată locuia lămuririloră în a-ceste afaceri familiare, de sigură e a se atribui numai împrejurărei, că capitala austriacă e punctulă de pornire a căi-loră spre locurile de recreare italiane ori germane, în care Regina Natalia, departe de Belgradă, se consacră educaţi-unei fiului său, succesorului tronului.
Orî-câtu se încercă „Pester Lloydu se dea călătoriei Regelui Milan la Viena mai puţină importanţă politică, decum i-se cuvine în împrejurările actuale, nu-i succede de astadată. Se întâmplă multă pre multe în Peninsula Balcanică, decâtu ca Regele Milan să fi conferită atâtă de multă cu contele Kalnoky tocmai asupra cestiuniloră familiare.
• „Uniunea patriotică*.
Dissidenţii antiboulangişt! ai „Ligei patrioţilor!!" an ţinută în Parisu, Dumineca trecută, prima lor adunare pentru formarea „ Uniune./ patriotice*. Erau representate 88 de comitete şi vr’o 60 de delegaţi, aşa că nouăle statute . s’au putută desbate şi primi. Spre deosebire de „Liga patrioţiloră“, care stă deschisă tuturoră partideloră, „ Uniunea patriotică* are se fia compusă numai de republicani. Pri-mulă articulă din statute <ţice:
Uniunea patriotică este întemeiată ca o continuare a fostei „Lige a patrioţilor^, spre a cere revisuirea păcii dela Frankfurt, retrocedarea Alsaţiei-Lotarin-giei şi protegiarea artei, a comerţului şi a industriei în contra concurenţei străine. Ea urmăresce ca inimici pe toţi aliaţii Germaniloră. Ea lucreză mai alesă prin-tr’o energică propagandă în vorbe şi fapte. Tote cestiunile politice şi religiose suntă eschise din tractările reuniunei.
După articululă finală 7, reuniunea are să se disolve numai după-ce se va retroceda Alsaţia-Lotaringia Franciei.
Biuroulu ministerialii alb lui Boulanger.
După cum anunţă din Parisu „W. E.“, în săptămâna viitdre voru apare patru cjiare boulangiste nouă. Generalul!! Boulanger părăsesce „Hotel de Louvreu. In noua sa casă a înfiinţată nnă biuron ministerială propriu conform autori-tăţiloră centrale ale statului, cu cercă de activitate separată pentru esterne, răsboiu şi justiţia. Pentru fiecare din aceste ministere a angagiată Boulanger câte trei funcţionari.
Pregătiri militare rusescî.
O telegramă din Varşovia adresată cătră „Politische Correspon-denz“ împărtăşesce, că liniile căi-loră ferate Varşovia-Granica şi Ivangrod-Dabrova au primită în timpulu din urmă însărcinarea obligătore, d’a se provede într’ună timpă hotărîtă şi scurtă cu pro-visiunî de cărbuni. Prima liniă are să'ş! procure 600,000, cea de a doua 400,000 mâjî. Ambele linii ale cailoru ferate au şi contractată imediată, şi încă cu preturi marî, furnisările devenite prin a-cesta necesare, pentru ca să se potă ţine de terminulă fixată.
SCIRILE PILEI.
în septămâna viitore coredactorulîl foiei nostre d-lti Ştefan Bobancu se va depărta de aici spre a-şl împlini pedepsa dictată de tribunalul ti cu juraţi din Cluşiu. Precum este cunoscută densulă a fostă condamnată la patru luni închisore de stată. Noi aşteptamă se-şl facă pedepsa în închisorea de stată din Năsăudă, care a fostă înfiinţată anume pentru Ardeală, când spre marea nostră surprindere dlă Bobancu primi deodată ordinulă de a merge în închisorea dela Vaţu, dincolo de Peşta, şi acesta sub cuventă că închisorea dela Năsăudtt se va desfiinţâ. Densulă e nevoită der a face unu
drumă de două ori aşa de lungă traversândă în contulă pungei sale totă Transilvania şi aprope totă Ungaria spre a ajunge la loculă de osendă. Nu semănă totă procedura acesta mai multă
a deportaţiă pe propria cheltuielă ?
*
* *
Ministrulă. ungurescă de interne a ordonată, prin cerculară, jurisdicţiunilor, că au a se vaccina toţi gendarmii, cari nu suntă vaccinaţi, prin medicii dela hon-vecfi. Unde nu suntă medici de honvezi, gendarmii să fiă vaccinaţi, prin mijlocirea jurisdicţiuniloră, de cătră medicii orăşenescl ori de cercă.
*
Pentru construirea şoselei strategice a Abrudului, ministrulă ungurescă de co-municaţiune a acordată o subvenţiune
dela stată de 5000 fl.
*
* *
Din Deva se scrie cătră „Siebenb. Deutsch. Tgbltt.a : La 15 Maiu n. au trecută erăşî pe aci şdse cară cu 8 familii de Ceangăi, cari se ’ntorcu din Panciova îndărău în Bucovina.
Sărmanii omeni, au venită cu bă-nişorl şi se ’ntorcă lipiţi pământului! Ce
batjocură pentru „patrioţi !u
*
* *
După cum spune „Pester Lloyda, cetăţenii din Vârşeţu de multă voiescă să înfiinţeze o scotă reală superioră. Ministrulă ungurescă de instrucţiune a trimisă din nou o ordinaţiune, în care ac-centueză din nou, că numai limba ungu-rdscă pote fi limba de instrucţiune a scolei.
Cu ce ’şl motiveză ministrulă ungurescă acestă ilegală şi forţată impunere a limbei unguresc! ca bmbă de instrucţiune într’o scolă a unoră cetăţeni nemaghiari ?
îJî ?jî
In Orăştiâ se plănuesce construirea unui nou edificiu alu sfatului, pentru care representanţa oraşului a încuviinţat 85,000 fl.
Altă dare pe poporă !
*
Viile din ţinutulă Versetului suntu bântuite cumplită de filoxeră, de roiuri marî de greerî, cari taia ţinerile mlădiţe ale viii oră.
*
, ^ ^
Saşii serbeză în (filele acestea amintirea lui Luther printr’o representaţiune teatrală festivă. Guvernulă ungurescă a găsită cu cale să nu permită acestă săr-bătore, fără a’i cere mai înteiu concesiune.
De ce?
Cu începutul anului şcolară 1888/89 [18 Septemvre n.J suntu de ocupată vr’o 80 de locmî în scota cadeţiloru de artileria în Viena, 75 de locuri în scola cadeţiloru pionerî în Hainburg lângă Viena, 45 de locuri în scota cadeţiloră de infanteria în Sibiiu. Petiţiunile se trimită la comanda scolei respectivă, pănă la 25 Iulie n. pentru cea dintâiu şi cea de-a treia, pănă la 30 Iulie pentru cea de a doua.
%
* *
Ministrulă ungurescă de instrucţiune a adresată inspectoriloru şcolari o ordinaţiune ce are să se observe faţă cu lucrările scripturistice în scăle superiore poporale şi civile unguresc!. S’a observată adecă în anulă din urmă la esame-itele de admitere în scolele normale [preparandiile] de învăţătore, că lucrările
Nr. 102
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
scripturistice suntă pline de greşeli ortografice, stilulă e defectuosă, modulii de cugetare copilărescă şi concepţia primitivă. Ministrulă dice în ordinaţiune, că respectivele scole suntu responsabile, decă după ună studiu de 8 ani nici cele mai bune eleve nu scriu corectă şi frumosă nici măcară în limba maternă.
*
* *
Episcojrtilu catolicii clin Ardealu, Franz Lonhart, a ordonată se se facă conscri-erea autentică a tuturoră dotaţiuniloră preotesei din diecesă şi a dispusă, pănă la definitiva regulare a congruei, cu începere dela 1 Iulie c. sporirea lefei pentru 56 preoţi din cassa dominială.
*
* *
Primăria din Esseg, în Croaţia, a cerută dela primăria din Kun-St. Miklos o lămurire, şi cererea a făcut’o, cum de sine se înţelege, în limba croată. Hârtia se trimise înse din Kun-St. Miklos îndăreptă la Esseg cu observarea pe margine: „Limba acestui actă din norocire nu e înţelesă de nici ună omă în Kun-St. Miklosu. Se ’nţelege, că acestu şovinismă spurcată a indignată pe gu-vemulă slavonă-croată, ori câtă de ma-ghiaronă este, şi comunicândă casulă guvernului ungurescă, căruia are a i-se mulţămi urîta boia a şovinismului, mi-nistrulă ungurescă de interne a a visată comitatulă Pestei să dea ună avertis-mentă primăriei din Kun-St. Miklos pentru purtarea sa fără tactă şi se o pro-voce a resolva eausa oficială croată cum se cuvine şi în sensulă prescrieriloră e-sistente.
De şovinistă şovinistă se fii, der de frică totă să scii, ba încă şi croatesce pe desupra.
* *
In comitatulă Hunedora se face în timpulă din urmă mare comerţi). cu lemnu de nucii. Speculanţii cumpără nucii prăpădiţi de erna cea grea
*
* *
Fostulu căpitană austriacă de artileria şi acum generală persană Wagner de Waterstiidt scrie din Tabris unui pretind din Cluşiu: Prestidigitatorulă, care se numia (iul/aman-Khan şi care se da de scamatorii ală curţii Şahului Persiei, dândă şi în diferite oraşe ale Ardealului representathml, nu e nici scamatoră ală curţii, nici Khan, ci curată inşelătoră, omă blăstemată, hoţă şi chiar ucigaşii, care a fugită din Persia în Europa. A-cum 10 ani a fostă bucătaru la şefulă poliţiei din Teheran. In tinereţe a fostă servitoră la ună scamatoră indiană, dela care a învăţată ceva şi acuma câştigă bani în Europa.
$ ^
FOILETONULU „GAZ. TRANS.“
„RUMAUISCHE VOLKSLIEDER“,
iibersetzt yon W. Rudow, Leipzig 1888.
Cartea Uumănisehc Volkspoesie“ a lui Kotzebue a apărută la 1857, cu-prinefendu cele mai frumose balade din colecţia d-lui Alecsandri. Astăzi forte cu greu se mai găsesce acestă publicaţia, atâtă este de rară. Cartea „Bu-mănische Volkslieder“ a d-lui Rudow este a doua publicaţia mai de samă. şi mai voluminosă de cântece poporale române, traduse în nemţesce şi cuprinde câteva balade netraduse de Kotzebue şi aprope tote doinele si horele din aceeaşi colecţia, a d-lui Alecsandri. Ală doilea în ordinea cronologică, d. Rudow ar dori să fiă c-elă dinteiu după merită, căci pe densulă Kotzebue nu-lu mulţumeşte, după densulă Kotzebue se fereşte de bucăţi grele la traducere seu traduce reu, de pildă pe Constantinii Brâncovanulu; din acestă pricină d. Rudow' socoteşte, că-i de lipsă să traducă şi densulă pe Brân-covanulă.
Intr’o vreme, în care nu se scia ni-mică de literatura nostră, Kotzebue voia să arate lumii germane, că între baladele şi cântecele nostre nu simtă puţine la
Luni în 9/21 Maiu, sera la 7 ore, musica militară va da concertă în grădina Nr. 5.
*
* *
Concerta cu organe. Programa pentru concertulă cu organe ce se va da a 2-a cji de Rusalii în principala Biserică evan-gelică de aci: 1] Rheinberger, sonate cu org. op. HI Fis-dur I compunere. 2] Fr. Lux, fantasie de concertă pentru org. despre „o sanctissima“ 3] Fantasiă liberă.
*
* *
Exmrsiune la Sinaia. Cu ocasia cir-culărei trenului de plăcere între Braşovă-Sinaia şi retour, ce va fi în 22 Maiu n. c., biroulă orăşenescă de călătorii din localitate primesce înscrieri pentru participarea la acestă escursiune precum şi pentru participarea la prânziţi generală în Sinaia, pănă Duminecă 20 1. c. ora 12.
Avisu paţienţiloru români.
Adesea paţienţii recurgă la luminile celebrităţiloră medicale din străinătate şi alergă mai alesă la Viena, ca se consulte specialiştii, cari facă fala Facultăţii vienese.
Der mulţi din paţienţi, fiă că nu cunoscă limba seu usagiurile locale, fiă că nu potă esplica bine boia loră seu că nu înţelegă destulă de bine sfaturile ce ll-au dată mediculă, pe care l’au consultată, şi care e mai în totdeuna grăbită, nu’şl atingă scopulă pentru care au făcută sacrificiulă unei aşa lungi călătorii.
Aceste inconveniente se potă evita, decă paţientulă va lua precauţiunea de a se adresa, îndată după sosirea sa în capitala Austriei, d-lui Dr. Sterie N. Ciurcu, care se află stabilită în Viena, VIII Alserstrasse, 49. Statornicită de mulţi ani în Viena, d-lă Dr. Ciurcu stă în strînse legături cu toţi profesorii dela facultate şi pole aduce serviţiile cele’mai însemnate paţienţiloră, cari s’ară duce să-lă consulte.
Adresându-se junelui nostru compa-triotă, paţientulă nu numai va obţine fără multă aşteptare şi fără nici ună deranj amentă consultaţiunea dorită, nu numai va fi sigură, că va fi esaminată de celă mai bună specialistă indicată pentru boia de care sufere, der va evita orice neînţelegere, boia sa va fi esplicată bine şi în termini sciinţificl medicului specialistă, răspunsurile şi sfaturile acestuia voru fi transmise paţientului în modă lămurită şi amărunţită, în fine mediculă consultată va arăta o solicitudine mai mare decâtă decă paţientulă s’ar fi pre-sentată singură. Nu mai încape îndoială,
numără cele vrednice de atenţia străini-loru: si pentru a dovedi câtă poesie este în poporală nostru, elă în traducere păstreză, la cele mai multe bucăţi, forma originală, fără împărţirea în strofe, apoi elă nu ţine la rime, ca să nu fiă silită a ştirbi vre-o vorbă ori vre-o imagine, ba pe Mihu Copilulă îlu traduce în prosă, căci acestă baladă nu are trebuinţă de forma versului pentru ca să rămână poesiă atrăgătore. Când Kotzebue împărţeşte poemulă în strofe, elă rămâne atâtă de credinciosă originalului, încâtu „spre durerea sa nu se pute făli, că ar fi tatălă vre unei idei ori vre unei imaginlu şi cu totă silinţa ce-şî dă ca să învingă greutăţile unei traduceri de felulă acesta, elă simte, „că Mioriţa germană rămâne tare îndărătulă celei românesc!11. Modestia lui Kotzebue e totă atâtă de mare, ca şi meritulă său.
D.	Rudow nu a trăită în mijloculă poporului Română ca Kotzebue, elă a fostă îndemnată prin cetirea „Poveşti-loru Pelesului de Carmen Sylvau, să se ocupe mai în specială cu literatura nos-tră populară.
Elă a scrisă mai ântâiu o disertaţiă j despre versulă şi stilulă eânteceloră po-| pulare române şi acum lucreză la ună i studiu despre elementele semitice în lim-
că d-lă Dr. Ciurcu va pute fi paţientului de celă mai mare folosă, în casă când acela ar mai ave şi după consultaţiune necesitate de asistenţa unui medieă.
In fine chiar personele care, nepu-tendă seu nevoindă să întreprindă lunga călătoriă la Viena, ar voi se aibă părerea vr’unui specialistă vienesă, potă obţină consultaţiunea sa, adresându-se prin poştă — er în caşuri urgente prin telegrafia — D-lui Dr. Ciurcu, VIII. Alserstrasse 49, şi alăturândă descrierea bolei.
J)in comitate.
Din raportele presentate în adunările comiteteloră administrative ale deo-sebiteloră comitate, estragemă cu privire la luna lui Aprilie următorele:
Comitatulă Făgăraşului. Starea sanitară atâtă a locuitoriloră, câtă şi a ani-maleloră a fostă bună. Ordinea publică n’a fosta conturbată nicăirî. S’au ivită mai multe incendiurl, păgubaşii însă în cea mai mare parte au fostă asiguraţi.
Starea sămănăturiloră variază după posiţia locului: în locurile mai umede şi mai înclinate semănăturile de tomna, mai alesă grânele, suntă slabe, rari şi palide; din contră, în locurile mai rădicate şi mai uscate sămănăturile suntă bogate, ba în unele locuri suntă chiară prea înaintate. Dintre sămănăturile de primăveră numai ortfulă a suferită de pre multa umeijelă ; ovesele, măzărichele sămenate cu ovăsă şi cu trifoiu suntă escelente. Cucurudele şi napii sămănaţl de timpuriu se află în stare favorabilă. Ierburile cositdre suntă peste măsură frumose şi promită fenurî bogate. Locurile de păşuni asemenea suntă bogate.
Cea mai grea lovitură o sufere eco-nomulu prin scăderea escepţională a preţului viteloră. Târgurile de primăveră au fostă slabe. Mai vertosă a scăcjută pre-ţulă bivoliloră, ceea ce causeză mari pagube proprietariloră mici, cari mai vîrtosă din prăsirea de bivoli s’au obicinuită a’şl acoperi trebuinţele loră în tim-pultt de primăveră şi de veră. Faţă cu anulă trecută, preţulă bivoliloră a scă-cjută cu vre-o 30 percente, aşa că ună bivolă, care anulă trecută se vindea cu 75—80 fi., anulă acesta abia se pote vinde cu 55—60 fi. Nici preţulă buca-teloră nu s’a suită, precum era obicinuită a se sui în timpulă primăverei. Cei ce astă-tomnă au cumpărată bucate eftine, cu scopă de a specula cu ele la târgurile de primă-veră, s’au păcălită amară.
Raportulă inspectorului de dare a-rată, că dela 1 Ianuarie şi pănă la finea lui Aprilie c. s’au încassatu: în darea
ba nostră, precum şi la istoria literatu-rei române.
Acestă studiu va fi publicată la Lipsea de W. Friedrich în cartea „Ge-schichte der Weltliteratur, in Einzel-darstellungen“.
Intr’ună volumă separată se voră tipări probe de versuri şi prosă din C. Negruzzi, Alexandri şi Bolintineanu.
D. Rudow este ceva mai multă po-etă, decâtă Kotzebue, elă se însufleţeşte de poporală nostru bogată în talente şi de poesia lui frumosă şi gingaşă de minune.	„Cântcculu Jianuluiu, care îşi
face plugă din băltagă şi-s! înhamă pis-tolele, cu geniala-i obrăsnieiă, e ună capă de operă de umoră sănetosă ; Vitta omului, Florea câmpului ş. c. semănă cu ,,florea murindă11 a lui Ruckert, de ale cărui cugetări te înveseleşti,, te inspiri, der mai frumosă. mai adevărată cu o vorbă mai omenescu este acestă scurtă suspină ală unei inimi calde/1 Aşa scrie Rudow, supărată pentru nedreptatea că încă totă nu suntă destulă de cunoscute producerile literaturei nostre poporale.
Der cum traduce acestu autoru V Silinţa sa de căpeteniă a fostă să traducă fidelă, der nu‘literele ci mai multă înţelesulă, „din pricina asta elă a cmi-centratu ici şi colo radele ceva împrâşti-
directă 50,538 fi. 65 '/.2 cr., adecă mai multă cu 1733 fi. 86*cr. ca în acelaşi! timpă ală anului trecută; în darea militară s’au încassată 527 fi 54l/.2 cr., de asemenea mai multă cu 325 fi. 2 cr. ca în anulă trecută. Au rămasă încă în restanţă cu finea lui Aprilie 92,531 fl. 8 cr. în darea directă, şi 5250 fl. 25 or. în darea militară
Comitatulu Silmului. In luna lui A-prilie s’au ivită în acestă comitată : 1 ucidere, 1 sinucidere, 3 vătămări corporale grele, 2 uşore, 16 furturi deosebite, 3 fur-, turf de cai. S’au mai ivită 11 incendiurl, în pagubele pricinuite preţulă de 3500 fl. a fostă asigurată.
Starea sanitară a locuitoriloră din genere (|isă apare mai favorabilă în raportă cu luna precedentă. Scarlatina şi vărsatulă, ee bântuiră în unele comune, acum au dispărută. In Marpodă s’au i-vită 8 caşuri de diferită, dintre cari ti s’aus fârşită cu morte. De trachomă erau atacaţi cu finea lui Aprilie: în Cisnădia 70, în Reşinari 59, în Sadă 29.
In darea de consumă pe vină, bere, zahară şi carne, precum şi pentru fon-dulă de pensiune ală învăţătoriloră s’a încassată mai multă ca în anulă trecută; din sontră, în darea directă, în darea militară şi diferitele competinţe s’au încassatu mai puţină cu 3323 fl. 84 '/„ cr. ca în aceeaşi lună a anului trecută. Restanţele au crescută cu 14,790 fl. 451/2 cr.
Comitatulu Cimului. Assentările săvârşite anulă acesta au dată triste dovedi despre degenerarea locuitoriloră din acestă comitată. Causa este a se atribui mai vertosă beuturei de vinarsă, care din di în di ia dimensiuni mai mari; apoi munca grea. nutrimentulă slabă şi corupţiunea.
Starea sanitară a locuitoriloră în luna acesta a fostă mai favorabilă, întru câtă adecă atâtă caşurile de bole, câtă şi caşurile de morte au fostă mai puţine. Dintre bolele epidemice a bântuită numai vărsatulă, anume în Gy. Al-ialu s’au bolnăvită de versată 21 de in-dividl, dintre cari 6 au murită, 14 s’au vindecată, 1 e sub cură.
In dare s’au încassată cu 7953 fi. 12 cr. mai multă, ca în acelaşu timpă ală anului trecută.
Comitatulu Trciscaimelorii. Focuri s’au ivită în comitatulă acesta 3. Numerulfl orfaniloră cu finea lui Aprilie era de 6197.
In darea directă s’au incassată 8589 tl. 15 cr., mai puţină cu 2171 fl. 35'/, cr. ca în Aprilie anulă trecută; în darea militară s’au incassată 122 fl., mai multă cu 10 fl. 50 cr. ca în anulă trecută.
ate, uneori a adaosă câte-o nouă lumină dreptă despăgubire pentru aceea ce nu putea traduce, adică jocurile de cuvinte11, — deasa repeţire a aceleiaşi rime. a cărei imitare şi lui Kotzebue i-a reuşită forte rară. Ună exemplu :
(î-lan/.end wie der Sorme Strahl
R. p. 3-2.
este o „concentrare de rade'1 iri Lem pentru
Cu gherdanu de flori trumo.su Şi cercei lungi de mărgele Se tragă ochii la ele....
D. Rudow se foloseşte peste totă de împărţirea în strofe, împrejurare ce-i pote uşura munca, der aduce uneori cu sine o ştirbire a înţelesului, precum observă şi dînsulă însuş. Der acesta nu pote îndreptăţi neînţelegerile, cari te miri cum s’au străcurată în ghibacea’ traducere a d-lui Rudow.
Astfelă în Cucul ii si Turturica gingăşia strofei
Că eu m'oiu preface Azimiorâ’n vatră Cu lacrimi udată...
dispare în nemţeşte, unde turturica se va preface în ratră, udată cu lacrimi Sonst verwam.ll’ ich micii Sclmell in eînen Herd Einen thrănennassen
R. p. 2.
Bărbatulă Mueruşeei din lîmşrn grăeşte:
Nr. 102.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Starea sanitarii a loouitorilorţi, deşi a fost* mulţămitdre, totuşi nu se pote numi destuii! de favorabilă în raportă cu timpulă de mai nainte.
iMpnenMti In comitatnltl Treiscaone.
(Raportul inspectorului de şcole' unguresc.)
Locţiitorulă inspectorului de şc61e ungurescă din comitatulă Treiscaune a visitată 18 şcole aflătore în 13 comune ale acestui corni tată. Din raportulă ce-lă face elă asupra şcoleloră vişitate estra-gemă, după „K.-r", următorele:
In comuna Laborfalva pe învăţător* nu l’a aflată acasă. Absenţa lui o scusă senatulă scolastică cu împrejurarea, că învăţătorul* trebui să mârgă la tergă pentru ca se-şl vendă ună taură împungosă, pentru ca nu cumva taurulă să causeze vre-ună periculă între şcolarii neastâmpăraţi.
învăţământul* în şcola confesională unitară şi în cea reformată din comuna Belină, ca mediocru este bunişoră, în cea română gr. cat. este bună. Cea reformată nu dispune decâtă de ună locală de şcolă închiriată şi forte necorespun-dătoră.
In Aita mare (Nagy-Ajta) învăţământul* scolei comunale e mulţămitoră. Scola confesională reformată din [Aita de mijlocă (Kozep-Ajta) se pote numi de modelă. In scola de fete asemenea se propune cu succesă vrednică de laudă.
In comuna Baroth localităţile sco-lei superiore poporale precum şi rechi-sitele din scolă suntă corăspun4ătore, se ţină curate şi în bună ordine. Cu a-tâtă mai necorăspundătoră, mai nesănă-tosă şi mai negligeată este însă atelierul*, care constă din o colibă închiriată, întunecosă, ruinată şi miserabilă.
In Baniţa-mare [Nagy Baczon] scola lasă multe de dorită. Cu tote acestea se proiecteză ridicarea unui asilă de copii în legătură cu scola.
In scola confes. reformată din Bo-dos invăţămentulă merge rău, sala de propunere e rea, cu totulă necorăspun-dătore planului şi pe lângă asta e lipsită cu totulă de provederea cu cele de lipsă înlăuntru. Aici şi în Szâraz-Ajta suntă cele mai defectuose scoli din câte au fostă vişitate cu ocasiunea acesta.
Scola retormată din Kopecz, atâtă cea de băeţl, câtă şi cea de fetiţe a-rată progresă îndestulitoră.
In comuna Kâlnok se află ună mi-serabilă locală de scolă închiriată, scundă, strimtă, cu ună aeră nesănătosă. S’au luată disposiţiunî pentru ridicarea unei scoli nouă.
In Sepsi-Szentkirâly senatulă şcolară şi primăria comunală au arătată multă negliginţă faţă cu scola, mai ver-tosă au neglesă visitarea scolei.
Fără escepţiune însă, — dice raportulă — numărosele îndrumări şi or-dinaţiunî ministeriale cu privire la curăţirea şcoleloră, văruirea acelora în timpulă primăverei, punerea în rendă a
Boala mea nici că s’a duce Păn ce tu nu mi-i aduce Mură-albastră şi amară Sloiu de glnaţă’n mie4* de vară....
Mură albastră şi amară, sloiu de ghieţă în mieclă de vâră e imposibilă se-i aducă nevasta: imposibilitatea aşa de frumos* exprimată mai reese din versurile :
O mein liebes Weib. icli kann nicht. Besser wiirde mir ich weiss Brăchtest du mir blaue Beeren
Und ein Stuckchen frisches Ei a (?)
R. p. 22.
Aceeaşi idee, glumeţ* exprimată în Fata de bir du :
Când se va vede Ursul* cu cercei etc.
e egală de frumosă în nemţesce:
— Nan di c,h wenn der Ba r einst Ohrgehange trâgt Und den Wolf sicii blasend Zu der Lămmern legt,
Wenn der Fuchs ini Walde Spâne suchen gelit Und ein lahmer Haase Aut der Pappel steht.
K. p. so.
Mură-albastră etc... a fostă o figură perdută; slăbită de totă este următorea idee din Dorn Iu:
Patru pluguri aş* dura Ţara ’ntreg-ă aşfi ara
în nemţeşte;
curţii »'grădinii; au rămasă fără nici ună efăct* pretutîndenea şi cu privire la tote scolele.
întâmplări diferite.
• Ferestri sparte. Mercuri în săptămâna trecută, palatulă archiducelui Friderie în Pojună a fostă bombardată cu sburăturl de petri şi de plumbă, sera între orele 7—8. Ferestrile din faţă au fostă sparte; o sburâtură de plumbă a pătrunsă până într’o odaiă, unde se aflau mai multe per-sone. E curiosă că poliţia nici pănă acjl n’a descoperită pe autorii acelui actă „eroică".
Focă. In Slîmnică a arsă şura lui Simion Isdrailă. Au fostă atacate de focă şuţa lui Şhmionă Hania, casa şi şura lui Nichiforă Creciu, şurile lui Pavelă Stîngu, Rftfailă Creciu, Iacobă Tudoră şi Dumitru Stîngu. Se bănuesce că foculă a fostă pusă.
Dispărută. De ciece dile a dispărută din Cluşiu fiulă unui funcţionară de a-colo. Dispărutulă era elevă de universitate.
Cadavru găsită. La 14 Maiu n. s’a soosă din Someşă, în Cluşiu, cadavrulă unui copilă de 4 luni.
Obiecte antice. In Dej ani. lângă Vâr-şeţţt, pe moşia baronului Hauser, s’au găsită numerose obiecte din epoca de petră, precum sape, hârleţe, vase şi alte mici unelte, tote de petră. Obiectele s’au predată museului sud-ungară din Timişora.
. ” Furtă. Ună hoţă, necunoscută pănă acum, a intrată în locuinţa căpitanului de artilerift Kramm şi i-a furată din cutia mesii ŞO—85 fl. şi 2 losurl de lo-tăriă.
■ :n: Ucigaţă. In Boroşlneulă mare din comit. Trei-scaune, Iosef Szabo, cer-tâudu-se cu mumă-sa, luâ toporulă şi’i tăiâ capulă despărţindu-lă de trupă. Gen-darinii l’au pusă în fiere pe ucigaşulă, eabe’şl va lua pedepsa meritată.
Sinucidere. In Sotioră, comit. Trei-scaune, un* copilă de 12 ani luâ, în lips& stăpânu-său, sticla de rachiu din dulap* şi bău rachiulă cu alţi copii. Băiatul* înb&tându-se, de frica stăpânu-său se spân-4urâ.
, -A.cigKa.enciisi română».
.• Anulă 1888—89.
A.	Personalul* delegaţiunii. Preşedinte ală Academiei române: D-lă Ko-gălniceanu. M. Asesori (Vice-PreşedinţI) : Din Secţiunea literară D-lă Negruzzi I. Din Secţiunea istorică D-lă Urechiâ l. A. Din Secţiunea sciinţificâ D-lă Aureliană P. S. Secretară generală (pe 7 ani, 1884—1891) D-lă Sturdza D. A.
B.	Personalul u secţiunilor*. 1. Sec-
ţiunea literară: Preşedinte D-lft Haşdeu B: P. (BucurescI). Vice-Preşedinte D-lă Maior eseu T. (BucurescI). Secretară (pe 7 ani 1883—1890) D-lă Sionă G. (BucurescI). Membri: D-lă Alexandri Vasile (Parisă) D-lă Caragiani Ioană (Iaşi) D-lă Chiţii Gheorghe (BucurescI) D-lă Negruzzi Iacobă, (BucurescI) D-lă Quintescu N. (BucurescI) D-lă Pomană Alex. (Budapesta) D-lă Sbiera Ioană (Cernăuţi) — (Loc* vacantă) — (Locă vacantă) II. Secţiunea istorică: Preşedinte D-lă Urechiâ
V.	A. (BucurescI) Vice-Preşedinte D-lă Papadopolă-Calimachă A. (Tecuciu) Secretară (pe 7 ani 1886—1893) D-lă Manki Vasile (BucurescI). Membrii: D-lă Babeşă Vicenţiu (Budapesta) D-lă Bariţiu George (Sibiiu) D-lă Ionescu Nicolae (Iaşi) D-lă Kogălniceanu M. (BucurescI) D-lă Mariană S. Fl. (Suceava) D-lă Marienescu A. M. (Budapesta) D-lă Melchisedecă P. S. S. Ep. (Romană) D-lă Odobcscu A. (BucurescI) D-lă Sturdza D. A. (BucurescI). III. Secţiunea sciinţificâ: Preşedinte D-l* Bacaîoglo Em. (BucurescI). Vicepreşedinte D-lă Felix Dr. I. (BucurescI)
,Secretară (pe 7 ani 1886—1893) D-lă Stefănescu Gr. (BucurescI). Membrii: D-lă Aureliană P. S. (BucurescI) D-lă Brândză Dr. D. (BuourescU D-lă Cobălcesca Gr. (Iaşi) D-lă Fălcoianu St. (Bucurase!) D-lă Ghica Ionă (Londra) D-lă Kretzulescu N. (Bucuresbl) D-lă Pom Petre (Iaşi) D-lă Porcius Florianu (Rodna) D-lă Teclu Nicolae (Viena).
C.	Personalul»! comisiuniloru. 1. Co-
misiunea permanentă a Bibliotecei. Membrii: D-lă Sionă G., Secretară ală Secţiunii literare. D-lă Maniu V., Secretară ală secţiunii istorice. D-lă Stefănescu Gr., Secretară ală secţiunii sciinţifice. II. Membru conservatoră ală Colecţiunii numismatice: D-lă Sturdza D. A. III. Comisiunea pentru cercetarea cărţiloră tipărite intrate la concursă pentru Marele premiu Nâsturelu din seria B. de
12,000	lei, destinată celei mai bune cărţi în limba română, cu conţinută de orî-ce natură, tipărită dela 1 Ianuarie 1885 pănă la 31 Decemvre 1888 ; şi Premiulft statului Eliadc Rădulescu de 5000 lei, destinată unei cărţi scrise în limba română, cu conţinută literară, care se va judeca mai meritorie printre cele publicate dela 1 Ianuarie 1887 pănă la 31 Decemvre 1888. Membrii: din Secţiunea literară: D-lă Negruzzi 1. D-lă Quintescu N. D-lă Sionă G. Din Secţiunea istorică: D-lă Bariţiu G. D-lă Melchisedecă Ep. D-lă Urechiâ V. A. Din Secţiunea soiin-ţifică: D-lă Aureliană P. S. D-lă Brândză Dr. D. D-lă Porii P. IV. Comisiunea pentru cercetarea lucrăriloră presentate la concursulă Premiului Lazâră de 5,000 lei, pe anulă 1889:	„ Studiulă vinuriloră
din România11: Aureliană P. S., Brândză Dr. D., Poni P. V. Comisiunea pentru revisuirea Regulamentului generală: D. Sturdza, T. Maiorescu, Dr. D. Brândză.
VI.	Comisiunea pentru explorările dela Cucutenî: V. A. Urechiâ, A. Papadopol-Calimachă, Gr. Cobălcescu, Gr. Stefănescu.
SCI IU TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.")
Beriinu, 19 Maiu. Bursa a fost
nefavorabilă infitimţată prin 3ărî de scirî ofioiăse despre nouă spăŢ rin de vamă contra Rusiei; totuşi îji cele din urmă s’a liniştită, fiindcă mesura nu se consideră ca fiind ti imediată aprope, deoreceReichsta-gulă nu e întrunită.
„Kreuzzeitung“ anunţă, că fos-tulă ministru rusă de finanţe Abasa va lua erăşî portofoliulă finanţe-loru.
Pentru ilustrarea raporturiloră Germaniei cătra Rusia, lumea politică se provocă la espectorările foiei „Politische Nachrichten“ pri-vitore la măsurile ce se pregătescă cootra importului de cereale ruseset. Se asigură, că se pregătescă măsuri contra Rusiei nu numai pe teremulii politică-vamală, ci şi pe celă fb nanciară.
„Nord. Allg. Ztg.“ scrie, că pe orizonulu cestiunei orientale au eşitu la ivelă unu mare numără de puncte negre, care din nou reamintescă, câtă de nesigură e fundamentulă sfătuim quo creată în Peninsula - balcanică.
Bucurescî, 19 Maiu. împărtăşirile eşite, precum s’a dovedită, din tabăra oposiţiunei rusofile, cumcă cabinetulă Rosseti-Carp e gata a sprijini nisce pretinse in-tenţiunî ale Austro-Ungariei de a anexa România, se consideră ca născocite.
Ciir&uHfc pieţei Braşdvu
din 17 Maiu	st. n	. 1888		
Bancnote românesc! Cump.		8.56 V’end.		8.58
Argint* românesc* .	r	8.50	r	8.54
Napoleon-d’orI . . .	ri	10.02	n	10.06
Lire turcesc! . . .	r	11.32	n	11.37
Imperiali		r	10.32	f îl	10.87
GalbinI		d	5.89	V	5.9SÎ
Scris. fonc. „Albina“6u/P	r	101.—		—
K0 /		98.—	. îi	98.50
Ruble rusesc! . . .		103.—	1 îî	104.—
Discontul* ....	6V2-	-8u/o Pe	an*.	
Cursnlă la bursa de Viena
din 18 Maiu st. n. 1888.
Renta de aura 4%....................
Renta de hârtiă5°/0.................
Împrumutul* căilor* ferate ungare . . Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ungare (1-ma emisiune) .	,
Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căilor* lerate de ost* ungare (3-a emisiune) .	.
Galbeni împărătesc! ................
Napoleon-d’ori.......................'
Bonuri rurale ungare................
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banat*-Timiş* . . .
Bonuri cu cl. de sortare............
Bonuri rurale transilvane...........
Bonuri croato-slavone...............
Losurile pentru regularea Tisei şi Se-gkedinului..........................
90.80
85.35
150.25
94.90
120.—
114.50
105.20
104.70
105.20
104.70
104.50
104.50
104.	—
105.	—
124.95
Editori! şi Redactorii responsabilii:
Dr. Aurel Mureşianu.
Pfhigte deinen ganzen AcJcer
R. p. 37.
Der altele câştigă în putere, de pildă
antitesa din Dragostele:
Grabe mir ein kiihles Grab Senk mein heisses Herz hinab.
K. p.
pentru:
Fă-mi o gropă la răcore Că inima rău mă dore.
Nu vedem* apoi, că adaus ele d-lui Rudow, de altfel* forte mărunte, sunt* totdeuna nouâ lumini, cum scrie densul* în prefaţă. Astfel* în Bogatulu şi Sera-culu găsim* adause versurile:
Mogt ihr auf uns nieder blicken Wie das Mastschwein auf den Hund Der’s zum Schlăchter Fâhrt, — ei. wartet Morgen bat er euch am Schlund.
R. p. 17-
Adausurile simţi îndată, că nu sunt* din isvor* românesc*; că ll-a dat* naş* cere gândirea unui străin*, precum asemene numai un* străin* p6te traduce versurile:
Decât* câtanâ ’n şirag*
Mai bine ’n codru pribeag*....
astfel*;
Lieber hmmatloser Fluchtling,
Als Soldat in Reih und Glied!
R. p. 62.
ceea cear însemna, că Românul* prefere să nu aibă patriă, decât* să fiă cătană, să-i slujescă. Analogă e falsificarea no-
ţiunii, ce are poporul* nostru despre vi-tejiă: păunaşulu codrilor* în nemţesce nu invinge strîngând de brâu la luptă dreptă — ci strînge de gât* şi sugrumă! (p. 13).
Odată d. Rudow rămâne chiar prea credincios* originalului, şi traduce şi vorbele, nu înţelesul*. In Mândra din Mancei:
Mcrgi-acasă la părinţi Cu inima lui în dinţi,
versurile :
Zwischen seine Zăline nehme Er sein Herz, der sehmucke Held
R. p. 21.
în nemţeşce nu-ţl aduc* amint de omul* îndrăzneţ*, liotărît*.
Mai băgând* de semă, că d. Rudow schimbă titlurile românesc!, trebue se spunem*, că este cel* puţin* neesplicabil*, pentru ce scrie Moisc 2, 24u, în loc* de Fruncţă ven/e de alună şi „ Cântarea lui Solomonă 2, 13“, în loc* de Aolică, Dodo, fa ş. a. pe 78 şi 92.
Revenind la comparaţia cu Kotzebue, concedem*, că şi limba şi versul* d-lui RudoW se mănuesc mai uşor*, mai elegant*, der pe de altă parte la Kotzebue nu. se găsesc* defecte de felul* celor* ce am arătat*, că se găsesc* la densul*. Ce-i lipseşce d-lui Rudow este, precum am 4isti> cunoscinţa personală cu poporul* nostru, şi acesta lui Kotzebue nu-i lipsea. Aşa-mi explic* eu acele mărunte
neînţelegeri precum şi unele greşite ori insuficiente informaţii din prefaţa, introducerea şi notiţele sale, pe pari nu le mai însemnăm* ori pe cari le uiţi uşor*, cetind* reuşitele traduceri ale Ercideanu-lui, Bâlaurului, Brăncovamdui, Iubiriloru, a vestitei Arde-me frige-mă şi celorlalte multe doine şi hore. D. Rudow cugetă cu capul* şi simte cu inima poporului nostru, er gândirilor* şi simţirilor* lui nu le răpeşce limba naivă, originală; poetul* înţelege pe poet* şi suprimă orice influenţă a stilului erudit*. Astfel* cartea Rmnănische Volkslieder Germanul* o va ceti cum citeşce un* original*. Der decă-i dăm* dreptate d-lui Rudow, când scrie: „Să nu fiă socotită lucrarea mea drept* o batjocuri1-6 a artei, căci ea-i singurul* noroc* al* vieţei mele" ne-am ruga să judece şi densul* tot* astfel* lucrările pline de merit* ale lui Kotzebue. Er măsura cu care trebue să cumpănim* noi meritul* celor* ce fac* cunoscute străinilor* productele literaturei nostre a arătat-o d. Maiorescu tot* în acestă revistă în cunoscutul* său studiu „Despre Români şi literatura lor* în străinătate"^
G. I. Bogdană.

■1
Sosirea si Plecarea trenurilorn şi sostelera îi Braşova.
1. Plecarea trenuri!om:
I. Dela Braşovu la Pesta:
Trenulu de persone Nr. B07 : 7 ore 20 de minute sera.
Trenulu mixtu Nr. B15: 4 ore 01 minntă dimineţa.
2.	Dela Braşovu la Bucurescî:
Trenulfl mixtu Nr. B18: 1 oră 55 minute după amedî.
IT. Sosirea trenurilorn:
I.	Dela Pesta la Braşovu:
Trennlft de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amet]î. Trenul îi mixtu Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2.	Dela Bucurescî la Braşovu :
Trenulfi mixttL Nr. 317: 2 ore 32 minute după amedî.
Care este cea mai lmnă hartiâ pentru ţigări?
ini *Bmurior.
jmttmmt oartwtr
Ace stă întrebare forte importantă pentru fiă-care fu-imătorft de ţigări s'a I stabi 1 i tu dej a în modul ii cel fi mai no-: dubios"
Nit estr r/’rturna / Ud, ci unu fapt.fi coii-itatatu. prin autori tăţi se i autifieo do prim ulii răngii jio biisa auaUsci eom-ftarati.ee a diîerite-lonl hărţii de ţigări
__________________________jinai bune. ce se află
iMIPUit.»?«rTgB«tt IBTMi în comerţu, căhărtia f. L> 1	de ţigări
*	-iK
mmnp '“mwu■ arm JW»
----snny-----
hbvmvov* iwimiv
musturora \*v*â
(ULm IÎDBW8» Ol
%
IUP1«»B«ÎA ROttAMDCI
■VTVBRPTIfî Hftîl |
pion
■aoiMOO iMvminvA» tiiavN fuim v movjwiMOo re ixo
„LES DERNIERES CARTOUCHES"
pr „dorobanţul^*
din fabrica BRAUNSTEIN FRERES la Pari sil.
05 Koiilevnril lArlnimiM.
este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă.
După ce s’a stabilită acesta între altele prin jDr. Pohl, profesorii la facultatea tecli-nică în Viena, Dr. Liebermann, profesoră şi conducetoră ală stabilimentului chemică de stătu în Budapesta, şi o analisă comparativă, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere noue higienice de cătră Dr. Soyka, profesorii de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produsă chiar resultatulu strălucită, că hărtiele de ţigări „Les dernieres Car-touches” şi „Dorobanţulu“ suntă cu 23—74% mai uşore, şi că împărtăşeşte fumului de
tutună cu 23—77% mal puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este
numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semăna cu desemnulă aci imprimată şi care ortă firma Braunstein Freres.
Falnica a deschisă ună deposită pentru vendare en gros a hârtiei de ţigări şi a tu-buriloru pentru ţigări
WTEW, I. Bex., Scliottenrinş; ir. 25,
şi află aceste articole la tdte firmele mai mari, cari au de vendare asemenea mărfuri.
O

că

că
<x-
— ®