Pitoctinnea, Adnuiutratiun Tipografia: BRAŞQVO, piaţa mar* Nr 22. Scrisori neirancate nu se pxi-uiescu. Manusnp enu sere* trimi ă! Birourile ie uunin: Braţovu, piaţa mare ir. 22. ! nseratc mai primesciiîn Vlsna: ;,udolf Mosse, Unn.unslem A Togltr : Otto Maas), Htinrivh Schalek, Abis ii trudi, M.Tinkes, A.Oppelil(,J. Dan-ntberg; în Budapesta:A. V.Gold-'•ertţer. Anton Alenei, KchstcinBernat; .Frankfurt: G.L.Danie; înHam-burg: A. Steiner. Preţuiţi inserţiuuilorâ: osoriă parmondti pe o col6n& 6 cr. .3 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarită si învoieli. Keclame pe pagina IlI-a o serii 10 cr. v. a. seu 30 bani. Airuitr li „Ga&et4“iafl« Ja. jie.-£Are..'i.i. ADonameme pentru Anstro-Dngaria Pe unii anu 12 fl„ pe şise lţtni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România-şi străinătate: Pe unu anu 40 franci, pe sise luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la tdte ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentnln pentro Braşov!: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unftanb 10 fl., pe ş6se luni 5 fl-, pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulu în casă: Pe unu anii 12 fl., pe şise luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplarfl 5 cr. v. a. seu 15 bani. Aţâţă abonamentele câtu şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 101. BraşovH, Sâmbătă, 7 (19) Maiu 1888. Braşovu, 0 Maiu st. v. 1888. Principele de Bismark s’a retraşii pe eâtuva timpu în singurătatea dela Varzin, unde voiesce se petrecă sărbătorile Rosaliiloru, împrejurarea acesta o declară Csernatony dela „Nemzet“, prietenului d-lui Tisza, ca unu simp-tomu pentru momentu îmbucurătorii, ce’lu îndemnă a discuta din nou în numita foiă situaţiunea generală europenă. Ori cum amu suci şi amu re-suci lucrurile — scrie Csernatony —- pericululu generală este şi re-mâne, că puterile cari ţîntescă la resboiu precum şi acelea cari vo-ieseu pacea îşî stau faţă în faţă în imediată vecinătate cu armate colosale, şi că desarmarea nu se pote cugeta altfelă nici mai înainte, decâtă după ce o parte va suferi unu totală desastru. Invingetorulă va stabili eîectivulă armatei, ce-i va fi permisă învinsului a’lă susţine, şi în conformitate nu va întâreţia nici invingetorulă de a-şî micşora efectivulă armatei sale. Acesta romfitio sine qua non dă si-tuaţiunei europene ună caracteră atâtă de posomorită. Puterile cari se gândescă la resboiu nu voiescă se audă de desarmare, pentru că prin pace nu potă ajunge la ţînta loră; de aceea — c(ice mai departe Csernatony — suntă silite puterile (iar! susţină pacea de a sta armate pănă în dinţi. Acesta stare nesuportabilă nu-o potă suferi pentru durată naţiunile, cari voră se traiescă er nu se ajungă la o estremă obosela. Din causa acesta, crede Csernatony, că este neevitabilă ca Rusiei, pe care nimeni nu voiesce se-o atace, se i se adreseze mai curendă ori mai tânjiu întrebarea, că ce scopuri urmărescă concentrările sale de trupe la graniţele nostre şi ale G-ermaniei. Şi de-orece o asemenea întrebare se pune numai atunci, când cineva e decisă de a considera respunsulă eventuală nemulţămitoră ca easus belii, nici decum nu pote privi o-mulă plin de speranţă în viitorQ, ori câtă de multă ar dori susţinerea păcii. De altă parte Csernatony este de firma credinţă că liga de pace va bate totală pe inimicii ei. A-tuncî va urma şi desarmarea, er mai înainte nu. Acesta este pe scurtă cuprin-sulă păreriloră amicului d-lui Tisza asupra situaţiunei generale. Biu-roulu de corespondenţă din Pesta fa telegrafiatu pretutindeni, dovadă că în cercurile politice de acolo i se atribue o deosebită importanţă. „Neue freie Presse“ n’a negligeata armata şi flota, ci a des-voltat’o, der firma sa părere e că, câtă vreme flota englesă e aşa de slabă ca acum, armata nu’sî pote păstra locuia său, deorece pretutindenea în lume s’a lăţită părerea, că starea mijldceloră de apărare a Angliei în patriă şi în afară e nemulţămitore şi puterile combatante militare nu sunta aşa organisate şi echipate, cum ar trebui să fiă. Elfi nu crede că procederea s’a e de natură a-lă sili să-şi dea dimisiunea ca militarfi. Salisbury îşi esprimâ recunoscinţa asupra modului cum s’a esprimatfi Wolseley despre actualulfi guverna. Speră că generalula nu va lua în seriosa inci-dentula, căci retragerea sa ar fi o grea loviture pentru administraţiunea armatei englese. Guvernulă ia măsurile necesare pentru siguranţa ţării. SCffilLE PILEI. In comisiunea administrativă a comitatului Cojocnci, fiindfi interpelata la 14 Maiu n. vicespanulfi asupra sporirei conciibinatulm în comitatfi, răspunse că va studia seriosfi cestiunea şi va căuta să’lfi stârpescă cu tote mijlocele ce’i stau la disposiţiune. Comisiunea a decis, să se trimetă guvernului o adresă în a-cestă afacere, şi se o împărtăşiescă si celorlalte municipii, ca să o sprijinescă. * % # Nu i-a mai rămasfi altceva nKul-turegyletului44 ungurescfi decâtfi să ’şl facă steagu, şi încă cu 1000 fi. Ce’i trebue chelului tichiă de mărgăritarfi! Şi ce e mai nostimă, marele tămbălău cu tichia au de gândfi „patrioţiiu să-lfi facă cu ocasiunea adunării generale ce o voră ţine Kulturegyletiştii la 19 Augustă în Braşovu. De aci, cum se c}ice; voră merge la Sinaia. * * * In comitatulfi Ternarei mari, anume în părţile Nocrigului, s’au îmulţitfi grozavă porcii sălbatici. Cu ocasiunea unei vânătore din cjilele trecute mai mulţi au fostă împuşcaţi. *k * La cererea procuraturei r. din Ter-gulfi-Murăşului, cditorulu foiei ungurescl „Hunyad44 a fostă pedepsită cu 25 fi. din causă că numita procuratură n’a primita 3 numeri din esemplarele ofi-ciose. Editorulu la apărare susţinu, că numerii respectivi i-a espedatfi procur^-turei şi-i espedeză regulata, documen-tândfi acesta cu făşiele adreseloră tipărite. Cu tote acestea s’a dictată asupra lui pedepsa de 25 fl. Editorulfi a insinuată recursă. La acesta observă „Ko-lozsvâr44: „Ar fi frumosă, decă de aci înainte editorii de diare voră ave să inspecteze şi oficiele poştale, ca nu cumva fiarele să se perdă din causa loră.a * * * La tergulu de primăveră din Re-ghinulu săsescu, după cum se scrie de acolo, vitele au avută bună trecere. S’au vândută cu totulă 4700 vite cornute, 479 cai şi 1500 oi. Sinodulu archidie cesanu din Sibiiu. Şedinţa 1, ţinută la 1/13 Maiu a, c. După sevârşirea s. liturgii şi invocarea s. Duch, deputaţii presenţi s’au întrunită în sala cea mare a seminarului „Andreiană44. Escelenţa Sa Metropolitulfi Mironfi Romanulă înfăţişându-se la Si-nodă, după cetirea cuventărei de deschidere, ce amfi publicată în Nr. 99 ală Gazetei, inmediată se purcede la constituirea biroului interimalfi, urmeză pre-sentarea credenţionalelorfi deputaţilorfi preşenţi şi-şi presenteză cu totulă creden-ţionalele 45 inşi; apoi atâtfi credenţio-nalele câtă şi actele electorale se împartă la 4 secţiuni verificătore. Cu acestea se închide şedinţa I-a. Şedinţa II. ţinută la 2)14 Maiu a. c. La ordinea dilei se pună raporturile secţiuniloră verificătore. S’au verificată cu totulă 44 de deputaţi şi astfelă sinodulu se declară de aptă a pute aduce concluse valide. Presidiulă presenteză mai departe : a) cererea deputatului Diamandi Manole pentru concediu pe 5 dile din causa morbului ; b) cererea deputatului Simeonfi Dămiană pentru concediu pe timpă ne-determinatfi, din causa agendeloră ofi-ciose. După o scurtă desbatere dep. D-lui Manole concediulă cerută i se dă, er cererea dep. Dămiană se va decide după verificare. La ordinea dilei se pune constituirea definitivă a biroului şi a comisiuni-loru permanente şi spre consultare şedinţa se ridică pe 10 minute, er după redeschiderea şedinţii la propunerea pre-sidiului se alege : ă) Biroulă : T. Herman, M. Voi le an şi Dr. R. Roşea mireni. b) Comisiunea verificătore : I. Papiu, A. Păcurariu, O. Sorescu, I. Turcu, M. Cirlea şi P. Pipoşfi. c) Comisiunea organisătore: Dr. I. Puşcariu, I. Hannia, N. Cristea: I. Bo-loga, E. Măcelariu, P. Cosma, Dr. A. Brote, I. Puşcariu şi Dr. A. Todea. d) Comisiunea bisericescă : I. Petric, G. Şagău, I. Danciu, G. Candrea, Ios. Orbonaşă, A. Bârsană, G. Moldovană, N. Cosma şi S. Dragomirfi. c) Comisiunea şcolară: Z. Boiu, I. Popescu, V. Dămiană, G. Danilă, I. Fu-lea, I. Turcu, L. Branfi de Lemeny, D. Lăcătuşfi şi V. Tordoşanfi. /) Comisiunea financiară: N. Frateşu, I. Drocfi, A. Păcurariu, D. Manole, O. Sorescu, R. Patiţa, S. Popă, M. Cirlea şi Dr. N. Olariu. g) Comisiunea petiţionară: D. Col-tofeană, R. Furdui, I. Duvlea, Z. Tătară, P. Pipoşă şi G. Şandor. Presidiulă mai presenteză următo-rele esebite : a) protestulă lui Iosiffi Leabu et cons. contra alegerei de deputaţi sinodali mireni în mai multe comune din cerculă Făgăraşului. — La propunerea unui deputată, protestulă se respinge ca întârdiată. b) raportulfi generală plenară ală consistorului archidiecesană despre activitatea sa în decursula anului 1887; c) raportulă consist, arch. referitoră la înfiinţarea fondului de pensiune preo-ţescă; d) raportulă cons. arch., prin car, ^ transpune nota presidială în causa disciplinarei prot. S. Popescu. Tote 3 raportele se predau comisiunei verificătore. e) Raportulă cons. arch. referitoră la întregirea parochiei Răchita cu prediile Strugari şi Purcăreţfi; f) raportulă cons. arch. în privinţa sistărei cursului clericală estraordinară. Tote se predau comisiunei bisericescl. g) raportulă cons. arch. ca senată scol. despre activitatea sa în decursulă anului 1887; h) raportulă cons. arch. în privinţa catechisaţiunei în scolele de ori ce categoriă; i) raportulă cons. arch. în causa înfiinţărei unei preparandii de fete: f) raportulă cons. arch. prin care se aşterne manualulă „Economia câmpului“ de Georgiu Moi ană, pentru admitere în şcolele poporale; m) raportulă cons. arch. prin care se aşterne manualulă „Fisica pentru scolele poporale14 de prof. gim. D. Făgărăşană; n) raportulă cons. arch. prin care se aşterne manualulă „Cursă de limba maghiară pentru scolele poporale44 de I. Molnar. Tote se predau comisiunei şcolare. o) raportulă cons. arch. ca senată epitropescă despre activitatea sa în decursulă anului 1887 ; p) raportulă cons. arch. în privinţa acordărei îndemnisării . pentru suma de 200 fi., ce s’a dată văduvei Maria Reou, soţia fostului archi-. vară Ioană Reou ca ajutoră; r) raportulă cons. arch. în causa pretensiunei fondului „Franciscă-Iosefină44 la Kende-ressy Zsigmond; s) raportulă cons. archid. referitoră la suportarea speseloru pentru reparaturile dela grădina arcliie-piscopescă; t) raportulă cons. arch. prin care se aşternă raţiociniile fonduriloră archidiecesane pe anulă 1887. — Se predau comisiunei financiare. Cu acestea şedinţa se încheiă. Strămutarea episcopiei jr. c. Pin Gherla in Deşin. Dc§m, la 16 Maiu 1888. In adunarea municipiului Solnocă-Dobeca ţinută astăcjl s’a primită fără discuţiune strămutarea Episcopiei gr. cat. din Gherla la Deşiu, adecă respingerea recursului câtorva membri din represen-tanţa comunităţii oraşului Deşiu, va să dică causa e decisă astfelă finalmente, că episcopia amintită se va aşecla statornică mai în centrală diecesei aici la Deşiu pe vecii veciloră. Viitorulă va arăta, decă acesta strămutare în favorea diecesei este. Sîreganulu. Inveţămentulu în comitatulu Cojocnei. (Raportul inspectorului de şcole unguresc.^ In timpulă din urmă inspectorii lă de şcole ală comitatului Cojocnei a visi-tatu 80 de şcole aflătore în 53 comune din comitatulă său. Din şcolele visitate de elă, 11 suntă de stată, 2 comunale, 3 rom. cat., 44 gr. cat., 3 gr. or., 11 ev. ref. şi 6 de confesiunea augustină. Pe timpulă inspecţiunei prelegerile erau pretutindenea în curgere, afară de şcolele ev. reformate, în care prelegerile se încheiaseră încă cu finea lui Martie. Atâtă învăţământulă, câtă şi siste-mulă de învăţământă în tote şcolele s’a aflată forte defectuosă. Escepţiune facă dela acesta numai şcolele de confesiunea augustină, pe cari inspectorulă le-a aflată mai corăspunc|ăt6re. Acolo, unde după lege ară fi prescrise 6 clase, abia se află 2 — 3 clase. Copii mari şi mici învăţă împreună atâtă obiectele mai grele, câtă şi cele mai uşore, ceea ce produce mari greutăţi, atâtă pentru învăţătorii, câtă şi pentru învăţămentă. Cea mai mare parte dintre învăţători nu corăspundă chiămărei loră, mă-carcă dispună de diploma de cualifica-ţiune. Nici planulă de învăţămentă ală şcolei poporale nu-lfi cunoscu; nu cu-noscă nici planulă de învăţămentă ală şcolei de stată, nici pe celă ală şcolei confesionale. Fiarele de şcolă nu se FOLLETONULU „GAZ. TRANS.44 1P» Din vieţa şi scrierile lui USTicoia/u. Lenau. După isvore străine. 16 Octomvre. „Când întraiu afli în odaia prietinilor, mei cameriera Emmy îmi şopti încetă, când suiam treptele, că domnulă casei se află la Niembsch, care erăşî se simte mai rău. Am scoborîtă deci în josă, unde cei de faţă mă întâmpinară cu priviri speriose: „S’a întâmplată câtă se pote de rău — îmi dise domnulă casei — Niembsch a incbimituu... ErI seră era veselă, vorbăreţă, îşi arătă epistolele pre cari nu de multă le primi dela fidanţata sa... chiară şi scrisorea ei frumosă. Noptea pe la 2 ore bolnavulă veni în odaia lui Reinbeck ca nebună. Totă noptea umblă în susă şi’njosă. Dimineţa a cântată minunată pe vioră şi a jucată. Deodată însă eşi afară fără se fiă observată de cineva. In frica cea mare s’a trimisă după Pfitzer Gustaw, căruia ’i comunicară totulă, rugându-lă se cerceteze pe amiculă seu poetulă, căci probabilă se va afla în tipografia. Pfitzer îlă întâlni pe Niembsch pe strada Koning şi-la suprinse pe neaşteptate. Au mersă împreună. îmi închipuescă suferinţele însoţitorului îngrijată şi gânditoră cum va fi făcută acelă dramă cu poetulă nebună, ceea ce s’a întâmplată aşa dicându în faţa Germaniei întregi. Lângă bazară Lenau îşi desbrăcâ vestmintele de pe de-asupra şi i-le întinse lui Pfitzer, care le şi luâ. Niembsch voi după aceea se’şl întindă hainele pe pământă şi se se culce pe ele. Elă dicea că nu pote merge mai departe. Intr’adevără a şi căcjută josă. Curagiosulă său amică însă îlă rădică şi merseră mai departe. Sosiră la br. Herman Raischac-h căruia Niembsch îi spuse diferite flecuri, într’altele: „Da, medicii. Ei m’au curată destulă, odată însă m’am uitată numai la violină şi m’am făcută sănătosă44. Pe strada Friederich abia îşi împletecia piciorele. Pfitzer se sui cu elă în trăsura D-rului Kostlin, ce venia dreptă spre ei. Der nici aici nu se afla bine; totă mereu îşi ţinea capulă între mâni plângându-se, că zuruitulă tră surei ii pricinuesce dureri. Deci după câteva minute se scoborîră. Lenau se punea pe tote petrile din colţulă stradeloră. Iţi era milă să-lă privesc! mergândă pănă la capătul stradei... După-ce ajunse acasă, Niembsch şecjii lungă vreme pe scaunul^ dinaintea uşei; dup’aceea se culcă desculţă pe canapea, aruncându-şî capdlă încocl şi încolo ; dup’aceea îşi luă roculă şi începu a umbla în vârfulă degeteloră. îşi luă violina, cânta şi juca: „Se întâmplă încă minuni, cjicea elă; sunt cu totul sănătosă. Numai violina îmi lipsesce. Accentele ei astfelă se revarsă pe sufle-tulă meu ca rouă, întinerindu-mi-lă44 Cineva se apropiâ pe nesimţite, de patulă său unde era şi violina. „Numai să nu’mî atingi violina44, strigă elă; şi ţinea viora ca lucrulă celă mai scumpă. In cjiua premergătdre fugi prin casă cu paşi mari şi îndesaţi de sute de ori încoce şi încolo. Afară de aceea aiura desă, er mai târejiu fuma peste măsură, ceea ce încă a contribuită multă la agravarea bolei. Nopţile lui de multă erau neliniştite, în-câtă servitorulă consiliarului care durmia dedesuptulă odăii lui Lenau afirma încontinuu, că neliniştea poetului îi causa multă neplăcere şi că tărăboiulă ce-lă înscena elă era aşa de mare peste nopte, încâtă nu-şl putea închide ochii se dbrmă. Unii ejich, că l’au audită vorbindă cu voce înaltă când petrecea singură; er peste nopte atâta hârtiă aprindea şi ardea, încâtă erau forte îngrijaţl, ca nu cumva nenorocitulă poetă în nebunia lui să aprindă manuscripte de valdre, ori să se pomenescă c’ună focă mare. 18 Octomvre. ErI totă diua s’a odihnită şi era aprope consciu de sine ; adî însă cu atâtă mai rău. Mai întâiu voi să căletorescă; dădu servitorului său o bancnută pentru cumpărarea unui biletă de drumă, îşi luâ gemantanulă. Mai târejiu îlă cuprinse dorulă de mdrte. Acjl la 7 ore voiu muri44, elicea elă. Se’mbrăcâ întregă în vestminte albe, se culca şi cu mânile puse pe pieptă îşi aştepta mortea. îşi luâ rămasă bună dela toţi; binecuvântâ pe toţi... îşi scrise testamentulă; în fiăcare clipă săria din pată ca să mai adaugă pe hârtiă cevaşă. Emilia adeseori trebuia să scriă ce dicea elă... Medicină numai atunci lua, când i-se spunea, că îlă rogă femeia consiliarului aulică. Totă noptea a vorbită şi a cântată cu violina. Chirurgulă, care-lă părfia nu era în stare să reproducă fru-mosele lucruri ce le vorbia bolnavulă poetă. S’a esprimată în modă sublimă despre visuri şi morte, despre cari adî nopte a scrisă şi poesii si comunicân-du-le Emiliei îi ijise, ca se le copieze, der ea nu le-a putută, căci şi le uitase... Lenau în noptea trecută arse multe epistole. închipuirile lui se mişcă numai prin ' Nr. 101 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 DIVERSE. portă regulatd, protocol» de clasifica-ţiune nu se află nici în o şcolă, testi-moniele pentru cei ce continuă studiul» la şcoli mai înalte se dau numai pe nimerite şi după cum învăţătorul» îşi aduce aminte. Ce privesce localul» de învăţământ» şi provederea aceluia cu rechisitele necesare, inspectorul» de şcole raporteză, că în privinţa acesta lo culă prime îl» ocupă confesiunile românesc!, ca unele, cari au adus» cele mai multe jertfe pentru buna susţinere a şcolelor» lorii. Şiră întregii de şcoli românescl corăspuncjâ-tore planului de învăţământ» s’au rădicată în timpul» mai nou, aşa că omului involuntare i-se impune stimă şi admi-raţiune, când vede : câte de gata este aceste poporă (vorba e de poporule română) a se supune sarcineloră aruncate asupra lui în scopulă acesta (câte 5, 10, 15 fl. da familiă). Acestea suntă cuvintele pe cari le reproduce „Kolozsvâru din raportulă inspectorului respective de şcole privitoră la şcolele românescl. Cu totulă necorăspumjătore şî peste măsură defectuose s’au aflată următorele şcole: Şcola ev. reformată şi şcola gr. cat. din Orosfaia; şcola gr. cat. din Archiudă şi din Budurlău, cari nu suntă nici podite pejosă; şcola gr. cat. din Hărastăşă, în care inspectorulă a aflată viţei, şi nu şcolari; şcola ev. ref. din Filpişulă mică şi cea din Teca, asemenea ev. reform. Nu au şcoli de felin comunităţile confesiunale gr. catolice din Bratfalău Băiţa, Cozma şi Socolă; cea gr. or. din Ida mare; în fine cea ev. reformată din Uilaculă şi Şiopterulă de Câmpiă, în cari învăţământ» nici nu esistă. Limba ungurescă se propune cu mai bună succesă în şcdlele săsescl. Celelalte şcoli ale naţionalităţiloră încă îşi facă datoria loră în privinţa acesta, escep-ţiune facă numai învăţătorii şcolelor» de confesiunea augustină din Ida mare şi Sz. Ludveg si învăţătorii şcoleloră gr. cat. din Orosfaia, Budurlău, Chibulculă şi Ţăgşoru. Yomă reveni. întâmplări diferite. Sinucisă. Tînărule de 24 ani Valton Ede jun., cassaru la gara căii ferate din Cluşiu, s'a împuşcată în casa părinţiloră săi murindă imediată. Sinucisulă suferea de mania, că ar fi persecutată de mai marii săi. Furtu mare. In Aradă a fostă jă-fuită (liua la amet}î galantarulă cassei de bancă şi de schimbă a lui Armin Wall-fisch, care se află în cea mai frecventată stradă. Hoţulă a luată numai monedele nu şi hârtia. Poliţia a arestată ună individă. Cercetările continuă. Evreu pungaş». Cu ocasiunea unui târgfi din Huedină s’a dată de urma u-nui Evreu, care cu ajutorulă narcotinei îşi făcea cu bună succesă hoţiile sale, aşa că individului pe care voia să-lă jă-fuiască de bani, îi da vinarsă cu narco-tină prin care îlă ameţia, îlă despoia a-poi de bani şi o lua la sănătosa. Astfel» se descoperi că a jefuită pe ună individă cu ocasiunea unui târg» din Huedină, der hoţulă putu cu ocasiunea aceea scăpa fără a fi prinsă. La târgul de primăveră din Reghinul» săsescă E-vreulă se încerca să facă din nou asemenea cu ună Română, der a păţit’o. Românulă ce-i dreptă bă» puţină din vinarsulă cu narcotină ce ilă dete Evreul şi atâta ’i fu de ajunsă pentru ca să a-meţescă; când însă Evreulă era acum să-lă despoe de bani, tovarăşii Românului ameţită puseră mâna pe Evreu, care astăzi e pusă la răcore în temniţă. Şedinţele ordinare ale .A-cstdenaiei române în anul» 1888—89 I. Vineri 6/18 Maiu, Şedinţă ordinară publică. 2. Vineri 18/25 Maiu Şedinţă ordinară. 3. Vineri 20 (1 Iunie) Maiu, Şedinţă ordinară. 4. Vineri 27 (8 Iunie, Maiu, Şedinţă ordinară. 5. Vineri 3/15 Iunie, Şedinţă ordinară publică. 6. Vineri 10/22 Iunie, Şedinţă ordinară. 7. Vineri 17/29 Iunie, Şedinţă ordinară. 8. Vineri 24 (6 Iulie), Iunie, Şedinţă ordinară. 9. Vineri 1/13 Iulie, Şedinţă ordinară pu-plică. 10. Vineri 8/20 Iulie, Şedinţă ordinară. Vacanţele de mi dela 15/27 Iulie m la 15/27 Augusta. II. Vineri 19/31 Augustă, Şedinţă ordinară. 12. Vineri 26 (7 Sep-temvre) Augustă, Şedinţă ordinară 13. Vineri 2/14 Septemvre, Şedinţă ordinară publică, 14. Vineri 9/21 Septemvre Şedinţă ordinară. 15. Vineri 16/28 Sept. Şedinţă ordinară. 16. Vineri 23 (5 Oct.) Septemvre, Şedinţă ordinară. 17. Vineri 30 (12 Oct.) Septemvre, Şedinţă ordinară. 18. Vineri 7/19 Octomvre, Şedinţă ordinară publică. 19. Vineri 14/26 Octomvre, Şedinţă ordinară. 20. Vineri 21 (3 Nov.) Octomvre, Şedinţă ordinară. 21. Vineri 28 (9 Nov.) Octomvre Şedinţă ordinară. 22. Vineri 4/16 Noemvre, Şedinţă ordinară publică. 23. Vineri 11/23 Noemvre, Şedinţă ordinară. 24. Vineri 18/30 Noemvre, Şedinţă ordinară. 25. Vineri 25 (7 Dec.) Noemvre. Şedinţă ordinară. 26. Vineri 2/14 Decemvre, Şedinţă ordinară publică, 27. Vineri 9/21 Decemvre, Şedinţă ordinară. 28. Vineri 16/28 Decemvre, Şedinţă ordinară. Vacanţele de UouB septemânl la Nascerea Domnului nostru IsusU ChristostL 29. Vineri 6/18 Ianuarie, Şedinţă ordinară publică. 30. Vineri 13/25 Ian. Şedinţă ordinară. 31. Vineri 20 (1 Febr.) Ianuarie, Şedinţă ordinară. 32. Vineri 27 (8 Febr.) Ianuarie, Şedinţă ordinară. 33 Vineri 3/15 Februarie, Şedinţă ordinară publică. 34. Vineri 10/22 Februarie Şedinţă ordinară. 35. Vineri 17 (IMart.) Februarie, Şedinţă ordinară. 36. Vineri 24 (8 Mart.) Februarie, Şedinţă ordinară. 37. Vineri 3/15 Martie, Şedinţă ordinară publică. Marţi 7/19 Martie 1889 deschiderea Sesiunii generale din anulă 1889. Literatură. „Transilvania^ Nr. 9—10 areurmă-torulă sumară : Academia română. Scole şi internate de fete în România (urmare şi fine). Ioană Popescu: Psichologia empirică. Nunta la Români, studiu istorico-ethnografică comparativă. Procese verbale ale comitetului Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română, luate în şedinţa dela 2 şi 21 Aprilie n. 1888. Altă co-lecţiune de documente adunate de cătră subscrisul» pentru Academia română [Incheere.] Scola superioră de fetiţe din Sibiiu [Continuarea din Nr. 7—8 1887J. „Lumina pentru tOţî,“ revistă pedagogică, sub direcţiunea d-lui Eniu D. Bălteanu, în BucurescI, Calea Moşilor», Nr. 138, costând» abonamentul» 10 lei pe ană şi 5 lei pe jumătate de ană. Nr. 11, anulă III, are cuprinsul» următor»]: înlesniri abonaţilor» buni platnici. Sentinţe economice, filosofice şi pedagogice, E. Bălteanu. Studii asupra literaturii populare, de Do bre Stefănescu. Transfor-mismulă, de D. Ionescu. Doctorul» fără arginţi, de E. B. Cum învăţă G-ertruda copii săi, de E. Bălteanu. Schiţe de istoria pedagogiei, de Ioană Rusu. Credinţe populare, de Ioană St. Negoescu. Napoleon Bonaparte, de Ioană Rusu. Poesii populare din Transilvania, de P. Vancu. Recunoscinţa d-lui I. Popescu din Bârlad». Copilaşii cu inimi oră, de C. Popescu. Descântec» de albeţă, de C. Dimitrescu. Pedagogia, de E. B. O voce din Vâlcea, de E. B. Bibliografiă. Literatură de spirit» şi petreceri. Erate. Corespondenţă. Administraţia şi administratorul» acestei reviste. Gazeta Săteanului, revistă ilustrată, ce apare în R.-Sărată. Nr. 6 dela 20 Aprilie 1888, are următoriulă cuprinsă: Reflecsiunî politice sociale: Ună optimistă. încetarea răscolei ţăraniloră, Să-tuceanulă. Noţiuni asupra falsificaţiuni-loră făinei de grâu, [urmare] — C. Dumi-trescu. Flori sălbatice din România [urmare] Anemonele. Mărgăritarul» seu lă-crămiore. Aspidiulă ghimbosă C. C. D. Forfecele de grădină, C. Cartoful» de Canada C. C. D. Pansele şi verbinele învărgate, Ună amator» de flori. Noua tragă, „Souvenir de Boussuet“ C. C. D. Pământ» pentru cei ce n’au d’ajunsă C. C. Datculescu. Corespondenţa „Gazetei Săteanului u din Lunca: I. Plesnilă. Legenda despre tăiatul» viei: P. P. Con-stanţianu. Mişcarea ţăranilor» din Bol-bocă [MaicănescI] jud. R.-Sărattt: Reporteră. Din localitate: X. Buletinul» Comercial». Miscellanea. Un» econom» român». Mai multe gravuri negre şi colorate. Ambasadorii muşcată de câne. Se scie că prin oraşele turcescl cânii 4ac» întinşi pe tote stradele. Aceşti câni sunt» pre leneşi ca să’şî dea osteneala de a muşca pe cineva; cu tote astea ambasadorul» rus» din Constantinopol» a păţit’o într’o di. Pe când mergea pe stradă, dus» pe gânduri, el» călca pe unul» din cânii tolăniţi în drum»; cânele eşi din liniştea’i fatalistă şi încolţi de pulpă pe d. ambasador». Se dice că cânele cu-nosce pe omul» cu gânduri rele ! Literatura în Germania în anulă 1887. In anul» 1887 apărură în Germania 15,972 producte literare, cu 281 mai puţine ca în 1886. Dintre aceste producte literare 2063 se ocupă cu gimnastica; 1456 cu teologia; 1402 cu literatura estetică: 1369 cu|iurispmdenţa, politica, statistica, comu-nicaţiunea; 1082 cu higiena; 867 cu sci-inţele naturale, chemia şi farmacia; 729 cu literatura poporală; 725 cu comerciul» şi industria; 722 cu istoria, biografia etc., 648 cu stenografia; 585 cu limbile nouă şi literatura germană veche, 585 cu scrieri clasice orientale; 464 cu scrieri pentru tinerime. Ciirsultt pieţei Draşovii din 17 Maiu st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 8.56 Vând. 8.58 Argint» românesc» . n 8.50 P 8.54 Napoleon-d’orI . . . ii 10.02 11 10.06 Lire turcescl . . . V 11.32 n 11.37 Imperiali n 10.32 11 10.37 GalbinI ii 5.89 11 5.92 Scris. fonc. „Albina“60/0 ii 101.— 11 « t> n 5% ii 98.— li 98.50 Ruble rusescl . . . 103.- 104.— Dis contul» .... «V*- -8°/0 pe an». Cursul» la bursa de Viena Editor» şi Redactor» responsabil»: Or. Aurel Mureşianu. din 18 Maiu st. n. 1888. Renta de aură 4°/0....................96.60 Renta de hârtiă5°/0...................85.40 împrumutul» căilor» ferate ungare . 150.50 Amortisarea datoriei căilor» ferate de ost» ungare (1-ma emisiune) . . 94.80 Amortisarea datoriei căilor» ferate de ost» ungare (2-a emisiune) . . 126.— Amortisarea datoriei căilor» terate de ost» ungare (3-a emisiune) . . 114.50 Galbeni împărătesc! .................. 5.95 Napoleon-d’orI....................... 10.05 Bonuri rurale ungare...............105.— Bonuri cu clasa de sortare .... 104.70 Bonuri rurale Banat»-Timiş» . . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare . . . . . 104.25 Bonuri rurale Transilvane .... 104.— Bonuri croato-slavone..............105.— Despăgubirea pentru dijma de vin» unguresc».........................98.75 împrumutul» cu premiul» urguresc» 121.60 Acţiunile băncei de credit» ungur. . 279.25 Acţiunile băncei de credit» austr. . 277.75 Renta de hârtiă austriacă .... 78.40 Renta de argint» austriac» .... 80.30 Renta de aur» austriacă..............104.50 LosurI din 1860 133.60 Acţiunile băncei austro-ungare . . . 872.— Mărci 100 împ. germane............... 62.75 ( ^ Londra 10 Livres sterlinge .... 126.90 Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedmului........................126.90 cercuri nobile, înalte, şi sunt» seriose şi necopilărescl. „Mortea aşa este de uşoră, aşa de bine mă simţesc» în faţa eiu, cjicea adesea. După aceea: „Aşa de mult întâr4ie; ajută’ml, dă’ml ceva Emilio, ca ea să vină mai degrabă^. Când îl» cerceta consiliarul» Ludovic, Lenau cânta cu viora de minune. Ludovic nu se putea mira în destul» de el». Privi la nenorocitul» poet» plângând» şi a 4is», că îşi aduce aminte de Tasso... Mai târ4iu erăşî cjise Lenau: „Emilio, adu’mî ceva ca să mă sfârşesc» mai degrabă. Vieţa mea e o nebuniă“, 4icea el». „Ce-am cultivat» !.. Numai câteva poesii frumose am scris»“. 19 Octomvre. „Medicii s'au consultat» să-i facă o tăiătură în o arteră. Niembsch se bucură când îşi vă4u sângele svecnind», cum (Jicea elu: „ca un» isvor» din Alpl“. — „Ore nu este acesta sânge deplin» sănătos» ?a întrebă pe bărbierul» său, care’i răspunse : „D$ysânge deplin» sănătos» se vede a fi, numai cât» pare că este al» unui cerb» prigonit»a. Răspunsul» acesta îi plăcu tare lui Lenau. „Căci prigonit» cerb» sunt eu“, îi replică, şi tot-deuna poftia dela chirurgul» său, ca să descrie fiitorei sale socre acestă operaşi . ţiune. împrejurarea, că sângele său era sănătos» îi dete nouă speranţă, nou cu-ragiu pentru căsătoriâ. Şi acum continuă mai departe a ţese în creerii săi bolnavi planuri uriaşe de viitor». „Cum pote ave omul» idei aşa de simpleu, 4ise referitor» la întâmplările de erf. „Erî eram de părerea, că Emilia îmi dă accid-clor-hidrycu. După prân4» a cântat» cu vio-lina forte frumos». 20 Octomvre. Noptea ml-a fost» suportabilă, avisâ pe camerieră, der totuşi pe la 4 ore a început» furtuna. Dimineţa pe la 7 ore bolnavul» ceru un» pahar» de apă dela servitorul» consiliarului, der Niembsch pănă când privia la împlinirea acestei rugări, sări pe terestră desbrăcat» şi începu a striga de-alungul» stradei Frie-derich : „Revoluţiă ! Libertate ! Ajutor ! Foc».“ Să 4ice că incidentul» acesta era grozav». Era mâhnit» asupra Şvabilor». Servitorul» Leo ml-a spus» lucruri înfricoşate despre el». Ml-a spus» c’a început» a-i număra nasturii vestmântului său şi striga : „Isuse ! Mărie ! Nebun», nebun» ! Nici nu sciu unde mă aflu." 22 Octomvre. „Când Leo veni a4l-dimineţă dela pă4it» îmi spuse că noptea trecută i-a fost» forte grea bolnavului şi că acuşi acuşi se înfuriă. Lăsaţi-me să men/u în resboiu,u striga adesea. Doria în continuu să călătoresc». Medicul» decise a-ltt transporta în Winnenthal pe când consângenii lui îl» rugau să-1» lase să moră aici. însuşi Lenau se opuse călătoriei der în urmă fu constrîns» să mergă de sîlă. Când v»4ură înaintea lor» orăşelul», îi spuse Pfitzer, că elfi are să fiă dus» acolo. Numirea oraşului n’a făcut» asupra lui nici o impresiune. La descălecare se plânse lui Zeller de modul» cum a fost» tractat» arătându’i în palme nesce rane ce nu erau ci numai i-se păreau lui a fi, der medicul» îi răspunse că Lenau este vina la tote şi că dincontră el» a tractat» rău cu ei, înjurând» omenii pe drum». La acestea Lenau tăcu ruşinându-se. Când peste nopte sdrobi jalusia unei ferestre îşi strivi un» deget». Zeller chiămâ numai decât» un» chirurg» ca să’i lege rana. Aşa se vede că acesta i-a că4utft bine amicului nostru, căci să linişti. Când îl» conduseră în odăiţa lui, sângele său făcu o circulare repentină în sus» şi în jos» prin capul» său şi 4ise câ lui nu’i place nici nu vrea să rămână aici, der medicul» îi răspunse că nu mai pote fi vorbă de voinţa lui, căci fiind» vindecarea lucrul» principal», trebue să fiă ascultător», fiindcă el» e smintit» de minte, pote însă să mergă prin grădină la preumblare. Niembsch primi propunerea, er când întrâ în grădină şi respira aerul» curat», şi vă4» cerul» senin», 4ise; ne frumos».u După ce merse în odaiă erăşî, se culcă şi durmi cam un» pătrar» de oră, dup’aceea merse erăşî în grădină. Zeller l’a aflat» mai puţin» bolnav» astă4î, ca erî şi începu a nutri mai multă speranţă în el». In odăiţa lui tote mobilele sunt» întărite de păreţi şi de podinl pănă chiar şi patul» din mijlocul» casei. Priveliştea ce’i oferea pădurea şi câmpul» în pompa lor» de toinnă îi era forte bine venită. Castelul» în interiorul» căruia se află institutul» alienaţilor», e ceva măreţ». In curte este o fântână colosală. Zeller a închiriat» o odaiă separată pentru Emilia, de-o frumseţă uimitore, aici va şedea Niembsch decă i-se va face mai bine. (Va urma.) Nr. 101. GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 „L’AIGLE“ Societate francesă pentru asigurare pe vieţă, Parisu. Înfiinţată 1873. Capitalulu societăţii.......................frc! 12,000.000 Fondulu de asigurare la 81 Dec. 1886 . . „ 21,200,000 Starea asigurăriloru la 31 Dec. 1886 . . „ 67,500,000 Cu c. r. decretu ddto 31 Augustă 1885 s’a concesu societăţii activitatea sa în Austro-Ungaria şi la 18 Ianuariu 1886 ’şî-aproto-colatfi firma în Budapesta. Asemenea a depusă societatea în Viena şi Budapesta câte fi. 110,000 prin urmare la olaltă fi. 220,000 dreptă cauţiune. Direcţiunea pentru Ungaria 6i,s-2 Budapesta Teresienring No. 3. Nr. 41—1888 Senatulu scolasticii. „ CONCURŞI! pentru ocuparea staţiunei docenţiale din parochia gr. cath. Romuli din vicariatulu Rodnei, carea devenise vacantă, cu soluţiune anuală de 200 fi. v. a., cuartiru provecjutQ. cu edificie economice, lemne focali gratis şi grădina şcolei în folosinţa învăţătorului. Doritorii de a dobendi acestă staţiune au de a’şî aşterne rugă-rile loru provă4u^e documentele de cualificaţiune docenţiale la senatulă scolasticii conf. gr. cath. din Romuli, posta ultimă Năsăudu, până în 10 Iunie 1888. Din şedinţa senatului scolastică conf. gr. cath. ţinută în 29 Aprilie 1888. Paula Chita, 60.8—2 preşedintele senatului scolastică. Sosirea si plecarea treirilora si posteloro la Braşovn. I. Plecare.*! trenuriloru: I. Dela Braşovă la Pesta: Trenulă de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera. Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minută dimineţa. 2. Dela Braşovu la Bucuresci: Trenulu mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecjl. II. Sosirea trenuriloru: I. Dela Pesta la Braşovu: Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amecjl. Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Dela Bucuresci la Braşovâ: Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amecjl. A. Plecarea posteloru: a) b) c) d) 0 Dela Braşovă la Răşnovă-Zârnesci-Brană: 12 ore 30 m. după amecjl. „ „ „ Zizinu: 4 ore după amecjl. „ „ în Secuime [S. GeorgI]: 1 oră 30 minute noptea. „ „ la Făgăraş a: 4 ore dimineţa. „ „ la Sâcelc: 4 ore dimineţa. B. Sosirea posteloru: a) Dela Reşnovă-Zerneseî-Branu la Braşovă: 10 ore înainte de amedl. b) „ Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m. c) Din Săcuime la Braşovă: 6 ore sera. d) „ Fâgăraşu la Braşovu: 2 ore dimineţa. c) „ Să rele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera. «i— Se deschide abonamentu pre anulu 1888 la AMICULU FAMILIEI, ipiară beletristică şi enciclopedicu-literaru — cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 cji a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturora indiviejiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi., pentru România şi străină-d tate 10 franci —lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. preotulO romănu. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2V> — 37*2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-. traţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serba-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebrall, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară.— Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregii e 4 fi.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. Golectanţii primescu gratisG totu alţi patrulea esemplară. Numeri de proba se trimit u gratis ii ori-cui cere. PT A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. *08 Totă de aci se mai potti procura şi următorele cărţi din editura propriă: Apologie. Discusiunl filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite si rectificate de Dr. Gre-goriu Sil aşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lin Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr. Renascerea limbei românesc!în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi. Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste anu, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care serbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută si modul cum s’a stabilită respectiva sârbătore. Preţulă e 2 fi. Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr. Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr. Idealulu perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Opera unui omQ de bine. Novelă originală. — Continuarea novelei: Idea-lulâ pierdutQ de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulu 10 cr. CodreanQ craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Ultimuld Sichastru. Tradiţiime de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Elfi trebue se se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. P. Negruţă. Preţulă 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă (.Mi: din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr. Numeri! 76 şi 77. Naraţiune istorică după "Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr. Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Petulantuld. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr. Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de auru. Studiu archeologic de D. 0. Olinescu. Preţulă 20 cr. Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, UI, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fi. — câte una deosebi 30 cr. Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amu-I sânte. Preţulă 30 cr. Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemi ă. Preţulă 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. îndreptării teoreticii şi practică pentru învăţămentulu intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandialî), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulu 15. Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30. Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fi. Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprincjendă composiţiuni de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa cu multă folosă de cătră preoţi, învS-tători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fi. 10 cr.’ Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparanejî. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr. Cele mai eftlne cărţi de rugăciuni: Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesc! forte frumosă ilustrată. Preţulu unui esemplară broşurată e 40 cr., legatu 50 cr., legată în pânză 60 cr., legatu mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fi., în legătură de luxă 1.50—2.50 Miculu mărgăritarul sufletescfi. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., —legatu 22 cr., legată în pân4ă 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântăr! pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50—3 fior.; 100=5 fi. Visulil Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-cjeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedatu franco e 10 cr., 50 esemplşţre 3 fi., 100 esemplare 5 fi. v. a. Epistolia D. N. Isusu Christosu. Preţulă unui esemplară legată şi spedatu franco e 15 cr. Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.