rjfetâu», AăffiiBisîrannisa Tipegiana: SRAŞDVO, piaţa mare Nr 22. Scrisori neiran. !‘.:e nu se pri-mfescu, Manus .s.p' tj nu se re-trirai ii! Birciirils de auuaiu. Braţovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescuîn Viena: .„uaolfjlox.se. HitustnsUtn & Yoffler i’ilt» Maus). Ut inrich Schaltk, Alois Iii rudi, M.Dakes, A.Opptlik,J. Dan-•kberg; în Budapesta: A- V.Gold-‘fiter. Anton Ahtei, Kckxti in Birnat; , Franfcfurt: G.L.Duube; înHam-burQ : A. Steimr. Preţulu inserţiunilortt: o seria parmondu pe o coldnă 6 er. si 30 cr. timbru penvru o publicare. Publicări mai dese după tavită si învoieli. F.eclame pe pagina lil-a o seria 10 or. v. a. său W) bani. ANULtr LI. „G&zetiV.iege t» fte-care (ţi. Abona mente pentru Austro-Ungaiia Pe unu anu 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei lunî'3 fl. Pentru România şi străinătate: Pe unu anu 40 n-anci, pe şese iunî 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentul! pentru Braşorn: laadministraţiune, piaţamaro Nr. 22, etagiulu I.: pe unu anu 10 fl., pe şăse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulu în casă: Pe unu anu 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplarft o cr. v. a. său 15 bani. Atâtil abonamentele câtu şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 100. BraşovtL, Vineri, 6 (18) Maiu 1888. Braşovfl, 5 Maiu st. v. 1888. Piarulil german dinlocu „Kron-stâdter Zeitung* susţinuse într’u-nulu din articulii sSi, că in lupta contra magiiiarisărei esistă o solidaritate de interese între Saşi şi români. „Kolozsvar44 vrendu să nege acesta, s’a încinsă o polemică -între ambele foi. „Kronstâdter Zeitung14 de Sâmbătă răspunc[endu foiei maghiare guvernamentale din Cluşin scrie între altele: ..„O mai mare consonanţă între părerile si nisuinţele politice ale poporului şi ale conducătorii oră şi a presei sale, ca ceea ce o afli tocmai la poporală săsescă şi românescă, nu esistă la nici unu altă poporă pe lume. In senulă poporului săsescă ca şi a celui românescă e-sistă adî şi deja de mulţi ani numai o singură partidă. Precum cu forte puţine escepţiunl individuale întregulă poporă săsescă se ţine de partida naţională săsescă, aşa se ţine şi întregulă poporă românescă de partida naţională română. Amândouă partidele au o organisaţiune strînsă şi conducătorii de partidă au e-şită din libera alegere a întregului poporă. Pretutindeni au tostă aleşi acei bărbaţi, cari posedă cea mai mare încredere a poporului, a eăroră vederi politice cunoscute au corespunsă pe deplină vederilorfi şi nisuinţeloră poporului. Foile săsesel şi românescl politice suntă tote foi de partidă. „Siebenb. deutseh. Tageblattw şi „Kronstădter Zeitungu au fostă declarate apriată ca organe ale ■partidei.u „Cumcă redactorii foiloră săsesel şi românesc! nu suntă — cum mereu vo-iescă să facă se credă pe cetitorii loră foile maghiare — ultraiştl şi agitatori, cari aţîţă poporală în contra Maghiari-loră, ci bărbaţi de încredere, cari esprimă tidelă părerile lui, dovedesce între altele faptulă, că redactorii cjiareioră „Kronstădter Zeitungu şi „Gazeta Transilvaniei “ suntă liberă aleşii conducători ai partidei naţionale săsesc!, respective aipar-tidei naţionale române din Ţera Bârsei.a „Noi amă accentuată deja destulă de desă acestă deplină conglăsuire a poporului săsescă şi românescă cu conducătorii săi şi cu pressa loră şi amă dovedit; o. Sperăm ă că de astădată nu numai „Kolozsvar4*, ci şi celelalte foi maghiare îşi voră însemna odată pentru totdeuna acestă faptă şi voră înceta în cele din urmă cu flecăriile despre deosebirea între vederile politice ale poporului săsescă şi română şi între conducătorii şi (iiariştii loră. Decă der acestă poveste prostii s’ar mai ivi încă şi în viitoră în colonele foiloră maghiare, nu va mai li o amăgire propriă, cum pote ar h putută trece pănă acuma, ci o amăgire intenţionată a cetitoriloră foiloră maghiare seu, decă nu, o nouă dovadă, că acele foi maghiare nu suntă nicidecum informate asupra raporturiloră săsesel si românescl, despre cari scriu, deorece nu Ie cUnoscă nici din propria intuiţiune, nici nu şi-au dată vre-odată măcară silinţa de a lua la cunoscinţă părerile pressei săsesel şi românescl4*. „Kolozsvar" negă acum, că între Saşi şi Români esistă o comunitate de interese. Elă caracteriseză nisuinţele Saşiloră şi Româniloră nimerită, când dice, că scopulă principală ală celoră din urmă este desfacerea uniunei Transilvaniei cu Ungaria, pe când scopulă Saşiloră nu este şi nu pote fi niciodată slăbirea ori chiar nimicirea statului ungară. Acesta este forte esactă, deşi stă în directă contra(|icere cu învinuirea duşmăniei contra statului, făcută de mii de ori si de cătră ,,Kolozsvâr.u Der şi o autonomiă mai mare a Transilvaniei între marginele statului ungară, cum se nisuescă Românii a-o dobândi, nu ar fi nicidecum identică cu-o slăbire seu chiar cu-o nimicire a statului ungară. Este adevărată că noi Saşii ne-amă împăcată cu faptulă uniunei, deşi elă a avută ca urmare distrugerea eonstituţiunei nostre municipale garantată prin lege; şi amă încetată de a mai lupta în contra ei, îndată ce a fostă legală esecutată. D4x noi de sigură că nu amă întîmpina în modă nesimpatică Gestiunea fnzestr?^ Transilvaniei cu o mai inonomiă decă ea s’ar pune vre-odu»â ordinea (filei. In acestă cestiune nu esistă der nici contrarietate nici comunitate de interese între Români şi Saşl.u „O neîndoiosă şi de totă însemnată comuniune de interese esistă însă între Saşi şi Români în cestiunea limbei, pe care articululă lui „Kolozsvar44 n’a atins’o cu nici ună cuvântă. In acestă cestiune interesele nostre sunt cu totulă identice. Saşii şi Românii se luptă în modă egală cu încordarea tuturoră puteriloră loră pentru egala îndreptăţire a limbei, pentru apărarea limbei loră materne în contra nisuinţeloră de maghiarisare ale guvernului ungurescă şi ale societăţii ungurescl. Şi acesta amă espus’o destulă de desă. Silinţa ce şl-o dă der „Kolozsvar44 spre a împinge întrega cestiuue a comuniunei de interese pe ună altă teremă este zadarnică. 44 Nu mai trebue se asiguram!!, că cestiunile ce le atinge aici foia germană din Braşovu suntu de celu mai mare interesă şi de cea mai mare importanţă pentru vii-torele raporturi dintre Saşi şi Români. Accentuarea comuniunei de interese Intre cele două naţionalităţi nemaghiare ale Transilvaniei, fia ea mărginită deocamdată şi numai la cestiunea apărării dreptului de limbă în potriva nisuinţeloră de maghiarisare, este în momentele actuale de o deosebită valdre, pentru că ne dovedesce, că compatrioţii noştri Saşi au începută a se convinge, că cu sistemulă de isolare, ce l’au practicată acum de douecjecî de ani în viaţa politică, nu mai merge. Nu o singură dată ni s’a oferită ooasiunea a combate cu totă puterea convicţiune] nostre acesta nenaturala isolare politică a Sasi-loră. Ea a avută nu numai pentru dânşii, ci pentru totă Ardea-lulă urmări destulă de triste, decâtă ca se nu pună pe gânduri pe 6-menii cu judecata matura politică. Esistă, şi în împrejurările de faţă trebue se esiste, o solidaritate de interese între Români şi Saşi, căci se tracteză şi pentru unii şi pentru alţii nu mai puţină decâtă de limba şi cultura loră, de esistenţa loră naţională. Noi totdeuna amă susţinută a-cesta în modă hotărîtu şi decă Saşii vină şi-o mărturisesc!! şi ei acum mai multă ca vreodată, se nasce întrebarea, că ore este de ajunsă ca comuniunea de interese se se accentueze numai în foile române şi săsesc!, orî' este necesară ca ea se se şi manifeste prin fapte, şi nu numai prin fapte de isolata apărare, ci printr’o comună şi bine chibsuită procedere spre comună apărare în contra atacuriloră combinate ale adversariloră dela putere ? Acesta importantă întrebate ar trebui să se discute în specială cu totă seriositatea, ce-o pretinde însemnătatea ei. Tractatulu de comerţu cu România. Cu ocasia discuţiunei bugetului ministeriului de comerţă în camera deputaţii oră din Viena, mi-nistrulă de comerţă constată ca tractările pentru încheiarea unui tractată de comerţă cu România n’au înaintată; der se pote spera a se face mai uşoră terenulă ne-gociăriloră şi a se găsi cheia unui modufi vivendi, în urma chimbării de cabinetă ce s’a făcută în Bu-curescî. Acestă schimbare, efise ministrulă, permite să se aştepte restabilirea continuităţei de vederi economice între cele două guverne. „Câtă pentru noi, adaugă ministrulă, menţinemă acestă continuitate, căci nu putemă dori a merge în potriva comerciului nostru. Cu tote astea, suntă voci cari spună, că interesulă nostru de a încheia ună tractată de-cresce; cu câtă starea actuală de lucruri se prelungesce44. „Unirea4*, luândă nota despre vorbele ministrului, cfice că din ele se conchide, cumca reînceperea tractăriloră ar fi apropiată şi că ministrulă austriacă speră, să încheiă convenţia în sensă mai potrivită vederiloră austro-ungare. „Unirea44 atrage atenţiunea asupra vorbeloru ministrului austriacă, cjicendă ca Românii trebne să se pună pe lucru în ţeră, se studieze seriosă, ca să nu comită vr’o gre-şală când ar fi să se ’ncheiă con-venţiunea. Nu-i vorba, o înţelegere ar fi în totă casulă de dorită. Situaţiunea în Serbia. Cetimă în „ L ’ Independance belge44: Dela căderea cabinetului GruicI, a-gitaţiunea în Serbia n’a încetată unu mi-nută. Totă lumea, chiar omenii politici cei mai moderaţi, acusă pe faţă diplomaţia austro-ungară, că a lucrată pentru schimbarea cabinetului din urmă. Punerea în retragere a generalului GruicI a făcută să crescă şi mai multă iritaţiunea patrio -ţiloră şerbi în contra amestecului Austriei în afacerile interiore ale tânărului regată. Dela punerea în retragere a generalului GruicI, regele Milană n’a mai eşită din paiaţă; se 4ice că, cu totă poliţia d-lui Cristicî, se teme că, decă s’ar arăta, i s’ar face demonstraţiuni ostile. Mai cu semă printre studenţii dela universitatea din Belgradă agitaţiunea este la culme. Rectorulu a trebuită se con- jure pe tinerii studenţi d’a se absţine dela orl-ce demonstraţiune periculosă. Se vorbesce asemenea din nou de „Omladina.**Sub acestă nume se înţelege dela 1848 o societate secretă, din care face parte totă tinerimea slavă, totă tinerimea care se înflăcăreză de idea re-constituirei vechiului regată sârbă. Pănă adî „Omladina“ are numărase ramifica-ţiunl în Serbia, în vechile provincii sârbe cari se află încă supuse Turciei, în Bosnia, în Erţegovina şi în celelalte provincii ale Austro-Ungariei, locuite de Slavi. Se crede că cei doi diariştl sârbi IvanicI şi PetrovicI, arestaţi acum în urmă, celă dântâiu la Constantinopolă după cererea ambasadei austriace, şi celă de ală doilea la Semlină de poliţia ungară, facă parte din „Omladină.4* De la arestarea loră, adecă de aprope două luni nu s’a mai aucfitu vorbindă de ei. Câtă pentru d-lă Cristicî, densulă ia disposiţiunl poliţienesc! dintre cele mai rigurose faţă cu alegerile ce se pre-gătescă pe o scară forte întinsă. Am vorbită deja de circulara sa cătră prefecţi. Acum a adresată o nouă circulară cătră tote birourile telegrafului din Serbia, ordonându-le d’a nu espedia nici o telegramă ostilă guvernului. Ast-felă, nu se pote sci .decâtă numai prin scrisori ceia ce se petrece în ţeră. In acestă privinţă a circulată sgomotulă că o mişcare insurecţională ar fi isbuc-nită printre trupele sârbesc! la Alexinaţă şi la Nişă. Este de notată că aceste două oraşe suntă situate în acea parte, unde în 1883 isbucni insurecţiunea dela Timok, şi pe care d-1 Cristicî, acum din nou la putere, a înăbuşit’o printr’o mare vărsare de sânge. De atunci locuitorii din Alexinaţă şi din Nişă, ca şi popora-ţiunea rurală din acea parte, suntă animaţi de simţiminte cu totulă ostile în contra preşedintelui actuală ală consiliului. Nu este deci nici o îndoelă că au să isbucnescă turburărî în acea parte. Câtă pentru disolvarea Scupcinei, pare că guvemulă stă încă nehotărîtă pentru a o face imediată. Se (fice că d. Cristicî n’o va face decâtă după sesiunea de tomnă. Preşedintele consiliului va întrebuinţa acestă lungă interyală pentru a pregăti teremulă electorală, ceea ce dovedesce, că se sciă, că este nepopulară şi că situaţiunea sa nu este asigurată. SOIRILE PILEI. Astă(jl, Joi, la orele 3 d. a. s’au întrunită comisiunile din comitatulă Făgăraşului, al Ternavei mari, al Odorheiului şi al Treiscaunelor şi probabil şi din ală Sibiiului sub presidiulă comitelui supremă conte Bethlen, spre a se sfătui în privinţa proiectului de regulare a Oltului. Precum aucjimă, nu suntă toţi învoiţi cu acestă regulare. * !jS * Ministrulă ungurescă de comerţă a ordonată visitarea tuturoră teritorieloră plantate cu vii. Unde se va constata esistenţa filoxerei, se va raporta ministeriului spre a se lua măsurile de lipsă. * * * Ministrulă ungurescă de justiţiă a ordonată tuturoră judecătoriloră de cercă ca, întru câtă nu esistă edificii administrative, personele care au se fiă arestate pentru contravenţium de taxe şi timbre, la cererea organeloră financiare trebue să fiă primite în închisorile judecătoriiloru de cercă. * * 4: Nr. 100 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 Aflămă că directorulii superiorii de studii Elischer, ca representantă ală regimului, a începută, a(}I Joi, inspecţiunea sa la gimnasiulă si la şcola reală română din locă. Inspecţia va dura trei cfile. * * * După o ordinaţiune a ministrului de justiţiă, venitele abatorieloră (edificieloru unde se taiă vitele) nu cadă sub darea de venită cl. 8, dedrece institutele acestea rădicate de oraşe şi comune au a servi scopuriloră sanitare şi din acestă motivă suntă scutite de dare. * Suntă numiţi locotenenţi la honvedî: sublocotenenţii Petru Boeră şi Ionă Puşcaşii. * * * In comitatulă duşului s’au încassată în luna lui Aprilie 91,353 fi. în darea directă şi au rămasă restanţă 507,965 fl.; er în darea militară s’au încasată 4582 fi. şi au rămasă restanţă 43,664 fl. * £ In Elisabetopole, comit. Ternavei mici, e de ocupată postulă de magistru poştală cu 1110 fl. lefă anuală, 155 fl. cheltuelî de cancelaria, 96 fl. cheltuelî de îmânare, 40 fl. cheltuelî de reparare a căruţeloră poştei şi ună pauşală de espedare ce se va hotărî ulterioră. Petiţiile se adresâză la direcţiunea poşteloră în Sibiiu. * * * Unu esemplu de volniciţi fşpănescâ ne dă următorulă casă. Comuna orăşe-nescă Pojnnu a ţinută la 7 Maiu n. adunare generală. La ordinea dilei era pro-vocaţiunea ministrului de interne de a plăti comuna 5000 fl., cheltuelile bra-chiale din 1882 pricinuite de reprimarea turburăriloră antisemite. Deorece comuna a făcută înzadară toţi paşii necesari, ca să fiă scutită de plata acestei sume, Ma-gistratulă presentâ adunării generale, la propunerea protofiscalului, (moţiunea d’a depune suma amintită la tribunală şi a intenta erarului procesă de provocare. Representanţa aprobă propunerea, der fişpanulă, oprindă votarea sub pretextă că propunerea e ilegală, disolvâ adunarea. * * * Sâmbătă în 7 (19) Maiu la orele 5 după ameefă, va fi împuşcare de plăcere arangiată de corpulu oficerescă din loc fi în casa de dare la semnă de sub Tâmpa. Suntă invitate la acestă petrecere tote personele cari au fostă invitate şi la seratele de danţă arangiate în timpulă ernei totă de corpulu oficerescă de aci. * * Pentru sărbătorile Rusaliiloră catolice, se dau din tote staţiunile căiloru | ferate ungare bilete de ducere şintorcere pentru cl. 2 şi 3 pănă la Budapesta, cu reducere de 5O°/0. Biletele suntă valabile pentru 10 dile. Operă în Braşovu. („Nachtlager in Granada“ operă de Konradin Kreutzer, esecutată de reuniunea de cântări germană din locu.) Acestă operă, pe care amă anunţat’o la timpulă său şi despre alu căreia suc-cesă, la prima representaţiă de Sâmbăta trecută, am făcută amintire, s’a dată pănă acuma de trei ori, mai în urmă Marţi în 15 1. c. In tote trei serile sala teatrului a fostă plină de auditori. Opera „Nachtlager“ este renumită în ce privesce frumosa ei musică plină de armoniă şi de melodii gingaşe, ce pătrundă la inima omului. Esecutarea ei din partea orchestrei orăşenesc!, a mem-briloră reuniunei de cântări germane de aici şi a corului de dame, precum am disă, n’a lăsată nimică de dorită. Atâtă în ouvertură precum şi în totă decursulă actului primă şi ală doilea es-celenta musică dirigiată de d-lă Brand-ner a dată o nouă dovadă, că pote sta alături cu musicele cele mai bune din oraşele capitale. Câtă pentru cântăreţi, ei s’au silită din răsputeri de a satisface roluriloră loră destulă de grele. D-şora Hiemesch, ca G-abriela, a cântată forte bine. Ea scie să-şi moduleze vocea cu uşurătate şi mai alesă în duetulă şi cvintetulă din actulă întâiu a secerată aplausele publicului. D-lă Orendi, ca amantulă Gabrie-lei, nl-a presentată ună tenoră, care a fostă la loculă său, cântândă cu multă esactitate şi pricepere. D-lă Ernst Hintz, ca venătoră, cu figura s’a bărbătescă, cu joculă său dibaciu şi cu modulaţiunea escelentă a vocii sale, a făcută cea mai plăcută impresiune asupra auditoriloră, cari l’au şi distinsă cu numerose aplause. Forte bravă au cântată în rolurile mai mici şi domnii Stcnncr, Zillich şi Pinkert, Corurile au fostă de minune. Era o adevărată plăcere a le asculta şi costumele frumose ale dameloră nu puţină au contribuită la bunulă efectă ală în-tregei representaţiunî. Orchestra a sprijinită puternică pe cântăreţi şi corulă de bărbaţi şi dame şi astfelă s’a produsă ună ansamblu ca si care arare-ori se ivesce la produc-ţiunile arangiate de diletanţi. Merită totă recunoscinţa pentru bunulă succesă ală operei dirigentulă orchestrei şi ală corului d. Brandner şi celălaltă dirigentă ală corului reuniunei, d. Frank, apoi re-gisorulă d. profesoră Romer. Opera acesta se va mai representa astădî, Joi sera, şi mâne, Vineri în 18 1. c., totă în sala teatrului din cetate. La representaţiunile aceste: din urmă se vendă şi locuri ultime cu 30 cr. Industria de casă. II. Partea economică. (Urmare şi fine.) Favorurile ocupaţiunei copiiloră din poporă lipsiţi de supraveghere părintescă de asemenea suntă forte multe şi ponderase. îmi permită a aminti aici pe scurtă unele: Ocupându-se astfelă de copii cu lucrări plăcute, atrăgătore şi totodată folositore, se micşoreză vaga-bundagiulă de pe strade, se împuţineză răsfăţurile mişeliile şi faptele imorale, cari incomodeză şi scandaliseză mai la totă pasulă pe publiculă trecătoră, ba ce e mai multă, deprinde pe astfelă de copii la activitate, făcendu-i să uite răutăţile, de cari erau capabili în timpă de neocupaţiune şi astfelă îşi voră însuşi şi ună isvoră de câştigă pentru vieţă. Pe basa motiveloră înşirate mai susă îmi iau deci voiă a espune deosebitei atenţiuni a M. Onoratului comitetă şi si-nodă parochială următorele propuneri: a) M. Onoratulă comitetă şi sinodă parochială se binevoiescă a stărui, ca chiar cu începutulă anului scol. viitoră să se introducă lucrulă de mână [industria poporală] în scolele nostre elementare. b] M. Onor. Comitetă şi sinodă parochială să binevoiescă a institui în permanenţă ună cursă [asilă] specială de lăcru pentru băeţii lipsiţi de suprave-ghiare pâţ-intescă şi pentru adulţi. '^ÎTlSfiT. \etiunea în şcolă va fi dată de învăţători^ 'apă ce se voră face paşii necesari, 'Ca Aceştia să îşi însuşiască mai întâiu înşişi acele cunoscinţe. Unu plană anumită se va face la timpulă seu. La pregătirea unui plană specială pentru cursulă de copii, lipsiţi de supraveghere şi pentru adulţi se voră lua ca punctă de mânecare normele asile-loră de băieţi din Lipsea, cari suntă publicate în anumite raporturi. Dupăce dispunemă de unele unelte, cari suntă deja procurate pentru cursurile precedente, spese se voră face pentru mate-rialulu de lucrată, pentru încălclitulă şi luminatulă şcolei ş. a. In fine, după micile prestaţiunl, făcute în anulă trecută şi în anulă pre-sentă în direcţiunea lăţirii industriei de casă la poporală nostru de aici, credă a fi satisfăcută angagiamentului, ce ml-lă luai asupră-mî prin representaţiunea mea de dto Braşovu 15 [27] Februarie 1887, adresată Multă Onoratului Sinodu parochială ală acestei s-te biserici, rămâ-nândă la buna apreciare a M. Onoratului comitetă şi Sinodă parochială pentru viitoră disposiţiile desfăşurate mai susă. In urma acesta îmi iau voiă cu acestă ocasiune a da viă espresiune deosebitei mele satisfacţiunî şi mulţămite pentru încrederea, cu câre am fostă dăruită prin aplacidarea modesteloră mele FOILETONUL ti „GAZ. TRANSA _ 12 Din vieţa şi scrierile lui ZLSTicola/u. Lenau. După, isvore străine. VIII. Pe timpulă acesta cade şi a doua călătoriă a lui în Frankfurt şi încă spre a face logodna cu tînăra damă. Mai nainte de tote se cugeta cum să-şi adune ună capitală, fiă câtă de mică, pe care elă şi următorii săi se se potă rădima, 4000 fl. suma de care putea fi asigurată, îi era pre puţină; credea ce e dreptă că fii-torea soţiă va întregi suma recerută pentru susţinerea familiei, der totuşi nu era pe deplină sigură. După ce încheia in Stuttgart ună contractă cu Cotta, în virtutea căruia] elă în schimb pentru vinderea operiloră sale căpăta 20,000 fl., merse la Frankfurt. Din timpulă câtă a petrecută elă acolo numai atâta scimă, câtă ne îm-părtăsesce Evers, celebrulă musicantă si amiculă lui Lenau. (Evers l’a privită o-dată din ferestră chiar când Lenau era în colţulă stradei. Faţa lui strălucea de bucuriă, aşa încâtă lui Evers i-se păru unu lucru cu totulă extraordinară. Mai târcliu însuşi Lenau ’i vorbia lui Evers cu atâta sinceritate şi simpatia. încâtă acestuia i-se părea că pămentulă îi este lui Lenau adevărată raiu. Evers împărtăşi acesta nevestei sale. Acesta cunos-cendă relaţiunile lui din Frankfurt se îndoi că Lenau ar fi putută cădea în astfelă de rătăcire. Se pote că — c]icea ea — pe Lenau îlă voră fi momită se credă în avuţia miresei sale. In urmă chiară tînăra femeia îlă încunosciinţâ, că mamă-sa i-a descoperită, cumcâ nu pote să-i dea atâta jejestre câtă pote poftesce elă; acesta se făcu chiar atunci când Lenau la tote se gândea numai la re-păşire nu, şi acesta îlă despoiâ şi de a-cea speranţă liniştitore care l’a făcută se se încredă atâta în ea şi elă. Din causa acesta, Evers când se întâlni cu Lenau, îlă vădu pe acesta a fi forte supărată. Acesta a fostă ultima racjă din vieţa lui, care însă s’a topită ca ilusiile tinereţeloră omenesc!. Nimeni nu-şl pote închipui schimbarea grozavă ce s’a făcută în sufletulă şi inima lui Lenau dupăce şi acestă ultimă radă i-a dispărută. IX Trecemă la cea mai nefericită faşă din vieţa nenorocitului poetu, la isbuc-nirea bolei sale. După lunga întunecime, care a dom iită peste sufletulă lui, a urmată acea nopte neagră, care l’a stăpânită pănă la finea vieţii. Despre acesta catastrofă finală suntemă siliţi a ne da semă înainte de ce amil urmări cu atenţiune întâmplarea înfricoşată ce a cădută asupra lui, esplicându-ni-o din relaţiunile vieţii lui de mai nainte. Trista întâmplare o aflămă istorisită în cartea: „Lenau in Schwalen, aus dem letzten Iahr-hundert seines Lebens,u scrisă de Mme Emma Nindorf, martoră oculară ale acelora întâmplări. Celea ce ni le împăi-■ tăşesce acestă femee de cultură înaltă (femeea colonelului Suckow aşa suntă de însemnate, încâtă nu putemă lăsa din ele aprope nimică. Prima încunosciin-ţare nî-o face în: 2 Octomvie. „Niembsch îndată după sosirea sa se simţi puţină cam rău. Nervii lui erau preste măsură agitaţi. In clilele acestea a setată cu posesorulă seu la masa comună dela dej ună. Vorbia despre grijile căsătoriei, când deodată sare dreptă în susă şi împinge farfuria cu filigenulă dinaintea sa. Elă simţia în o parte a feţei ună felă de apăsare rece şi fiorosă. Se repedi c’o săritură spre oglindă, 0 parte a obrajiloră ’i era cu totulă amorţită şi totă aşa i-a rămasă pănă în fine. împrejurarea acesta îi făcea este-riorulă urîtă, ceea ce pentru elă, care voia să se însore, în momentele de faţă era ună lucra hotăritoră. Aceste suntă propuneri şi angajamente din trecută şi prin oferirea sprijinului binevoitoră şi plină de interesă, de care mă făcui părtaşă din partea stimabileloră persone conducătore ale susmenţionatei biserici. Fiă, ca miculă începută, făcută pe tere-nulă răspândirii industriei de casă la multă cercatulu nostru poporă, să ser-vescă de bună augură pentru cele mai bogate resultate în viitoră!! Pe lângă acestea rămână Ală Multă Onoratului comitetă şi Sinodă parochială Braşovu, 1 [13] Aprilie 1888. Cu deosebită respecta George Moianu, institutora. Din aceşti! raportă alu d-lui Moianu nu mai pote fi îndoielă, că comitetulu şi sinodulu paro-chială s’a convinsă deplină de fo lăsele instruirei industriei de casă şi lăţirei ei între poporă. De o parte acestuia i-se dă ună isvoră sigură de venite, fără a ave ne-voiă de vre-ună capitală; de altă parte copii de şcolă şi cei lipsiţi de supraveghiarea părinţiloru, în locă de a umbla pe drumuri şi a se espune la nenorociri, găsescă o ocupaţiune plăcută şi folositore. Rămâne deci ca propunerile făcute de d-lă Moiană se se pună în esecutare, decă e vorba ca se se facă încă ună lucru bună pentru poporulă din Sclieiu, care, precum cu toţii scimă, duce acfî cfile destulă de grele. Intemplărî diferite. Secuiu romanisată. Pe tiuerulu Sân-dor Jânos din Covasna îlu dusese tată-seu încă de micii în România. Acolo crescu mare şi se făcu feciorii holteiu. Sosindă timpulu recrutărei, fu rechiămatii în patria şi fu assentatG. Lui Sândor Jânos însă nu-i mai plăcea satulu nas-cerei sale şi, setosu de apa Demboviţei, pândi ocasiunea binevenită pentru a se reîntorce în noua lui patriă. Acolo fu de asemenea înrolatu la miliţia şi se făcu din elă ună dorobanţă voinică, a* junse căprară. Ca ostaşă română fu trimisă dilele aceste ca sentinelă la vama Buzău. De aci paşi pe pământulă „maghiarii cu scopu ca să bea puţină apă. Gendarmii ungurescl, cari anume pândiră ocasiunea acesta, prinseră pe bie-tulă Săcuiu şi-’lă duseră în Covasna, unde fii arestată. La tote întrebările ce i se pună, răspunde negativă. Negă că elă ar fi fugită de aici în România, negă că e născută în Covasna si negă şi aceea, că ar fi astăc]î, ori că ar fi cele dintâiu semne rele. Chiar şi sosirea lui aicea s’a întâmplată în timpă nefavorabilă. Răcela, care a căpătat’o în nopţile trecute pe Dunăre, încă a contribuită multă la nenorocirea lui. Casulil acesta influinţâ în modă hotăritoră asupra amicului nostru. „M’a lovită guta, — elicea elă aiurindă — sunt nepu-tinciosă”. Demonii aceştia multă îlă nelinişteau, pănă când a cădută în desperare, ceea ce în urmă a degenerată în hypocondrie. Niemsch se vede a pătimi. Elă niciodată nu voia sâ mai revadă Viena şi pe o femeiă pe care elă în Germania o ţinea în privinţa spirituală de cea dintâiu, căreia i-a sacrificată tot^* comorile-i interne în cea mai desăvârşită taină. Acesta nu-lă lăsa se fiă liberă. Era ceva demonică. Inima lui mereu — mereu şl-o simţia sdrobită... Să purta cu cea mai mare compătimire faţă de biata Maria a cărei ochi voiau să-i causeze bucuriă şi buzele ei zîmbetfi. Biata fată 5 auî de cfile îlă pădi lângă pată. Poetulă ar fi voită bueurosă să-i redee tinereţa ş’acum s’o facă erăsl apă-rătorea lui lângă patulă seu de suferinţe. Din oră în oră o aştepta; era pregătită. Casa lui era ordinată, chiar şi cununa de miresă e gata. Niembsch îşi făcea închipuire forte frumosă despre căsătoriă şi însemnătatea ei“. Nr. 100 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 fostă vre-odată de origine Secuiu. Un-guresce cfice ea nu scie şi numai româ-nesce vre să vorbâscă. Aducându-i-se înainte mamă-sa, acesta recunoscu în dorobanţul!! românii pe fiiulîi său, care cu 5 ani înainte de asta trecu în România, fiiulîi însă se lapădă de mamă-sa fiicendii că n’o cunosce. Aşa ne istori-sescîi acesta fiiarele ungurescl. Lupi. La 8 Maiu n., în timpulă unei furtuni, nisce lupi au daţii năvală asupra unei turme de oi pe teritoriulîi Huedinului şi au sfâşiaţii o oiă. SCml TELEGRAFICE. (Serv. part. ală „Gaz. Trans.u) Budapesta, 17 Maiu. Comisarii regescu la cele şese comisiunî mixte ce se vorii numi, pentru ca se ese-cute lucrările de mapare, necesare pentru stabilirea definitivă a graniţei ungaro-române, e numită corniţele suprem din Braşov, Bethlen. In (filele acestea se voru numi şi comisarii români, rSmânendă apoi ca la 15 Iunie comisiunile se ’ş! începă lucrările. Berlinu, 17 Maiu. Imperatulu a lucrată înainte de amecfi, s’a preumblată după amecfi o oră prin parcă. Pentru judecarea situaţiunei generale politice nu e nimică nou. Şcirile din Asia centrală suntu urmărite cu atenţiune. Măsurile de represalii anunţate erî contra Franciei constau deocamdată în supraveghiarea cea mai ageră a graniţeloră. BucurescT, 17 Maiu. Consiliulă comunală din Iaşi a fostă disolvatu. Academia Români înştiinţare. [Fine.] IV. Premiulu Statului Lăsării, de 5000 lei, se va decerne în sesiunea generală din anulă 1889 celei mai bune lucrări în limba română asupra următorului su-biectă: „ Studiu In vimiri/oru din Itomânia din punctulă de vedere economică şi ală com-posiţiunii loră chimice“. Manuscrisul* va trebui să cuprindă materiă pentru circa 300 pagine de ţipară în 8° garmondă. Terminulă presentării manuscriseloră la concursă va fi pănă la 31 Decemvre 1888. V. Premiulu Asociaţiunii Craiovene pentru desvoltarea învăţământului publică, în sumă de lei 1,500, se va decerne, în Din fiii ele nrmătore nu ne spune nimică, ci numai din: 13 Octomvre. „Niembsch în sera (filei acesteia a fostă în mijloculă nostru, aşa de vorbă-reţă, aşa de prietinosă, der nu-1 puteam* face voiosă de locă. Era o căldură nă-duşitore; liniştea lui era întocmai ca liniştea ce premerge unui viforă înfricoşată. Elă trăda o luptă internă mare. Vorbia ca şi când ar fi cuprinsă de friguri. Uneori era copilăreţu, şi vorbele lui erau aşa ca şi când le-ar fi adresată sieşi, nu altora. De comună era flecă-rosă. Adeseori isbucnia spiritulă său vechiu. Aceste rade asupra mea făceau totdeuna impresiunea unui sore în apu-nere... Privirea ochiloră lui era privirea unui muribundă. Elă cetia multă şi cu deosebire secături, precum : poesiile lui Stern din Pojan, cari au apărută prin anii douăfiecl, fără de nici o valore literară. Noi amă rîsă cu toţii. După aceea luă în mână cântecele cele nouă ale lui Heine. „Amicii noştri! —aşa se şsprimâ elă — pe o lăture e Dumnezeu, pe cealaltă...u Adeseori avea poftă de călătoria. „Voesc să merg în Ischlu, fiicea elă. Altădată descria cu esactitate admirabilă şi cu bucuriă copilărescă săniările ce le-a făcută. „Când în nopţile de arnă luna se ridică luminândă câmpia sesiunea generală din anulă 1890, celei mai bune cărţi didactice în limba română din câte se voră fi tipărită dela 1 Ianuarie 1887 pănă la 31 Decemvre 1889. Acestă dată este şi termenulă extremă ală depunerii la cancelaria Academiei, în 12 exemplare, a cărţiloră propuse pentru concursă. VI. Premiulu Statului Eliade-Rădu-lescti, de 5000 lei, se va decerne în sesiunea generală din anulă 1890, celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următorului subiectă: Istoria şcoleloră în ţările române în prima jumătate a secolului XIX până la anulă 1864u. Terminulă presentării manuscriseloră la concursă va fi 31 Decemvre 1889. VIL Premiulu Statului Lazără, de 5000 lei, se va decerne în sesiunea generală din anulă 1890 unei cărţi scrise în limba română, cu conţinută sciinţifică, care se va judeca mai meritorie printre cele publicate dela 1 lanuariu 1888 pănă la 31 Decemvre 1889, seu celei mai importante invenţiunl sciinţifice făcute dela 1 Ianuarie 1888 pănă la 31 Decemvre 1889. VIII. Premiulu Alexandru Ioan Cuza, de 10,000 lei, se va decerne în sesiunea generală din anulă 1891 celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următorului subiectă: „Istoria Româniloru dela Aurelianu pănă la fundarea Principatelor ă“. Termenulă presentărei manuscriselor va fi 30 Noemvre 1890. ^ * IX. Premiulu G. Sau-Marin, înVJma de 1500 lei, se va decerne în sesiunea generală din anulă 1891 celei mai bune lucrări asupra următorului subiectă: „ Gonsidc,raţiuni asupra comerciului României cu ţările străine atâtă la Orientă câtă şi la Octidentu încependu cu secolulu alu XVI-lea pănă la anulă 1860u. Termenulă presentării manuscriseloră la concursă va fi 31 Decemvre 1890. X. Premiulu Statului Lazără, de 5000 lei, se va decerne în sesiunea generală din anulă 1891 celei mai bune lucrări în limba română asupra următorului subiectă : „Igiena ţăranului română. Locuinţa, încălţămintea şi îmbrăcămintea. Alimen-laţiunea în diferite regiuni ale Ţărei şi în diferite timpuri ale anului.11 Termenulă presentării manuserise-lofă la concursă va fi pănă la 31 Decemvre 1890. XI. Premiulu Statului Eliade Rădu-lescu, de 5000 lei, se va decerne în sesiunea generală din anulă 1892, celei mai bune lucrări scrise în limba română a-supra următorului subiectă: albă şi piscurile munţiloră, câtă este ea de plăcută şi ce sărbătorescă privelisce e atunci,u elicea elă. Elă totă mai bine simţia că Carpaţii au o frumseţă estra-ordinară cu care nu se pote asămăna frumseţă nici unei regiuni. . . . I-s’a recomandată o casă forte eftină în Mod-ling lângă Viena. Cu mai puţină focă îşi aducea aminte de aceea, că astăcfi copii Contelui Alexandru dimpreună cu îngrijitorulă curţii au fostă la elă. S’a bucurată cu atâtă mai multă, când a vă-fiută pe Eberhardt. „Trebue să concefil, îi efise Lenau, ca să-ţî fiică tu şi clecă ai fi ori câtă de mare. Şi tată-lui tău i-am disă tu A Er când începu a-ml vorbi mai departe era aşa de îndemânatică şi săr-bătorescă. Nervii au o regiune drecare — (ficea elă — ce trebue se rămână necunoscută, sfântă; o adâncime în care totdeuna trebue să domnescâ linişte, se-cretulă celă mai mare. Der pe mine durerile m’au sguduită pănă la temelia ner-viloră, unde trebuia să domnescă liniştea şi pacea. Insă şi aici acum furnică to-tulă. Astfelă îmi judecă eu boia mea.u La plecare era plăcută şi c’o prietiniă intimă îmi întinse mâna“. (Va urma.) „Nascerea şi înmormântarea la Români. Patine şi credinţeu. Termenulă presentării manuscriseloră la concursă va fi pănă la 51 Decemvre 1891. XII. Premiulă E. Hagi- Vasile, de 5000 lei, se va decerne în sesiunea generală din anulă 1894, unei cărţi scrise în limba română şi publicată în timpulă dela 1 Ianuarie 1888 pănă la 31 Decemvre 1893, ală cărei cuprinsă va fi: Istoria comerciului la Români, său starea actuală a comerciului în România, seu studii asupra legislaţiunei comerciale în statulă română, seu orî-ce alte subiecte pri-vitore la comercială română. NB. Manuscrisele lucrăriloră puse la concursurile premiiloră de sub N-rii IV, VI, VIII, IX, X, XI şi XII se vorăpre-senta anonime, purtândă o devisă, care va fi reprodusă pe ună plică sigilată conţinendă numele concurentului. Academia îşi reservă dreptulă de a tipări în publicaţiunile sale lucrările ce se voru premia. Premiile se voră da autoriloră numai după tipărirea lucrăriloră premiate. Scli'i poliţienesc!» In noptea de 15 spre 16 Maiu n., servitorea Ana Szabo, aflătore în servi-ciulă văduvei Luisa Fahrmann, spărgendă ună dulapă, a furată mulţime mare de rufe şi încălţăminte. Afil servitorea Kork Barbara, care a furată stăpânului ei, cofetarului de aci Constantin Popă, de mai multe ori sume mai mici de bani, fu predată judecătoriei penale. ULTIME SOIRI. După raporte din Londra că-tră ;,National-Zeitung,“ soirile din Afganistanu suntu aşa de nefavorabile, încâtu guvernulu englezii chibzuesce asupra eventualei necesităţi d’a ocupa Cabulu. Uneltirile rusesc! în Asia centrală provocă a se lua mesur! de precauţi une. In cercurile instruite din Berlină, cfice „Fremdenblatt,u situa-ţiunea generală se arată totu ca neamicală. Pe lângă disposiţiu-nea contra Rusiei, se ivesce acum şi o iritaţiune 6re-care în contra Franciei. Diferitele comunicări ale foiei „Nordd. Allg. Zeitung“ asupra modului cum suntu tractaţi Germanii în Francia se potu considera ca presemne; se crede, că în celu mai apropiată timpă voră urma şi alte mai multe ma-nifestaţiunî accentuate contra Franciei. Consiliulă imperială rusescu a primită proiectulă d’a se înfiinţa o bancă agrară în Polonia, care se dea împrumuturi numai personeloră de origine rusă, polonă şi litvană. Foile rusesc! ac-centueză marea însemnătate a bănci şi pentru Galiţia. Faţă cu Austria, cjică ele, în casă de conflictă Rusia are o puternică armă morală. Cercurile diplomatice din Pa-risă consideră, că preocupările manifestate de Engles! în privinţa apărării loră naţionale suntă fictive şi că ele au de scopă se obţină votulă parlamentului şi aderarea ţării pentru creditele menite la intervenirea Engliterei în-tr’unu viitorii resbelu europenii. Corespondentulă berlinez ală lui „ Standard“ pretinde, că temerile de resbelă au reluată nascere la Berlină, din causa nefolosirii silinţeloră date de Germania pentru a restabili relaţiunile amicale ale imperiului cu Francia şi Rusia. DIVERSE. Fecunditate estraordinară. Primarulă din Castagnola, cantonulă Tessinului, a avuţii Luni o surprindere căreia nu i-se pote fiice că a fostă plăcută. Cocona d-saie i-a născuta şese copii vii. Bravo primâresă! Der puii aceştia au murită unuia după altuia, curendfi după nascerea lora. „L’independance belge,“ de unde luăma notiţa, dă jcasulfi acesta ca una fapta ce va interesa sciinţa, căci probabila antropologia nu va mai fi o-ferita pănă acum una esemplu de asemenea parturiţiune multiplă. De altmintrelea evenimentula e interesanta şi din alta p uncta de vedere: ce frumoşi! lucru esemplula data de soţia unui primarii mumelorfi din comuna administrată de soţula ei! Nenorocirea e, că esemplul a fosta deşerta. —x— Esperimentele dela Châlons. Deşi ne este imposibila de a da detalii precise asupra tirului ce a avuta loca la poli-gonula dela Châlons în presenţa ministrului de resbela, totuşi putemfi spune, că resultatele au interesata prea multa pe oficerii generali, cari însoţeu pe d. Freycinet. In acestă nouă faşă a luptei de ataca contra apărărei — atacula re-presintata aici prin tuna, apărarea prin cupole cuirasate şi lucrări de betona — tunula a arătata o astfela de putere de distrucţiă, încâta nu este aşa prea mult de nouăle proceduri de apărare pentru a restitui fortificaţiunilora nostre vechia lor eficacitate. Trebue aşa der ca arta inginerului militară să se modifice radi-calmente pentru a pune la adăpostfi de o ruină repede şi sigură fortificaţiunile pe cari le edifică, de loviturile proiecti-lelorfi de oţelfi încărcate cu melinită. S’au trasa la Chârlons obusurf de calibru diversa şi tote au causatfi mari stricăciuni. Este una fapta la care puterile militare ar trebui să gândescă pre multa. AstădI Europa pote mobilisa milione de omeni, de fiă-ce stata a construita cu mari cheltuell vaste fortăreţe pentru a opri mersula armatelora inamice. Mai departe decă, aşa cum sunta, aceste fortăreţe nu pota resista noilora proiectile, la ce servesca ele ? Acesta e cestiunea ce trebue a se pune. Astfela trebue a se regreta sumele enorme cheltuite pentru a crea una sistema defensiva pote prea întinsa; der cine putea să prevafiă că puţina eficacitate ar fi aşa de repede pusă în reliefa? Cursulii pieţei Braşovft din 16 Maiu st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 8.56 Vând. 8.58 Argint* românesc* . V 8.50 7’ 8.54 Napoleon-d’orl . . . n 10.02 71 10.06 Lire turcesc! . . . 77 11.32 71 11.37 Imperiali * . . . . 77 10.32 77 10.37 GalbinI 77 5.89 77 5.92 Scris. fonc.,,Albina“ 6U/(I 77 10L.— 77 —.— K 0/ » r r> ° Io 77 98.— 77 98.50 Ruble rusescl . . . 103.— 7? 104.- Discontul* .... 6V2- -8°/o Pe an*. Cursulă la bnrsa de Viena din 17 Maiu st. n. 1888. Renta de aurii 4%.................. Renta de hârtiâ 5°/0............... împrumutul* căilor* ferate ungare . Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căilor* terate de ost* ungare (3-a emisiune) . . Galbeni împărătesei ............... Napoleon-d’orI.................. . Bonuri rurale ungare............... Bonuri cu clasa de sortare . . . . Bonuri rurale Banat*-Timiş* . . . Bonuri cu cl. de sortare........... Bonuri rurale Transilvane .... Bonuri croato-slavone.............. Despăgubirea pentru dijma de vin* unguresc*...................... împrumutul* cu premiul* urguresc* Acţiunile băncei de credit* ungur. . Acţiunile băncei de credit* austr. Renta de hârtia austriacă . . . . Renta de argint* austriac* .... Renta de aur* austriacă............ LosurI din 1860 ................... Acţiunile băncei austro-ungare . . . Mărci 100 împ. germane............. Londra 10 Livres sterlinge . . . . Losurile pentru regularea Tisei şi Se-ghedinului...................... . 96.60 85.40 150.50 94.80 126.— 114.50 5.95 10.05 105.— 104.70 104.50 104.25 104. — 105. — 98.75 121.60 279.25 277.75 78.40 80.30 104.50 133.60 872.— 62.75’/, 126.90 126.90 Editorii şi Redactorii responsabilii: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 100. GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 Sz. 4002—1888. Pâlyâzat. Brasso vârossânâl nyugdijâzâs folytân meguresedett evi 500 frt. fizetes es 100 frt. lakberrel javadalmazott 1-so esetleg 2-ik vârosi orvosi âllâs betoltese czeljâbol pâlyâzat hirdettetik. A vârosi orvos teendoi Brass6 vâros szabâlyrendelete 273 §-â-ban vannak korulirva. Felhivatnak pâlyâzni ohajtok, hogy okmânyokkal szabâlysze-riien felszerelt folyamodvânyaikat f. evi Iunius 10-eig Brasso vâros tanâcsânâl nyujtsâk be. Brasso 1888 Aprilis 30-ân. Roii Grjrola, 55.3—2 kir. tan. aliân.sp A visă d-loru abonaţi! Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea premimeraţiunei sG binevoiască a scrie pe cuponulii mandatului postalu şi numerii de pe făşia sub care au primită diarulil nostru până acuma. Domnii, ce se abonezâ din nou, să binevoiască a scrie adresa lămuritu şi să arate şi posta ultimă. Totodată facemit cunoscuţii tuturor! D-loră abonaţi, că mai avem! din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloră „ Gazetei, 44 precum şi câteva întregi colecţiunî, pentru cari se potti adresa la subsemnata Administraţiune în casă de trebuinţă. Administratiunea „Gaz. Transă Se deschide abonamentu pre anulă 1888 în'"’ ÂMICULU FAMILIE!. Piară beletristicii şi enciclopedică-literară— cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 c|i a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tractez! cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Românilor! de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste tot! nisuesce a întinde tuturor! indivizilor! din familia o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anul! întregii e 4 fh, pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. PREOTULU ROMĂNU. Piaru bisericescil, şcolar! şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulu XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2'i—-3l/2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţilor! mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoru sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serba-torl şi diverse ocasiuni, mai alesă funebrall, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totil soiulu de a-menunte şi scirl cu preferinţa celoră din sfera bisericesc!, scolastică şi literară. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulă întregii e 4 fi.—-pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. Colectanţii primesc# gratis# tot# al# patrulea esemplarâ. lameri de probă se frimitii gratisii orî-cui cere. 8MT A se adresa la „CANCELARIA NEGRUJU" în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. "IBS Totti de aci se mai potti procura şi următorele cărţi din editura propria: Apologie. Disensiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulu 30 cr. Renascerea limbei românesc!în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi. Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Unii volumă de preste 26 cole. Acest opii de cuventărî bisericesc! întrece tote opurile de acestu soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care serbătore, care arată timpul ă întroducerei, fasele prin cari a trecută si modul cum s’a stabilită respectiva serbătore. Preţuiţi e 2 fi. Barbu cobzariuld. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulu 15 cr. Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr. Idealulu perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Opera unui omu de bine. Novelă originală. — Continuarea novelei: Idea-luld pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Codreanu craiulu codrului. Baladă do Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Ultlmulu Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Elu trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţuiţi 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după "Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr. Hermand şi Qorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu'. Preţulă 30 cr. Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Petulantulu. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Carmen Syiva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din. Fiume prin Yincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese si arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr. Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Unu volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr. Biblioteca Şatenului Românii. Cartea I, U, IU, IY, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fi. — câte una deosebi 30 cr. Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr. Colectă de recepte din economia, industria, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. îndreptării teoretică şi practică pentru înveţămentulu intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de Y. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloru nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi reeoman-dămă mai alesă directoriloră si învăţă! orii or u ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15. Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la ginmasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică eu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30. Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fi. Manuală de stilistică de Ioană E. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nrti. 48,518. Partea practică foite bogată a acestui op — cuprimjendu composiţiunl de totă soiulu de acte obveniente în referinţele vieţei. sociali—se pote întrebuinţa cu multă folosă de câtră preoţi, învăţători şi alt! cărturari români. Preţulu 1 fi. 10 cr.’ Nu me uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparanejî. Bros. I. scrisă de Gavrilă Trifix profesoră preparan-dială. Preţulu 80 cr. Cele mai eftine cărţi de rugăciuni: Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi căutări bisericesc! forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fi., în legătură de luxă 1.50—2.50 Miculu mărgăritarfl sufietescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pâneţă 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50 —3 fior.; 100=5 fi. Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născetorei de D-deu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone fru-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fi., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusd Christosu. Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr. Tipografia A. MUREŞIANU Braşovă. fcS * "fl sr 63 3 SSbB 3 ~ » 2." *= • • *2. gr- s 3 S 3 3 arfe8 .. sa. - S ~ to ® 5 £1 r;7 ^ ® fad & ca 2 5 s* ts A 2r«. «s—agSE ri1-' 3 2'^- ^ svf 3 S 2 * "■3. ^2A^ S- w© g pE-® 2. K- >- g.' ^ si ş la r-. tc ^ j 5: ^ g"* 5 cri = 14? *-*• ţi so * 3-2. < 3 ® S. ST c (P fl c Sfii a t15 ® O- CD ce ‘ ti ® g 2. ^ 8 S.2 a o Slg-o P< ® o <0 s-s? ^0 QJ St® ţc< — î— P CQ P s —*2 p. o -2. r » j^(ţ P fi ® 3 .Ă 3 ® 0 §- 2. & ® p 2 3-g îs- ® w. PC T ps toi 2.0 2. *6 t-j ’J! N # ? JL < & ® ^ S & £* g 5.« ch a g* * ^®Pi2.g T ® J* * a, ^ g." pu £ — » 1 ® c s • S ST- »R8 ts3 â 3 B ş » « O o-

fl 9 _ cr p §;« ^s:2>So| i| & CD B< aer |§ ri &ÎS. eg P CP 2* CD o 2c Bursa de Bucurescî. Cotă oficîală rlela 30 Api’ile st. V. 1888. Cump. vend. Renta română 5"/0 . . Renta rom. amort. 5°/0 Renta convert. 6°/0. . . Impr. oraş. Buc. 20 fr. . Credit fonc. rural 7"/(1 n ‘i îi „ ,, urban 7%. . îl îl îl ^ ’/o ■ r.n/ •i n îi / O * Banca naţ. a Rom. 500 Lei Ac. de asig. Dacia-Rom.. Ac. de asig. Naţională. . Aură contra bilete de bancă Bancnote austr. contra aură. . Aură contra argintă seu bilete Florină valore austriacă . . . 91— 89. — 90. — 35.— 105.— 89-a/* 103.— 96.— 85.’/2 lor‘/4 2.— l5.:!/4 2.— 92.‘ri 90d/4 90 .y/4 38. -104.— 70. V4 103. V, 97.— 86.— 16.— 2.2— 16.— 2.2 -s © S’ z C7+- P *-> © fl- cf* >— • © fl CfQ © O i—; O Ij © l 32 fl PP IT fl* © NJ © 2! N h—* © HH • O O erf- fl & M w © 1—* • © © © © 35 fl< © 1—' M fl t—' © © 0—d md H> t—* 6 cg fl ©C <5 fl —.* fl © pc fl h-> fl ©’ i—> • fl e-S • © ©