’BdasiiUM, Afiminisîraliniîea Tipografia: BRAŞCVO, piaţa mare Kr 22. ~'.-risorî nefTan:k;o nu ce pri- ■ :eescv\. Manus .i p o nu se retrăim ii! Birourile de amacinn. Braşov», piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesc^ în Viena: ttiulolf Musse. liuasemlem & Yugler I Otto Mtws), Hehirich Bchalek, Alois Hertidl, M.Dulie», A. Oppelik, J. Dan-tuberţ); în Budapesta: A. V. Gold-btroer. Anton Mezei, Eckstcin Bernat; in Frankfurt: G.L.Daube; înHam-burg: A. Steiner. Preţulu inserţiunilortl: o seriâ parmondu pe o colonă 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoielă. Keclame pe pagina IU-a o seria 10 cr. v. a. seu 30 bani. AiruLtr li. ,Gazeta" iese în fie-care (ţi. Abonamente pentru Anstro-Ungaria Pe unu antL 12 fl., pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România si străinătate: Pe unu anu 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumera la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentul! pentru Braşov!: laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etagiulu I.: pe unu anu 10 £t., pe ş6se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulu în casă: Pe unii ană 12 fl., pe şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. sâu 15 bani. Atâtit abonamentele câtu şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 93. BraşovH, Joi, 5 (17) Maiu 1888. Braşuvu, 4 Maiu st. v. 1888. Mimstrulu ungurescu de instrucţiune Trefort a debutatii la începutului lunei curente erăşî cu unu discursu „sensaţionalu,“ ce l’a ţinutu ca preşedinte alu academiei unguresc! de sciinţe. Ministrulu clise între altele, că în Ungaria nu domnesce libertate spirituală şi că întrega societate e preocupată de convenţionalism!! si de confesionalismu. Unii erau de părere, că afir-marea acesta a d-lui Trefort va fi amaru simţită de şoviniştî, uitaseră numai, că celu care a espri-mat’o este cliiar capulu intelectuală alu acestoru şoviniştî. Decă ministrulu ar fi susţinută numai purii şi simplu, că nu esistă libertate spirituală în Ungaria, ar fi spusă unu mare adeveru; prin aceea că a adausă, că nu este libertate spirituală din causa con-fesionalităţii, a dovedită că nu’lă dore atâtă lipsa de libertate spirituală, câtă mai multă „pre marea autonomia“ ce o au încă, după elă, confesiunile ,,separatistice“. Cu alte cuvinte, d-lă Trefort impută confesiuniloră că ele împiedecă desvoltarea libertăţii spirituale. Şoviniştii l’au şi înţelesă forte bine şi o foia din oposiţiune „Peşti Naplo,“ susţine faţă cu mi-nistrulă, că sistemulă domnitoră sprijinesce separatismulă confesionalii, ceea ce indică şi deoparte şi de alta o mare animositate în contra aşecfăminteloră de autonomia confesională. Şcimă că d-lă Trefort este duşmană înverşunată ală scoleloru confesionale, cu tote că în aceste scole esistă mai multă libertate spirituală decâtă în scolele unguresc! susţinute de stată. Pote că dlă Trefort îşî închipuesce libertatea spirituală aşa, ca se fiă toţî crescuţi în spiritulă lui şovi-nistă. Despre acesta spirită şovinistă ne înfâţişeză „Peşti Napl6“ Nr. 1.29 a. c. o iconă fâcendă următor ele forte caracteristice observări: „Nu esistă la noi o libertate spirituală, c}ice Trefort şi forte multă o crede acesta marea Ungariă şi întrebă: Ce libertate spirituală este în mi-nisteru ? Sus ti slugărnicia, josti violenţă ; la Curte supunere, tată cu cercurile militare cedare, faţă cu Austria pactare, dinaintea naţiunii tăinuire şi o forte mare lipsă de sinceritate. Ce libertate spirituală este în parlamentă ? In locă de principii, maiori-tatea e predominată de oportunismă, în locă de libera voinţă e predominată de disciplină. Nisuinţele ordinare şi interesele josnice au ucisă spiritulă multora. Şi ore se pote cugeta în politică o libertate spirituală fără principii, care suntă legile spirituale ale libertăţii, ori doră să căutămă, depărtândă barierile principiiloră, în continua pactare acestă libertate politică spirituală? Ună parlamentă, ande două din trei pă,rţî ale partidei domnitore au abdisă de trei lucruri: de libera cugetare, de liberală cuvântă şi libera votare — este, vrândă nevrândă, unu inimică jurată ală liberului spirită, pentru că asediază templele libertăţii şi face din ele casarme de supunere. Ori doră să căutămă în comitate spiritulă libertăţii? Aici îi este tocmai loculă potrivită. Aici găsimă fişpanl îngâmfaţi, solgăbirăi arbitrari şi domnl-nepoţl plini de datorii, nu le trebue spirită ci pane şi influinţă. In ministerie, în oficiele statului, nu pote esistă ună spirită liberă, pe a-cesta nn-lă cresce biurocraţia. Acolo domnesce paragrafulă, ordinaţiunea ministerială, avisulă superioră, şablonulă şi rîvna de înaintare. Fără pragmatica serviciului, omulă devine în oficiu o maşină şi nu pote să fiă liberă la nimică, pentru că dela bunulă placă ală superiorului seu atârnă nu numai esistenţa şi viitorulu său propriu, ci şi ală familiei sale. Unde să se refugieze h^’ta-tulă militară liberală spirităi1 i^-care este înrolată şi capătă ^n?A6rxiă, învaţă eserciţiulă şi regulamentulă de serviciu, se supune orbesce ori se pedepsesce. Obligam entulă militară generală este sclăvia generală şi în totă Europa mili-tarismulă este ună barbarismă modernă. Decă nicăirl în stată nu mai este ună geniu liberă, este elă ore în societate? Sciinţa şi arta suntă domeniulă spiritului. Să intrămă în academia. Suntemă încungiuraţl de învăţaţi, cari se ’nchină Curţii şi guvernului. Ei ne ’ntrebă în prima liniă nu de mesura facultăţiloră şi a sciinţei nostre şi de meritulă lucrări-loră nostre, ci de părerile nostre politice şi teologice. O moderaţiune şi o temperatură solidă şi piosă se cere dela spiritulă academică, care merge pe josă la Buda şi nu sbdră cătră nori. Aparţinând numai la partida guvernului din dietă poţi ajunge la gradulă de profesoră de universitate. Spiritulă de cărţi didactice la profesori şi spiritulă de esameuulă rigurosă la şcolari este maximulă la care s‘a putută avânta libertatea învăţământului. La arte se ’ngrijescă intendanţl de libertatea spirituală, pentru ca să fiă admisă în teatrele naţionale şi în artele plastice. Binefacerea publică i se încrede crucei roşii semioficiose; reuniunile de cultură nu se potu întruni liberă, pentru ca să rămână sub tutoratulă guvernului, fiecare reuniune, fiecare societate, fiecare societate pe acţii primesce ca comisară guvernialu o asemenea fidelă notabilitate a partidei guvernului şi din când în când o capacitate în calitate de preşedinte său directoră. Este acesta libertate spirituală ? Trefort învinuesce confesiunile, că le lipsesce libertatea spirituală. Der când au fostă preoţii aderenţi ai acestei libertăţi ? Şi libertatea religionară nu este decâtă libertatea dogmeloră, er cu spiritulă filosofică dogmele greu se unescă. Noi întorcemă afirmarea: nu confesiona-lismulă este causa lipsei de libertate spirituală, ci lipsa de libertate este causa confesionalităţii. Din sistemnlă domnitoră a încolţită şi confesionalismulă precum şi isolarea reciprocă a partideloră religionare creştine, care înainte cu douăzeci de ani se părea că este ună punctă peste care s’a trecută. Cea mai mare libertate domnesce încă în pressă*) der cui îi folosesce ? Ea predică urechiloră surde, cuventulă ei răsună în pustiă. *) Der numai pentru pvessa maghiară!—lied. Ceea ce înţelege Trefort snb libertate spirituală: de o parte îndreptăţirea de a ’ţl esprima pe faţă despre orice obiectă părerea individuală seu mai bine disă adeverulă, fâră a trebui să te temi de o procedură disciplinară seu de censură ori de anatemă; de altă parte facultatea de a asculta şi â lua în considerare cu sânge rece ună astfel de âde-veru fără a te revolta ; o -asemenea libertate nu esistă la noi. In adevără ea nu esistă. Nici nu pote esistă, pentru că’i lipsesce atmosfera. u ţficemfi şi noi: în adevăr ii, nu esistă libertate spirituală în Transilvania şi Ungaria, şi nu va fi pănă când nu se vorfi bucura tote poporele de adevărată libertate politică şi naţională, din care is-vorăşce libertatea spirituală. Armata englesă. In şedinţa camerei lortfilora din Londra, ducele de Cambridge respinge imputarea ce i-se face, că ar fi autorulă unui ar-ticulă nefavorabilă apărută în „Daily Telegraphu despre starea armatei şi flotei englese, şi declară că nn aprobă nici vorbele, că ar esistă ună periculă iminentă. Ministru-preşedinte Salisbury îşi es-primă marea sa mulţămire pentru decla-raţiunea ducelui şi protesteză contra pă-rerei, că guvernulă, deărece nu vorbesce despre aceste cestiiml, nu le dă nici atenţiune. In privinţa stării armatei şi a flotei e necesară să fiă guvernulă cu cea mai mare reservă. Nu putemă, (fio® elă, se descoperimă lumii tăria ori slăbiciunea nostră şi măsurile de precauţi-une ce le luămă, obiectele grijei nostre. Neacţiunea în situaţiunea actuală a lumii ar fi lucru seriosă şi periculosă. In a~ nulă 1884 efectivulă presentă ală armatei era 182,000 omeni, acil e 212,000 omeni. Cheltuelile pentru flotă au fost 4'/., milione în 1884, er în anulă acesta suntă 6l/.2 milione fonţî sterlingl. In fine Salisbury protesteză în contra obicinu-inţei oficeriloră superiori, anume a lui "Wolseley, a adresa atacuri contra guvernului în acele locuri, unde nu li se pote răspunde. In urma acestei apostrofări a minis-trului-preşedinte englesă, generalulă Wol-seley, precum ni s’a telegrafată [erl, şi-ar fi dată demisiunea din postulă de generală adjutantă în armată. Sinoduld archidiecesanii din Sibiiu. Sinodulfi s’a deschişii Duminecă ou formalităţile îndatinate. Escel. Sa Metropolitulu Mironu Romanulu a ţinutu cu acesta ocasiune urmă-tdrea cuvântare de deschidere: Preastimaţiloră Domni deputaţi! lu-biţiloru Fraţi! Iubiţiloru Fii sufletesci! In momentnlă acesta sărbătorescă, când ne aflămă adunaţi în sinodulă ordinară ală archidiecesei nostre, primiţi înainte de tote salutările mele cordiale care ca re - > resentanţiloră clerului şi poporului archidiecesană vi le adresezu prin cuvintele significative. Bine aţi venită! Cu dlua ăe adl facem începută unui oeriodă nou sinodală, care este ală şep-telea dela regularea vieţii nostre bisericesc! pe basele din stat. org., şi decă — precum se cade — ne vom face semă cu resultatele generale de pănă acum ale periodeloră decurse, va trebui să cons-tatămă: că scopulă procsimă, care fau avută în vedere urejitorii statutului nostru organică, ca adecă prin sinodalita-te să se potenţeze şi ţină neadormită în cleră şi poporă interesarea pentru o activitate continuă şi întinsă pe terenulă bisericescă, — este în mare part’e ajunsă; este ajunsă celă puţină într’atâta, încâtă astădl nu credă să avemă în sînul^ bi-sericei, şi specială în sînulă archidiece-sei nostre omă de ore-care valore, care să nu ţină multă la aceea, că are încur* gere, are chiar votă decisivă mediată seu imediată în tote afacerile administrative ale bisericei. Durere însă, că sinodalifcatea nostră de pănă acum în generală încă n’a produsă resultate faptice de o mai mare însemnătate, care să potă sta în proporţi-une dreptă cu sacrificiile de lucru şi de bani, ce ni le costă ea, şi care servindu spre întărirea bisericei, spre consolidarea instituţiuniloră ei salutare, spre propagarea luminei şi a moralului creştinesc să ne facă totă mai multă apropiaţi cătră perfecţiunea, la care avemă să ni-suimă|după învăţăturile fundatorului sântei nostre biserici. Der şi mai mare durere, că resultatele, la care ar trebui se nisuimă cu puteri unite,, le vedemă zădărnicin-du-se de multe ori prin o desvoltare greşită a sinodalităţii nostre, der şi mai multă prin unele rele din vieţa nostră socială, a cărora sămânţă aruncată de mâni duşmănose în ţărîna destinată activităţii mele, a prinsă rădăcini încă în anii primi ai venirei mele aicea, şi în decursulă timpului, nutrite totă de asemenea mâni, s’au lăţită totă mai tare, încâtă astăzi ele mergă oblu spre totala resturnare a ordinei legale şi canonice în biserică. Yorbindă mai clară, trebue se vl-o spună domniloră şi fraţiloru, că astăZl esistă în sînulă bisericii nostre o semă de omeni, unii chiară în funcţiuni supe-ridre bisericesc!, cari, conduşi de interese personale, de dorulă economiei cu care au fostă obicinuiţi, şi de o ură ne-stâmpărată cătră totă ce stă ca pedecă în calea scopuriloră loră, suntă aliaţi cu diferite elemente şi puşi în lucrare nu numai pentru a-ml zădărnici orl-ce in-tenţiune bună în sfera chemărei mele, ci şi pentru a mă calumnia cu graiu viu şi prin Ziarele loră, de sigură pentru scopulă de a strica autoritatea posiţiu-nei mele şi a provoca o resturnătură, ce ar conveni intereseloră loră. Timpă de 13 ani şi mai bine m’am luptată, Domniloră şi Fraţiloră, cu răul acesta, începândă de când elă încă nu era estinsă afară de gremiulă consisto-riului archidiecesană; m’am adoperată cu multă răbdare şi chiar cu multă ab-negaţiune a vindeca răulă imediată, aşa Zicândă în familia, şi am făcută tote încercările de îndreptare, tote în acea speranţă, că’ml va succede a’i capacita pentru adevără şi a-i îndrepta pe cei rătăciţi. Acesta însă durere ! nu mi-a succesă şi răulă a devenită în timpulă din urmă acută în aşa măsură, încâtă — cu sfială trebue să o mărturisescă, — astăZl biserica nostră cu instituţiunile ei liberale a devenită obiectă de compătimire, decă nu de rîsă şi batjocură înaintea altoră biserici şi popore. Apeleză din acestă locă, şi chiară în acestă momentă solemnă, la Domniile Vostre, ca la representanţii clerului şi Nr. 99 GAZETA TRANSILVANIEI. ' 1888 ai poporului archidiecesană, ca să judecaţi încă de acum pe când vi se va da prin ună actă specială ocasiunea de a vă pronunţa: decă acestă stare a lucrurilor ă, carea mai multă seu mai puţină Vă este cunoscută şi D-Vostre, se pote suferi şi mai departe fără o evidentă di-soluţiune şi fără ruinarea instituţiuniloră nostre bisericesc!? In speranţa bună, că D-Vostre, iubiţi fraţi şi fii sufletesc!, veţi afla modulă eficace pentru sanarea răului indicată, şi prin delăturarea aceluia veţi căuta, să se delăture totodată şi pede-cile din calea progresului ce-lă dorimă toţi, — Vă îmbrăţişezu cu sinceră iubire archierescă, şi premiţendă acestea, declară sesiunea ordinară a sinodului nostru archidiecesană pentru anulă 1888 de deschisă. SCIMLE BILEI. * „Liberte Roumaineu e informată, că Prinţulă de coronă austriacă va visita pentru câteva (file împreună cu soţia sa pâ-rechia regală română la Sinaia. $ $ # Cu data de 1 Aprilie c. Consistorială gr. oi\ română din Caransebeşu a aprobată statutele pentru înfiinţarea unui fondupro-topresbiterală pentru protopresbiteratulă gr. or. română ală Panciovei. Fondulă .acesta se formeză; a) din prisosirile bu-geteloră aniloră trecuţi ale acestui tractă; aceste prisosirl astădl dau suma de 844 fl. 51 cr. b) din prisosirile şi cruţările bugetari anuali; c). din taxele judecătoresc! ale proceseloră divorţiall, avândă a se plăti pe sema fondului câte 5 fl. pentru fiă-care casă divorţială; d) din pedepsele de bani destinate spre scopulă acesta din partea scaunului protopresbi-terală, ca foră de prima instanţă, e) din ori ce daruri benevole. Capitalulă fondului formată astfeliu este declarată ca neatacabilă: procentele se c-apitaliseză continuu, pănă când sinodulu protopres-biterală va afla, că fondulă este destulă de sporită, şi va lua tot-odată disposiţiu-nile necesare pentru întrebuinţarea veni-teloră acestui fondă. Adunarea generală a fondului preoţescă aradanu s’a ţinută Sâmbătă, 12 Maiu nou, în Aradu, sub presidenţa P. S. S. părintelui episcopă Ioană Maţianu. Din in- j teresantulă discursă de deschidere rostită de P. S. S. aflămă, că fondulă acesta cu finea anului 1887 şl-a încheiată bi-lanţulă seu cu ună activă de peste 120,000 fl. Ce privesce cestiunea îmbunătăţirei dotaţiunei preoţiloră din diecesă, aduse pe tapetă în urma unei petiţiunl a preoţilor u din tractulă Aradului, adunarea hotărî a se stărui, ca Consistoriulă se recomande preoţimei şi organeloră din pa- rochii, ca în totă loculă să se înfiinţeze fonduri cu menirea de a ajutora dota-ţiunea preoţiloră. Aceste fonduri voră sta sub îngrijirea organeloră administrative din parochiă şi a protopopului trac-tuală, er la înfiinţarea loră va contribui şi fondulă preoţescă centrală cu împrumuturi şi anticipare de bani, mai cu semă când pe sema fonduriloră din parochii se voră pute cumpăra în condiţiunî bune realităţi. După acesta P. S. Sa părintele episcopă Meţianu accentua meritele venerabilului preotă din ButenI, Michaia Suciu, care a servită bisericei cu credinţă peste 50 de ani ca preotă şi care şî-a testată întrega sa avere pentru scopuri bisericesc!, er în specială 100 fl. pentru fondulă preoţescă; dreptă răsplată P. S. Sa îi dă vrednicului preotă dreptulă şi binecuvântarea de a purta brâu roşu. Mulţămindu-i-se în fine P. S. Sale pentru corecta conducere a adu-nărei, pentru înfiinţarea şi administrarea fondului şi altele, adunarea s’a disolvată. * * * Precum se comunică, pentru Codlea s’a ceruta comassarea, er în dilele acestea se va da o petiţiune d’a.se esecuta comassarea şi pentru Braşovu. Românii se fiă numai cu băgare de semă şi să’şî deschidă ochii ’n patru când li se voră comassa pământurile. * * Deputatul dietală ungură Paul Hojtsy se află de presentă în Turda, însoţită de ună Engleză, care vre se cerceteze prin spălătorii pănă în susă la Câmpeni cantitatea de aură ce conţine rudă Arieşă. * îfî sfî Direcţiunea câiloru ferate unguresct ale statului a interdisă strictă funcţionariloră săi d’a se face membri ai reuniune! con-ductoriloră căiloră ferate austro-ungare, cu sediulă în Viena, sub cuvântă că interesele loră ară fi puţină apărate acolo. „Bune“ relaţiunî între Budapesta şi Viena! $ * * In Sângerulă de Cămpiâ, comit. Turda-Arieşă, e de ocupată, cu contractă şi cauţiune de 100 fl. în bani gata, postulă de magistru poştală. Lefa e 150 fl. pe ană, 40 fl. cheltuelî de cancelariă şi ună pauşală de espedare ce se va hotărî ul-terioră. Petiţiunile se adreseză la direcţiunea poştală şi telegrafică din Sibiiu. * :i: % In carierele de marmoră din Bor cuta şi Preluca, comit. Solnocă-Dobeca, se află o marmoră albă, care se pote folosi în modă escelentu pentru lucrări de construc-ţiunl şi de artă. Acestă marmoră, care a începută a se esploata, după părerea institutului geologică din Viena se apropiă de renumita marmoră de Carrara. * * * In Cluşiu s’a constituită ună corni- tetă festivă pentru serbarea jubileului de 50 de ani ală vestitului Ţigană violonistă primă Janos Salamon. * * * Pentru acoperirea cheltueliloră făcute cu construirea noului podu de feră peste Someşă la Cluşiu, în sumă de 50,000 fl., e vorba să se ia vamă pentru cară, şfr anume 2 cr. de ună cară cu ună cală, 8 cr. de ună cară cu doi cai. In modulă acesta se crede, că venitulă pe ună ană va fi de 10,000 fl. Represen-tanţa oraşului va ave să desbată acestă propunere. * * sj: „Roumânischer Lloyd“ din Bucu-rescl comunică următorele: „Pentru convertirea Jidovilor u la creştinismu propagă în Galaţi, cum anunţă foia de a-colo „Frăţia“, ună orecare David Baron. Acestă individă, care a emigrată acolo de curând, se dă acolo de misionară şi împarte gratuită între poporaţiunea isra-elită cărţi religiose creştine. Ar fi de recomandată ca fiecare să fiă cu precau-ţiune faţă cu acestă d-nă misionară*. Pe când „Roumânischer Lloydu face acestă avertismentă din punctă de vedere jidovescă, noi atragemă atenţiunea Ro-mâniloru, să se ferescă de acei lupi în pele de oiă. *?• * * Excursiune la, Sinaia. La 22 Maieu a. c. la 6 ore 20 minute dimineţa, va ple/ja din Braşovă la Sinaia şi retour unu "cnu separată cu următorele preţuri: Clasa I. fl.A ci. II. fl. 2-70. ci. III. fl. 2-10. însori ehl la acestă excursiune se facă numai pănă Sâmbătă 19 Maiu a. c. ora 12 în biroulă orăşenescă de călătorii, Strada Vămei Nr. 10. Pentru alte desluşiri relative la acestă excursi-une a se adresa la numitulă birou. 3 (15) Maiu. Aseră, 8/15 Maiu, unu numeru imposantu de Români braşoveni s’au întrunită spontaneu în sala dela casa de tragere la semnu de sub Tâmpa, şi au serbată împreună amintirea memorabilei clile de 3/15 Maiu 1848. manifestândă cu acestă ocasiune ună spirită de a-deverată frăţietate. Viena, 8 (16) Maiu. (telegr. part. a „ Gazetei“) întruniţi la c|iua de 8 (15) Maiu, vă salutămă cu aiec-ţiune românescă. In lupta pentru dreptate ce o urmaţi fiţi încredinţaţi de neclintita nostră încredere Tinerimea romană din Viena. Ni se trimită spre publicare următorele: D-lă N. F. Negruţiu spune în de- chiaraţiimea publicată în numărulă 96 ală „Gazetei“, că dreptulă de reproducţia pentru romanulă Judeţulă l'a câştigată dela d-lă Autoră, că nu a fostă o seducţiă. Punemă der întrebarea: de ce i-a schimbată titlulă d-lă Alexi? Nu ca să apară că â scris un nou romană? Şi de ce nu l’a reprodusă numai, de ce l’a ma,i prelucrată atunci, decă numai de reproducere. e vorba? Şi astfelă fiindă, d-lă Alexi nu găsia că este cu cale se şi spună, că îşi reproduce romanulă ? D-lă Alexi începe de altfelă a ne da dreptate. In numărulă penultimă ală foiei sale escrie ună concursă pentru postulă de directoră ală părţii literare a cliarului său, dorindă ună omă, care „se simte capabilă şi totă odată are zciulii necesară pentru acestă funcţiune.u Nu-i acesta o mărturisire, că dânsulu nu are calităţile, ce le cere dela alţii? ___________ ii. «. Butcă. Industria de casă. II. Partea economică. (Urmare.) Cade în competinţa Organeloră supreme şcolare chemarea de a completa instrucţiunea şcolei poporale în acestă înţelesă, precum se .practiseză deja de multă într’alte state civilisate, în cari lu-erulă de mână este obiectă de învăţă-mentă nu numai în şcolele poporale, der chiar şi în gimnasii, în şcolele reale şi civile. Va urma acesta şi trebue să urmeze neamânată şi la noi, căci natura lucrului o pretinde împeriosă. Cu ună cesă mai curând e necesitate a se face acesta cu deosebire la poporală nostru din Şcheiu cu atâtă mai vertosă, căci spre acestă scopă celă puţină deocamdată nu se recere capitală de întreprindere decâtă, o bună conducere din partea bărbaţiloră noştri de carte şi orecare neînsemnată jertfă materială. Când Sprenghiulă, bălţile din nemijlocita nostră apropiere, ofere în mare abiuidanţă şi fără nici o greutate papura şi pipirigulă, care pănă acum au fostă considerate ca producte netrebnice, rămânând ă nefolosite şi cari suntă unele dintre cele mai accesibile materialurl de împletită, când câmpulă şi cealaltă împrejurime ofbră de asemenea paiă, nuiele şi alte soiuri de materială, de preţu pentru industria poporală, — când puteri didactice accesibile pentru instruire, avemă în mai mare numără decâtă ori unde în alte comune românesc!, — în fine când poporală nu dispune de isvore de câştigă în măsură corăspuncjătore cu trebuinţele sale, ba nici nu e dedată la o muncă mai întinsă, — atunci mai pute-s’ar admite ore amânarea îndeplinirei unei lacune atâtă de simţite în şcola poporală ? Mai pute-s’ar ore ignora o necesitate, dela care atârnă subsistenţa şi îndreptarea moravuriloră poporului? Lucrulă în scola poporală nu îngreuiază învăţământulă teoretică, ci-lâ sprijinesce şi-lă uşureză. E cunoscută, că schimbarea alternativă a lucrăriloră FOILETONULU „GAZ. TRANSri li Din vieţa şi scrierile lui 2>Tic©la,u. Lenau. După isvore străine. VII. Disposiţia lui tristă ţinu pănă la finea an. 1843. Ca elă însuşi să’şî ce-tescă poesiile sale abia cu multă greutate pute fi aplicată, der şi acesta o facea numai la serate literare, ori la alte conveniri mai mari. Elă le cetea atunci c’ună tonă adâncă, slabă, forte puţină artistică, esprimândă fiecare silabă curată mai multă monotonă, negândindu-se de locă la impresiunea ce va produce a-supra auditorului. După atarl serate de-comună devenia forte melancolică, ca şi cum după ore-care încordare de puteri ar fi rămasă cu totulă slăbită. In astfelă de disposiţiă spirituală scrise înainte de Crăciunulă anului 1843 o epistolă cătră Emilia Reinbeck, în care dice: „Starea mea sufletescă cu multă este mai sdrun-cinată decâtă sănătatea şi ml-se pare că simţulă bucuriei ca ori şi ce începe a muri în mine.* Anulă nou încă nu’i aduse nici o ameliorare ci dincontră misantropia lui crescea totă mai tare şi câte-odată mergea aşa departe, încâtă pentru esemplu, cănd societatea „Con-cordiaa puse la cale o festivitate în o-norea lui Grillparzer şi Lenau fu chemată espresă la sărbătorea acesta, abia lăsa pe învitătohî să între în odaia lui: elă chiar cânta pe vioră şi abia după o lungă pausă deschise uşa celoră veniţi, se scusâ prin câteva cuvinte, şi trimi-ţândă lui Grillparzer felicitările sale, rămase acasă, deşi Grillparzer în sentimentele lui de iubire îlă numi a pe Lenau : Dante ală Germaniloră. Lenau rămase în Viena pănă la finea lui Martie, ocupându-se cu studiulă şi cu scrierea de poesii mai scurte, înainte de Aprilie merse în Stuttgart pentru a întră în tractărî cu Cotta pentru o nouă ediţia a lucrăriloră sale. Aici făcu cunoscinţă cu Auerbach, renumitulă romancieră germană. Auerbach descrie în modulă următoră acestă întâlnire: „In mijloculfi Iun ei Aprile 1844 am făcută cunoscinţă cu Lenau în Stuttgart. După cele dintâiu cuvinte de bineventare elă mă ruga să mergemă la preumblare; îmi aducă bine aminte cum în mijloculă eăldurei celei mari purta pe braţulă său ună pardesiu de colore închisă, în mână ţinea ună bastonă de trestiă de Spania, cu pălăria trasă tare pe ochi abia pute privi împrejură, umbla cu mine ascultândă singură vorbele mele Vorbiamă despre Spinozza. I-am amintită, că marele filosofă, deşi simţia în sine încă de timpuriu germinile morţii, totuşi elă nu se lăsa învinsă de înclinări subiective, ci trăia pururea cu aceste cuvinte de resignaţiune : „Horno liber de nulla re minus cogitat, quam de morte, nani scientia estscientia vitae non morţiş A La acesta Lenau uimindu-se îmi răspunse: „Intr’a- devără Spinozza le dice acestea?.......a Lenau era tăcută şi naturală, der totuşi elă nu se ţine de aceia, cari tacă numai pentru ca alţii se vorbescâ cu atâtă mai multe ceea ce ei de altcum n’ară spune [ună felă de ispititori tăcuţi], Chiar şi în decursulă vorbirei să pute observa la elă natura sa monotonă şi închisă.u Elă numia aerulă din Stuttgart: putdre diavolescă şi se plângea că nervii lui se irită în continuu. Pe timpulă acesta s’a întâmplată şi ultima lui întâlnire cu contele Ales. de Wurtemberga. Acesta ce-i dreptă zăcea bolnavă la moşia sa din Serach, unde cele 5 surori ale lui îlă feriau cu cele mai mari îngrijiri de periculă. Chiar î.şl esprima dorinţa de-a vede pe Lenau, când etă înaintea porţii lui se opri o caretă ce ducea pe dori-tulă poetă. Contele câtă ce-lă vecju sări din aşternutulă său chiar în spatele lui Lenau strigândă puternică: „Nic-olae! iubitulă meu Nicolae!“ şi dup’aceea îşi aninară capetele unulă de grumazulă ce-luilaltă. Acesta fu cea din urmă întâlnire a loră, căci Lenau peste ună pătrară de ană — nebuni. Bolnăvindu-se Emilia Reinbeck, i-se nimici planulă concepută de-a face o călătoriă peste veră dimpreună cu familia acesta şi deci fu silită ca să înso-ţescă pe bolnava sa amică la băile din Baden-Baden. In Septemvre se hotărî a merge în Ischl, er de acolo în Viena. Der precum este sciută lucrulă altfelă sta scrisă în cartea vieţii lui. In Baden-Baden sosi la 27 Iuliu. La începută fru-mosa regiune făcu impresiune plăcută asupra lui. Pe timpulă petrecerei lui aici cade şi ca a mai însemnată mişcare din vieţa lui. Intr’ună momentu i-se păru că sortea lui se întorce spre bine. ca şi Nr. 99 teoretice cu cele practice, a lucrăriloră spirituali cu cele corporali sporesce înaintarea cu tdtă siguranţa. Oinulă, obosita de lucrări încordătore, spirituale, se recreeză pe deplină printr’o ocupaţiune corporală, şi viceversa: şcolarulă în modulă acesta, prin trecerea dela ocupaţi-unl spirituale la cele corporale şi dela acestea la acelea, va fi totdeuna cu puteri înoite; şcolarulă lucrândă ună o-biectă cu manile sale proprii, se deprinde a-lă observa mai bine şi mai acurată, prin acesta i-se desvoltă vederea, atenţiunea şi interesulă cu atâtă mai multă nu numai pentru lucrurile ce-lă încon-joră, ci şi pentru lucrările şi ocupaţiu-nile teoretice sciinţifice din scolă ; şcolarului i-se desvoltă plăcerea de a lucra, de a produce şi de-a folosi fiăcare mo-mentă liberă pentru lucrări folositdre; în modulă acesta ’i va lipsi timpulă de a se mai gândi şi apuca de lucruri netrebnice, căci sciută este, că neocupaţi-unea şi disgustulă de lucru suntă isvo-rele tuturoră fapteloră imorale; şcolarul îşi deprinde manile pentru de a le pute folosi în vieţă la multe alte lucrări tre-buinciose, pentru cari între alte condi-ţiunl ar trebui să plătescă la specialişti să le facă, — ba de multe ori, chiar fi-indă necesitaţi a lăsa câte ună lucru ca să-lă facă alţii, suntemă întârziaţi, împe-decaţl, păgubiţi şi nemulţumiţi cu ese-cutarea lui, pe când decă scola ne-a o-ferită tfbasiunea de a ne deprinde mânile şi a ne cultiva vederea, ori ce lucru trebuind o să îlă esecutămă la timpă, după trebuinţă, după placă şi în fine fibră plată; scolarulă prin lucru va fi totde-ună veselă şi plină de vitalitate. Abs-tragândă însă dela tote acestea, numai însufleţirea cea învăpăiată şi ferberea ardătore, ce domnesce acum printre tinerele odrasle ale nemului nostru pentru îmbrăţişarea activităţii pe terenulă industriei de casă, — este ună motivă atâtă de puternică, încâtă singură de sine reclamă imperiosă introducerea. (Va urma.) întâmplări diferite. Sinucisâ. Invăţătdrea comunală din Marcoşă, în Secuime, Ana Gyorgybiro, s’a otrăvită la 8 Maiu n. cu accidă fenică. Causa se Zice c& e dragoste fără no-rocă. Fccfi. La 1 Maiu n. a arsă în Ca-şolţă şura şi grajdulă unui locuitoră de acolo. Paguba se socotesce la 150 f 1., pe când obiectele erau asigurate pentru suma de 200 fl. Suntă indicii că foculă ar fi fostă pusă anume. — In Săcădate a arsă şura văduvei Susana Ionă Călină. Paguba e de 200 fl. Furtă. Lui Michailă Zikeli din Ungra i-s’au furată doi porci în preţă de 30 fl. Academia Româna. înştiinţare. După ■ decisiunile luate de Acadomiă Română în sesiunile de pănă la anulă 1888, concursurile propuse de Academie suntă cele următore: * GAZETA TRANSILVANIEI. -n 1888 I. Marele premiu Nâsturelu-Herescu din seria B, în lei 12,000, se va decerne în sesiunea generală din anulă 1889 u-nei cărţi scrise în limba română, cu conţinută de orl-ce natură, care se va judeca mai meritoriă printre cele publicate dela 1 Ianuarie 1885 [pănă la 31 Decemvre 1888 II. Premiulă Statului Eliade Rădu-lescu, de 5000 lei, se va decerne în sesiunea generală din anulă 1889 unei cărţi scrise în limba română, cu conţinută literară, care se va judeca mai meritorie printre cele publicate dela 1 Ianuarie 1887 pănă la 31 Decemvre 1888. NB. Concurenţii la aceste premii voră binevoi a trimite la cancelaria A-cademiei Române, în Bucurescî, operele loră, cari voră fi în condiţiunile de timp aci însemnate, în câte 12 esemplare, pănă la 31 Decemvre 1888. III. Premiulă Nâsturelu-Herescu din seria B, de 4000 lei, se va decerne, în sesiunea generală din anulă 1890, unei cărţi scrise în limba româna cu conţinută de orl-ce natură, care se va judeca mai meritorie printre cele publicate dela 1 Ianuarie pănă la 31 Decemvrte 1889. NB. In privinţa jpremiiloră „Nâstu-rclă-Herescuu se pună în cunoscinţa publicului următorele disposiţiunî din co-dicilulă reposatului întru fericire C. Năsturelă-Herescu: B. Premii pentru opere publicate. In totă anulă Societatea Academică Română va ave a premia, din veniturile fondului Năsturelă, o ca^’te tipăf. rită, originală, în limba română, care se, va socoti de cătră Societat^Tx v; ‘tăăr' Axxcîl bună publicaţiune apărutăV ‘J1 iursulă a-nului. Inse aceste premii voră fi de două specii: 1. In trei ani consecutivi, d'a rân-dulă, se va decerne câte ună premiu de patru mii lei, Nr. 4000 L. n. minimum, la cea mai bună carte apărută în cur-sulă anului espirată; 3. Iară în ală patrulea ană se va decerne ună premiu fix de lei 12,000 carele se va numi „Marele premiu Năsturelul operei care va fi judecată ca publicaţiunea de căpeteniă ce va fi apărută în cursulă celoră patru ani precedenţi. Acestă premiu nu se va pute decerne unei lucrări, care va fi obţinută deja unulă dintre premiele anuale, de câtă defalcândă dintr’însulă valorea premiului precedentă. Operele ce se voră recompensa cu acestă a doua seriă de premie voră tracta cu preferinţă despre materiile ur-mătore : a] Scrieri seriose de istoriă şi sciin-ţele accesorii ale istoriei, preferindu-să cele atingetore de istoria ţăriloră române. />] Scrieri de religiunea ortodoxă, ue morală practică si de filosofiă. c] Scrieri de sciinţe politice şi de economia socială. d] Tractate originale despre şedinţele esacte. e] Scrieri enciclopedice , precum dicţionare de istorie şi geografie, în cari să între şi istoria şi geografia României, dicţionare generale seu parţiale de sciinţe esacte, de arţl şi meserii, de adminis-traţiune şi jurisprudenţă, şi alte asemeni lucrări utile şi bine întocmite. f] Cărţi didactice de o valore însemnată ca metodă şi ca cuprinsă. g] Dicţionare limbistice în limba românescă, mai alesă pentru limbile antice şi orientale adecă limba latină, elenă, sanscrită, ebraică, arabă, turcă, slavonă veche, şi «altele. li] PublicaţiunI şi lucrări artistice de o valore seriosă, adică relative la ar-ţile plastice, architectură. sculptură, pictură, gravură şi chiar opere musicale seriose, pe care aceste tote Societatea Academică Română le va pute apreţia atunci când îşi va întinde activitatea ei şi asupra tuturoră materiiloră de be-Îe-arţî. i\ Scrieri de pură literatură română, în prosă şi în versuri, precum poeme, drame şi comedii seriose, — mai alesă subiecte naţionale, — şi orl-ce alte o-pere de înaltă literatură. Acestora mai cu semă aşă dori să se acorde Marele Premiu Năsturelă, când voră fi judecate ca avendă ună merită cjţi totulă supe-rioră, spre a se* da astă-felă o încurajare mai puternică desvoltării literaturei naţionale. La acestea se mai adaugă următorele disposiţiunî luate de Societatea A-cademică: 1. La concursurile acestoră premii se potă presenta şi opuri preînoite în nouă ediţiuni, cari se voră fi retipărită în cursulă anului de autori în vieţă. 2. După cuprinderea chiar a testamentului, traducţiunile din limbi străine sunt escluse dela concursă; se va face însă escepţiune pentru acele traducţiunl de pe opuri străine clasice, cari: a] seu prin dificultăţile învinse ale unei perfecte reproduceri în versuri românesc!, voră constitui adevărate opuri literare ale limbei române; b] seu prin anexarea de elucidări şi de note sciinţifice, cu totulă proprie traducătorului, îşi voră fi însuşită meritele unoră lucrări originale în limăa română. 3. Cărţile premiate de Academia Română din alte fonduri ale sale, seu cele tipărite din iniţiativa şi cu spesele ei, nu potă întră la concursă pentru premiele Năsturelă din Seria B. 4. Premiile Năsturelă din seria B, se potă acorda nu numai unoră opuri complete, ci şi părţii unui opă tipărită în cursulă anului, cu condiţiune însă, ca acestă parte se fiă de valorea şi de întinderea unui volumă şi nu de ale unei simple făscidre, (minimum 400 pag. formată în 8°. garmondă.) 5. Premiarea unei părţi a unui opă la ună concursă anuală nu împedecă premiarea unei alte părţi a aceluiaşă opă la ună concursă posterioră. 6. Opurile anonime şi pseudonime voră pute fi admise la concursulă cărţi-loră tipărite, er autorii loră, spre a primi premiile acordate, voră trebui se justifice proprietatea loră. (Vu urma.) Mulţămită publică Comitetulă parocliială ală bisericei SS. Archangell din Satulungă aduce prin acesta mulţămită generoşiloră donatori, cari înţelegendă despre starea critică, în care se află şcola nostră, s’au grăbită a ne veni în ajutoră prin contribuirl benevole. D-lă Iosifă P o p e s c u, ingineră, nl-a trimisă suma de 43 lei şi 60 bani, colectată dela următorii domni: Gr. I. Ce-reşanu 6 lei, Ionă Niţulescu 5 lei, Iosifă Popescu 20 lei, Nicolae Judescu 2 lei, C. I. Ionescu 2 lei, Alecse D. 1 leu, Pa-raschivă Y. 50 bani, Alecsandru S. De-ganu 2 lei, Andreiu Gornoviceanu 50 b., Ionă Coşereanu 50 b., C. Manciulescu 50 b., Constantină Gheorghiu 20 bani, Constantină Bengea 20 b., Ioniţă Grecu 20 b., Grigore Lazară 1 leu, S. Popescu 50 bani, I. Nadeu 50 bani, Carolă Ber-gheră 1 leu. Suma 43 lei 60 bani. NECROLOGtJ. Franz Maager, administratoră ală oficiului de amanetare (muntelui de pietate) în pensiune, membru ală consis-torului bisericei ev. din Ardelă, presbi-teră şi curatoră ală comunităţii, membru ală representanţei comitatense şi o-răşenescl în Braşovă, a încetată din vieţă la 13 Maiu n. în verstă de 72 ani. Imormentarea s’a făcută în 15 Maiu n. în cimiterală ev. c. a. Fie’i ţerîna uşoră şi memoria binecuvântată ! Cttrsulu pieţei Braşov ii din 16 Maiu st. n. 1888 Bancnote românesc! Cump. 8.56 Vend. 8.58 Argintă românescă . >1 8.50 n 8.54 Napoleon-d’orI . . . 10.02 „ 10.06 Lire turcescl ... . Vi 11.32 n 11.37 Imperiali V 10.32 n 10.37 GalbinI . . . . . V 5.89 V 5.92 Scris. fonc. ,,Albina“6' M 10 v 101.— V KM, m ii ii ^ ii 98.- V 98.50 Ruble rusescl . . 103.— 7? 104.— Discontulă . . . • 67,- -8°/0 pe ană. Cursulă Ia bursa de Viena din 15 Maiu st. n. 1888. Renta de aură 4%................... Renta de hârtia 5°/0............... Imprumutulă căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloru ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră îerate de ostă ungare (3-a emisiune) . . Galbeni împărătesc! ............... Napoleon-d’orI..................... Bonuri rurale ungare............... Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banată-Timişă . . . Bonuri cu cl. de sortare........... Bonuri rurale Transilvane .... Bonuri croato-slavone.............. Despăgubirea pentru dijma de vină ungur es că..................... Imprumutulă cu premiulă urgurescă Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de credită austr. Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintă austriacă .... Renta de aură austriacă............ LosurI din 1860 .................. Acţiunile băncei austro-ungare . . . Mărci 100 împ. germane............. Londra 10 Livres sterlinge .... Losurile pentru regularea Tisei şi Se-ghedinului......................... Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. 96.70 85.40 150.50. 95.20 126.— 114.50 5.95 10.06 105.— 104.80 104.50 104.70 104. — . 105. — 99.50 121.75 279.25 278.60 78.45 80.30 109.70 133.50 873.— 62.19 126.95 cum amorală dorită de odinioră, foculă tinereţei şi viitorulă senină zîmbeau în-naintea lui. Mai târc}iu merse cu familia Rein-beck în Lichtenthal. Lenau începu a încărunţi şi deveni aşa de irităciosă, încâtă , trebui să se ducă din Lich -tenthal unde i-se urî grozavă. Pe când lumea cealaltă îşi petrecea prin parcurile cele frumose, Lenau umbla după nou cartieră. Firea lui era astfelă, că nu se impresiona de nimică esternă. Totă ce’lă preocupa era lumea lui internă cu ideile ş^ cugetele lui profunde; era gânditoră si distrasă pururea, fără casă dea s’o înţelegă acesta şi alţii. Lenau nevoind să rămână în Lichtenthal peste nopte se retrase în strada anglicană din Baden-Baden. Ou ocasiunea unei preumblări povesti unui prietenă ală său, că numai de aceea s’a retrasă în Baden, pentru-ca aici să finescă opera „Don Juanu. Totă acestă prietenă ne spune mai departe: „Nu ml-aducă bine aminte de tote cuvintele lui, der atâta sciu, că opera acesta astfelă o caracteriseză ca şi cum ar fi conglomerarea tuturoră, şi celoră din urmă puteri spirituaalî ale lui. Lenau îşi închiria o odaiă în perter în faţa curţii olandeze. Când i-am spusă că odaia acesta nu e chiar acomodată pentru lucrarea lui, la care se recere mai multă linişte, îmi răspunse că nici nu crede ca aici s’o ducă departe cu lucrulă. In timpă indiferentă ne petreceamă laolaltă şeclendă dimpreună cu elă şi cu alţii în giurulă unei mese dela cafeneua A. Le-wald, fumândă şi povestindă pănă-ce vesela musică şi întunecimea dulce, care se scobora deasupra munţiloră vărsa peste sînulă nostru o linişte şi reeorelă dulce. Lenau privea bucurosă la cei ce jucau domino, der nu’ml aducă aminte ca şi elă să fi jucată vre-odată. Când audia că musica cântă vreo bucată de-a lui Lenau ori Srtauss, striga „Prietine, fii atentău ; îşi mişca [mânile şi piciorile, dicea în tacturi de câte '/..ţ „Halt's enk z’samu, ceea ce însemneză: „Ţineţi la olaltâL De multe-orl mergeam în odaia lui şi eram forte vioiu, er Lenau luându’şl viora cânta minunată umblândă încocl si încolo prin odaiă. Fiind-că cântecile acestea erau pline de -tlucuriă şi vioşiă, nu i-am dată pace pănă când nu’ml scrise câteva din ele, şi pănă când nu’ml promise că le va întitula „Halt’s enk z'samu. Adeseori, ba putemă elice, în timpulă acesta era pururea veselă, glu-meţă şi rîcfătoră; afară de aceea susceptibilă din cale afară, cum era, adeseori impresionată câtă de puţină, vărsa la-crăml. Elă pricepea şi gândurile cele mai ascunse ale străinului. Gânditoră din fire, elă totdeuna când i-se spunea ceva clătina din capă. Intr’o dimineţă Lenau veni la mine cu totulă reîntinerită, plină de voiă şi c’o faţă veselă şi trebui să mergă cu elă în parculă oraşului, unde lângă ună teiu îmi povesti că în sera trecută a cinată la curtea engleză, unde erau încă trei dame; îmi spuse că elă fără voiă începu cu cea mai tânără o conversaţia din cele mai animate, în care i-se topi totă sufletulă. Ea vorbia c’o frică tremurătore, dup’aeea fiăcare cuvântă îlă esprima cu atâta claritate, încâtă putea vede că cuvintele ei suntă nunţii cei mai mari ai bucuriei, că lui îi spunea o şoptă dulce şi tainică, că tî-năra damă nu i se contrariază.... îmi spuse că lui îi plăcea de tenera damă, der era de credinţa, că pentru elă şi ea este perdută. Nu potă descrie câtă de multă s’a schimbată sufletulă poetului. El scia, că damele după prândă aveau să călătorescă şi deci voi să’i dea celei care-i plăcea ună souvenir. ’I aduse ună esemplară din poesiile sale dela librăriă şi Lenau scrise pe pagina ultimă nescrisă o poesiă de recomandare. Improvisândă poesia o trimise dimpreună cu o chartă •de visită tinerei dame la curtea englesă. înţelese însă dela ea, că voră rămâne încă în Baden şi odată ii mulţămi pentru presentulă făcută. Cine era acum aşa de fericită ca Lenau.... In fine sosi şi sera despărţirii, o seră frumosă de veră. Ne preumblamă pe dinaintea spitalului pre când musica cânta forte fru-mosă. Mătuşa tinereloră dame voi se mergă acasă, când musica începu o bucată neplăcută. Lenau o rugă s’asculte aceste note bizare şi astfelă mai rema-serămă ună timpă ore-care pănă când în fine totuşi a trebuită se ne despăr-ţimă... Pe vremea acesta în Lenau înflorea o nouă primăveră a vieţii. Eu fam sfătuită să mergă la Rippolds, unde va pute câştiga dela rudeniile ei pe tânăra femeiă. Elă şi călători şi preste câteva Zii0 se reîntorse plină de bucuriă, fundă încredinţată despre amorală ti-nerei femeiL (Ya urma.) Nr. 99. GAZETA TRANSILVANIEI. o g>c CD pi Ui i-* ?(«1 H ţ* Ov 0 2 p «L 2. soc p- © ©3 _ Ş3C 1-5 O Q ■* o O £ st 03 g a a ^ P ^ CD m ' ( P CD CD P t-d pj o. _£l, 2 d CD ^ d: ~' H , ~m'. P< g ,x c+ m 2 © ►-: 2 © £3 © — --{ *r >-* H- IM r3 d Hj D+- v d © Hj* MC M ^ Mt CD LJ P-1 !— p C ^ 2- 2 ^ £-■ S © CB fc Ucd s O ^T) Zlt r\*u p P, CC e+- O M p © P o ct- CT1 d e-i- mc p. P< PP d< P3 ^ O © *“ d- _ M-. O o d ® ° d d MJ h- © jEL !© s a; â § S, Ş § pc © — O © -CC O i-j rt- -CD © © P’ m<. Hj ^ d d Pj ® M © P M< p d ^d Pî 3. 9 m & go d ©» d M. STrM ^HHSS.o M) d M • -02 g.-jj © ® o bi d ^ “ q. c+- © ^©-© ccqq W V M ^ © <-> d d O O pc m. p pc^ p d d pcpî cc ^2 d d ^r. d ^ ^ d< CM C+- © d C ® A O rt- O -Pj g S; a ffi c dî cc erf- P <1 © ! _ P P P PL l-s m^ © (B h ® sr p o d y- d o © ® m 88 a O rt-/ BJ P crq % M M - -■ ^ CJ l p © P *“ o . M- M 'T3 <2. H p< ^ o Cj ^ ^ n© ^ Za W El £ M g. g »-• M d PC dc PC M d N , p p W ® c pc m ^ v_j h-. isj rj q * 5’ a,»" ss = o § î» s = •-»§■ a 0 s - ** d C d CC d' M c © p- © & g ci- d p hg Bac o. g ©C M-j • "£î~ ^ o p M-' l—' - p g^QTQ CC © §c p< ^ P pjis. 5‘ p^ 2 © c£ a-* ^OQQ pc p p p H cc cc cc pc P P p sr ^ ^ ^ M M 1-^ P a» co cc P hP. CD 00 '-' M M C0 >- d. 9? © 2 ^ ©" ©" Q pp ^ d" ^ 59 p P S -e+- (—> d d o_ © M • d’ © Se deschide abonamentu pre anulu 1888 59— la AMSCULU FAMILIEI. ţ)iaru beletristică şi enciclopedicu-literara —'cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 r|i a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunl literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieta socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoru indivicjiloru din familia o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulă întregu e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. V U V PREOTULU ROMANU. piară bisericescă; şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulu XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 21/2 — 3'/2 cole; şi publică portretele şi biograăile archiereiloră şi preoţiloru mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totu soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulu întregu e 4 fl.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. Colectanţii primescu gratisu totu alâ patrulea esemplaru. dumeri de proba se trimitu gratisu orî-cuK cere. W A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr. — Transilvania. 'Hi Totu de aci se mai potfi procura şi următorele cărţi din editura propriă: Apologie. Dişcusiunl filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-gorin Silasi. — Partea I. Paulu Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulu 30 er. Renascerea limbei românescî în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţuiţi broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl. Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste anu, de I. Papiu. Unii volumii de preste 26 cole. Acest opii de cuventăii bisericesc! întrece tote opurile de acesttt soiu apărute pănă acum — avendh şi o notiţă istorică la fiă-care serbătore, care arată timpulii întroducerei, fasele prin cari a trecutu şi modul cum s’a stabilită • respectiva serbătore. Preţulă e 2 fl. Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulu 15 cr. Puterea amorului. Novelă de Pau-lina G. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr. Idealulu perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Opera unui omu de bine. Novelă originală. — Continuarea novelei: Idea-lulîi pierduţii de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulu 15 cr. Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Codreanii craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Uitimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Elu trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşu. Novelă istorică naţională. Preţulu 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr. HermanO şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulu 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Petulantulu. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr. Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. 0. Olinescu. Preţulă 20 cr. Biblioteca Şatenului Românu. Cartea I, II, III, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte ima deosebi 30 cr. Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr. Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. îndreptară teoreticii şi practică pentru învăţământulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulu unui esemplaru cu porto francată l#fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-unu opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi înve-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15. Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30. Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Unu volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl. Manuală de stilistică de Ioană E. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa 4 cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr. Nu me uita. Coleeţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparând!. Broş. I. scrisă de Gavrilu Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţT de rugăciune Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosu ilustrată. Preţulă unui esemplară broşuratu e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50 Miculd mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosu ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr. Cărticică de rugăciunî şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50—3 fior.; 100=5 fl. Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-ljeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplaru spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia 0. N. Isusd Christosd. Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 er. Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.