totinuea. Adminisiraiianeo
Tiraiafia:
'BRAŞOYU, piaţa mare Kr 22.
pîcrisori neiranc;uo nu ~e pri-mescft. Manus aho nu se re-triim îi!
Pixurile fig aiuicirm.
Bra^ovă, piaţa tr.are Nr. 22.
Inserate nai primeseu în Viena: îUiioţf.Vosxi. fluuKtmUtn & Vogler lOtfo Mattx). Htînnck Schalck, Alois Htrwll,MJhtkes, A.Oppelik, I. bun-ndtrg; în Budapesta:!. V.Oold-hiriter. Anton Mteei, Kckxtein Btrnat; infranlifupt: O.L. Danie: înHam-Si:rg: A. Steiner.
Preţuiţi inserţiunilon'i : o seria garmondu pe o colonii ti cr. Â 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarită si învoieli. Reclame pe pagina 111-a o seria 10 cr. v. a. sen 150 I- anI.
AlTUttr LI.
„Gazeta* iese In fie-care <|i.
Abonameite pentru Austro-Ungaria
Pe umi anii (2 fl., pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe unii anu 40 franci, pe seso luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Se prenumeră la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
ADonamentnln pentru Braşovu:
la.administ raţiune, piaţa mare Xr. 22, etagiulu I.: pe unii anu 10 fl., pe şise luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulu în ea.să: Pe unu anu 12 fl., pe şese luni 6 fl., pe trei luni 3 11. Unu esemplaru o cr. v. a. seu 15 bani.
Abătu abonamentele câtfi şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 98.
Braşovu, Mercufi, 4 (16) Maiu
1888.
BraşovQ, 3 Maiu st. v. 1888.
Astăcjî serbăm u amintirea memorabilei adunări naţionale dela 3 (15) Maiu 1848.
Amu cjisu întotdeuna, că puteam fi mândri de marea victoria morală, ce a dobendit’o atunci spiritulu nostru naţionalii.
Acesta a fosta spiritulu timpului.
Si pentru ca se’lu scimu apre-ţia în deplina sa valore vomu recapitula ceea ce amu scrisă înainte cu câţiva anî despre puternicul spi-ritu, care a mutaţii brânca ceasornicului desvoltării ndstre naţionale românesci cu-o sută de anî înainte.
Spiritulu timpului a grăită în marea adunare naţională de pe Câmpulu Libertăţii la 8 (15) Maiu 1848. Acestu spirită a deşteptată cu puternica-i voce şi pe Română din somnulu celu de morte, elu a aprinsă făclia libertăţii şi a renas-cerei naţionale în calea lui.
Eroii libertăţii române au ţinută susu fă clia, ce a luminată în acea mare c|i pentru poporală română, der nu ei au aprins’o, ci acea mare putere despre care <ţice Kossuth, că este productului nece-sităţiloră şi alu fapteloru ce se grămădescă una peste alta în cursul u veacuriloră.
Câte păcate, câte nedreptăţi, câte prigoniri, câte batjocuri şi umiliri, câtă urgiă nu s’au fostă grămădită la 1848!
Şi totuşi ce măreţă privelisce a oferită adunarea românescă dela 3 (15) Maiu. Ce însufleţire, curată, nobilă şi mărinimosă a domnită într’ensa!
în locîi de a se gândi la res-bunare pentru împilările seculare poporală română adunată pe Câmpulu libertăţii a întâmpinată. pe asupritorii săi cu iertare şi le-a întinsă mâna spre împăcare; elu a declarată înaintea ţării şi a lamei, că voiesce să trăiescă în pace şi în bumă înţelegere cu popdrele eoni o cir’ t ore, că recunosce şi că va respecta în veci drepturile lor şi ceea ce pretinde pentru sine, ui-tându negrulu trecută, este se i se recunoscă şi se i se respecteze drepturile, ce i se cu vină, în aceeaşi măsură ca şi celorlalţi.
Intr’adeveră la 8 (15) Maiu a grăită pe câmpulu Blaşului spiri-tulă timpului neturburată de patimă, acelă grandiosă spirită, care prepară cu magică putere înfrăţirea popdrelora prin cultură şi libertate, spiritulu dreptăţii şi alu progresului omenirei. La 3 (15) Maiu 1848 Românii n’au reclamată libertatea numai pentru ei, ci au reclamat’o pentru ţeră, pentru tdte popdrele ei, au pretinsă pentru toţi dreptate şi numai dreptate, fără de care nu pote fi progresă adevărată şi nu pote înflori nici o ţeră din lume.
Se fimă der mândri de cjina de 3 1151 Maiu, căci stegulă ce s’a deslăşuratu la 1848 pe Câmpulu Libertăţii e stegulă progresului şi alu civilisaţiunei, este drapelulă sfântă alu drepturiloră omenirei, «du aspiraţiuniloru ei măreţe spre
cultură şi libertate, este flamura binecuvântată a iubirei şi a bunei înţelegeri între popore!
Putemă se fimă mândri de a-dunarea naţională dela 3 (15) Maiu 1848 în deosebi pentru spiritulu de adevărată înfrăţire şi concordia, ce l’a propagată ea între fii na-ţiunei române.
Amu trebuită să facemă în c|i-lele ndstre trista esperienţă, că mulţi dintre noi păcătuescă greu în contra acestui spirită de unire fraţescă, căruia avemu să-i dato-rimă tote succesele nostre de pană acuma pe teremulă progresului naţională şi fără de care amu fi o massă brută, bună numai de a servi ca materială pentru scopurile adversariloră.	*
Idea solidarităţii strînse din^ e fii poporului nostru, este soreleţ la raclele căruia trebuie să se încăl-cţesca acţî inima fie-cărui Română. Nu certele, nu vrajba dintre fraţi ne voră duce vreodată la ţîntă, ci numai legătura iubirei împrumutate dintre noi pote se aducă fructele dorite. A combate pe cei ce prin purtarea şi faptele loră neromânesc! conturbă acesta sfântă armoniă dintre fraţi, este o datoriă naţională, a căuta însă certa cu luminarea şi a produce astfelă neînţelegere şi turburare în sînulă poporului, este unu pecatu naţională ce nu se pote ierta.
Cu ocasiunea sărbătorei de acjî nu putemu să damă ună sfată mai bună fraţiloră noştri, decâtă că orice pasă ar întreprinde ei să nu uite nici unu momentă că prima şi cea mai principală con-diţiune a progresului nostru pe ori* ce tăremă, este păzirea cu sânţe-niă a drapelului solidarităţii ndstre, este unirea şi buna înţelegere între fraţi!
Rusia şi România.
Organulă diplomaţiei rusesc! „Nordu din Bruxela scrie în revista politică dela 12 Maiu, că o-piniunea publică în Bucuresc! e neliniştită prin sgomotulă, că linele personalităţi ce se află la putere ar fi aderenţi ai unei anexări a României la Austro-Ungaria, pentru ca astfelă se formeze cu iraţii loră de sânge din Bucovina şi din Ardeală ună întregă în monarchia habsburgică, cam ca Ungaria.
„Nord" e de părere, că tocmai fiindcă a cunoscuţii realitatea acelui sgo-motă, în numărulu seu din urmă a ară-tatu, cum că Rusia n’ar avea nici unu interesă a sdruncina tronulu Regelui Carola, deorece acesta ar înlesni esecn-tarea planului României. Foia oficială rusescă recunosce espresă, că nu e vorba de ună complota ce se pregătesce ori e pe cale d’a se esecuta, ci de o doctrină şi de o tendinţă, care deocamdată aparţine numai tărâmului academica. întregă concepţiunea e copilărescă şi naivă; der decă ar fi să se esecute în contra oricărei probabilităţi, atunci ea ar ave în contra ei nu numai marea maioritate în România, ci şi pe mai multe mari puteri, în primul a loca pe Rusia, care nu vre să scie de o întindere a graniţe-
lora austro-ungare pănă a plesni şi nu va concede, ca Austro-Ungaria să ab-sorbă pe rânda tote poporaţiunile Peninsulei balcanice, ca apoi să moră de-o indigestiune.
De altmintrelea atâta Germanii aus-riacl câta şi Ungurii se vora ridica în două piciore, ca să-şi mântuiască individ dualităţile lora naţionale de naufragiu; celora dintâiu tota le rămâne a se alătura la marea Germaniă, Ungurii însă, ca heloţl etnografici, sunta în pericula d’a se îneca în valurile române ori slave.
E de ajunsa, opinesă în fine „Nord", ca se fiă adusa la lumină acestu bizara proiecta, pentru ca se fiă spulberata ca o besică de săpumi.
SOIRILE BILEI.
Aflăma că lucrarea etnografică a d-lora Teofila Frmcu şi George Can-drea, „Moţii*, pe care am anunţat’o ce-titorilora noştri, a fostă oprită a întră în Ardeala.
Nu cumva fiinda că conţine una tablou, care represintă pe Iancu călare înaintea oştirilora sale. Căci astfeliu e o lucrare curată etnografică literară! A-devăra a grăita ministrula Trefort. Nu esistă libertate spirituală la noi, [adecă în Ungaria].
*
* *
E transferata la cererea propriă sublocotenentul Ilie Oiugudianu dela regi-mentula tiroleza de vânători la reg. 64 de inf.
.ic
% *
Pe teritoriula comitatului Clusiii s’au începutu deja înscrierile alegetoriloru pentru viitorele alegeri de deputaţi die-tali. In scopula acesta s’a alesa pentru fiă-care cerca electorala câte-o comisi-une constătătore din una preşedinte şi doi membri, însărcinaţi fiindu cu înscrierea alegătoriloru. Observăma, că în cele 9 comisiuni constătătore din 27 membri, abia se află 2 Români. Totodată comi-tetula centrala a atrasa atenţiunea dife-ritelora comisiuni asupra împrejurărei, că după fumuri numai acela pote fi ales, care este si alegătora. Reamintima ce-titoriloril noştri, că acesta comitata are 240,000 de locuitori dintre cari 9 părţi, va să clică vr’o 200,000, sunta Români, er restula Maghiari, Evrei, Armeni etc. Alegători se află cu totula numai vre-o 3652, dintre cari 1282 sunta nemeşi, va să clică- Maghiari şi Maghiaroni, 887 a-ristocraţl, adecă ârăşi Maghiari, 326 a-rendatori, va să clică Evrei si Armeni, cari erăşi sunta „Maghiari'". Peste tota rămâne numărula de 183 alegători, cari sunta după censuia de pămenta şi casă şi între cari maioritatea este a Româ-niloru. Voru fi aven da adecă 200.000 de Români vre-o 200 de alegători, în timp ce pentru restula locuitorilora neromâni, de vre-o 40,000, rămână cam peste 3000 de alegători.
Straşnica constituţionalisma.
*
* *
Cetima în „Foia Diecesană" din Caransebeşa : In congregaţiunea Comitatului Timisa ţinută în 8 Mai căi. n. Ilustritatea Sa d-la comite suprema Sig. Ormos a comunicata eu graiu viu măsurile, ce le-a luata şi eventuala le va mai lua Consistoriula diecesei Caransebeşului în calea religiosă şi morală pentru introducerea de stări normale în nefericita comună Coşteiula de lângă
Yerşeţa. Descoperirile Ilustrităţii Sale au fosta întâmpinate cu vii aclamări din partea membrilora congregaţiunei. O foie germană din Timişora enumără între măsurile morale lnânde spre linisci-rea definitivă a comunei şi „afurisania*, interdicţiunea bisericescă. De o asemenea măsură medievală n’a fosta şi nu va
fi nici când vorba la Consistoriula nostru." %
# *
Pentru înlesnirea procurară de maşini pentru economia se împartă din partea comitatului Sibiiu subvenţiuni în sumă totală de 300 fl. v. a. tuturora a-sociaţiunilora şi reuniunilora economice de pe teritoriula acelui comitata. Suplicile, în cari are a se indica feliula de maşină seu maşini, pentru cari reuniu-unea cere ajutora, suma ajutorului, nu-mărula membrilora reuniunii, averea în bani, precum şi scopurile şi întreprinderile în parte ajunse seu ce le are în vedere reuniunea, şi ordinaţiunea ministerială, prin care s’au aprobata statutele reuniunii să se adreseze comisiunei economice a acelui comitata pănă la 20 Iuliu n. 1888. Reuniunile agricole, cari cera ajutora, au a aclude şi statutele lor în una esemplară.
*
* *
în adunarea comitetului administrativa a comitatului Mureşti-Turda, ţinută la 8 Maiu n. c., s’a respinsa recursula de nulitate ala locuitorilora din comuna Să-badula de Câmpiă contra alegerei de primara a evreului Izsak Samuel. Ca motiva ala cererei de nulitate se dice că s’a adusa împrejurarea, că fiinda comuna Săbadă curata românescă, nu pote suferi ca primarula ei să fiă unii Evreu.
Se putea altfela în acesta timpa de
constituţionalisma jidano-unguresca ?
*
>C *
„Pester Lloyd" scrie: „Multora dintre Ceangăii repatriaţi nu le place Cana-anulu ungur eseu. Ei emigreză în cete din ţâra făgăduinţei, în care i-au adusa, erăşi îndărăta la olele de carne — nu, la masa de posta a Bucovinei, căci ei îşi închi-puesca cela puţina, că acolo li-a mersa mai bine. Aşa a fosta vădută în Seghe-dina o astfela de grupă de Ceangăi, cari reemigreză. Una bărbata înalta şi voinică, anume Neculae Czorbana, conducea pe bieţii omeni, cari cerşiau pe unde a-jungeau. Conducătorula lord istorisea fiecăruia, că colonia lora de pănă acum Szekelykeve, a fosta distrusă de potopa şi acum sunta nevoiţi se se’ntorcă în patria lora de mai nainte."
Decă sârmanii Ceangăi preferă „masa de posta" a Bucovinei, în locuia „Cana-anului unguresca" , cum (fi06 foia jido-vescă, îşi pote ’nchipui omula ce mise-riă au adusa aceşti nenorociţi în Ungaria.
Unu respunsu tliarului „Kolozsvar f
De pe malulu Visă, 12 Maiu 1888.
Cei, cari şi acli simtă fericirea şi mângâierea loră sufleteseă în a’şi căuta hrană pentru inimă şi sufleta în legile „compilatae şi approbatae", despre cari cjice Românulil: „compilata a spânifu-rata pe tata", nu vora scrie nicî-odată despre preoţii români, despre clerula româna, despre biserica română şi institu-ţiunile ei altfela ca „Kolozsvar". Cela ce a avuta pacientă dintre preoţii români a percurge articulii din „Kolozsvar", referitori la preoţii români, ori câtu de puţina ar cunosce trecutula trista ală legilora verboeziane, acela îndată a
Nr. 98.
GAZETA TRANSILVANIEI.
putută vede, „cum respiră în totă splendorea „cultura4* inimei şi a spiritului ce şl-a dobândit’o autorulu articu-liloru, cetindu acele nefericite legi şi gândindu-se la modulă cum s’ar pute readuce în vieţă. ţ)ău „Kolozsvar44 nu e de invidiată pentru cultura şi civilisa-ţiunea lui, ci de compătimită. Inimi române, ca să primescă acesta cultură, n’are la ce căuta, dimpotrivă ne va fi mai uşoră a dovedi stările semi-barbare în cari ne ţină şi acjî şi pe cari voescă se ni-le impună şi pe viitoră.
Decă pentru cei dela „Kolozsvar44 Verbdczi a ajunsă a fi „Acathistulă44, cartea de rugăciune, atunci eu unulă ferbinte dorescă cJLriştiloră români, ca bunulă Dumnerjeu se-i ferescă de aşa ceva,
Pentru ce surită preoţii români „inculţi, semi-barbarî, agitatorI“ ? Pentru-că nu suntă aderenţii ideiloră şoviniste şi kulturegyletiste maghiare, pentru-că nu se îmbracă în atila, nu portă cisme cu pinteni şi ciardaşkalap, pentru că îşi iu-bescă limba maternă, ţină şi păstreză cu sânţeniă credinţa şi obiceiurile strămoşesc!, pentru-că preferă cultura română celei maghiare, pentru-că îşi iubescă poporulă si lucră din răsputeri la deşteptarea şi cultivarea lui. Se ne închi-puimă ună momentă pe ună preotă română în mijloculă poporeniloră săi îmbrăcată în eostumulă naţională ungu-rescă vorbindu unguresce, ore înfăţişarea lui ce i-ar pute revoca poporului în minte? Pe ună cutare seu cutare „domnău diregetoră din timpulă trecută, despre care, decă ai aucji povestindu-se cele ce le-au suferită bătrânii seu părinţii noştri, ai fi dorită ca mai bine se te înghiţă pămentulă de viu, decâtă se ajungi în astfelă de posiţiă, seu asemănare.
Datorinţa morală le impune preo-ţiloră a protesta din tote puterile contra calumniiloră şi în numele clerului tânără, chiămată a îmbrăţişa statulă sântă ală preoţiei, căci clerulă română posede adl o cultură, ca oricare altă cleră din patria.
Pe „Kolozsvar44 îlă mai dore şi împrejurarea, că preotulă română îşi petrece vieţa sa în mijloculă poporului luândă parte la tote suferinţele şi bucuriile sale; îlă ninge, plouă, bate vânturi reci, sufere îngheţuri şi căldură, fome şi sete, ca şi ună plugară de rândă, şi răsplata sarcineloră şi suferinţeloru comune este preliniştirea consciinţei sale, alipirea poporului de preotulă seu, armonia deplină. Precum în cele sufletesc! preotulă vine a-lă mângâia pe celă ce sufere, tocmai aşa şi în cele economice preotulă îi dă esemplu, ca să-şi câştige pânea de tote <^ilel© în modă cinstită prin munca onestă, Să se ruşinecfe der preotulu română de acestă ocupaţiune,
FOILETONUL# „OAZ. TRANSA
io
Din vieţa şi scrierile lui
ISTicolaAA Lenau.
T)upa isvore străine.
VII.
Tote scirile ce Lenau i-le trimise Sofiei despre Carolina, „că e o femeă admirabilă, că numai la sicriulă maicei sale a mai tremurată elă ca în sera aceea, când a aucjit’o cântând în „Belizar“ ş. a., Sofia le primi cu o bucuriă aparentă şi’i scrise poetului, că nu peste multă va simţi şi elă câtă de bine îi priesce vieţa. La acestea Lenau îi răspunse: „Cum înţelegi acesta? Eu nu me ţinu între poeţii fericiţi, cari sâmtă în ei şi în poesiile loră bucuriă. Adeseori lucrările mele au fostă poreclite: platitudini. Din asta celă multă atâta e dreptă, că eu lucru ca şi sculptorulă, eu însu-mî mă sdrobescă, ca sculptorulă forma, pentru ca ideea şi gândulă lui cu atâtă mai bine să apară. Şi pote numai aceea şi este bună în poesia mea că adecă: eu pe mine mă aducă jertfă....
când vede şi simte, că e vorba de bunăstarea poporului, ca să se potă susţine, ca să facă faţă dăriloră celoră mari şi altoră greutăţi publice ne mai suportabile, fără ca elă se fia rebonificată pe vre-o cale ?
Chiar şi în cele justiţiare şi administrative preotulă i vine poporului în ajutoră. Se amintescă lui ,,Kolozsvâr“ ună casă, ca să se convingă şi se vedă că pretinsa „egală îndreptăţireu a poporului română e unu neadevăr ii, o minciună golă şi că poporulă o vede elă însuşi cu ochii. Ună economă a avută se fiă esecutată, der i se pune condiţi-unea ca să depună jurămentă, la casă când se scie nedreptă în timpulă determinată. Tote hârtiele i se trimită în limba maghiară. Acestă limbă respecti-vulă nu-o cumsce. Cine să-i spună ce este scrisă? Se alerge acum din comună în comună pănă ce va afla ună sufletă maghiară, care să i-o tălmăeescă, seu se mergă la unu advocată şi apoi de unde se-i plătescă ? Trece timpulă recursului pentru depunerea jurământului şi numai după aceea află omulă nostru cuprinsulă hărtiiloră. Ce se întâmplă acum? Doi preoţi depună jurămentulă, că respecti-vulă economă nu cunosce limba maghiară şi ’lă scapă astfelă cu greu pe bietulă omu de esecuţiune.
Cine agiteză der ,,Kolozsvarea ? Cine împle inima poporului de amărăciune, nemulţămire şi mâhnire ? Cine-i eauseză spese zadarnice ?	|
Sistemulă de guvernare, care aşa scie mulţumi interesele celoră 3 milione de Români drepţi şi leali cetăţeni!
Câte nu se întâmplă de acestea cu bietulă poporă! Cine agiteză der ,,Ko-lozsvareu ? Preotulă ? Cine i sdruncină sănătatea? Biserica cu posturile?
Nu, domnule, sărăcia şi miseria la care e redusă!
Cine’lă face de ’şl părăsesce vatra părintescă ? Postulă ?
Bancheturile domnesc!, dările cele mari, greutăţile ne irai suportabili, pe cari de ar posti anulă întregă nu mai are de unde le plăti!
....Pe lângă suferinţele comune mai e şi raportulă de consangenitate şi afinitate între preotă şi poporenii săi. Cui îi voră spune poporenii necasurile şi schingiuirile loră ? De sigură nu lui ,,Kolozsvar,u ci aceluia, pe care îlă dore cărei doresce binele din sulletă curată. Er pe aceştia de ar ţine bancheturile Kulturegyletistice cu miile de ani nu-i vei maghiarisa, nu pentrucă nu e firea şi inima Românului pentru aşa ceva a-plicată.
Fii încredinţată .,Kolozsvare“ că prin articulî ca cei scris! la adresa pre-oţiloră români, nici odată nu-’lă vei separa pe preotă de conaţionalii săi, şi
nici pe aceştia de preotulă loră, ci vei esopera alipirea şi mai mare a poporului de preotulă său, în sufletulă căruia mereu răsună şi trebue, se răsune cuvintele profetului: frânge celui flămândă pânea ta, şi pe cei săraci fără casă ba-gă-i în casa ta; de vedl pe celă golă îmbracă-’lu şi nu trece cu vederea pe cei ce suntă din sînulă poporului tău!
Unu candidaţii de prcoţiă.
Din representanţa comnnală.
MercurI în săptămâna trecută re-presentauţa orăşenescă a ţinută şedinţă. Intre alte comunicări amintimă aceea, că conclusulă representanţei prin care se ref'usă redactorului foii ungurescl din locă Josef Szterenyi (Stern) d'a. fi admisă ca cetăţenă ală comunei Bra-şovă din causă că nu are îndestulitore mijloce de subsistenţă, a ‘fostă aprobată de ministerulă de interne.
Iosef Filtsch interpeleză pe preşedintele asupra stadiului în care se ailă esecutarea nouăloră numiri ale strade-loră. — Preşedintele răspunde. c*ă co-misiunea alesă pentru stabilirea nume-loră românesc! şi unguresc! ’şî-a terminata de curândă lucrările şi paşii ulteriori suntă în cursă.
Ionă Lengără interpeleză pe preşedintele asupra stadiului în care se află afaqprea hotărîtei mutări a „monumentului barteşianău din pieţă, — Preşedinţie, dice că va răspunde în viitorea şedinţă cu actele în mână.
Karl Fabriţius interpeleză pe preşedintele, decă adevărată e scirea, că ministerulă a dată spitalului civilă de aci dreptulâ publicităţii şi decă adevărată e. făcutus'au paşii necesari ca la 1 Iulie să între în vigore- statutulă. — Preşedintele răspunde, că scirea e adevărată şi că afacerea se va aduce la timpă înaintea representanţei.
In afacerea construirei căii ferate Zârnescl-Braşovă-Sepsi-Sângeorgiu, Magistratură propune: 1. Representanţa să se declare învoită cu modificarea traseului (ca adecă să nu trecă pe la Dârste şi Prejmer, ci directă spre Sepsi-Sânge-orgiu pe la Hermană, rămânândă ca pe la Dârste şi pană la Târlungenî se se con-struescă tramvaiu cu vaporă); 2. Pentru acoperirea sumei de 80.000 fl. semnată pentru acţiile de capitală să se facă ună împrumută; 3. Să se primescă oferta băncii comerciale din Pesta (cfa da bani cu 41/.,% si d'a emite obligaţiunile cu cur-sulă de’ 96 fl.)
Comisiunea permanentă susţine propunerea magistratului cu modificarea, ca magistratulă să fiă avisată şi împuternicită a face împrumutulă în condiţiuni celă puţină aşa de favorabile cum s’au pusă de banca comercială, ori dela acesta ori*
dela altă bancă. — Acestă propunere s% primită.
Propunerea d’a se procura o cumpănă centimală pentru târgulu de vite, în preţă de 700 fl. (cu cheltuelile de a-şecjare 973 fl. 56 cr.) şi magistratulă d’a veni c’ună proiectă spre a se lua o taxă pentru folosirea cumpenei se primesce.
Propunerea d!a se procura unit apa-rată desinfectatoră se primesce,' permi-ţându-se si particulariloră d’a se folosi de elă, cei săraci fără plată, cei cu mijloce plătindă o taxă după deciderea magistratului.
La propunerea lui losif Puscaru, s'a amânată şedinţa cu considerare la sărbătorile Pasciloră românesc!.
Literatură.
A apărută de sub presă o nouă e-diţiune a scrierei D-lui Colonelă în re-serva armatei române T. C. Vâcâmm întitulată: Luptele Românii orii in res-belulfi din 1877—78.
Acestă însemnată operă, care s’a tradusă şi în limbi streine, a avută primirea cea .mai distinsă în cercurile militare şi literare. Academia Română a premi-at’o cu premiulă „Heliade Rădulescu“ şi prima ediţiune a fostă în curândă petrecută. Editorii F. G-obl fii, tipografi în BucurescI, dorindu a face acestă importantă scriere câtă mai multă accesibilă tuturoru, au intreprinsă o nouă ediţiune populară în formatulă ediţiunei academice a Istoriei lui Mihaiu Vitezulu de N. Bălcescu: er costulă ambeloru volume ale scrierei D-lui Colonelă T. C. Vacărescu, întrunite într’ună singură vo-lnmă cu portretulă Comandantului supremă ală oştiriloră românesc!, M. S. Regelui, şi cu planurile Bulgariei răsăritene, ale posiţiuniloră Plevnei, Vidinu-lui şi Calafatului, costă numai 4 lei [2 fl.| plus porto 50 bani. Acestă nouă e-diţiune este însoţită şi de unu Indice în care se menţioneză faptele la cari au luată parte fiecare regimentă, astfelu că pote servi la istoriculu corpuriloru armatei române, şi cuprinde numele tutu-roră D-loră oficeri, cari s’au distinsă, cari au fostă răniţi si au căcjută pe câm-pulă de onore.
Industria de casă.
(Urmare.)
II. Partea eeonomică.
a) Percepţiuni.
Pentru acoperirea cheltuieleloru împreunate cu aceste cursuri am primita dela On. Epitropiă a bisericii s-tuluiNi-eolae, pe lângă chitanţă, conformă ho-tărîrei Onoratului Sinodă parochialu alu aceleiaşi biserici din a. tr. suma de fl. v. a. 100, la care se mai adaogă 15 cr. intraţi dintr’altă parte.
h) Erogatc.
Cheltuielele se specifică în urmâto-rele grupe:
1) Pentru modele	fl. 2.02
2)	„ serviţiu	fl. —.87
Pe timpulă acesta Carolina petrecea în Dresda, unde juca cu mare succesă. Reîntorcendu-se în Linz, hotărî să se restaureze şi aici se întâlni cu Lenau. Acum vorbiră seriosu despre căsătoriă. Lenau însă se hotărî să o ia numai când ea îşi va părăsi cariera şi elă va regula proprietatea sa, care era arândată încă pe 19 luni. Carolina se pricepu forte bine cum să linguşescă pe Lenau. Când acesta păşi în casa ei, ea îngenunchiâ înaintea lui, îi depuse la piciore cele două cununi ce le primi în Dresda în semnă de ovaţiune dela Tieck şi Schro-der. Lenau însă s’a convinsă, că acestă femeiă nu e pentru elă; der cu tote acestea se ocupa seriosă cu gândulă căsătoriei şi comunica lucrulă si cumnatului său, care departe de a se opune cugeta, că Lenau decă va contrage o căsătoriă fericită cu Carolina, se va simţi mai bine.
Relaţiunile între ei ţinură aprope ună ană. In 15 Iuliu 1840 Lenau a plecată din Stuttgart dreptă spre Ischl ca acolo să întâlnescă pe Carolina, der cu scopulă de a’i cere epistolele îndărătă. înţelese adecă, că artista se pregătea să mergă spre Italia şi deci nu voia cu
nici ună preţă ca epistolele lui se le mai arate ea şi altora. Totă afacerea îi succese mai bine decum spera elă. La începută Carolina nu se învoia, der Lenau insistândă mereu îi succese a o îndupleca să i-le predea. Când avu epistolele în mână, Lenau se despărţi de ea ca prietinii cei mai buni.
In 10 Augustă se reîntorse din Ischl în Stuttgart, unde plănui a doua ediţiă a lui „Faust“ şi rămase aici pănă la finea lui Septemvre, după ce merse în Viena, unde Sofia se afla la cumna-tulă său.
Lenau se bolnăvea desu, şi mai desă îlă cuprindea tristeţa. Lucra cu multă diliginţă dedieându-se cu deosebire cultului muşi cei. Şl-a luată chiar şi ună profesoră de musică. In decursulă morbului îlă cuprindea gânduri urîte şi negre pe cari abia era în stare să le depărteze. Deodată cu primăvera se simţi mai bine. Lenau avea o deosebită fineţă şi gustă când era vorba de nutremen-tulă vieţii. Dintre ţigări alegea pe cele mai fine. Iubia comoditatea în decursulă călătoriilortt, făcea adeseori pause mari, calabalîculă seu era totdeuna mare. Aşa, când pleca din Viena numai pe câteva
săptămâni la Stuttgart, bagagiulfl. seu consta din 21 de paclietiui: lăcjl pline cu cărţi, diferite cutii, bastone, ploare (corturi), cu ună cuvântă totă ceea ce avea acasă mobilă, le ducea ori unde cu elă pe drumă.
Calea spre Sttutgart o făcu în Aprilie 1841, der abia ajunse acolo şi se bolnăvi, silită fiindâ să pădescă odaia şi patulu. Elă cu tote acestea nu’şl perdu presenţa de spirită; se ocupa cu scriitorii latini din evulă mediu şi corăspundea regulată cu Sofia, căreia îi trimetea scirile cele mai prospete despre schimbarea în mai bine seu în mai rău a bolei. înainte de Maiu scăpa aprope cu totulă de bolă, der pe lângă tote acestea elă nu’şl părăsi odaia, şi totă societatea în mijloculă căreia petrecea era numai familia Reiubeck.
In fine pe la mijloculă lunei Iimiu pleca spre Ischl, unde spera să afle pc Sofia. Rămase acolo aprope trei săptămâni în care timpă făcea dese escursiunl prin locurile măreţe ale Alpilorft, fără însă de a’şl pute procura vioiciunea sperată, ce altă dată o afla totdeuna prin aceste regiuni. In Septemvre pe neaşteptate dispăru din Ischl ca să’şl ia dru-
Nr. 98
3)	„	unelte	şi alte re-
cuisite	fl.	25.64
4)	„	material de lucrată	fl.	39.17
5)	„	premii	fl.	1.08
La olaltă	fi.	68.78
Din percepţiunile în sumă de fi. 100.15 subtrăgându se erogatele în sumă de	fi. 68,78
resultăunăplusu în percepţî de fi. 31.37
Din acestă sumă se voră acoperi cheltuielile obveniente pănă la încheierea cursului presentu. Socotela asupra acestora o voi da la finea acestui cursă.
Pentru percepţiunl şi erogatfe s’a purtată o condică specială.
itl. Propuneri.
După constatările celoră mai celebri bărbaţi de şcolă ai secuiului present instrucţiunea şcolară, aşa precum a fostă ea întocmită pănă acuma, este atâtă de mancă, încâtă abia se pote 4i°e pedagogică. Acestă mancitate îmi permită a o espune aici pe scurtă în urmă-torele:
Omulă constă din trupă şi din su-fletă. Atâtă trupulă câtă şi sufletulă îşi are instrumentele resp. facultăţile ni lucrările sale. Cultura completă a omului constă în cultivarea puteriloră trupesc! ca si a celoră sufletesc! de o potrivă, pentrucă nedespărţită este legătura între ele. Corpulă este organulă sufletului, precum şi sufletulă conduce-torulă trupului.
Scola, după întocmirile ei de acfi, îngrijesce numai de desvoltarea şi îmbogăţirea facultăţiloră sufletescl prin felurite cunoscinţe aparţânătore sciinţei.
Corpulă se cultivă numai intri atâta ca nu cumva lăngedindă elă, să transmită debilitarea sa şi asupra spiritului. [Se înţelege gimnastica].
Acesta însă nu e suficientă. Omulă are nu numai trebuinţe spirituale ci şi corporale, elă e necesitată a lucra nu numai cu puterile spirituali ci şi cu cele corporali, ba acestea constitue pentru viaţa sa cea mai ponderosă activitate — activitatea pentru subsistinţă — apoi fiă individulă literată fiă amploiată seu lucrătoră de cji.
Spre scopulă acesta a dată D-c[eu omului manile cele mai nobile instrumente ale sale. Şi iată tocmai aceste instrumente rămână neconsiderate de instrucţiunea şcolară rămână necultivate cu tote că de dibăcia loră în totă mi-nutulă au lipsă neapărată atâtă omenii devotaţi esclusivă sciinţei câtă şi cei remaşî în serviţiile muncei fisice. Elevii şcolei de afii se cultivă esclusivă numai scienţifice, deşi nu suntă chemaţi a deveni esclusivă numai literaţi, lucrători însă suntă chiămaţl a fi toţi fără nici o deosebire, pentrucă toţi au lipsă chiar în caşurile cele mai estreme, de multe lucrări, cari nu le pote lăsa să le facă altulă ci ei înşişi, — şi tocmai în acestă direcţiune nu ofere şcola nici o instrucţiune fiitoriloră chemaţi lucrători.
Şcola poporală are chemarea de a da poporului membri cu minte luminată, der mai vertosă membri îndemânatici la tote lucrările trebuinciose pentru susţe-nerea vieţii. Partea primă a acestui postulată o îndeplinesce şcola nostră de adî, cea din urmă însă de locă nu. Apoi cum se pote aştepta ca poporală nostru
GALETA TEAÎnRSILYANIEI.
se înainteze pe terenulă economică socială, deeă şcola — singură chemată spre acestă scopă — nu-lă pregătesce pe a-cela în acestă direcţiune ? Cum se mai şi sperămă o îmbrăţişare a şcolei din par-tna poporului, decă acesta nu vede la fii săi cunoscinţe, cari să-i asigure încredere pentru uşurinţa traiului, care e punctulă celă mai simţitoră ală aşteptăriloră lui.
Acestea trebue să le întonămă cu deosebire referitoră la împrejurările poporului nostru din Şcheiu, carele de ună timpă ore care încoce păşesce cu paşi gigantici spre miseriă. Amintirea cause-loră acestei împrejurări nu încape în ca-drulă acestora rânduri.
(Va urma.)
.Şedinţa literară publică în Năseudu.
Societatea literară „ Virtus Romana Redivivau a junimii studiose dela gimna-siulă superioră română gr.-cat. din Nâ-săudă învită la şedinţa publică ce se va ţine în localitatea reuniunii de lectură la 12 Maiu 1888. Se va executa următo-rulă programă: „Marşulă iubiliarăw, executată de musica studenţiloră. „Cuvântă de deschidere*, rostită de preşedintele societăţii Aureliu Olteană. „Frumosă e omulă D-ne“, coră mixt. „Istoria şi ro-lulă cventailului”, de S. Dr. Mândrescu, studentă de cl. VHIgim. „ Fantasia w, sollo de flaută cu acompaniamentă. „Liber-tatea“, dialogă — traducere de A. Che-nixer, de S. Gr. Vargolicî, predată de studenţii de cl. VII. Ioană Meliană şi Octaviană Utalea. „Obosită de lucrulă chilii“, sollo de voce, cântată de Aureliu Moţocă, stud. în cl. VII. gim. ^0 pagină din istoria limbii româneu , diâertaţiune de Aureliu Olteanu, stud. în cl. Vil. gim-nasială. „Suspinulău, coră ffi^'^Rolulă fantasiei în concepţiunea poetică44, diser-taţiune de Ioană Pecuraria, stud. în cl. VII. gimnasială „Suspinulu44, valsă de IvanovicI, executată de musica studenţiloră. „Cuventă de închidere14, rostită de vice-preşedintele societăţii Octaviană Popescu.
Reuniunea germană ie cântări iin SiMin. •
Programulă generală ală serbării e-sistenţii de 25 de ani a reuniunei germane de cântări din Sibiiu, ce se va ţine la 26 şi 27 Maiu 1888:
1.	Sâmbătă în 26 Maiu: a) după a-mecţî la 4V.2 ore, primirea şi însoţirea os-peţiloră, ce sosescă cu trenulă în oraşă şi împărţirea loră prin cartiere ; b)' sera concertă dată de reuniune în sala dela „Gesellschaftshaus44; c) după concertă întâlnire socială în pavilionulă de sticlă ală grădinei Hermann.
2.	Duminecă în 27 Maiu : a) înainte de amecjî, serbare comemorativă în ono-rea defunctului conducătoră ală corului reuniunei Hermann Bonicke în sala reuniunei musicale; b) la amecjl ora 1, banchetă şi actă festivă; c) sera, concertă festivă (la mese) în sala dela „Gesellschaftshaus44 cu cooperarea reuniuniloră locale şi streine de cântări, precum şi a capelei musicei orăşenesc!.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.44)
Budapesta, 15 Maiu. Regele va veni aci în 3 Iunie pentru timpii de 14 Ţile.
Paris, 15 Maiu. Boulanger a sosiţii în Fourmier. La banclietu a mulţămitu pentru primirea ce i-s’a tăcutu şi care n’a fostu atâta la adresa lui, câtă la adresa soldatului isgonitu din armata.
* Generalulu a primită la Dubav-ari pe preşedintele comitetului na-poleonistu; elă cere se se facă a-pelu la poporu, spre a scăpa ţera de aventurieri; proclamă necesitatea cesa-rismului.
Londra, 15 Maiu. Se vorbesce că Wolseleg a demisiunată din postulă de adjutantu generală ală armatei, pentru că Salisbury l’a Înfruntată şi dojenită în camera lor-Ţiloru.
Bucurescî, 15 Maiu. Gruvernulu a ordonată disolvarea consilieloră comunale din Călăraşi, Buzău, Piteşti, Piatra, Botoşani. Parlamen-tulă va fi disolvată pe la începu-tulă lui Iulie. Nouele alegeri se voră face la începutulă lui Sep-temvre.
CUNUNIA.
In 14 Maiu a. c. s’a cununată în biserica gr. orient, din Budapesta advo-catulă Dr. Pompiliu de Lemeny cu văduva Eufemia de Spirta mare-proprietăresă în Panciova. Ca naşi au asistată din partea mirelui unchiu-seu jude curială loanu cavalerii de Puşcăriii, eră din partea miresei vărulă ei Petrea Steici consulă generală ală Serbiei .în Budapesta.
Listă de subscripţiune.
Pentru ajutorulă ce se va da unui preotă română gr. or. din Transilvania (Distr. Braşovă, Săcele-TurcheşI) fiindă apăsată de bătrâneţe forte înaintate, aşa că fiindu-i imposibilă de a mai face ser-viţiulă religiosă, care-i era singura lui existenţă, astă4l se află într’o posiţiune forte critică (miseriă complectă). Suntă rugaţi prin acesta toţi bunii Români de a-lă ajuta cu câtă voră voi. p. comitetulă de iniţiativă C. C. Panţu.
Numele personeloră contribuente: C. C. Panţu 2 lei; Alexe Căciulă 5 lei; I. Barbu 1 leu; Radu R. Goga 2 lei • A. S. Vasilescu 1 leu: N. G. Ţiţei 2 lei; Ionă Stănescu 2 lei: Ionă I. Panţu 1 leu; Costache Albuleţu 1 leu; I. Buj o-ianu 2 Di; G. I. Gămulea 2 lei; I. D. Rociulescu 2 lei; George V. Perşoiu 2 lei; Ionă C. Bobeşă 1 leu; Vasile V. Perşoiu 1 leu; N. I. Căciulă 5 lei; Anonimă 1 leu; I. G. Nistoră 1 leu; Anonimă 1 leu ; Burduloiu 2 lei; N. Ionescu 2 lei; Nae I. Chivulescu 2 lei. Totală 41 lei n.
1888
NECROLOG!?.
Ioană Comşia ca' părinte, Valeriu Comşia ca frate, Euyeniu, Maria şi Aurelia ca fii, Paulă Bănutiu ca socru, Ni-colau Bănutiu ca cumnată şi toţi aeilalţl consângeni şi afini de aprope şi de departe, aducă la trista cunoscinţă încetarea din vieţă a multă iubitei şi regretatei loră fice, respective surori, mame, nurori, cumnate, consângene şi afine Maria Bănuţii! născ. Comşia subjudesă văduvă în pensiune, care după suferinţe îndelungate, împărtăşită cu sântele taine ale moribun4iloră, astă4l dimineţa la 4 şi jum. ore în anulă 33 ală etăţei şi în ală 5-lea ală văduviei ’şl dete nobilulă ei sufletă în mânile Creatorului eternă.
Rămăşiţele pământesc! i se voră a-şe4a Duminecă în 1 (13) Maiu la 3 ore p. m. în curtea bisericei gr. cat. din locă spre odichna veclnică.
Cohalmă, 30 Aprilie [12 Maiu] 1888.
Fiă-i ţerîna uşoră şi memoria neuitată.
Ciiriiilă pieţei Braşovii
din 3 Maiu	st. V.	1888		
Bancnote românescl Cump.		8.56 Vend.		8.58
Argintă românescă .	r,	8.50	r	8.54
Napoleon-d’orî . . .	r	10.08	ti	10.06
Lire turcescl . . .	p	11.32	ii	11.37
Imperiali		îi	10.32	ii	10.37
Galbinl		r	5.88	r	5.90
Scris. fonc. „Albina116°/0	71	101.-	r	
r „ r, 5%		96.—	j i	98.50
Ruble rusesc! . . .	ii	103.-T	ii	104.—
Discontulă ....	672-8% pe		ană.	
Cursulu la bursa de Viena
din 14 Maiu st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0............96.70
Renta de hârtia 5°/0..........85.40
Imprumutulu căiloru	ferate	ungare	.	150.50
Amortisarea datoriei căiloru	ferate de
ostu ungare (1-ma emisiune) . .	95.20
Amortisarea datoriei căiloru ferate de
ostu ungare (2-a emisiune) .	.	126.—
Amortisarea datoriei căiloru ferate de
ostu ungare (3-a emisiune) .	.	114.50
Galbeni împărătesei ................... 5.95
Napoleon-d’ori.........................10.06
Bonuri rurale ungare................105.—
Bonuri cu clasa de sortare .... 104.80 Bonuri rurale Banatu-Timişu . . . 104.50
Bonuri cu cl. de sortare..............104.70
Bonuri rurale Transilvane .... 104.—
Bonuri croato-slavone...............105.—
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescu.........................99.50
Imprumutulu cu premiulu urgurescu 121.75 Acţiunile băncei de credită ungur. . 279.25 Acţiunile băncei de credită austr. .	278.60
Renta de hârtiă austriacă . . .	78.45
Renta de argintă austriacă ....	80.30
Renta de aură austriacă...............109.70
LosurI din 1860	  138.50
Acţiunile băncei austro-ungare . .	. 873.—
Mărci 100 împ. germane.................62.19
Londra 10 Livres sterlinge ....	126.95
Losurile pentru regularea Tisei şi Se-ghedmului..........................
Bursa de Bucurescî.
Cotă oficială dela28Aprile st. v. 1888.
	Cump.	vând.
Renta română 5"/0 . . .	. . 91—	•92.7,
Renta rom. amort. 5°/0 .	. . 89.—	90.7,
Renta conrert. 6% • • •	. . 90.—	‘ 90.7,
Impr. oraş. Buc. 20 fr. .	. . 35.—	38.—
Credit fonc. rural 7"/,,	. . 105.—	104—
57 ii	• ■ 89.7,	70.7,
„ „ urban 7%. .	. . 103—	103.'/,.
»i » « 6°/0.	. . 96—	97—
■L2.
Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
mulă spre Viena, der a ajunsă numai pănă la Gmunden de unde erăşl se în-torse în Ischl, unde apariţiunea lui provoca mirarea tuturora. In starea lui agitată de pe atunci scrise în 24 Septemvre o epistolă cătră Emilia Reinbeck: „Nici eu, nici sufletulă şi disposiţia mea nu s’a îmbunătăţită de locă. Acum întâmpină cu multă mai multe piedecî; rea-flândă în vieţa mea atâtea erori Jşi neajunsuri, din ce în ce mă cufundă totă mai tare în tristeţa născută deodată cu mine. Aşa se vede că boia mea a lăsată urme adânci• în mineri Cu finea lunei Septemvre se reîntorse în Viena rămâ-nândă peste ernă aici. Urmele neliniştii sale interne le putemă vede numai chiar şi’n desele schimbări de locuinţe. înainte de-a sosi erna îşi închiria ună cuartieră frumosă în faţa bisericei Capuţiniloră; mai târ4iu îşi luâ ună cuartiră forte ordinară în faţa bisericei Franciscaniloră şi totă astfelă în intervale forte scurte şi le schimba. In Viena trăi o adevărată vieţă de nomadă; elă însuşi ne spune, că după ce lucra ceva nu mai putea rămânea în odaia, sa într’atâta i se urîse. Pănă la mijloculă lunei Noemvre, timpă câtă ţinură frumosele 4^e de tomnă,
făcea escursiunî cu unii dintre prietenii săi, uneori deadreptulă din biblioteca curţii, escursiunî la câte-ună sată din apropierea Vienei şi nu veneau pănă sera târ4iu. Poetulă avea adeseori mare lipsă de societate şi distracţiune. Amorală însă veclnică îlă stăpânea.
VIII.
Pănă la apariţiunea operei „Albi-gensii* Lenau fii silită să rămână în Stuttgart. Aici făcu cunoscinţă cu re-numitulă teologă Dr. Frideric Strauss care anume rămasă la Kerner numai ca să vorbescă cu Lenau fiindcă au4ise că elă precând scria la „Savanarola44 ocolea câtă se pute de multă să nu se întâl-nescă ca elă. Lenau însă părăsi casa lui Kerner, în stare nu pre bună impresionată fiindă de unele vorbe ce ’i le a-runcâ în faţă prietinulă său, că adecă în noua sa operă ar fi atacată reli-giunea.
In Aug. 1843 scrie într’o epistolă cătră Emilia Reinbeck: „In tainele pădurii petrecerea de câteva ore pentru o inimă zdrobită este o binefacere nespusă, fiindcă în singurătatea ei mâni nevă4ute picură balsamă şi pe rauele
cele mai adânci, acolo unde nici o medicină nu pătrunde. In ţinuturile ulteri-ore nu odată am gustată şi eu atarl ore. Durere, că de nou vine tomna. Când în 4hele trecute ascultamă zuzu-rulă frun4eloră mi s’a părută ca şi cum fremetulă de tomnă ală pădurei e cu totulă deosebită de celă ală primăverei elă cu multă este mai sălbatică şi mai tare. Frumjele nu mai suntă aşa moi şi tremurătore ca primăvera, crengile-să mai triste, aerulă mai greu.u Din tim-pulă acesta dateză şi minunatele poesii numite „Waldlieder, * cari constituescă bucăţile cele mai frumose din colecţiu-nea sa. In decursulă iernii veniau forte mulţi tineri la elă şi-’i spuneau, că rari omeni suntă cari se. facă asupra loră o astfelă de impresiune ca Lenau.
Când amiculă seu Beck îlă asigura, că ideea libertăţii din ce în ce se lăţesce, şi că poporală e pregătită s’o primescă sciindă sigură că va isbândi, Lenau c’ună oftată greu răspunse: „BaremI de-aşi pute-o crede acesta, ş’atuncl aş simţi-o.u După aceea îşi esprimâ dorinţa câtă doresce elă vieţa din deşertă: „Intru adevără numai în pustietate m’am aflată bine. Singurătatea uriaşă, vraja
fetei morgane au esercitată asupra mea o putere multă atrăgătore. In pustietate natura jelesce adâncă şi neconturbată. D4eu când a făcută lumea într’ună mo-mentă de părere de rău a aruncată de-şertulă pe pământă. In decursă de ani lungi eu aşi fi în stare să trăescă acolo, durmindă, visândă, cântândă. Să pote că tu ml-o iai acesta dreptă urmarea unoră simţiri bolnave, der totă una-’mî este. Ia-’mî acestă bolă şi vei lua şi poesia mea.u
In altă 4i prân4iră împreună la „Stadt-Frankfurt“ vorbindă multă despre poesia germană mai nouă şi despre viersurile lui Beck. înainte de despărţire se primblară împreună disputândă despre lucruri filosofice, cu care ocasiune Lenau dise, că elă la începută credea că sufletulă omului more deodată cu corpulă, acum însă crede, că sufletulă după morte a corpului devine cu multă mai perfectă [deorece scapă de sub robia corpului).
(Va urma).
Nr. 98.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
,J,’AISLE“
Societate francesă pentru asigurare pe vietă, Parisu.
înfiinţată 18 7 ii. n
Capitaluln societăţii.......................frcî 12,000,000
Fondulu de asigurare la 81 Dec. 1886.	.	21,200,000
Starea asigurariloru la 81 Dec. 1886	.	.	,,	67,500,000
Cu c. r. decretă ddto 31 Augustă 1885 s’a concesă societăţii activitatea sa în Austro-Ungaria şi la 18 Ianuariu 1886 ’şî-a proto-colată firma în Budapesta, Asemenea a depusă societatea în Viena şi Budapesta câte fi. 110,000 prin urmare la olaltă fi. 220,000 dreptă
cauţiune.
<>1.3—1
Direcţiunea pentru Ungaria
Budapesta Teresienring No. 3.
AvisH d-loru abonaţi!
*
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită diarulu nostru până acuma.
Domnii, ce se aboneză din nou, să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Totodată faccmă cunoscută tuturoră D-loră abonaţi, că mai avemă din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloră „Gazetei," precum şi câteva întregi colecţiunî, pentru cari se potă adresa la subsemnata Administratiune în casă de trebuinţă.
Administraţiunea „Gaz. Trans.“
I.
tremirilora şi poştelor! m
Plecarea trenuriloru:
t. Dela Braşovu la Pesta:
Trennlă de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera,.
Trenulu mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minută dimineţa.
2.	Dela Braşovu la Bucurescî:
Trenulu mixtu Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecjî.
II. Sosirea trenuriloru:
I. Dela Pesta la Braşovu:
Trenulu de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de arnedî. Trenulă mixtu Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucurescî la Braşovu :
Trenulu mixtu Nr. 317: 2 ore 32 minute după arnedî.
A. Plecarea postelorii:
a) Dela Braşovu la B&şnovu-Zernescl-Branu: 12 ore 30 m. după arnedî.
}>)
O
d)
£)
„ Zizinu: 4 ore după amecjî. în Secuime [S. Georgl]: 1 oră 30 minute n op tea. la Făgăraş a: 4 ore dimineţa. la Sac de: 4 ore dimineţa.
B. Sosirea posteloru:
a) Dela Iieşnovu-Zerncscî-Branii la Braşovă: 10 ore înainte de ameţii. bj „ Zizinu la Braşovu: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovu: 6 ore sera.
d)	„ Făgăraş a la Braşovu: 2 ore elimine ca.
'■)	„ Săeele la Braşovu: 6 ore 30 minute sera.
r
Se deschide abonamente pre anulu 1888
la
AăluULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţmnî.— Curstilă XII. — Apare în 1 şi 15 cji a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţmnî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. ;— mai departe tracteză cestiuni literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice: apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei: şi preste totă nisuesce a întinde tuturora indivicjiloru din familia o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de premnneraţiune pre anulă întregă e 4 fi., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMĂNU. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţmnî. — Cursulu XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 272 — 37-2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţmnî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci/ serbă-torî şi diverse ocasiuni, mai alesă funebralî,— apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de premnneraţiune pre anulă întregă e 4 fi. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primescu gratisu totu alu patrulea esemplaru.
Numeri de probii se trimită gratisii ori-cui cere.
IST A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU11 în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania.
Totu de aci se mai potii procura şi următorele cărţi din editura propria:
Apologie. Discusimiî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românescî în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă îutroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fi.
Barbu cobzariulii. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealutu perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omu de bine. Novelă originală. —Continuarea novelei: Idea-lulu pierduţii de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreanu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
UltirnulB Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elu trebue să se însore. Novelă de Mari a Schwartz, traducere de N. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
F. Negruţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermanu şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Âulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulu. Comedia în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Yincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
* Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aură. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fi. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, eomerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiii. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţămentulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandia!!), a în-veţătoriloră şi a altoru bărbaţi do scolă, de V. Gr. Borgovană, profesorii pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlu şi recoman-dămă mai aleşii directorii oră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima, liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — ia Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministerială de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. -Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fi.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprincjendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători si alţi cărturari români. Preţulă 1 li. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea caicuiărei în scola poporală pentru învăţători si preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţî de rugăciuni;
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesc! forte frumosu ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fh, în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculă mărgăritară sufletescă. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosu ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr. ; 50—3 fior.; 100=5 fi.
Visulfi Prea Sântei Vergure Maria a Născetorei de D-(Jeu urinată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone ffu-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fi., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosu.
Preţulă unni esemplară legată şi spedată franco e 15 or.
Tipografia A. MUKEŞIANU Braşovu.