ficţiunea. Adiiiistrstim Tipografia: ''
RRAŞOV0, piaţa mare Nr 22.
Scrisori neiranc:;.« uu te pri-i^escu, Manuali >*“•« nu se re-tnmi u!
Sircmile ie aiMcimi.
Braţovu, piaţa mare Nr. 22.
I nserate mai prim escii în Vlena: : udblf Hoxtt, Hfwseuntein A Yogler \	' '.ite Maus). Helnrich Xchalek, Âlois
: trudi. M.JJnkex, A.Oppelik, J. Dan-titbtrr/; în Budapesta: -1. V.Gold-• trtitr. Anton Mezel, Rekstem Bermt; ir. Frankfurt: G.L.Dwube; înHam-burg: A. Stebicr.
Pretul-ft inserţiunilorfi: oseviă parmondu pe o colonă 6 cr. -î 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoieli. Reclame pe pagina 111-a o se-riâ 10 cr. v. a. s6u 30 baiu.
AHTJLtJ LL
„Gazeta" iese în fie-oare di-
Abonamente nentrs Anstro-Oigaria
Pe unii anii 12 fl., pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni’3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe unii anii 40 franci, pe s6se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. ,	<
Seprenumeră la tdte ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentnln pentrn Braşov!:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unuanu 10 fl., pe şdse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulii în casă: Pe unii anii 12 fl., pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. linii esemplaru 5 cr. v. a. s«u 15 bani.
Atâtu abonamentele câtu şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 97.
Braşovil, Luai, Marţi, 3 (15) Maia
1888.
Braşovu, 2 Maiu st. v. 1888.
Erî, în Dumineca Tomii, c|i memorabilă în istoria Româniloru din monarchia habsburgica, s’a sever-şitu în Viena cn mare pompă inaugurarea monumentului gloriosei îm-părătese Maria Teresia.
împrejurarea, ca acesta strălucită festivitate, pentru care s’a a-lesu 4iua de 18 Maiu, aniversarea 4dei nascerei marei împărătese, a că4utu tocmai acuma când şi noi Românii serbămu aniversarea 4i* lelorn de redeşteptare la o nouă viaţă naţională de sine stătătore în concertulă poporeloru monar-chiei, ne readuce în memoriă cu îndoită putere epoca domnirei de patru-4ecî de ani a împărătesei Maria Teresia.
Fost’a, acesta epocă plină de mari încercări pentru monarchiă, der şi bogată de succese în ce pri-vesce progresulu şi întărirea ei în întru şi în afară. Pentru noi Românii în deosebi ea a fostu de mare importanţă, căci tocmai în acelu timpii începură a străbate în sî-nulu poporului nostru primele ra4e dă lumină prin întemeierea scole-lorîi din Blaşiu şi prin zelul u învăpăiaţii alu câtorva dascăli şi a-postolî naţionali eşiţî din cursulu filosofică şi teologică dela Roma.
Sub domnirea împărătesei,, a căruia monumentă fu desvelită erî în capitala Austriei, s’au introdus şi în Ardeală primele reforme administrative menite a uşura în-câtva sortea ţăran iloră, cari gemeau sub jugulă iobăgiei. Acestă scopă l’a urmărită Maria Teresia prin mai multe rescripte, între cari celă mai importantă este eelă dela 1769 cu „punctele regu-lative“, care stabilea 4ilele de lu-.cru cu palma si cu vita spre a pune bre-care stavilă abusului dom-' nil oră feudali.
Maria Teresia a înfiinţată şi graniţa militară în Transilvania şi a redicată acesta provincia la 1765 la rangulă de mare princip ată.
Câtă de greu era însă de a face se se realiseze, faţă cu sistemulă încarnată feudală ce domnea pe ' atunci, şi cele mai primitive dorinţe de îndreptare ale generosei împărătese, s’a dovedită în tim-pulă domnirei fiului ei, a împăratului Iosifă II, când poporală nemulţumită s’a răsculată.
Ori şi câtă de anevoiosă a lostă însă opera reformeloră începută de Maria Teresia şi continuată de Iosifă II şi deşi n’a avută resul-tatele aşteptate, faptă este şi rămâne, că în acestă periodă s’a a-runcată de cătră apostolii românismului semenţa redeşteptării nostre naţionale, care a resărufi apoi cu putere înainte cu patruzeci de ani în memorabilele adunări naţionale din Dumineca Tomii si dela 8 (15) Maiu 1848.
Româimlă, care a păstrată şi păstre4ăîn totdeuna cea mai mare ” şi viuă recunoscinţă pentru cei ce i-au făcută ună bine, trebue se-şl reamintescă cu pietate timpurile gloriosei domnirl a împărătesei Maria Teresia, cari deşi au fost des-
tulă de triste şi durerose în raporturile sale cu domnii feudali, totuşi au făcută cu putinţă ca să încol-ţescă semenţa, ce avea menirea a răsări odată pentru binele şi pros-perarea neamului românescă din acestă monarchia.
Austria şi Rusia.
Pentru a ilustra relaţiile dintre Rusia şi Austro-Ungaria să cităm ă următorală faptă după „Pes-ter Lloyd “ :
Locotenentul-generală msescti Heins, ducendu-se cu adjutantul!! său Szwec-szenikoff în Italia, trecând pe la Joiana, a fostu rugatu, la intrarea sa py^ ^oriulă Galiţiană, să ’şî arate paşapârteic ’ - Acestea conţinândă informaţii contradicătore asupra scopului călătoriei, generalul)! a fostă împedicată d’a ’şî urma călătoria şi rugata să se ducă de o cam dată la Lem-berg, unde a fosta pusa sub paza poliţiei. Generalulă Heins şi adjutantula său nu şi-au putută urma drumula de câta după o desă schimbare de depeşî între Lemberga şi Viena.
Francia şi Germania.
In diua de 10 Maiu n. s’a ţinuta la Trocadoro în Parisa sărbătorea distribu-ţiunei premiilori! pentru copii asistaţi dela Societatea Alsaţo-Lorena. D-nulă Sieg-fned, deputata din Parisa, care presidâ acestă sărbătore, a rostita una discursa în care a (fisa, că una resbela între Franţa şi Germania ar fi o mare nenorocire pentru amândouă poporele; acesta resbela ar aduce calamităţi neprevăfiute de nimeni. Din contră înţelegerea între cele două popore ar fi forte folositore pentru toţi. Lucrula este evidenta. Decă acestă înţelegere este greu de făcuta pentru mo-menta, ea este posibilă pentru viitoră. Esistă între Francia si Germania nişce cause de antagonism, der căuşele acestea ar putea dispăre decă ar fi cu putinţă să se dea la o parte cestiunea Alsaţo-Lorenei şi acesta într’una moda pacifica dându-se Germaniei compensaţiunl legitime. D-nu Siegfrid reaminteşce vorbele împăratului Frideric asupra bine-facerei păcei. La sfierşitulă discursului său, d-la Siegfried a disă, că părerile lui n’ara pute fi considerate decâtfi ca o ilusiune; der va veni timpulfi când vorfi fi recunoscute ca singurula mijloc pentru depărtarea crisei de care sufere Europa în-tregă. Trebue ca vorbele inscrise la mo-numentula lui Wihelm III se fiă realisate : „Dreptatea este educătorea popâreloră.44
Agenţii ruşT în Orientd.
Reproducemu după „Românului* urmatbrele ronduri din 4ia-rulu bulgara „Zvoboda“, care faţă cu atentatulu dela palatultl din Bucurescî, nu potu fi trecute cu vedorea:
Intrigile agenţilora ruşi au adusa pe statele mici din peninsula balcanică într’o situaţiune forte seriosă.
Nici unuia din aceste state nu pote să se ocupe cu afacerile sale interne şi să petrecâ în linişte.
Misiunea agenţilora ruşi este d'a organisa comploturi contra domnitorilor)! acestoru ţări.
Fiăcare din aceste guverne, care ur-meză o politică naţională şi indepen-
dentă, este combătută şi persecutata de aceşti* agenţi prin tota felula de mijloce.
Să nn mai vorbimă de Bulgaria, care încă de multa este condamnată la morte. Nici România, nici Serbia, nici Grecia nu se găsesca în situaţiune mai favorabilă.
Şi tote aceste lucruri nu vora pute reveni la mersula lora firesca, pănă când Europa nu va pune pe Rusia la locuia care i se cuvine.
Regele şi Regina Serbiei in Viena.
piarului „Pester Lloydu i-se scrin din Belgradu nrmatorele:
Vi-s’a comunicata nu de multa pe cale telegrafică, că Regele Milanfi se va duce, probabila în cela mai apropiata viitora, la Viena. Acesta „viitoră cela mai apropiatau pare a fi sosita acum, pentru că în cercurile cele mai bine informate se vorbesce cu totă siguranţa, că regele peste câte-va (file va lua drumula spre reşedinţa monarchiei amice. Mai întâiu va sosi regina Natalia în Viena şi după aceea întâlnirea părechei regale nu va intârcfia.
După cum se scie, domnitorula Serbiei a avuta, înainte de a pleca regina la Italia, cea din urmă întâlnire în Viena şi acum erăşî, după reîntorcerea ei din suda, o va saluta tota în Viena. Câta timpa va rămâne împreună părechia regală, nu se scie, şi tota atâta de puţina se pote sci încă de astădl, decă regina va veni din Viena la Belgrada, seu, după cum se dispusese mai de multa, va rămâne erăşî în străinătate şi va suprave-ghia crescerea moştenitorului coronei într’una oraşa germana. Unele cercuri d’aicl voiesca să scie, că regina va preferi d’a se reîntorce acum în patriă şi aci va chibzui din nou să continue educa-ţiunea principelui. Se pote ca în acestă privinţă, din aflarea împreună a părechei regale la Viena, să resulte vr’o de-decisiune.
Precum ne comunică o telegramă de acfi, Regina Serbiei se află deja în Viena. Presenţei Regelui Serbiei în capitala Austriei ’î se atribue o mare însemnătate politică.
SOIRILE PILEI.
Cu cfiua de erî, Dumineca Tomei, s’au terminată pentru anulă acesta o-bicînuitele serbări ale juniloru, care în-cepă din cfiua de PascI şi dureză totă săptămâna. Şi de astădată Junii au fostă necesitaţi, din „graţiau guvernului ungu-rescă, a se lipsi de podoba insemneloră tradiţionale, cari erau de altcum considerate ca accesorii indispensabile ale a-cestoră obiceiuri de caracteră naţională-religiosă, cu tote acestea petrecerile loră au fostă şi de rendulă acesta destulă de viale şi interesante. A 4-a cfi de PascI, când Junii, după obiceiu, se întorceau călări dintre Petri, ll-a eşită în Grover spre întâmpinare ună publică forte nu-mărosă din tote classele societăţii, care a privită cu mare interesă la defilarea Juniloră propriu cfişb Juniloră curcani, Juniloră bătrâni şi Juniloră albi. După Juni, cari toţi erau călări, urma ună şiră nesfîrşită de trăsuri. Unulă din juni, fl-lă Gavrilescu, saluta publiculă prin-tr’o scurtă vorbire încheiată cu urări casei domnitore, corpului oficerescă şi oştirei, pentru naţiunea română şi pentru celelalte naţiuni conlocuitore. La porta cimitirului capelei române din Gro-
veră, unde suntă îngropaţi Andreiu Mu-reşianu, Iacobă Mureşianu şi Dimitrie IonciovicI, Junii au aşedat şi de astădată doi bradl şicuiţl. Terminându-se defilarea în bubuitulă pistoleloră, publiculă s’a îndreptată spre liceulQ românesă, în-naintea căruia jucau veselă Românii din Braşovulă-vechiu.
Cu ocasiunea acestoră petreceri am avută plăcerea a saluta în mijloculă nostru pe d-lă Geam, fostulă ministru română de justiţiă, şi pe d-lă Vintilă Uo-seti, redactorulă „Românului*4 cu soţiile d-loră. Denşii au luată parte şi la petrecerea reuniunei sodaliloră.
❖ *
Cetimă în foia neaoşe ungurescă „Pester Lloyd: „In contra învăţătorului evang. din Blenocz Carol Salva, care a edată călindarulă panslavistă „Domo vy Kalendar44 şi a agitată în acela contra naţiunii maghiare, se pornise cercetare disciplinară. Senioratulă dinHont a condamnată pe Salva la perderea postului de învăţătoră şi sentinţa a fostă aprobată de senatulă disciplinară ală districtului Tisei. Ajungendă apoi afacerea înaintea senatului generală ală bisericii ev. conf. augsb., acestă foră a aprobată sentinţa instanţei ânteiu şi aşa învăţătorulă a rămasă definitivă condamnată la perderea postului.44
Sermanulă învăţătoră e aruncată pe drumuri, fiindă că ţine la nemulă său
slovacă! Ce persecuţiunl şi ce terore!
*
* *
Sub titlulă „ Gluma solomonianâ a Maghiariloru“ cetimă în „Parlamentar:44 „Cum se pricepe politica nefirescă a Maghiariloră să mănueze sofisteria, ne-a dovedită (filele aceste foia oficiosă maghiară „Nemzet." La justa plângere a unei foi românescl, că poporele nemaghiare de sub corona sf. Ştefană suportă numai greutăţile, der nu se bucură de drepturi, Pithia celă maghiar a răspunsă cam astfelă: „Cu totulă întorsă! Maghiarii suportă mai multe greutăţi, purtândă funcţiuni şi la naţionalităţile nemaghiare.44 Acestă ironiă nedemnă de o foiă oficiosă semănă cu următorea frasă:	„Poporale nemaghiare cu ne-
dreptă se plângă de fome, căci Maghiarii
mănâncă şi pentru ele.44
*
* ❖
Din Cernăuţi ’i se comunică foiei „Rumănischer Lloyd,44 că atâtă în Bucovina, câtă şi în Galiţia se facă mari pregătiri de răsboiu. Aşa de pildă aprope la tote gările se construescă rampe; a-fară de oraşe barace, peste rîurl poduri provisorice, s’a începută conscrierea cai-loră ş. a. In Cernăuţi se va construi, precum se cfice?	spitalQ militară
pentru 600 de omeni.
*
;k
Comuna Soporă, care aparţinea pănă acum cercului de espedare ală oficiului poştală din Ceanu-mare, s’a încorporată la cerculă oficiului poştală din Frata.
*
* ♦
Ministrulă ungurescă de comerţă a permisă dela 3 [15] Maiu încependă im-portulu şi transitulu, pe teritoriulă ţărilor coronei ungare ală sdrşnţeloră funiiloră vechi, rufeloră şi haineloră folosite de provenienţă din Egiptă. Francia, Algeria, Tunesia, Italia, Spania şi Gibraltară,
care fuseseră oprite din causa colerei.
£
* *
In luna lui Aprilie s’au estradată din comitatulă Tar da-A r ieşti 6 pa ş ap or te
Nr. 97.
GAZETA TRANSILVANIEI.
----------------------v--------------------
pentru România, s’au încassată în darea directă 9661 fi. 99’/^ cr., au rămasă restanţă 343,755 fi. 41/2 cr., s’au încassată în darea militară 507 fi. 75 cr., au rămasă restanţă 21,984 fi. 77 cr. Focuri s’au întâmplată în luna acesta în 3 comune, între cari se atlă Bistra şi Zaulă de Câmpiă, paguba a foştii de 2457 fi. 40 cr., n’a foştii nimicii asiguraţii. Sta-rea^ sanitară atâtă a locuitorilorii, câtii şi a animalelorii a foştii favorabilă. Numai în Vereşmortu s’a ivită o bolă epidemică între copii, bolnăvindu-se 14, dintre cari 5 au murită.
* *
Prima representaţiune de Sâmbătă sera a operei romantice „Nachttager in Gramdau, de K. Kreutzer, arangiată şi esecutată de cătră membrii Reuniunei de cântări germane din Braşovă, a avută ună succesă strălucită. Soliştii au fostă forte bravi, corurile escelente, costumele frumose şi întregulă ansamblu n’a lăsată nimică de dorită. Opera se va mai re-presenta astădl, Luni în 14, apoi Joi şi Vineri în 17, 18 Maiu a. c.
Atragemă atenţiunea publicului asupra acestei frumose opere. Vomă reveni.
Corespiienţa „Gazetei Transilvaniei."
Din protopopiatulu gr.-c. alu Sibiiului
Sibiiu, în 10 Maiu 1888.
In 24 Aprilie st. n. s’a ţinută în Sibiiu sinodulă anuală protopopescă sub presidiulă Prea Onoratului Domnă proto-popă Ioană V. Rusu. Acestă sinodă a fostă ală 26-lea, de când se aflăD-sa în fruntea acestui tractă protopopescă. Dintre lucrările mai însemnate ale acestui sinodă, la care de astă-dată au luată parte şi representanţii mireni ai comune-loră bisericescl, şi se întâmplă acesta totă la trei ani, îmi iau voiă a aminti urmă-torele:
1. S’a cetită raportulă generală relativă la desvoltarea afaceriloră bisericesc! şi şcolare în decursulă anului es-pirată, din care se vede, că în parochia Racoviţa prin zelulă şi stăruinţa neobosită a parochului Petru Floriană, a comitetului parochială şi a poporului cre-dinciosă, s’a edificată o nouă biserică frumosă, care deja este pusă sub coperişu. Suma necesară la edificarea acestui sfântă lăcaşă s’a putută înmulţi numai prin o administrare sinceră şi conscienţiăsă a averei bisericesc! din partea celoră chiă-maţl.
Sinodulă laudă zelulă şi stăruinţa parochului, comitetului şi a poporeniloră credincioşi din acestă comună şi luândă raportulă generală spre sciinţă membrii presenţî ai sinodului se provocă la o lucrare mai intensivă si continuă pentru înflorirea bisericeloră şi şcoleloru, cum şi a parochieloră peste totă în aceste împrejurări grele pentru noi.
2.	S’a cetită din partea referentelui Ioană G-hişoiu, administratoră parochială în Ocna Sibiiului, raportulă specială făcută pe basa raporteloră senateloră scolastice parochiale despre activitatea aces-toră senate în decursulă trieniului espirată şi după cetire luându-se la desbatere generală se procede la desbaterea specială. Din raportulă acesta resultă, că în patru comune bisericescl anume: în Alamoră, Armeni, Bradă şi Ocna Sibiiului se facă pregătiri pentru ridicarea de nouă edificii şcolare.
Sinodulă laudă pe acele senate şco-lastice parochiale, cari în decursulă trieniului espirată au desvoltată o activitate binecuvântată pe terenulă propriu şi reprobă pe acele senate, cari n’au corăs-punsă pe deplină dorinţeloră sale.
3.	Espirândă mandatulă membriloră vechi s’au făcută alegeri nouă de membri în senatulă scolastică protopopescă pe trieniulă următoră, alegându-se la propunerea presidiului cu aclamaţiune următorii domni dintre mireni şi anume: membri ordinari: 1. Ilustritatea Sa D-lă Davidfi baronă Ursu. 2. D-lu Georgiu Bariţă. 3. Basiliu Popă de Harşiană.
4.	Ioană Creţiu, vice-notară comitatensă.
5.	Romulă Simu, învăţătoră diriginte în Orlată. 6. Nicolae Racoţia, medică în Şeica mare. 7. Efraimă Stoica, subloco-tenentă pensionată în Vestemă. 8. Ioană Trifu curatoră în Racoviţa; er de su-plenţl s’au alesă Domnii: 1. George Da-nilă învăţătoră dirigentă în Racoviţa. 2. Mihailă Jurcescu, notară în Şaldorfă. 3. Nicolae Grancea, înveţătoră în Orlată şi
4.	Samoilă Florea, învăţătoră în Ala-moru.
Din clerulă tractuală s’au alesă ca membri ordinari: 1. Petru Bradu, pa-rochă şi vice-protopopu onorară în Orlată. 2. Petru Floriană, parochă în Racoviţa. 3. Teodoră Comană; parochă în Vestemă şi 4. Dionisiu Aronă, adminis-tratoră paroch. în Gura-rîului şi notară tractuală; er de suplenţ! s’au alesă: 1. Basiliu Busoiu, parochă în Buia şi 2. Nicolau Togană, cooperatoru parochială în Sibiiu.
Asemenea a decisă sinodulă a se face în tote comunele bisericescl provă-clute cu şcole confesionale alegeri nouă de senate şeolastice parochiale pe trieniulă următorii.
4.	Sinodulă a decisă a se lua noue disposiţiunl pentru îmulţirea şi înteme-iarea de bibliotece şeolastice parochiale.
5.	In afacerea înfiinţărei unei reuniuni învăţătorescl presidiulă recercă co-misiunea alesă de conferinţa învăţători-loră ţinută în 24 Iuniu anulă trecută a raporta sinodului despre paşii făcuţi în causa aprobărei statuteloră votate în acea conferinţă, cum şi despre stadiulă
în care se află de presentă afacerea reuniunei învăţătorescl.
Notarulă comisiunei Nicolae Togană raporteză, că statutele votate în conferinţa învăţătorescă din 24 Iuniu an. trecută s’au subşternută Prea-Veneratului Consistoră Metropolitană spre aprobare, de unde au fostă înapoiate pe lângă unele observări cu acea îndrumare, ca statutele din cestiune să se subşternă în limba statului înaltului Ministeră de culte şi instrucţiune publică spre îndatinata încuviinţare. Totă în astă causă Prea Veneratulă Consistoră Metropolitană s’a dechiarată, că ar fi consultă, ca toţi învăţătorii gr. cat. din întregă •comitatulu Sibiiului să se constituescă într’o reuniune.
Sinodulă a decisă în astă afacere ca să se conchiame o nouă conferinţă de învăţători din întregă comitatulă Sibiiului şi comunicându-le îndrumările primite din partea Prea Veneratului Consistoră Metropolitană, pe basa acelora să facă paşii ulteriori, ce ară fi de lipsă. Conferinţa să se conchieme după finirea anului scol., când îşi va ţine şi senatulă scolastică protopopescă şedinţa sa.
6.	Sinodulă a decisă a stărui şi mai departe în causa înfiinţărei de reuniuni de femei pentru decorarea bisericeloră parop^ale celă puţină în parochiele mai convcf'âYe din protopopiatulu gr. cat. ală .fibiiului cu atâtă mai vârtosă cu câtă până în presente esistau astfelă de reuniuni numai în parochia Borta şi în Sibiiu. Cea din Sibiiu s’a înfiinţată numai în anulă trecută la laudabila iniţiativă a Escelenţiei Sale D-nei baronese Elena de Popă şi a D-nei Maria Popă de Harşianu şi a adusă deja în primulă ană ală activităţii sale cele mai frumose fructe avendu pe lângă aceea deja ună capitală inalienabilă de peste 130 fl. v. a. Nobilulă esemplu ală Domneloră gr. cat. si poporeniloră mai de frunte din Sibiiu merită într’adevără recunos-cinţă şi laudă, er din partea celorlalte parochii din tractă imitaţiune.
7.	Sinodulă a decisă a se lua nouă măsuri pentru stârpirea concubinateloră, cari în unele parochii au începută a se înmulţi, îndatorindă pe toţi preoţii trac-tuali a face arătare la oficiulă protopopescă despre indiviejii concubinarl spre a cere de nou intervenirea oficieloră politice concernente faţă cu astfelă de nelegiuiri.
In urmă, conform însărcinărei primite în sinodulă protopopescă din anulă trecută, administratorulă parochială din Ha-şagă Nicolae Popă ’şl-a cetită disertaţi-unea sa avândă de motto cuvintele S-lui Evangelistă Luca cap. 22 v. 31—32: „Si-mone, Simone, etă satana v’a cerută pe voi să vă cernă ca grâulă, er eu m’am
rugată pentru tine, ca să nu scadă ere dinţa ta şi tu ore-când întorcendu-te în-tăresce pe fraţii tăi.“
Acestă disertaţiune ascultată fundă cu atenţiune, sinodulă a însărcinată eu ţinerea de disertaţiiml pentru sinodulă viitoru pe preoţii Nicolae Toganu şi Aron Mihuleţă, şi alegândă de confesarl pe preoţii mai bătrâni: Petru Bradu şi Petru Floriană, preoţii presenţî şi-au făcută mărturisirile prescrise.
Acestea suntă pe scurtă lucrările mai însemnate ale sinodului protopoescămicst din anulă acesta, după cari eu adaugă numai atâta: dee Dumnezeu, ca aceste hotărîrl frumose şi salutare se se tacă trupă spre înflorirea bisericei, scolei şi poporului nostru multă cercată. nt.
Industria de casă.
(Urmare.)
B) Cursulă de. tomnă şi enui (188?/S):
Acestă cursă s’a începută la 15 Oc-tomvre 1887 st. v. şi dureză încă şi as-tăcjl. Orele de instrucţiune le-amă putută fixa numai pe diua de Vineri a fiăcărei săptămâni, dela. orele 2 p. m. pănă sera. Suma oreloră peste săptămână este aşa deră în timpulu iernii de 3, er mai târziu de 5 şi de 6; cu atâtă mai lungă este însă durata cursului în raportă cu cea a celui precedentă.
Specialităţile, eserciate pănă acum la acestă cursă, suntă: împletitulă de paie şi papură.
Fetele au făcută împletituri din paie şi pipirigu, şi anume împletituri simple în 5, 7, 9, 11 fire, împletituri în colţi-şorl cu 4 fire. Unele au şi începută a cose fâşiile împletite; altora, pe cari le-amă observată, că nu-sfi îndemânatice la aceste soiuri de împletituri, lî-amâ dată să lucre cu papură. Deore-ce însă nu amă putută căpăta paiă de împletită în cantitate suficientă, nu s’au putută completa pănă acum anumite obiecte din acestă soiu de materială decâtă numai părţi constitutive pentru acelea.
Băieţii au lucrată cu papură, com-punendă cu ajutorulă undrelei obiecte de diferite mărimi, de diferite forme şi pentru diferite destinaţiunl. S’au împletită şi cu mâna liberă unele obiecte după altă metodă. S’a esecutată şi metodulâ redării colorii naturale curată albe obiec-teloră isprăvite.
Pentru încuragiare amă răsplătită V silinţa, perseveranţa şi acurateţa îuvăţă-ceiloră prin premii pentru obiecte bine lucrate, în sumă de câte 2—5 cr. de obiectă.
Prin Octomvre 1887 amă făcută doue escursiunî la Sprenghiu cu toţi învăţăceii pentru de a vede în natură unde şi cum cresce papura şi pipirigulă şi spre a învăţa prin practică recoltarea apoi desfacerea, sortarea şi conservarea acestoră materialurl.
învăţăcei s’au insinuată la începută peste o 100. Am fostă necesitată însă . pe lângă totă părerea de rău a respinge pe unii şi anume de cei din alte comune. Astădl numerulă lortt e de 32 băeţl, 21 fete, 3 femei, la olaltă 56, dintrre cari
FOILETONULtT „GAZ. TRANS.U
9
Din vieţa şi scrierile lui ISTicolaru. X-iezcAa/uu
După isvore străine.
VI.
Din timpulu acesta încependă se varsă orecare lumină asupra stării lui sufletesc!, cu deosebire în scrisorile a-dresate Sofiei. Relaţiunile amorose cu Sofia erau aşa de intime’ încâtă elă ispiti tote bătăile inimei ei. Amorulă acesta, care ţinu 12 ani, pănă când a-decă erupse grozava catastrofă în vieţa poetului, încă nici pănă în diua de acţî nu ’şî pote avea esplicare.
Câtă de mare a fostă alipirea poetului faţă de Sofia ne arată poesia: „Zweignung“ ce poetulă i-a adresată ei când vru se'i dedice tote versurile sale. In cele dintâiu rânduri c|ice :
Din toţi acei ce mă iubiră
Şi-au înţelesu, ce-am cântată bine,
Vorbindă, scriindă de-a mele cânturi,
Nimeni n’a pricepută ca tine.
Lângă aceste versuri alătură ce e dreptă şi o scrisore în care îi spune Sofiei, că versulă ală 2-lea nu e adevă-
rată, der acesta nu va să dică altceva decâtă că Lenau îşi esprimă pre marea lui încredere momentană, Sofia era convinsă despre amorulă lui faţă de dânsa, şi din contră, ceea ce se vede şi de acolo că ea şl-a sacrificată pentru elă şi numele celă bună. Daună că cele dintâiu scrisori ce le-a scrisă Lenau Sofiei nu se mai află, ca se putemă judeca şi mai bine de unde a provenită acestă amoră infinită. Singură Sc-hurz amintesce că într’o scrisore îi mulţămesce Lenau pentru respunsulă ce i l’a dată scrisorei sale şi o rogă ca să nu se lase de pictură, Intr’ună modă aşa de pătruncjătoril, din punctă de vedere aşa de înaltă vor-besce Lenau în scrisorea acesta despre artă şi cu deosebire despre pictura flo-riloră, încâtă numai modului acestuia de scriere îşi pote mulţămi Sofia perfecţiunea în arta picturei. Vomă vede în curând cum Sofia cu orl-ce preţu voia să fiă stăpână absolută peste inima lui. Totdeuna Sofia a fostă aceea, care l’a împedecată în planurile lui de căsătoriă,. fiindcă inima lui Lenau era slabă şi prea sentimentală, fiindcă lipsia în elă cu desăvârşire puterea pentru ruperea atâ-toră legături.
VII.
In legătură cu cele espuse pănă aci, vomă considera în cele următore „noulă amoră“ ală lui Lenau.
Locuinţa lui Lenau avea un aspectă forte tristă. Pe unul dintre păreţi atârna o policioră cu cărţi, lângă ea ună dulapă de asemenea cu cărţi şi deasupra lui ună vultură umplută, er lângă acesta o scăfârlia de omă. Pe ună sorină văpsită negru sta bustulă maiestosă ală lui Bee-thoven. Odaia avea o singură ferestră de cătră curte, care nu o lumina prea bine. De minune corăspundea ea cu dis-posiţiunea lui internă In Iuniu merse la Ischl, der aici din causa timpului ploiosă şi neplăcută, nu se simţi prea bine. Din Ischl a scrisă unui prietină vieneză în 21 Iuliu următorele: „Erî hipocondria erăşl mă cuprinse. Ea veni fără de nici o causă şi aşa de pe neaşteptate încâtă n’o potă caracterisa mai bine decâtă prin cuvintele: fără de veste a suflată peste mine vântulă tristăIn Augustă erăşl îlă vedemă în Viena unde a rămasă pănă la finea anului 1838 aprofundân-du-se totă mai multă în studiile bisericescl, filosofice şi istorice. Totă acestoră studii sacrifică şi jumătatea a. 1839
trăindă în deplină linişte sufietescâ. In Iuniu însă Sofia a călătorită la Ischl du-cendu cu sine şi liniştea poetului. Lenau îi scrise o epistolă adâncă întristătore: „In copilăria mea totdeuna m’am supurată grozavă când mergândă în pădure aflam cuiburile gole de pasări şi priviam cu duioşiă după pasările ce sburau. Nici acum nu păţescă, nu’mî merge mai bine, când uneori păşescă în odaia d-tale. In cjihde trecute am fost în Klosterneuburg unde stând la o masă cu ună prietină în decursulă prândului şi elă snpârân-du-se deodată grozavă, îmi spuse, că pe când îlă stăpânescă astfelă de cugete i-se pare ca şi când întregă vieţa lui ar fi greşită, Elă a produsă în mine mul resentimentă amară: ţi-aşă pute povesti despre acesta. Intr’adevără că e grozavii acestă cugetă; elă s’ar preface îndată în cea mai crudă desperare, de cumva nu sl-ar afla sprijină în altulă: Mântu-este-me pănă când me poţi mântui. Cine nu ţi-o spune acesta d-tale ori nu sciă că a suferită naufragiu, durmindu’şl trisf-teţa, cu acela se’ntemplă că valurile îlă scotă numai ca pe-ună cadavru la ţăr-mure, şi încă ca pe unu adevărată cadavru
/Nr. 97
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
3
După ocupaţiune au fosta: aj băieţi:
din cl. II elem. 1, din cl. III elem. 5, din cl. IV elem. 12, din cl. I gim. 6, din cl. IV gim. 1, din cl. I reală 4, din cl. II r. 1 şi 2 cari nu umblă la şcolă;
b]	fete :
din cl. II 2, din cl. III 4, din cl. IV 8, din cl. V 3, âr 4 nu umblă la j şcolă.
c]	femei au fostă 3 lipsite de mij-loce şi fără ocupaţiune.
Aceşti discipulî sunta instruiţi în aceleaşi ore de prelegere în 3 despăr-ţăminte, împărţiţi fiindă în 3 odăi de şcolă, oferite spre acesta scopa din partea Onoratei Eforii a şcoleloră nostre centrale din loca. Necesitatea a provocata acestă împărţire, negăsinda alta timpa potrivita pentru separare completă. Acestă împrejurare, precum şi numârulă cela mare ala învăţăceiloră a constituita partea cea mai însemnată a greutăţii, cu care am avuta de a mă lupta şi pe care am putut’o învinge erăşî numai prin binevoitorula ajutora ala colegului meu d-la Candida Muşlea.
0 ferbere forte căldurosă domnesce între şcolari ca şi între alţii afară de şcolă faţă de îmbrăţişarea lucrărilonl industriei de casă. Mai în fiecare di întâmpină rugărî de înscriere, cari înse cu mare părere de rău din lipsa de loca mă văda necesitată a le respinge, se înţelege nu în moda discuragiatora ci mângăindu - i cu prospectele pentru viitora.
Câta privesce poporula, apoi cu deplină satisfacţiune îmi permită a observa că în timpula din urmă au începută a se insinua şi a urma lucrările de împletituri chiar şi mame de familiă, precum s’a putută vede din cifrele de mai susa. Acestă împrejurare este cu atâta mai vrednică de considerata, căci se ajunge una scopu duplu ba chiar multiplu ast-fela, că pe când una individa fără familiă îşi păstreză ore-cum numai pentru sine cunoscinţele câştigate în astfela de ram! de activitate, pe atunci o mamă seu una tată de familiă împărtăşesce cunoscinţele sale imediata şi altora in-struinda acasă pe toţi membrii familiei sale.
Acesta ar fi calea cea mai scurtă, prin care s’ar pute introduce şi lăţi mai repede industria de casa în poporfi spre îmbunătăţirea stării lui nu numai materiale, ci chiar şi morale. 0 singură împrejurare s’ar păre mai puţina amică acestui plausibil mijloca, şi anume aceea, că omenii adulţi din popora, în scurta a lor pricepere a folosului cunoscinţelora, ce li se dau gratuita, aşteptă a fi plătiţi şi încă plătiţi bine, ca şi când prin astfela de lucru alfi lord ar face altuia câştiga şi nu lora înşi-şl. Cu timpula însă sper, că se vora convinge prin sine înşişi despre adevărata valore a acestei întreprinderi humanitare şi o vora căuta fără pre-tensiunl de felulfi acestora. Pănă atunci f însă va fi necesara a căuta tote mijlocele posibile, ca să-i luminăma vederile faţă de binefacerile lucrului şi să-la înduple-căma a se ocupa cu industria de casă.
„Poporului să-i faci binele cu de-a-siia !u
In butula acestei disposiţii melancolice, seu chiar sub presiunea acesteia, Lenau în aceeaşi cfi a legată o nouă i dragoste. Fşmeea, care numai puţina \	. timpa a domnita asupra inimei sale, era
Carolina Unghecâutăreţă renumită dela
* opera din Viena; o figură impunătore ■ der eşită din farmeculfi tinereţii, cu doi ani mai tînără decâtfi Lenau. Când ea s’a întâlnită prima dată cu elfi în societatea contelui Haryos, i-a cântatfi ariile minunate ale Catarinei Schubert „Wan-dcreri şi „Grethenenu, în moda răpitorii. „Unfi adevărata sânge tragicfi curge prin acestă femeiă“, scrie Lenau Sofiei. „In cântarea ei suferinţa se varsă ca o furtună preste inima mea. Am simţită numai decâtfi că m’a pătrunsa adencfi; m'am luptată în contra voiei sale puternice, fiindcă nu’ml place să’ml arăta în publică sentimentalitatea, der înzadarfi. Când şl-a sfârşită cânteculfi, m’am mâhnită grozavă asupra acestei femei, şi m’am retrasă după geamulfi ferestrei; der ea m’a urmărită, ml-a întinsă mâna ei tremurătore şi sinceră. Acesta m’a liniştită căci am observată îndată că în inimile nostre a învinsă o putere supremă”.	(Va urma.)
î Braşovfi suntfi: 23 băeţî, 17 fete şi femei, la olaltă 43.
Obiectele lucrate suntfi păstrate în şcola de lucru. La încheierea acestui cursă, care credfi, că va urma prin luna Maiu, va fi acestă colecţiune de o-biecte disponibilă pentru vâncfare eventuală pentru păstrare ca modele pentru viitoră.
Acestă cursă încă a fostă cercetată în mai multe rânduri de Prea Onoratulfi Domnfi Protopresb. din locfi I. Petricfi, carele cu deosebită interesă şi bunăvoinţă a influinţatfi în modă binefăcătorii asupra inimilorfi învâţăceilorfi începători industriaşi.
Pentru ca să se vacj& prospectele viitorului industriei poporale aici la noi, înainte de încheiarea acestui capitulă alfi raportului de faţă fie-ml permisă a releva şi etenţiunea unorfi omeni din afară faţă de productele cursului nostru. îndată după începutulă acestui cursă (alfi doilea) fui întâmpinată din partea a doi comercianţi cu întrebarea, că nu ar pute comanda la noi nisce corfe şi coşuri, menite parte pentru păstrarea, parte pentru pachetarea şi trimiterea unorfi specii de marfă ? — dicândfi, că suntfi de preferită coşurile faţă de lăcll pentru pachetatulfi multoră soiuri de marfă din tote punctele de vedere. Se înţelege, că la instrucţia nu se potă face obiecte după comandă, ci după practica metodică de învăţată; fiindfi însă omeni vârstnici iniţiaţi în astfela de împletituri, li s’ar pute da lorfi astfela de comande. Pănă acuma însă nu ne aflămfi ajunşi la acestă înlesnire.
(Va urma.)
întâmplări diferite. -
Miresă spânzurată. Intri iftifi satfi din comitatulfi Bihorului s’a găsită spân (jurată în bucătăriă o servitore, care era miresă unui feciorfi din sătulă vecină. Ea era îmbrăcată în haina de miresă. Poliţia descoperindă urme de omorfi, procurorulă din Oradea-mare a fostă în-cunosciinţatfi despre acestă crimă.
0 rupere de nori. Joi în 10 Aprilie, între tergulfi Herlău din judeţulfi Botoşani şi sătulă Băicenl din judeţulfi Iaşi, a fostă o înfricoşată rupere de nori. Pe la 8 Ore sera se ridica un noră negru şi ameninţătorii. Omenii, mai cu semă din causa recolteloru, Erau forte îngrijiţi. Norii se totfi apropiau. Nimicfi nu-i putea opri: nici vântulfi care se părea a bate în direcţiune opusă înaintărei lorfi, nici sunetulă clopotelorfi dela bisericele din Hârlău, Bădenl, Cotnari, Cepleniţa, Hodora, Băicenl şi alte sate din împrejurimi, sunetă care după credinţa populară are puterea de a împrăştia norii. Norulfi se totfi întinse pănă ce cuprinse întregulu orisontu. Pe la 8 şi jum. începu o ploiă torenţială, însoţită cu grindină de mărimea unei nuci. Der de o-dată din nori valuri de apă începură să curgă. Tună şi fulgera necontenită, er trăsnetele se succedau unulfi după altul. Norii erau forte aprope de pămentfi şi apăsândfi greu asupra straturilorfi de jos ale atmosferei le făceau imposibile pentru respiraţia. După o jumătate de oră valuri mari şi impetuose curgeau pe suprafaţa pământului, crescute de şiroiele ce veneau de pe înălţimea Cătălinei şi dealurile din împrejurimi. Era o prive-lisce grozavă. Vitele priponite au murită în valuri de apă. Păreţii mai multora case au fostă derîmaţl şi apa a pătrunsă în multe locuinţe. Terasamentulfi şoselei Târgulă-frumosfi-Hârlău a fostă luată în întregime pe unele locuri şi dus pe şesfi la o depărtare de 5—6 metri. Stânci uriaşe, pe’care puterea a 10 6-menl nu le-ar fi putută urni din locfi, au fostă prăvălite de pe înălţimile dealuri-lorfi de puroele de apă. O moră din apropierea Cotnarilorfi a fostă aprope cu desăvârşire stricată, er vr’o 8 stân-jinl de lemne ce erau clădiţi lângă ea au fostă mânaţi de apă pănă lâ o luncă situată la o depărtare de vr’o 500 de metri, în copacii căreia s’au oprită. 0 altă moră dintre Băicenl şi Hodora a fostă sfărîmată, er morarulfi cu doi copii au murită înecaţi. Pemeea sa a fost găsită a doua cji, înnomolită pănă aprope de gâtă, de abia mai putândă respira. Ea a fostă scăpată cu vieţă. O eiredă cu vre-o 50 de capete de vite a fostă înecată într’unfi iazfi, împreună cu văca-
rulfi ce le păzea. Fratele comptabilului de pe moşia Cotnari, cum venea călare cătră casă, a fostă luată de valuri, din mijloculă satului, şi s’a înecată împreună cu calulfi. Se cjice că mai suntfi şi alţi morţi. Pagubele suntfi forte mari. Semănăturile, care resăriseră, suntfi îngropate în pămentfi. Proprietarii ară de a doua oră. Podgoriile suntfi în mare parte distruse, atâtfi în Cotnari câtă şi în Hârlău, Buhalniţa şi alte sate.
Literatură.
Romăni8che Revue; politisch-littera-rische Monatschrift, erscheint in Resicza, Sud-Ungam; Herausgeber Dr. Comelius Diacmiovich. IV. Jahrgang IV-V. Hefb. Inhalt: Sachsen u. Rom&nen. [S. 177.J National-Bewusstsein, von A. Mocsonyi |S. 183.] Massregeln gegen die Rom. Presse. [S, 200.] — 1. Der Prozess der „Gaz. Trans.u S. 200. 2. Der Pressprozess der „Tribuna.u [S. 207.] Rundschau, [Zum Szorenyer Mandat S. 231. — Die Arti-kel der „Kreuzzeitunga S. 232. — Von der Academie in Bucarest. S. 237. Ein rom. Creditinstitut S. 240. — Neue Ma-gyarisirungsmassregeln. S. 240. — Ro-mănischer Landwirthschafbsverein in Her-manstadt. S. 247.] Pelesch-Ballade, Aus dem Romănischen des. V. Alexandri von L. V. Fischer. [S. 249.] Romănisches Bauernleben, von M. Hârsu, I. Die Kind-staufe, ffei nach Lambrior [S.254.] Die Bezihungen der Chemie zur Bild. Kunst, insbesondere zur Melerei, Vortrag gehal-ten im k. k, oesterr. Museum fur Kunst u. Industrie in ‘W’ien, von Nicolae. Te-clu. [S. 257.] Ion Istetzul, Erzăhlung v.
V.	A. Urechiă, ubersetzt von Peter Bros-teanu. [S. 258.] Litteratur. [Der n. Al-manach der „România Jună.w — In der Irre. — „încercări literare11 von Ad. Xenopol. S. 286.] Inserate. S. 287.]
Prănumerationspreis, fur Osterreich-Ungarn 10 Gulden jăhrlich, fur Deutsch-land 12 Mark, fur das ubrige Ausland 20 Francs i. G. zahlbar am Sitze der Direction. Abonemens werden nur fur ein ganzes Jahr eingegangen.
Preţulă pentru Austro-Ungaria 10 florini, pentru străinătate 20 franci în aură pe ană. Abonamentele se facă numai pe anulă întregfi.
D-şora Aurelia Chiţu.
Piarele italiane şi francese din săptămâna trecută spună urma-torele:
O artistă română, care face acum parte din trupa teatrului Ristori la Verona, a fostă într’o seră pe scenă cuprinsă de o ciudată alucinaţiune.
Se juca opera lui Gomes, Gua-r ani; alfi treilea actă se sfârşise, cortina se lăsa. Aurelia Chiţu, care juca pe Ce cili a, deşi cortina se lăsa, rămase nemişcată în avantscenă, lângă rampă. Gândirea ’i era absorbită — a spusă ea pe urmă — de veştile politice ce’i so-seu din BucurescI, din patriă, unde manifestanţi revoluţionari fuseseră împuşcaţi.
Cortină se lăsa mereu şi era s’o lo-vescă în capă, decă tenorulfi Ottaviani nu s’ar fi repeditfi si nu ar fi scăpat-o din primejdia. D-şora Chiţu însă, per-dutâ în gândirea sa, crecju că vede unfi caporalfi română şi începu să strige:
— Nu! nu! lăsaţi-mă, nu me’mpuş-caţl, eu nu manifestezfi, eu nu suntfi radicală !
Acestă alucinaţiune însă nu ţinu multă; publiculă rechiămâ pe tânăra cântăreţă cu tunete de aplause. D-şora Chiţu nu şl-a făcută nici ună rău.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. alfi. „Gaz. Trans.u)
Budapesta, 14 Maiu. La amecjî au apărutti în ediţia estraodinară foile oficiale din Budapesta şi Viena cu unii ordinii alii monar-chului, prin care 23 de regimente primescfi pentru totdeuna numele monarchilorîi dela Maria Teresia încoce şi ale comanclanţilorfi distinşi din acelii timpu. In primulu locii, regimentulfi din Budapesta primi numele „Maria Teresia* *.
Viena, 14 Maiu. Desvălirea mo-
numentului Măriei Teresia s’a făcuţii la ora 1 din 4b în presenţa ţntregei Curţi, a rainistrilorfi, pre-laţilorfi, generaliloru, magnaţiloru, Reginei Serbiei, şi a unei numerose mulţimi amSsuratfi programului, între bubuiturile tunuriloru şi sunetulă clopotelorfi. Sera a foştii la opera Curţii teatru în mare ţinută (theatre-pare.)
Valenciennes, 14 Maiu. Boulan-ger a sosiţii aci şi a foştii viu a-clamatfi. S’au au4itfi şi fiueraturl.
DIVERSE.
Familiile germane în casii de mobi-lisare. piarefe militare germane publică textulă legii din 24 Februarie 1888 pri-vitore la ajutore care se vorfi da fami-liilorfi sărmane ale omenilorfi chemaţi în casă de mobilisare. Legea prevede numai familiile omenilorfi din reservă, din „Landwehru şi „Landsturma; şi ajuto-rulă nu se va datori decâtfi acelorfi membri ai familiei, alfi cârorfi unică susţinător fi era soldatulfi chemata sub steagfi. Femeia soldatului va primi cela puţină 9 mărci pe lună erna, şi 6 mărci vera. Copii mai mici de 15 ani, seu deca nu suntă copii, membrii familiei, cari ar pute eventuală să ceră ajutoră, primesefi cela puţină 4 mărci pe lună. Pensiunea a-cesta în bani va pute fi preschimbată în alocaţiunl de hrană. Dreptulfi de a primi ajutore se va stabili de o comisiune locală, dii\ care va face parte ună oficeră, delegată alfi comandantului districtului de Landwehr.
Bursa de BucurescT.
Cotă oficială dela 28 Aprile st. v. 1888.
	Cump.	vând.
Renta română 5% .....	91—	92.'/,
Renta rom. amort. 5°/0 . . .	89.—	90.7,
Renta convert. 6°/0		90.-	90.7 4
Impr. oraş. Buc. 20 fr. . . .	35.—	38.—
Credit fonc. rural 7% . . .	105.— 104.—	
r ii n 5°/0	89J/4	70.'/,
„ „ urban 7% ....	103.- 103.7,	
>1 11 11 ®°/o ■	96.-	97.-
., ,, „■ 50/D....	85.'/,	86.—
Banca naţ. a Rom. 500 Lei. .		
Ac. de asig. Dacia-Rom.. . .		
Ac. de asig. Naţională. . . .		
AurU contra bilete de bancă .	15 .*U	16.—
Bancnote austr. contra aurU. .	2.—	2.2—
AurU contra argintU seu bilete	15.3/, 16.-	
FlorinU valore austriacă . . .	2.—	2.2
Cursulft pieţei Braşovn
din 28 Aprilie st. v. 1888
Bancnote românesc! Cump.		8.56 Vând.		8.56
ArgintU românescU .	V	8.50	r	8.54
Napoleon-d’orl . . .	V)	10.02	M	10.05
Lire turcesc! . . .	V	11.30	fi	11.35
Imperiali			10.30	71	10.35
GalbinI		71	5.89	71	5.92
Scris. fonc. „Albina416u/0	V	10L.—	71	
K0/		98.-	71	98.50
Ruble rusescl . . .		106.—	77	105.—
DiscontulU ....	6'/,-	oo cT" ►d	anU.	
Gnrsnlîi la bnrsa de Viena
din 12 Maiu st. n. 1888.
Renta de aură 4°/f.........................9*7.25
Renta de hârtia 5°/0......................85.70
Imprumutulu căiloră ferate ungare . 150.50 Amortisatea datoriei câiloru ferate de
ostu ungare (1-ma emisiune) . .	95.40
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostU ungare (2-a emisiune) . .	126.—
Amortisarea datoriei căiloră.terate de
ostU ungare (3-a emisiune) . . 114.50
Galbeni împărătesei ................>» 5.95
Napoleon-d’orî...................... 10.04
Bonuri rurale ungare................105.—
Bonuri cu clasa de sortare .... 104.80 Bonuri rurale BanatU-TimişU . . . 104.50
Bonuri cu cl. de sortare...........104.25
Bonuri rurale Transilvane .... 104.—
Bonuri croato-slavone..............104.50
Despăgubirea pentru dijma de vinu
ungurescU . .    ..............99.50
ImprumutulU cu premiulU urgurescU 122.— Acţiunile băncei de creditU ungur. . 279.25 Acţiunile băncei de creditU austr.	. 278.60
Renta de hârtiă austriacă ....	78.65
Renta de argintU austriacU ....	80.25
Renta de aurU austriacă..............109.60
LosurI din 1860 ..................... 133.50
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 874.—
Mărci 100 împ. germane................ 62.19
Londra 10 Livres sterlinge .... 126.90 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului............... . .	124.50
Editorfi şi Redactorfi responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu'
Nr. 97
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Nr. 41—1888 ■
Senatulu scolasticii.
coircuiisu
pentru ocuparea staţiunei docenţiale din parochia gr. cath. Romuli din vicariatulii Rodnei, carea devenise vacantă, cu soluţiune anuală de 200 fl. v. a., cuartiru provăcjntu cu edificie economice, lemne focali gratis şi grădina şcolei în folosinţa învăţătorului.
Doritorii de a dobândi acesta staţiune au de a’şî aşterne rugă-rile lorii provec(ute cu documentele de cualificaţiune docenţiale la senatulu scolastică conf. gr. cath. din Romuli, posta ultimă Năsăudu, pănă în 10 Iunie 1888.
Din şedinţa senatului scolastică conf. gr. cath. ţinută în 29 Aprilie 1888.
Paulii Chita,
tf0.3—1	preşedintele senatului scolasticii.
Avistt d-loru abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au primită diarulă nostru până acuma.
Domnii, ce se abonezâ din nou, să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Administraţiunea „Gaz. Trans.“
8
I
i
§
i
p
i
ii 1
1
|
£
fiJ
1
r£j
Faceinti cunoscuţii, că amu denumitu de Inspectorii alţi Societăţii „Anker“ pentru Transilvania pe d-nulil Dumitru Ştefanii împuternicindu-lti totdeodată de a primi oferte de asigurare asupra Vieţii şi Rentei precum şi anticipaţiuni.
Budapesta, 30 Aprilie 1888.
Representanţa generală a Societăţii de asigurare asupra Vieţii şi Rentei
99
•91
din Viena.
In legătură cu acest! comunicaţii Ini iau voie făcu cunoscută starea Societăţii „Anker“ concesionată în 1858:
Starea asigurării la 31 Decemvrie 1887:
75077 poliţe cu unti capitalii de peste 1(>3 milione florenî.
Fondurile societăţii 35 milione fl.
Plătiri pănă la 31 Decemvrie 59 milione fl. Asiguraţilor! cu parte la câştig! li s’a plătit! pentru anul! espirat! o dividendă de 30 la sută.
Braşovu, 1 Maia 1888.
Informaţii dă
Dumitru Stefanu,
1
n!,o—S
Braşovu, Strada Vămii Nr. 7.
TIPOGRAFIA A. MORESIANO,
1 7
PIAŢA MARE Nr.
înfiinţată cu începerea anului acestuia, prov6(ţută cu cele mai nou! mijloce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri.
primesce şi efectueză totă felul! de lucrări tipografice. precum:
Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în auru, argintii şi colori, tabele, etichete de totu feliulu şi esecutat eleganţii.
Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisurl, reco-
mandaţiunl, cerculare ş. a.
Programe elegante, bilete visită, bilete de de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în eolore.
Dispunendu de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hărtiei, sta-bilimontulu nostru tipograficfi este în posiţiune a esenţa ori-ce comandă în modnlft celu mai esaetfi şi esteticii precum şi cu preţurile cele mai moderate.
Coinandele eventuale se primescti în biuroulu tipografiei, Braşovil, piaţa mare
Nr. 22, etagiulu I, cătră stradă. Comandele din afară rugămu a le adresa la
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.