\ facţiunea, Admiflistratinnea BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori nelranaace nu ce pri-mescu, Manusarip o nu se re-trimi u! Birourile de animi 1; Braşovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesc!! în Viena: RudolfMosse, Haasenslem &. Vogler (Otte Macul), Hetnrfch Scit alei, Alois Berndl,M.lhikes, A. Oppelik, J. Dan-neberg; în Budapesta: A. V. Gold-btrger, Anton Mezel, Eckstein B ermit; înFrankftirt: G.L.Datube; înHam-burjj: A. Steiner. Preţuiţi inserţiunilor*: o seria garmondu pe o coldnă 6 cr. 'ii 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiala. Beclame pe pagina IlI-a o se-riă 10 cr. v. a. s6u 30 bani. AttULtJ LI. „Gazeta11 iese în fie-care di* Abonamente pentru Anstro-Ungaria Pe ună anu 12 fi., pe ş5se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate: Pe ună ană 40 franci, pe s6se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la tote ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentul! pentru BraşoYî: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe ună ană 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu du sulă în casă: Pe ună ană 12 fl., pe şĂse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atâtă abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 96. Eraşovt, Duminecă,, 1 (13) Maiu 1888. Braşovd, 30 Aprilie st. v. 1888. Ori şi câte combinaţiunî politice s’ar face din drepta şi din stânga este şi române faptă, ca merulă de certă între Rusia şi puterile centrale aliate e Bulgaria. Din când în când organele guvernului rusescă scoţii ofturi pentru Bulgaria, cari dovedescu, că tote nemulţămirile Rusiei au acelaşi isvoru: Gestiunea neresolvată bulgară. De unu timpu încoce s’au lăţită sgomote despre noue agitaţiuni ale emisariloru Rusiei în peninsula balcanică şi dela Şumla ne sosesce acţî soirea, că o bandă compusă din Bulgari şi Muntenegreni a şi trecută graniţa bulgară şi că a fostă spulberată de cătră oştirea bulgară fundă mai mulţi individ! omorîţî şi răniţi. Acesta soire, decă se va adeveri, este de nătură a deştepta mari îngrijiri pentru viitdrea des-voltare a lucruriloru în Orientă. Se pote ca Rusia se aibă sco-pulă de a ţine în continuă neli-nisce ţările din peninsula balcanică der, decă vomă ave în vedere pregătirile ei estraordinare de răsboiu, e mai probabilă, că guvernulă Ţarului crede momen-tiilă binevenită de a-şî inaugura astfelă, cn emisari şi cu bande înarmate, noua acţiune orientală. Lucrulu apare într’o lumină şi mai îngrijitâre, decă vomă ave în vedere, că mai multă ori mai puţină serviciulă emisariloru ruşi se estinde şi asupra ţăriloră independente vecine Bulgariei, asupra Românie! şi a Serbiei. Deşi nu s’a confirmată pană acuma din isvoră competentă, că turburările ţărănesc! din România au fostă puse la cale şi de cătră agenţi străini, totuşi nn se pdte nega de altă parte că Rusia caută se infiuinţeze mereu asupra regimului română în favărea politicei sale esteriore şi că prin urmare agenţii ei se folosescă de nemulţumirile ce esistă în ţera spre a aţîţa indirectă în contra politicei, care înclină spre alianţa puteriloră centrale europene. E clară că Rusia lucreză cu tote mijlocele ca să-şî pregătescă teremulă pentru eventualitatea unei noue ocupări a Bulgariei de cătră trupele sale. De aceea nu-i pdte fi indiferentă atitudinea politică a guvernului română şi e naturală, că doresce ca la cârma ţării se fia ună guvernă, care la casulă dată se nn se opună trecerei tru-peloră rusesc! prin România. Resolvarea cestinnei bulgare atinge der în modă însemnată şi interesele României, care trebue se veghieze necontenită ca să nu fia surprinsă de evenimente. S’a anunţată filele acestea din Londra, că Grermania împreună cu Rusia voră cere dela Portă se destitue pe principele Ferdinandu. Anglia ameninţă în casulă acesta cu punerea candidaturei prinţului de Battenberg pentru tronulă bulgară. Intemplându-se acesta, credemu că conflictulă neapărată va trebui se isbucnescă şi pdte se se împli-nescâ prevestirile, că Bulgaria va pricinui o conflagraţiune generală. Rusia şi România. Sub titlulu acesta scrie „Ham-burger Correspondenz“ dela 4 Maiu ună articulă, din care estragemă următdrele: Ceea ce unu vechiu cronicară ciicea despre regele Wilhelm biruitorulă şi episcopulă Sanfrane, că suntă 2 tauri puternici, cari conducă carulă Statului, se pote forte bine aplica Regelui Carolă ală României şi lui Brătianu. Fără^ în-doielă, prin stăruinţele şi modulă de guvernare ală loră, ţera românescâ din-tr’ună stată orientală a devenită ună stată occidentală şi civilisată. Când Brătianu ajunse la putere, d’abia câteva drumuri de feră erau în mişcare, construite rău şi scumpă, elăle răscumpăra, le naţionalisâ, construi alte multe din nou, şi astăzi România, care în 1871 avea numai 69 de cbilometre de cale ferată, are 1709), cari în tim-pulă din urmă n’au costată decâtă 50.000 de lei cbilometrulă. Finanţele erau încurcate rău. Deşi veniturile crescuse de la 47,800,000 lei, care erau în timpulă unirei principateloră, la 79,800.000, totuşi deficitulă era de 13 y2 milione. Brătianu, în anii 1877 pănă la 1881, reduse deficitulă mai ântâiu la 2 milione, în urmă la 1 milionă şi jumătate, şi în fine readuse starea normală de echilibrare a finanţeloră, fără nici ună deficită. Veniturile se urcară, fără a se pune dări nouă, la 130,763,480 lei, în care e şi monopolulă tutunului cu 25 milione din 17 cum era mai înainte şi ală sărei de 2,720,000 lei. Prin aceste fapte, cari au fostă consecinţa întroducerei ordinei în afacerile Statului şi în admi-nistraţiune şi a desvoltărei sorginteloră economice ale ţării, creditulă Statului se restabili din nou şi deveni cunoscută în întrega Europă. Pe când în anulă 1860 ună împrumută ală României, de 32 milione, d’abia putu fi plasată cu 8 la sută, în timpurile din urmă împrumuturi mai mari de 100 milione s’au plasată cu multă uşurinţă şi celă multă cu 5 la sută. Starea productivă a ţării s’a încincită, graţie căiloră nouă de co-municaţiune şi organisaţiunei creditului agriculturei şi a pămenturiloră. Decă unii din vechii proprietari mari s’au ruinată, în loculă loră s’a stabilită o proprietate mică de ţărani, avuţi şi muncitori. Asemenea în comerciu, acum România posedă ună numără 6re-care de milionari, cari şi-au dobândita aceste stări numai prin munca loră. Starea armatei s’a perfecţionată, 80 de milione s’au cheltuită pentru introducerea de nouă arme sistematice şi 47 milione pentru nouă clădiri civile şi militare. Cu ameliorarea stărei economice a ţărei s’a ridicată şi însemnătatea sa internaţională. Pe când la 1856 nu se pre-sentase la congresulă din Parisă decâtă cerşindă, acum statulă română jocă ună rolă însemnată în politica europeană şi vorba lui va ave o greutate însemnată în cestiunea Orientului. Viitorulă României fundă basată pe o stare pacifică, guvernulă Brătianu a vădujă totă cu atâta plăcere, ca şi lordulă Salisbury, aliata Austro-G-ermană, deşi s’a ţinută în reservă cu multă precauţiune. Desvoltarea interioră a Româniloră era, fără pote, ună scaiu în ochii Rusiei, căci cu câtă acestă ţeră se întărea mai multă, cu atâtă putea să opună, ca ună didă chinezescă, o resistenţă mai mare pofteloră muscălescl. Brătianu căuta să evite orî-ce causă de nemulţămire ce ar fi putută avea Rusia, şi a fost nevoită să închidă ochii asupra multoră lucruri, asupra cărora avea dreptulă să se plângă; der după cum la 1878 la Livadia, când Gorciakow a clisă că Rusia nu are nevoiă de nici ună tractată şi absolută de nici o înţelegere, ca armata rusescă să trecă prin România, şi Brătianu i-a răspunsă că atuncia nu va trece decâtă peste cadavrele Româniloră, totă astfelă şi acum şciu să păstreze cu mărire şi onore neatârnarea ţărei... F<5ia germană vorbindă apoi despre uneltirile rusesc! în Bulgaria şi despre înfrângerea loră, apoi despre hotarîrea Rusiei de a’şî redobândi cu puterea şi cu orî-ce mijlocu posiţiunea ce a per-dut’o în Bulgaria, cţice: Acesta însă era o problemă cam grea. Nu numai că era imposibilă să trimetă o armată îndestulătore pe Marea Nâgră în Bulgaria, der P6rta putea în acestă casă să profite de condiţiunile tractatului dela 1871 din Parisă, privitore la siguranţa statului său, şi să deschidă calea prin strîmtorea Bosforului flotei englese, a cărei simplă presenţă în Marea Negră făcea imposibilă orî-ce coborîre de trupe. Aşa der orî-ce invasiune pe uscată trebuia făcută prin România, după cum a fostă în tote resbelurile anteriore, şi era sigură că Regele şi Brătianu, avendă es-perienţa fidelităţii punice a Rusiei din 1878, nu putea conveni la o trecere a trupeloră prin ţeră. Rusia nu putea să’lă constrângă fără o prealabilă înţelegere cu Austria, care ar fi putută profita, în-chicjendă trecător ea şi împărţindă astfelă armata rusă în două. Acestă înţelegere însă nu s’a făcută, şi e probabilă că Austria, nu va conveni nicî-odată la acesta. Intr’ună răsboiu cu Austria, Rusia trebue, după cum elice „Novoje Vremjaw, se a-tace nu numai Galiţia der şi Transilvania, unde locuitorii fiindă nemulţumiţi de Maghiari se voră rescula în contra loră. Der aceata nu o pote face decâtă numai după ce va aduce la ascultare şi supunere pe România. Dâcă acestă supunere va fi silită a o tace cu forţa armată, ’i va trebui 200,000 omeni, cari voră fi sustras! dela câmpulă de răsboiu trebue der să ajungă la acelaşi resultată pe alte căi. De aci necesitatea de a da pe Brătianu josă, de a’lă inlocui cu ună ministru binevoitoră Rusiei, de a face răscolă în ţeră, ca să’i facă cu greu mo-bilisarea armatei. Vorbindă despre intrigile lui Hitrovo în România, despre răs-cola ţeraniloru, despre noulu mi-nisteru, care pare că nu mulţă-mesce nici elu pe Rusia, foia germană încheiă astfelă : In orî-ce casă, regele are încă în reservă pe Brătianu care, cu totă etatea de 67 ani ce ' are, este încă plină de energiă şi tînără. Ruşii însă trebue să scie, că regele Carolă este tăiată' din-tr’ună ştejară mai tare decâtă a fostă prinţulă Alexandru şi că va sci, la trebuinţă, aşa cum a luptată la Plevna ca să le scape armata pusă pe fugă, să’şl apere ţera, luptându-se chiar în contra lor. „Demonstraţiune navală." O telegramă din Constantino-polu comunică „Agenţiei Havas“ următorele: Duminecă a fostă forte mare emo-ţiune la Yildiz-Kiosk. Ună ambasadoră otomană, ce nu-lă numimă pentru res-pectulă ce-lă avemă pentru densulă, telegrafiase Porţii, că se pregătea o de-moustraţiune navală înspăimântătore în contra Turciei. Şese-cjecI de cuirasate austriaco, englese, italiane şi spaniole trebuiau să se adune la Barcelona în cursulă lui Maiu spre a merge în Adriatica şi în Arhipelag, şi în trecătă a ameninţa şi pe Grecia. Tot-odată circula scirea, der acesta fără cea mai mică aparenţă de temeiu, că pe timpulă călătoriei recente a reginei Victoria, o înţelegere s’a stabilită între Englitera, Austria, Italia şi Germania pentru a face ună demersă colectivă la Petersburgă* în termeni curtenitori, pentru a face pe Rusia să înţelegă, că este inadmisibilă ca pacea Europei să fiă e-tem ameninţată de cestiunea bulgară; că prin urmare aceste patru puteri rogă pe Rusia să arate mijloculă de a pune capătă acestei situaţiunî. Fără a socoti că acestă demersă colectivă ar fi o adevărată declaraţiune de răsboiu, elă a fost adusă în legătură eu prima scire, ceea ce fileu ca una să confirme pe cealaltă, demonstraţiunea navală fiindă considerată ca consecinţa răspunsului negativă ală Rusiei. Der ambele scirl suntă false. Ecă esplicaţiunile date asupra acestei pretinse demonstraţiunî diferiteloră personage trămise îndată de Sultanulă la ambasade, şi acesta afară de telegramele adresate pretutindeni pentru a obţine in-formaţiunî: Esposiţiunea din Barcelona va fi deschisă în cursulă lunei Maiu de cătră Regenta. Ou acestă ocasiune, escadra spaniolă se va întruni la Barcelona. Italia, Englitera, Austria au anunţată că voră trimite la Barcelona câte-va corăbii de răsboiu; e probabilă că Francia le va imita. Pe lângă acesta, împăratulă Austriei învitâ escadra spaniolă să viă să visiteze porturile austriaco ale Adriaticei unde, dice împăratulă, colorile spaniole n’au fostă văcjute dela Carolă ală V-lea. Corăbiile italiene şi englese voră însoţi probabilă escadra spaniolă. E posibilă că acestă esplicaţiune, cu tote că e naturală, să nu liniştescă spi-ritulă temătoră ală Sultanului. IdealulU Bulgarilor!!. Se scie că principele bulgară caletoresce prin ţâră, ca se se facă cunoscută poporului. In Ternova a asistată la oficiulă divină în Biserica celoră 40 de martiri. Aci s’au ţinută şi discursuri. Minis-trulă-preşedinte Stambulov luândă cuventulă (Jise : „De cinci secole, este pentru prima oră, că ună suverană bulgară asista printre noi la serviciulă pascală în biserica ţariloră noştri. D-4eu, protectorulă dreptului şi ală adevărului, să susţină pe su-veranulă nostru şi să-lă ajute a conduce Bulgaria la ţintă.u La acestea răspunse principele: „Am prestată jurămentă de a conduce Bulgaria spre ţinta ce’i este indicată de istoriă. AdI reînoiescă acestă jurămentă şi din totă sufletulă meu vă repetă angajamentele ce amă luată că- Nr. 96 GAZETA TRANSILVANIEI. 1 tră poporalii bulgară, angajamente ce v(£iu menţine cu tăriă. In acelaşă edificiu, am renunţată la tote şi am devenită bulgară. In acelaşă edificiu vă declară, că idealulă bulgară este şi ală meu, că independenţa Bulgariei este o cestiune sfântă pentru care am dată vieţa mea. Urmaţi pe suve-ranulă vostru, şi Bulgaria, cu ajutorulă lui Dumnezeu, va deveni mare şi fericită, er independenţa sa va fi ocrotită.44 Primulu codice de legî muntenegrenii. Din Cetinje se telegrafiaza că-tră „Neue freie Presse“: Principele a lăsată să se publice tocmai acum cu solemnitate celă dintâiu codice civilii pentru Muntenegru. După pu-blicaţiune urma ună Te demn însoţită de salve de tunuri. La serbare au luată parte diplomaţii în mare ţinută, întrega familiă princiară şi toţi demnitarii. Preşedintele senatului Bozo Petrovicî ţinu ună dis-cursă, în care aminti şi pe Ţarulă Alexandru ca apărătoră ală Slavismului es-primându’i mulţămită. Autorulă codicelui Balthasar BogisicI a fostă lăudată de principe. La urmă ţinu principele poporului adunată ună discursă forte importantă. Codicele intra cu 4iua de 1 Iulie în vigore. SCHttLE OILEI. Precum anunţă foile din Aradă, procesulă de pressă intentată d-lui generală Traiană Doda s’a amânată pe diua de 24 Iulie. Procesulă de pressă intentată „ Calicului44 se va pertracta la 11 (23) Maiu înaintea juriului din Cluşiu. Acusaţiunea o va susţine procurorulă I. Biro. cu dreptulă de a vinde diferite lucruri de mâncare şi altele în casarma din Orlată pe timpulă dela 1 Ianuarie 1889 pană la 31 Decemvre 1893. Preţulă strigării e 1820 fi. Condiţiunile se potă vede în cancelaria direcţiunei financiare, precum şi la administraţia magazinului de tutună în Sibiiu. * * * Acţiile pentru înfiinţarea fabricei de arme din Ungaria s’au depusă spre subscriere în Budapesta, Viena şi Berlină. O acţiă costă 110 fi. în aură (220 mărci în aură) pentru Berlină, 137 fi. v. a. pentru Viena şi Budapesta. Intreprimjâ-toriloră li s’a încredinţată fabricarea a 180,000 pusei cu repetiţia, cu terminulă de predare la finele lui Martie 1892. * * * „Unirea44 din BucurescI 4ice, că pănă acuma s’au găsită şese mii de bilete de bancă, â câte 20 lei, din cele falsificate de banda de falsificatori din T.-Severină. A vSdută două din acele bilete. Ele suntă forte bine făcute, afară de corona de lauri dela capulă lui Traiană, care e râu făcută. Avisă celoră cari au obiceiu se umble cu hârtii monedă. * * * In Rusia se facă pregătiri pentru serbarea jubileului de 900 de ani a creştin ăr ei Ruşiloră. Pregătirile pentru acesta se facă sub conducerea contelui Igna-tieff. * Escursiunc la Sinaia. Cu ocasiunea aniversărei încoronărei suveraniloră români, va circula în c|iua de 10 (‘*'0 Maiu a. c. unu trenă separată, cu preţuri forte reduse, dela Braşovă la Sinaia şi retour. * * D-lă Flmimiu Stârni de Săpunţa (er nu N. Stană cum s’a publicată în numărulă trecută ală „Gazetei44, presbiteră ală die-cesei gr. catolice de Oradea mare, a fostă promovată în 5 Maiu st. n. la universitatea din Budapesta de „doctm' juris n-triuscpie1' (dreptulă romană şi celă bise-ricescă). ’I gratulămă. * >c In jumătatea a doua a anului curentă se voră pune în circulaţiune bancnote nouă de câte 1 fl. Nouăle bancnote voră fi mai mici ca cele de acum, aşa că din o colă de hârtiă, din care pănă acum se croiau 12 bancnote, pe viitorii se voră croi 15 bancnote. Se crede că în luna lui Iulie se va şi începe tipărirea loră. Hârtia va fi mai durabilă. * * * In 4 Iunie n. se va ţine, în localulă direcţiunei financiare din Sibiiu, pertractare orală, admise fiindă şi oferte în scrisă, pentru arendarea dreptului dc câr-ciumăritu ală comunei Orlată împreună Ni se trimite spre publicare următorea: Dechiaraţiune. Cu privire la cele cuprinse în „Gazeta Transilvaniei “ Nr. 92 sub titlulă Romanele d-lui Alexi,“ mă simţă îndemnată a decliiara, în interesulă adevărului, că: Eu am avută cunoscinţă din „Noua bibliotecă română44 si chiar din epistola d-lui Teochar Alexi, că în „Noua Bibliotecă română44 eşise la timpulă său ună romană sub numirea „ Unu amorţi în ve-culu crencenuu, care în fondă cuprindea aprope totă ce cuprinde „Judeţulă,44 ală căruia dreptă de reproducţiune pentru vAmiculă Familiei1' l’am câştigată dela d-lă autoră. Prin urmare din partea d-lui Th. Alexi nu s’a comisă nici cea mai mică incorectitudine, cu atâtă mai puţină seducţiune. Am stăruită însă a câştiga dreptulă de reproducţiune aromânului „Judeţulă44, pentru-că l’am aflată în prelucrare cu totulă diferită şi adecă multă mai am- foiletonulU „GAZ. TRANS.44 _ Revistă literară. VII. Din analisele, ce am făcută în revistele trecute, s’a putută încredinţa totă insulă, că la noi încă totă mai trecă de poeţi nişte autori, ce nici scânteiă de poesiă nu portă în sufletă. Critica nu s’a împotrivită acestei nemeritate cinstiri, ci a sprijinit’o şi critica e vinovată, ca şi autorii aceştia, pentru ni-velulă inferioră, la care a rămasă spiri-tulă literară în Ardelă şi Ungaria; căci unei critice drepte şi sigure nu-i este permisă să admită gratificarea acestorti felin de versuri cu laurii nemurirei, nu’i se cuvine se prelungescă traiulă unoră colecţii de poesii născute morte, şi se le mijlocescă infiuinţa, ce o câştigă asupra publicului şi tineretului, care face încercări în scriere. Cum se vede, la noi nu are valore nici banala frasă, că a critica nu-i greu. E greu însă, când se ’ntemplă, ca la noi, că poetulă psichiceşce e radă de aprope ca criticulă, că-i duhă din duhulu lui şi astfeliu fiindă, cum se mai găseşcl a altulă răulă, ce-lă ai şi tu, şi nu-lă so- cotesc! că-i rău? Este ună feliu de familiară afecţiă între criticii şi poeţii noştri, er graiulă poporului elice : corbă la corbă nu-şl scote ochii. Acesta-i pricina, că o sumedenia de nume necunoscute, de pildă Dioniu, Joandrea, Moraru, Sela-geană, Pervu, Bai la. Penet, Budesc-u, Dră-ghicescu, Morariu ş. a. p o toţi esc ă revistele nostre cu versuri — ah, ce mai versuri ! Care cum publică o poesiă, se cuprinde de ambiţiă, mai publică două, ajunge la nouă, la nouăzeci şi nouă—şi apoi cântă : Im! ceri se-ţl scriu o poesie... S’acordezfi lira’mt aurie... seu altfeliu Sunt preotulu Lui Apollo. Poete, înainte, visezâ şi trăeşce... şi dă ’nainte pe „lunca44 [!] din vre-o revistă [idea-i a unui poetă de-aceştiaj Stîrnitu de-alu rîvnei draga c o bold. şi ’n nebunesculă aventă de mare poetă etă ce vede : In juruiţi meu rînjescu turbatu Urî, pizme, stânci cu dinte — ! Der critica tace, fantasia se aprinde totă mai tare si poeţii noştri începă a se socoti nemuritori, a vorbi de „ceresc! aventuri44, a se porecli „isvoră de gânduri44 şi a cânta: piu decâtă romanulă „ Unu amoru în ve-culu crâncenăa, care încă se publicase într’o f6iă ce nu avea nici 80 abonanţl, precum acesta se descoperi la timpulă său în însăşi foia atinsă. Gherla, 10 Maiu 1888. N. F. Negruţiu. redactorală „Amicului Fam.44 Condamnarea unui antisemitu. Nu puţină sensaţiă a făcută în Viena afacerea cav. de Schoenerer, deputată în camera din Viena, omă cu mare stare, unulă din cei mai înfocaţi contrari ai jidovismului şi totodată unulă dintre estremii naţionalişti germani. Sîmbătă la miecbilă nopţei, preşedintele tribunalului din Viena, d. Hol-zinger, a pronunţată verdictulă în afacerea Schoenerer, după două c|ile de des-baterî lungi. Judecata se baseză pe cele dinteiu mărturisiri ale lui Gerstgasser, complicele lui Schoenerer, şi pe deposiţiile re-dactoriloră <4iarului „Neues Wiener Tag-blatt44 şi declară pe Schoenerer vinovată de violare de domiciliu şi ameninţări grave, condamnându-lă la patru luni de reclusiune, două dile de postă pe lună şi la pierderea titlului de nobleţă. Gerst-grasser, ală doilea acusată, e condamnată la două luni de reclusiune şi amândoi acusaţii la cheltuieli de judecată. In timpulă judecăţei. împrejurimile tribunalului presentau aspectulă loră o-biclnuită; der o mulţime din ce în ce mai considerabilă s’a adunată spre seră în faţa palatului „Landesgericht.44 Cea mai mare parte era compusă din curioşi inofensivi; der se observa ună numără ore care de tineri, studenţi seu membrii ai asociaţiuniloră panger-manice, formândă grupuri şi ascultândă de şefii loră. Aceştia erau partisanl de ai lui Schoenerer, veniţi pentru a-i face ovaţii în casă de va fi achitată. Când, pe la orele 9, curtea s’a retrasă pentru a delibera, tinerii, dintre cari mulţi erau înarmaţi cu ciomege grose, au începută a striga ura şi a intona cântece patriotice nemţescl. Atitudinea loră devenindă din ce în ce mai sgomotosă, poliţia a procedată la evacuarea împrejurimiloră palatului de justiţiă. Agenţii nefiindă în numără destulă de mare pentru a împrăştia mulţimea, s’a scosfi din curtea casarmei, situate în faţa palatului de justiţiă, ună plu-tonă de infanteriă, care împinse lumea departe şi forma ună cordonă în jurulă edificiului. Pe la orele 10 se răspândesce svo-nulă că Schoenerer e achitată. Parti-sanii lui sbiară şi cântă mai tare. Ună individă, care eşia din „Landesgericht44 şi sămena puţină cu Schoenerer, e luată dreptă acesta. Mulţimea îlă aclamă şi’lQ Der nu, eu totuşi nu-o se moru Aşa, c’ar fi ruşine [!] Adencu în fundulu codrilorCi Am şi eu pe-orecine. Copiii sufletului meu Suntu cântecele mele... Nemurirea şl-o recunoscă reciprocă, şi-.şl dedică versuri de acestea: Ideile-ţî sublime, poetule iubită, Iţi pună pe a ta frunte, nu diademe reci, Ci lauri de vieţi, ce-or străluci în veci... Altulă scrie : Şi numai ţie vreu se ’nchinu Eterna mea cântare ! Ală treilea cere să-i studiezi „cfece ani44 versurile ca se i le pricepi, şi-ţi spune că-i divină arta lui, că „profana mână n’are dreptă a ataca44 colecţia lui şi vorbindă de „criticatorî ascunşi44 le 4ice: „Şi-are14... no! der ceruiu pote Se înşire pofta loră!... Acesta-i psichologia poetaştrilor dela noi. Lipsită de idei poetice şi învălită intri o limbă de vai Domne, elă îşi varsă în reviste şi în volume producţiile cu nemodestia caracterisatâ prin versurile citate. „Clădimă44 literatura, dică unii, şi critica îmbărbăteză pe aceşti „clădi-t.ori44, Resultatulă este, că dela o vreme 1888 : urmeză pănă când se constată, că pre-tinsulă Schoenerer e ună negustoră din partea locului şi israelită pe lângă asta. Când s’a aflată că e osândită, tinerii au începută a striga din tote puterile : pereat! şi totă lumea se îndreptă spre uşa de eşire a tribunalului pentru a aştepta pe osândită. Nu trecu multă şi Schoenerer apăru. Elă se silea să zîm-bescă şi după-ce dete câteva strîngerf de mână în dreptă şi în stânga, se urcă într’o trăsură de piaţă. Partisanii lui însă deshamâ calulă şi’lă silescă astfelă să se cobore din trăsură şi să mergăpe josă întovărăşită de vre-o miiă de omeni. Se cântă „Die Wacht am Rhein44 şi alte imnuri germane. Unii strigară: „Josă Gautsch!44 Mulţimea se opresce înaintea casei lui Schoe-nerer şi cântecele şi aclamaţiunile urmară pănă când unulă dintre prietenii lui se urca pe o bancă şi ruga lumea să se împrăştia. Câţî-va tineri propună să se facă manifestaţii la redacţia 4iaru^ui „Neues Wiener Tagblatt44; der nu suntă ascultaţi. Ca măsură de precauţiune, redacţia era încunjurată de poliţiă. Industria de casă. De vr’o doi ani de 4ile? industria de casă a începută a câştiga terenă şi între poporală română din Braşovă, mulţămită zeloşiloră institutori George Moianfi şi Candidă Muşlea, cari pentru lăţirea ei nu se dau îndărătă dela nici o jertfă. După cursulă ţinută în vera trecută cu mai mulţi învăţători din diferite părţi, precum şi cu o parte din elevele şcolei de fete din locă, s’a putută convinge ort-cine, care a vă4ută resultatele aces-toră cursuri, că industria de casa e ună însemnată isvoră de venituri pentru po-poră. Aşa comitetulă parochială ală bi-sericei Sf. Nicolae din suburbiulă Scheiu a luată disposiţiunî, ca să se ţină ună cursă anume pentru poporală din Scheiu. Resultatele acestui cursă se potă vedea din următorulă raportă ce d-lă MoianăFa adresată comitetului parochială: M. Onoratului Comitet parochială ală bisericei rom. ort. răs. dela st. Nicolae în Braşovă. La hârtia M. Onoratului comitetădto. 20 Februarie v. 1888 Nr. 39/1888, prin care subsemnatulă sunt invitată a arăta resultatele cursului de industria de casă, îmi iau voiă a espune starea acestei întreprinderi în următorulă : Raportă. Precum este cunoscută, am predată cunoscinţele corăspun4ătore în industria de casă la tinerimea poporului nostru din Şcheiu pănă în presentă în două cursuri. In următorele 3 puncte îmi iau voiă a descrie pe scurtă desvoltarea lu-crăriloră cursuriloră, partea economică a acelora şi în fine voră urma unele propuneri pentru paşii ce voră fi a se lua în viitoru. dânşii nu se mai mulţămeseă cu simplul faptu, că le permiţî să vorbescă despre nemurire, ci pretindă dovedi reale, ceră premii dela Academia, ca d-lă Stan Pârjolii şi Pâcâţană, căruia raportorulă ardeleană îi recunoscuse şi acolo talentulă, găsindă numai că ar mai ave lipsă de studii. Naturală că putu scrie apoi ver-sulă acesta: Decă aş ti eu Alexandri.. In faţa acestorti apariţii te întrebi: a cui vină e mai mare, a mediocrităţii, seu a celui ce o protege? Protegiarea acesta s’ar cuveni se înceteze odată, si nemuritorii noştri strîmtoraţl în întune-reculă şi uitarea ce li se cuvine. Inundând ă revistele şi publicândă volume grose,'aceste mediocrităţi prăpădescu timpulă, ce l’ai tolo.si cetindă şi er cetindă scriitorii buni de dincolo de munţi; tî-răscă în glodulă loră si pe cei ce au ceva poesiă întren.şii şi-i deprindă cu o muncă repede, uşbră şi prea încrecţută, şi le împestriţeză limba cu provincialis-mele, ce nu au locă în poesiă artistică, cu ofensătore construcţii şi vorbe ne-românesci, după cum te poţi încredinţa din versurile lui /. Bosco, în cari se gă- Nr. 96. GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 I. Cursurile. A) Cursulit de prwndv&â (1887). Acestă cursă s’a începută în 22 Maiu 1887 şi a durată pănă la 80 Iuniu 1887 st. y.; orele de instrucţia au fostă Mer-curia dela 4—8 ore p. m. şi Vinerea dela 2—8 p. m., aşaderă câte 10 ore pe săptămână. Specialităţile esercitate au fostă împletitulă din nuiele şi coloritulă loră şi anume: a) împletituri: 1. împletitură din nuele întregi (împletitură simplă, împletitură sucită seu călărită, tivitură şi împletitură trasă;) 2. Despicarea nuieleloră; 8. Geluirea nuieleloră; 4. împletituri cu nuiele geluite. b) Colorare şi lacuire. 1. Colore naturală (albă); 2. 'Colore fundamentală (galbenă şi brună); 3. Lacuire fără colore şi lacuire în colore negră. 4. Alte colori simple diferite. Soiurile obiecteloră lucrate au fostă : Corfiţe de mână rotunde şi lungăreţe (o-vale) şi corfiţe de masă rotunde, parte colorate, parte necolorate, conformă in-digităriloră de susă. Aceste obiecte au fostă espuse vederii publicului română în 4hia de Sf. Petru cu ocasiunea încheierii festivităţii cetirii clasificaţiuniloră şi1 împărţirii pre-miiloră la şcolele nostre centrale de aici, In lima lui Iuniu amă făcută două escursiunl afară la câmpă pentru de a arătă învăţăceiloră în natură unde şi cum cresce răchita, cum şi când se re-colteză şi în fine cum se curăţă si cum se păstreză. învăţăcei au fostă: 18 băieţi şi 35 fete, la olaltă 53; între aceştia din Bra-şovă au fostă 15 băieţi şi 34 fete; la o-laltă 49. După ocupaţiune au fostă: a) băeţi: din cl. ÎI elem. 1, din cl. III elem. 1, din cl. IV elem. 1, din cl. I gimn, 6, din cl. II g. 1, din cl. III gim. 3, din cl. IV gim. 2, din cl. I reală 3; b) fete: Din cl. II 2, din cl. III 3, din cl. IV 6, din cl. V 7, din cl. VI 1, din cl. VII 1, şi 15 cari nu umblau la şcolă. — Intre fete au fostă unele, cari cerceteză şcola evangelică-luterană. Etatea învăţăceiloră a variată dela 9—14 ani. Sprijinirea căldurosă şi binevoitore a acestei nouă întreprinderi din partea unui zelosă domnă profesoră dela şcolele nostre medii de aici prin trimiterea la cursă a fiiceloră d-sale şi prin propaganda făcută în acestă înţelesă şi pe la alte familii, de asemenea distinse, de aici, a stimulată şi atrasă pe poporă la îmbrăţişarea acestoră folositore lucrări ale industriei de casă. Aceleaşi îmbărbătări binevoi a face şi on. d. Protopresbiteră I. Petrică pe la mai multe familii din poporă, astfelă încâtă îndată am fostă încungiurată de o mulţime de învăţăcei, precum arată numerulă de mai susă. Acestă numără era peste putinţa ome-nescă de a fi instruată printr’ună singură instructorii. A respinge acum dela cercetarea lecţiuniloră cursului pe învăţăceii, pe cari abia i-am putută vede adunaţi la lucru şi scuturaţi de ideile false, ce le aveau despre lucru preste totă şi în specială despre lucrările industriale, — ar fi fostă sescă singuratice strofe frumăse, der în-necate într’o colecţiă de versuri necontrolate rigurosă şi cu-o limbă neadmisibilă. Totă mediocrităţile şi critica este de vină, că fiăcare se crede chemată a scrie versuri, după cum se pote vede la căprarulă Tripa; Şi când iau condeiu ’n mână Şi negrela şi papirti, Aud trîmbiţa că sună Şi e.şimu la exerţiru ! Şi versuri de soiulă acestora s’au publicată în revistele nostre literare! Der dela o vreme observă la unii tineri, ce scriu versuri, o influenţă a po-eţiloră de dincolo şi mai alesă a lui Alexandri şi Eminescu. Der reminiscenţele, se vede, li suntă aşa de puternice, încâtă găsescă tablouri, versuri întregi, figuri şi întorsături originale de ale acelora trecute în poesiile acestora. Alături cu aceste influenţe, negreşită fericite, ce-ar trebui însă să se ţină mai departe de plagiată, găsescl strofe de fe-lulă celoră ce am citată în revistele trecute. Acesta o voiu arăta mai pe largă mai târzioru, ocupându-me cu poesia în revistele, nostre. Aici vrâu se bagă de ună pasă pe câtă de puţină oportună, pe atâtă şi de stricăciosă. Greutatea aoestei încurcate şi împe-decătdre împrejurări s’a putută delătura numai prin binevoitorulă sprijină ală colegului meu din Braşovulă vechiu, d-lă Candid Muşlea, carele pe lângă tote ocu-paţiunile sale şi cu totă depărtarea cea mare, în care se află dela şcola nostră de aici, a venită şi ml-a dată mână de ajutoră. Zelulă învăţăceiloră devenia din ce în ce mai învăpăiată, cu cât se oonvin-geau mai multă despre puterile şi dibăcia mâniloră loră, pe cari nu avuseseră încă ocasinne a le pune la astfelă de probă. Obiectele lucrate la acestă cursă, ca cele dintâiu încercări ale loră, — în urma consultării cu on. d. Protopopă I. Petrică — le-amă lăsată în proprietatea celoră ce le-au lucrată, din motive de încuragiare atâtă pentru ei înşişi câtă şi pentru alţii. Ală doilea rendă de lucrări au rămasă în parte neterminate din causa scurţimei timpului. La acestă cursă a binevoită a os-pita în mai multe rânduri Reverenţia Sa d. Protopresb. I. Petrică, on. d. parochă ală cetăţii Braşovului şi preşedinte ală Associaţiunei meseriaşiloră romani Bar-tolomeiu Baiulescu şi d-lă directoră ală şcdlei elem. capitale rom. dela şcolele nostre centrale de aici G. Bellissimus în-sufleţindă şi îmbărbătândă pe micii lucrători industriaşi. OspeţI din afară încă au dată atenţiune acestui mică începută ală industriei de casă prin ospitare în câteva rânduri. P" ^rma.) Literatură. Logofătuld Mateiu, novelă de I. C. Panţu ; o broşură 8° de 105 pagine se află de ven4are la librăria N. I. Ciurcu, loco, cu preţulă de fl. 0.40 cr. Misiunea femeii pe pământă şi femeile celebre din anticitate, conferinţă publică ţinută în Ploescl, de Zacharia Antinescu profesore. Preţulă ună leu. Produsulă e destinată pentru ajutorulă sâraciloră. Se află de vân4are la auto-rulă şi la librăriile din Ploescl. „L’Autriehe en 1888,“ (Austria în 1888) rolulă şi misiunea sa în Europa, de locot. colonelă Hennebert, autoră ală mai multoră scrieri militare. Paris, â la Librairie illustre, Rue du Croissant 7. Cuprinsulă: Pagină din istoriă, Două-4ecl de ani de regimă dualistă, Cislai-tania, Translaitania, Monarchia austro-ungară, Casus foederis, casus belii. E unu volumă de peste 250 pagine cu o chartă. întâmplări diferite. Fccti. In Cizeriu a arsă o şură şi o casă, proprietăţile duoră Români. Se bănuesce că foculă a fostă pusă. Şura era asigurată. — In Haşagă a fostă ună nou focă; au arsă edificiile economice a 9 Români, er la trei dintre ei şi casele cu ce a fostă în ele, provisiunile de bucate şi alte lucruri. Unui bietă tată de familiă i-au arsă şi doue vad cu lapte şi ună viţălă. Preotului gr. or. şi încă unui locuitoră le-au arsă maşinile de trierată. seină numai, că decă mai citimă şi mai imitămă modele de feliulă celoră ce recomandă d-lă Lâzâriciu şi alţi critici, vomă produce caricaturi: căci caricatură este de pildă împreunarea fe-liului de scriere a lui Eminescu cu acela ală poeţiloru ce-am analisată şi ală al-toră nemuritori de pe la noi. Acesta încă este ună motivă, pentru care e necesară condamnarea mediocrităţiloră, ce împedecă desvoltarea unoră spirite, cari negăsindă înşine destulă putere, nu potă apuca pe-o cale a loră, independenţi, după cum de esemplu potă observa începuturi de neatârnare şi în cuprinsă şi în formă la d-lă Coşbucu. Criticului ardeleană i s’ar cuveni apoi să pună în faţa mediocrităţiloră amănunţite analise despre scrierile celoră de dincolo; mulţi le-ar ceti mai cu sîrgu-inţă şi multe impotente spirite nu ar mai îndrăzni să publice creaţii, a căroră nevrednicia ar pricepe-o, pricependă mai întâiu frumseţile scrieriloră de valore, ce avemă. (4. I(. IMiică. Paguba e de 2560 fl. — In Vurperă a arsă şura lui Michail Ştefani; paguba e de 205 fl., dintre cari 100 fl. erau asiguraţi. — In Vadă au suferită doi economi o pagubă de 143 fl. — In Rucură ună e-conomă o pagubă de 13 fl. — In Ţîn-ţari mai mulţi locuitori o pagubă de 857 fl. 60 cr. Duelă. In 4ilele acestea au fostă în Cluşiu două dueluri între elevi universitari, şi anume în amândouă caşurile câte ună juristă cu câte ună medicinistă. Şese glonţe ’n capii. O dramă grozavă s’a petrecută în Cincî-Bisericl. Ludwig Battyani, în vârstă de 37 ani, ne’nsurată, fostă gardă superioră financiară, făcu cunoscinţă cu o femeiă măritată, care în curând îşi părăsi bărbatulă de dragulă lui Battyani. Acesta o iubea peste măsură, trăia împreună cu ea, ceea ce însă nu permitea statului gar4iloră financiari. Avea neplăceri în oficiu şi în cele din urmă îlă înduplecă femeia să iasă din serviciu, ca să aibă linişte. Battyani făcu aşa, der când peste câtva timptt începu a lupta cu lipsa de bani, fu părăsită de amanta sa. Bietulă omă făcu tote ’ncercările ca se’şl recâştige postulă, der ve4endă că înzadar încercă, hotărî să se omore. Se ’nchise în odaiă şi după puţină timpă se au4iră mai multe împuşcături una după alta. 6menii pătrun-4ândă în odaia lui, Battyani şedea pe canapea, îmbrăcată în haina de sărbătore, cu mănuşi. Sângele îi curgea din capă, manile îi erau încrucişate, se ruga. Lângă elă pe scaună se afla ună revolveră şi ună pistolă. Din revolveră îşi trimesese în frunte cinci glonţe unulă după altulă şi apoi ună ală şeselea glonţă din pistolă. Nici ună glonţă nu putuse să pă-trun4ă de totă ţesta capului şi tote şese glonţele se opriseră între pelea capului şi între osulă frontală. Două glonţe i-le-a scosă mediculă, care venise ’n grabă, trei i-au că4ută pe când era transportată Battyani la spitală. Ală şeselea glonţă i-l’a scosă a doua 4* mediculă. Bietulă omă făcuse ’n totă forma testa-mentă şi averea sa — 50 fl. — o lăsase mamei sale, ca să-lă îngrope cum se cuvine şi sâ’i pună la mormentă o petră comemorativă. Der după cum spună medicii, Battyani nu va mai ave nevoiă de ea, deorece se va însănătoşa încurândă. Omoritu. Iosifă Ionă Romană din Ohaba a fostă găsită omorîtă pe hota-rulă comunei. Suntă bănuiţi de a fi comisă crima Samuilă Komaromi, George Komaromi şi Damaschină Bulea, toţi din Ohaba, cari au şi fostă predaţi judecătoriei cercuale din Şercaia. FnrttL. Făptuitori necunoscuţi pănă acum au spartă prăvăliora lui Ioh. Schneider din Metisdorf şi au furată diferite mărfuri în preţă de 19 fl. 46 cr. Sinucisfi. Economulă Ludwig Bartha, omă cu stare, din Aiudă, s’a spân4urată. Impunsii. Poliţistulă Ludwig Csibi din comuna Georgio-Ditro a fostă împunsă de ună taură şi muri din causa ranei căpătate. SCffil TELEGRAFICE. (Serv. part. ală „Gaz. Transri) Berlinu, 11 Maiu. Starea fi-sică a împăratului este mulţămi-tore. „Kreuzzeitung“ anunţă, că garnisona fortăreţii Kovno se va întări în curencl cu 20.000 omeni. Parisu, 12 Maiu. In Litte şi Donay se plănuesch. pe 4iua când se voru da banchetele boulangiste demomtrat/mm antiboulangiste. Este temere de o ciocnire. Intrega gar-nisdnă este consemnată pentru cjilele de banchete. Şumla, 12 Maiu. Soiri sosite din Serbia şi România semnaleză organisarea de bande compuse din Bulgari şi Muntenegreni, cari au de scopil a năvăli în Bulgaria; una a şi trecută graniţa, dâr a fostă spulberată, mai mulţi din sînulă ei fiindu omorîţî şi răniţi. DIVERSE. Cărţi de jocti românesc!. Ministrulă financeloră din România a comandată în stabilimentulă Socecă şi Teclu din Bu-curescl cărţi de jocă cu figuri românescl. Cărţile suntă gata; figurile, mai cu semă ale dameloră şi ale regiloră, suntă fru-mosă colorate, ele suntă luate din domnii, domnele şi căpitanii istoriei române. Astfelă, pentru a începe cu damele, dama de trefă representă pe domna Des-pina; dama de pică e *Elena Domna lui Mateiu Basarab; dama de caro Ruxan-dra, fica lui Vasilie Lupulă; în sfîrşit dama de cupă este Flori ca lui Mihaiu Vitezulă. Regele de trefu e Mateiu Ba-sarabă, de pică Mircea celă bătrână, de cupă Vasiliu Lupu, de caro Ştefană celă mare. Fanţii cavaleri suntă aprodulă Purece, vitezulă Calomfirescu, hatmanulă Arbore, Preda Buzescu. Execuţiunea cărţiloră nu lasă nimică de dorită. 0 modă ciudată. Din fericire moda purtărei giuvaericalelor, pietrilor scumpe, părea, acum vre-o câţiva ani, a diminua în extensiune; din nenorocire ea însă apărea sub o altă formă, pote mai puţină sălbatecă, der de sigură totă astfelă de costişitore. Mulţi în adevără au vă4ută — prin baluri mai alesă — pur-tându-se pietrăriele — în locă de a fi atârnate la urechi, gâtă şi degete — prin pără, pe rochi şi pe... încălţăminte. Der ce e ciudată de totă, e că aflămă — din-tr’ună jurnală din Louisvile (Kentucki) — că în New-York şi alte oraşe mari din Statele-Unite ale Americei s’a sta-bilită urmăţorea modă printre tinerele d’acolo : „îşi încruşteză dinţii dinainte cu diamante, care strălucescă de câte orf.su-rîdă“. Acestă modă, care are totă aparenţa d’a fi o glumă americană, n-ar trebui — p’aceste vremuri de superficialităţi — să surprindă pe nimeni! NECROLOG?. Fricderike Myss nâsc. Briinebarbc, văduva reposatului senatoră Karl Myss, a încetată din vieţă în etate de 87 de ani. Imormentarea se va face Sâmbătă la 3 ore d. a^în cimiteriulă ev. conf. augsb. Fiă’i ţărîna uşoră! Rectificare. In numărulă de erl ală foiei nostre, pag. 3., colăna 3., în şirulă ală 14 de susă, fiindă vorba despre epistola Archiducelui Franciscă Fer-dinandă de Austria d’Este adresată d-nei vicepreşedinte a „Reuniunii femeiloră române din comitatulă Hunedoreiu, acea epistolă portă data de 30 Aprilie, er nu 3 Aprilie, precum din erore s’a tipărită. Cursultt pieţei din 28 Aprilie st. v. 1888 Bancnote românescl Cump. 8.56 V6nd 8.56 Argintă românescă . r 8.50 8.54 Napoleon-d’ori . . . r 10.02 10.05 Lire turcescl . . . r 11.30 W 11.35 Imperiali îi 10.30 w 10.35 Galbini n 5.89 n 5.92 Scris. fonc. „Albinaw6% V 101.— V —.— n 11 n ^°/rt n 98.— 71 98.50 Ruble rusesc! . . . 106.— 71 105i— Discontulă . . . . «V*- "8°/n Pe ană. Cursulu la bursa de Viena din 11 Maiu st. n. 1888. Renta de aurii 4°/0................ Renta de hârtiă5°/0................ Imprumutulă căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei câilorU ferate de ostii ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostil ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloru terate de ostii ungare (3-a emisiune) . . Galbeni împărătesei ............... Napoleon-d’ori..................... Bonuri rurale ungare............... Bonuri cu clasa de sortare » . . . Bonuri rurale Banatu-Timişii . . . Bonuri cu cl. de sortare ..... Bonuri rurale Transilvane .... Bonuri croato-slavone.............. Despăgubirea pentru dijma de vinii ungurescâ...................... Imprumutulu cu premiulu urgurescă Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de creditu austr. Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintii austriacă .... Renta de aură austriacă Losuri din 1860 ............... Acţiunile băncei austro-ungare . . . Mărci 100 împ. germane............. Londra 10 Livres sterlinge .... Losurile pentru regularea Tisei şi Se-ghedmului....................... . 97.25 85.70 150.50 95.40 126.— 114.50 5.95 10.04 105.— 104.80 101.50 104.25 104.— 104.50 99.50 122.— 279.25 278.60 78.65 80.25 109.60 133.50 874.- 62.19 126.90 124.50 Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. 4 Nr. 96 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 Bursa de Bucurescî. Cotă oficială dela 24 Aprile st. v. 1888. Cump. vend. Renta română 5% .... 91— 92-74 Renta rom. am ort. 5% . . 89.— 90.% Renta convert. 6% .... 90.- 90.74 Impr. oraş. Buc. 20 fr. . . 35.— 38.— Credit fonc. rural 7% . .■ 105.— 104.— n )) n 5% 89-% O^OOOOOQ<>< 3—3 Vinu escelentu pentru apă minerală, Ţuică românescă veritabilă, Silvorium de Sirmia veritabilă, Bere de Steinbruch în butelii, Se află de vendare la George Stefanovici, comercianţii Piaţa mare Nr. 28, in Braşovu. o lOOOOOOpOOOOOOOOOO' IOSIF GAVOEA. Pentru lucru eminentă şi gustă bună la esposiţiunea regnicolară din 1885 din Budapesta, distinsă cu medalia cea mare a esposiţiunii. PF* In Budapesta, strada Vâczy Nr. 17. 'Pi Recomandă obiectele necesare pentru adjustarea bisericilor^ şi capeleloru cu cele ce sunt provădută în abundanţă pentru preţurile cele mai moderate, şi lucrate câtă se pote mai frumosă, anume: reuniuni de înmor-mentare. •5CI Statue, policandre, po- tire şi chipuri sfinte, sfeşnice pentru altariu şi de părete, candele, iconostase, chipuri pentru fruntariu. înmormântarea Domnului etc. etc. Odăjdii feion şi altele, după ritulă gr. orientală. Prapori şi stindarde pentru reuniuni. Stindarde pentru pompieri, copii de scolă, reuniuni industriale, reuniuni de cântări şi Primescă repararea haineloru vechi precum şi aurărirea şi argintărirea pe lângă preţuri moderate. Cusături cu aură, argintă şi mătasă şi haine bisericesc?, cusute cu firă de aură, argintă şi mătasă. Dantale bisericescî. Invelitâre de prestolu. Mărfuri bisericesc?. Damaste etc. Punctualitatea mi-o potu adeveri prin mai multe sute de epistole de reeunoseinţa. Cataloge de preţuri la dorinţă trimită libere de post-por 179,30—23 Tipografia A. MUREŞIANU Braşovii.