Mactinirea, Afliinistratirara ' Tipografia: '
BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22.
Scrisori nefrancate nu se pri-mescvi. Mannsciipe nu se re-trimi ii!
Birourile de aiurau.
Braşovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primescuin Vieaa:
RudolfMosse, Huasensiem A Yogler {Otte Maus). Heinrich Scltalek, Alois Herndl,M.l>nkes, A.Oppelik, J. Dan-nibery; in Budapesta: A. F. Oold-beryer, Anton Mezei, Eckxtein Bernat; înFrankfurt: O.L.Danbe: înHam-buro: A. Steimr.
Preţuiţi inserţiuniloril: o seria g&rmondîi pe o colonă 6 cr. 41 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Beclame pe pagina III-a o seria 10 cr. v. a. său 30 bani.
ANULtJ LI.
,Gazeta“ iese in fie-care cji.
Abonamente pentru AnstrHJfigarla
Pe unii anii 12 fl., pe şâse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe ună anii 40 franci, pe ş6se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la tdte ofi-ciele poştale din intru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentnln pentru Braşovu:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unii ană 10 fl., pe s£se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. SO cr. Cu du sulă în casă: Pe ună ană 12 fl., pe şise luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâtă abonamentele cfttă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 94.	Braşovti, Vinei), 29 Aprilie (11 Haiu)	1888.
Braşovti, 28 Aprilie st. v. 1888.
Precum se anunţă din Bucu-rescî camerele actuale române voru fi disolvate numai pe la finea lunei lui Augustă, pe când va fi convocată parlamentulă pentru o scurtă sesiune, ca se ia în primire decretulă de disolvare.
" Nouăle alegeri se vom face apoi, conformă prescrieriloră cons-tituţiunei, în timpă de doue luni şi nouăle camere se voră întruni în timpă de trei luni, adecă pe la finea lui Noemvre.
Intr’o corespondenţă ce-o publică ..Neue îreie Presse“ şi care se pare a fi fostă inspirată din cercurile guvernamentale române, se susţine că marea massă a po-poraţiunei se va învoi cu acesta amânare a noueloră alegeri cu a-tâtă mai vertosă cu câtă liniştea ce domnesce de când cu potolirea turburăriloră ţărănesc! îi este binevenită.
Cumcă cabinetulă Rosetti-Carp va folosi timpulă până la alegerile viitore în interesulă întăririi posi-ţiunei sale şi a relaţiuniloră sale de partidă se ’nţelege de sine şi este şi îndreptăţită; der — adauge corespondentulă — pregătirile ce le face ministeriulă junimistă pentru formarea unui nou partidă guvernamentală nu-i voră fi nicî pe departe aşa de grele ca problema ce i se impune de-a delătura multele neajunsuri economice, de care sufere tera.
Din raportulă asupra turburăriloră ţărănesc!, ce l’a presentată ministrulă de justiţiă regelui, iese la ivelă, că în multe comune reua administraţiă a contribuită în mod fărte însemnată la nemulţumirea ce a cuprinsă poporaţiunea rurală. In ce privesce măsurile, car! tre-bue neapărată se se ia spre a face să ’nceteze abusurile şi să nu mai esiste acea nemulţumire între ţărani, numita friiă află, că guver-nulă actuală se va ocupa în deosebi cu reformarea serviciului ad-ministraţiunei în comunele rurale.
Ună altă mijlocă pentru sa-narea releloră agrare şi pentru formarea unei clase ţărănesc! de mijlocă cu-o esistenţă sigură se consideră a fi cea mai grabnică şi mai generală esecutare a proiectului ce s’a tăcută încă sub gu-vernulă lui Brătianu, anume de-a se vinde în loturi mic! domenii de ale statului clasei ţărănesc! lipsite de pămentă arătoră.
Probabilă că la acesta venfiare se va observa modulă de proce-dere la vencjarea pămcnturiloră în Dobrogea, unde ţăranii sunt obligaţi se plătescă pămentulă, ce li s’a vândută, în timpă de cincî-spre-fiece an! şi în rate însă fără dobândă.
In fine-—cjice corespondentulă foiei vienese — ca să fiă scutită ţă-ranulă de esploatare din partea proprietariloră şi a arendaşiloră guvernulă va ave se îngrijescă de ună proiectă de lege care, stabi-lindă o graniţă maximală pentru despăgubirile în natură şi în ban! şi pentru lucrulă ce trebue se-lă presteze acelora ţeranulă în schimb
că i se lasă pămentă, dreptă de păşunită ş. a., să fiă în stare a înlătura unulă din cele mai esenţiale gravamine ale poporaţiunii dela ţeră.
Se înţelege de sine că o asemenea lege nu prite cuprinde aceleaşi disposiţiun! pentru trită ţera, ci trebue să fiă acomodată raporturiloră de producţiune, posesiune şi de poporaţiune ale diferi-teloră districte.
Aceste ară fi der, după infor-maţiunile de mai susă, problemele ce şi le-a pusă cabinetulă actuală Rosetti-Carpă. Ele suntă destulă de mar! şi grele şi bine ar fi ca măcară în parte să se rf solve câtă mai curendă spre bintM ţării şi a poporaţiunei ei.
Guvernulu şi Românii din Bucovina.
„Revista Politicău dela 1 Maiu scrie i^pmătorulă articulă de fondă sub t j.iulă de mai susă:
^lîesea ne-amă întrebata, or! de este consulta, şi ori de corăspunde interese-lora nostre sociale, economice şi politice, ca să alegema în dieta provincială din Cernăuţi omeni devotaţi guvernului, şi ori de este bine, că deputaţii noştri din camera imperială din Viena sunta aderenţi credincioşi ai guvernului, care voteză orî-ce lege, pe care numai o cere guvernulă ? Seu pote aivfi mai folositoră, pentru întregula nostru popora româ-nesca din Bucovina, decă ama fi în opo-siţiune, şi amă lucra atâta în dieta din Cernăuţi, câta şi în camera imperială din Viena împreună cu oposiţia în contra guvernului actuala?
In politică, ca şi în vieţa privată de tote (filele, este logica şi consulta să mergi şi să susţii pe acela, care’ţl este prietena, şi care’ţl ajută şi ela la casa de nevoiă; este consulta şi logica ca să lucrezi pentru acela, care şi ela la ren-dula său lucreză pentru tine, care este şi cu tine sincera, precum eşti tu cu densula, şi care este totdeuna gata a’ţî împlini dorinţele tale juste, precum împlinesc! tu dorinţele lui, chiar decă ele nu sunta aşa de juste ca ale tale.
Aşa lucreză orî-ce orna cu minte întregă şi sănătosă în vieţa de tote (filele, şi aşa trebue să lucreze ela şi în politică, când sciă că represintă pe una popora întrega, care aşteptă dela densula îndreptarea stării sale materiale şi morale.
Noi Românii din Bucovina lucrăma alăturea cu guvernulă actuala, noi alegema în sensula lui, noi lucrăma după cum îi place lui; deputaţii noştri sunta prietenii lui, pună umărula lora pentru susţinerea lui şi pentru realisarea prin-cipiilora susţinute şi propagate de densula. Cari sunta acuma beneficiile, ce le-ama câştigată noi dela guverna pentru acestă prietenia, credinciosă, pentru acestă activitate favorabilă intenţiunilora lui?
Indeşerta voma căuta în tote părţile, căci nu voma întâmpina nicăirî una acta, despre care ama pute spune: eată acesta fapta l’a săvârşită guvernulă numai din prieteniă pentru noi, şi numai ca recompensă pentru serviţiile ce i ll-ama adusa noi şi deputaţii noştri în decursă de atâta timpa !
Din contră, decă voma arunca o privire scratătore asupra stării nostre actuale, voma vede. că în privinţa na-
ţională , bisericescă şi economică, ne merge mai rău decâta atuncia, când erama în oposiţiă cu guvernulă; că cele mai juste şi mai fundate dorinţe ale nostre nu se împlinesca, şi că totula ce se face vatămă simţula nostru naţionala, vatămă biserica nostră, vatămă şcolele nostre.
Decă-la judecăma îpe guverna după faptele sale — şi suntema logica siliţi s’o facema acesta — apoi trebue să fiicemă, că purtarea sa faţă cu noi este duşmă-nosă, şi că atâta guvernulă locala din Cernăuţi, câta şi guvernulă centrala din Viena se arată pe di ce merge tota mai duşmănosa faţă cu Românii din Bucovina.
Amestecnla guvernului în afacerile nostre bisericescl, ocuparea posturilora în ţinuturi curata românescl cu străini, caii nu cunosca limba poporului; trăgă-narea şi intenţionata pasivitate a guvernului în cestiunea congresului bisericescă; atitudinea binevoitore faţă cu propaganda catolică în ţeră, cochetarea perpetuă cu Rutenii, ale cărei urmări este trecerea comunei Rarancea la uniă, tăte acestea sunta fapte, care arată vederata, că atitudinea guvernului actuala este în ori şi ce privinţă duşmănosă Românilora din Bucovina, şi că tote aceste fapte şi manifestări se întâmplă mai cu semă de când Escelenţa Sa, baronula Pino, este Şefula ţării. Din cfi în (fi, baronula Pino se arată tota mai duşmănosa faţă cn Românii, fără ca se putema ghîci, care împrejurări îla hotărăsca să procedă ast-fela faţă cu noi. Cum nu putemti găsi între faptele guvernului centrala una unica fapta, despre care ama pute <fice că este dictata de prieteniă pentru noi şi ca să recompenseze serviţiile ce i-le aduca deputaţii noştri, aşa nu putema afla între faptele baronului Pino nimica despre care ama pute fiice, că isvorăsce din prieteniă, seu chiar din echitate faţă cu Românii din Bucovina. Suntema siguri, că decă ama fi în oposiţiă, ama fi câştigată mai multa, şi guvernulă ar cocheta cu noi, cum cocheteză cu Rutenii, cari se află în oposiţiă.
De aceea ne pare o amară ironiă, decă deputatula nostru, d-lfi Iancu Lu-pulu, în şedinţa din 16 Aprilie 1888 a camerei imperiale din Viena, şl-a es-primata fără nici o reservă încrederea sa faţă cu guvernulă şi i-a adusa imnuri de laudă pentru politica lui bine chibzuită şi pentru egala îndreptăţire a tuturora naţionalităţilora.
Egală îndreptăţire! Acestă egală îndreptăţire se manifesteză la noi în ţeră astfefiu, că în ţinuturile curata românescl Suceava-Câmpulunga propune guvernulă locala din Cernăuţi să se numescă una Polona inspectoră şcolara. Una Polona care nu scie ceti şi scrie românesce, ins-pectora de şcole române!
Faţă de faptele ce le-ama numita mai înainte, faţă de jignirile ce le su-ferima din partea guvernului în privinţa naţională, în privinţa şcoleloră şi a bi-sericei nostre, faţă de atitudinea ostilă ce o urmăresce guvernulă faţă cu noi directa şi indirecta prin şefula ţării şi prin prefecţii săi, în faţa stării deplorabile în care are să devină poporala prin legea cea nouă de spirta, prin care va căde peste ţeră una bira nou de preste 1 miliona şi l/2 de florini, — faţă cu aceste împrejurări ne vine să cre-demfi, că cuvântarea d-lui deputata Iancu Lupulu a fosta o amară ironiă la adresa guvernului, şi că laudele aduse guver-
nului şi încrederea ce i-a esprimat’o dla Lupu este numai o satiră faţă c* împrejurările faptice, în care ne aflăma noi Românii din Bucovina.
D&că înşă d-lu Lupu este încredinţată despre aceea ce a spusa în camera imperială, atunci să ne dea voiă să-i facema observaţiunea, că este unicula, care cugetă, aşa şi că Românii din Bucovina, jigniţi, trecuţi cu vederea şi înapoiaţi de pe tote terenurile, nu aprobă aceste laude şi nu au nici o causă a intona împreună cu d-la Lupu imnuri de landă şi de încredere pentru guverna. Cela puţina pănă acum nu!
Francesii şi Ungurii.
O telegramă din Paris cătră „Neue freie Presse" comunică următorele:
Deputatulu bonapartist Delafosse scrie în cfiarulu „Matina, ca se nu mai amăgescă nimenea pe Fran-ces! cu dovefiile de simpatii reciproce ale Ungur iloru. înclinarea inimei între Francesî şi Ungur! s’a recită. Interesele francese coincidă mai multă cu interesele acel orii pop&re, cari voescîi se scuture jugulu dualismului austro-ungaru. Triumfulă aceloră poprire ar fi şi triumfulă Franciei. In momentulă, în care Austro- Ung a,r ia ar fi ună stătu federativii sub sceptrulă Habsburgiloră, atunci s’ar sferşi şi cu alianţa triplă.
„Imnnea germana fle generam Bonlanger"
Sub titlulîi acesta a apărută în editura lui Jules Rouff din Paris primulă fasciculă ală opului lui Bonlanger asupra răsboiului germano - francesă dela 1870—1871. Editorulă are intenţiunea de a împărţi gratis în totă Francia
2,500,000	esemplare din acestă fasciculă, făcândă cunoscută pretutindenea prin afişurî lipite pe păreţi apariţiunea opului.
Pe pagina primă este desemnată ună soldată de liniă în uniformă completă de campaniă, cu puşca la picioră, observândă atitudinea unei sentinele a-prope de graniţă. Din depărtare se vede pădurea negră. Sorele răsare şi cele din-tâiu rafie cadă pe statua Strassburgului. Textulă îlă introduce o scrisore auto-grafată a lui Boulanger de următorală cuprinsă:
„Iubiţi cetitori! Contrarii mei me presentă ca pe ună apostolă ală răsbo-iului. Despre acesta puteţi să judecaţi voi înşi-vă cetindă acestă carte a unui patriotă, care nu cunosce altă sentimentă, decâtă sentimentulă înaltă ală demnităţii naţionale u.
15 April 1888 Generalulă Boulanger.
După scrisorea de mai susă urmeză o desfăşurare a principiiloră, de cari se conduce autorală. Elă desvoltă părerile sale asupra datoriei legislatoriloră, şi asupra oficerului ca crescătoră ală poporului. Despre armată fiice: Bărbaţi de stată scurţi de vedere au lăţită în ţeră părerea, că armata nu are altă misiune decâtă a tăce şi a se bate. Deorece însă afil armatele şnu suntă altceva, decâtă naţiunile însăşi, nu li se pote impune soldaţiloră datoria desperată de a privi muţi la tote greşelele şi apucăturile stângace şi a lăsa de bună voiă să fiă omo-rîţî în momentulă periculului. Boulanger se silesce a arăta neajunsurile unui ast-felă de sistemă, şi în fine se felicită pentru pedepsa ce i s’a dată lui ca generală (fiindă pusă în pensiune), deorece
Nr. 94.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
acesta nu-lă va împiedeca de a fi şi a rămâne soldată, francesă şi patriotă pănă la ultima răsuflare. Elă crede că scrierea sa va fi cetită de mică şi mare şi va străbate pănă şi în coliba ţăranului. Boulanger se adreseză nu numai la bărbaţi. ci şi la femei, cari potă contribui multă cu influinţa loră la apărarea ţării. Elă doresce ca încă multă timpă să se potă evita răsboiulă, vrâ însă să pre-gătâscă spiritele pentru o isbucnire neaşteptată şi speră, că scopulă acesta şi-lu va ajunge prin opulă său, care, 4i°e, * este scosă din esperienţă.
Pentru munca sa se cjice c& gene" ralulă Boulanger a primită ună onorară de 200,000 franci.
SCIRILE BILEI.
Ministrulă ungurescă de culte pre-sentase Maiestăţii Sale, înainte cu mult timpă, ună proiectă în afacerea unei controle asupra administrării beneficiiloru preoţimei superiorc. M. Sa a aprobată principiile acestui proiectă şi în urma acesta ministrulă a pusă să se lucreze pe basa aceloru principii ună stătută a-mărunţită, care s’a presentată acum M. Sale spre sancţionare. Ministrulă plănu-esce să învestescă tote bunurile episcopale cu uniX fundaş instrudus permanentă. Numerose bunuri de acestea în Ungaria suntă lipsite adecă de ori-ce instrucţiune economică, ori decă există aşa ceva, e din timpulă urbarială şi nu corespunde referinţeloră economice de adî. Causa acestui rău e, că multe episcopii au a-junsă în crise financiare. Decă noulă beneficiată nu găsesce nici o instrucţiune, atunci e nevoită să’şî procure una, decă vre să aibă vr’ună venită din proprietăţi, fundă însă unu fundus instrudus, atunci succesorală are să-lă refundeze pe calea răscumpărării la massa cliro-nomiei predecesorului său. In ambele caşuri noulă beneficiată e nevoită să facă îndată ce întră în posesiune mari împrumuturi de investiţiune. Ministrulă pro-iecteză acum, ca tote posesiunile episcopale să fiă instruite pentru durată cu ajutorulă împrumuturiloră cu amortisare pe termină mai îndelungată. In acesta afacere a adresată ministrulă o scrisore-
cerculară cătră întregă clerulă înaltă.
*
* *
Pentru serviciile aduse maghiarisă-rei, ministrulă ungurescă de culte a „răsplătită14 pe preoţii români gr. or. lonă Călug&ru din Cicudiidu de Câmpiă cu 70 fl., Gfeorge Bonea din Rotbavii, Ştefană Popu din Solniţa şi Ladislau[?] An-dreiu sen. din Curuienî cu câte 50 fl.
Nu voră fi uitate sfinţiile loră!
*
Ministrulă ungurescă de comunica-ţiune a dată concesiune pe şese luni
protonotarului comitatului Coj ocnei, Ştefană Bonis, şi lui Em. Moskovid din Budapesta, ca să facă lucrările pregăti-tore pentru o cale ferată dela staţiunea Lechinia a căii ferate Mureşă-Ludoşă-Bistriţa pănă la Teaca, eventuală pănă la Reghinu lu-săscscu.
* .
* *
încă nici pănă astă(jl nu este cu totulă mântuită Csongradulă contra pe-riculului causată prin inundarea apeloră. S’au nimicită pănă acum 400 de locuinţe. Apele au începută ce-i dreptă a se scurge şi ămenii se reîntorcă la ale loră, der distrugerea clădiriloră pătrunse de apă se continuă încă şi acum.
* *
O foiă austro-ungară, ce apare în New-York, publică următorele date pri-vitore la emigrările în America: înainte de asta cu 20 de ani abia s’au aflată în Statele unite câţiva Maghiari. înainte de anulă 1874 numărulă Maghiariloră aflători în America era socotită cam la 750. Din 1874 numărulă Maghiariloră din America a începută a cresce prin emigrări atâtă de tare, încâtă la 7 ani mai târdiu numărulă Maghiariloră aflători în America se suise la 4011. Dela 1880 încoce poporaţiunea maghiară din America a crescută cu 500 percente. Nu este săptămână în care să nu imigreze sute de inşi în New-York, aşa că astăcjl se află acolo vre-o 35,000 de Unguri şi pănă în 1890 numărulă acestora se crede că va cresce la 50,000.
Nu suntă Jidovi destui cu cari să umple guvernulă şi kulturegyletulă golurile ?
„Popii.“
Ama reprodusu în numerald trecutu ala foiei nostre insultele publicate sub titluia acesta de foia bugetară „Kolozsvâru la adresa pre-oţilora români. Acum punemu sub-ocliii cetitorilora noştri şi „datele despre popii valahi, cari sciu se scoţă dracii“, cum se esprimă „Ko-lozsvâr“, şi pe cari „dateu de asemenea le publică sub titluia de mai susa. Etă „datele
In partea de medă-di a comitatului Mureşă-Turda se află doi preoţi valahi, despre cari e dusă vestea, că sciu să scoţă dracii. Unulă din aceştia locuesce în comuna Harţeu (Harczo) de pe ţer-murulă dreptă ală Mureşului. Se nu-mesce Georgiu Mureşană, e preotă gr. cat. şi omă bătrână.
Va4a acestui preotă aşa este de mare, încâtă chiar şi Săcuii de confesiunea reformată de prin comunele vecine recurgă în ultimulă casă la ajutorată lui; mai vertosă scie să alunge dracii din cei bolnavi de epilepsiă (nevoiă, eăl-
cătură, stropşală) şi de tifusă (lingore). In comuna Mezokovend (pote Cuieşdă) a scosă pe dracu din âoos Isfcvan, după-ce i-a cetită de patru-ori (avea lingore.) Din nevasta lui Bende Elek (care avea călcătură) a scosă pe dracu după-ce i-a cetită de trei-orl. Cu nevasta lui G. Nagy Jânos, bolnavă de tifusă, .a avută mai multă de lucru bietulă preotă, căci deşi i-a cetită de patru-orl, dracu din ea n’a vrută să iasă. In fine bolnava, care era de confesiunea ev. reformată, fu dusă cu bărbată cu totă în biserica valahă, unde cu ocasiunea săverşirei slujbei o-biclnuite, a scosă pe dracu din ea în pre-senţa unui publică mare, afumându-o cu 5—6 grame de tămîe şi stropindu-o cu apă sfinţită. Cantorulă a cântată o oră, âr preotulă a boscorodită în timpulă a-cesta cuvinte misteriose asupra bolnavei. Taxa scoterei unui dracă face 5—6 fl.
La acestea mai adauge „Ko-lozsvâr“, ca „popii“ valaliu George Mureşanu nu-i detrage nimicu din vac[a cea mare, ce o are la po-poră, împrejurarea, că decă nu’şî capătă alţi omeni, cu carî sS’şî petrecă, merge la cârciumă cu ţiganii corturarl şi împreună cu ei cântă şi bea vinarsîi. Preoţii ev. reformaţi cu fiă-care ocasiune luptă de pe catedră cu totă puterea contra acesţojr-u superstiţiunî, der de geaba, cife poporală crede, că mai eftinu este „popa/- Mureşanu de-câtu doctorală dela oraşă.
Totă de asemenea vacţâ cjice „K-ru că se bucură şi preotulă de pe acolo Teodoră Şerbană, din Crăciunelă, care din măestria de a scăte dracii face câştig^ minunată.
Noi dămă ună sfată „popiloră valahisă numai scotă pe dracu din nici ună Ungură.
Atentall la palatul !iu Bucureşti.
Despre atentatulă ce s’a comis la Palatulă din Bucurescî şi despre care nî-au comunicată două telegrame, reproducemu după „E-poca“ următorele:
Luni sera pe la orele 4©ce şijume-tate răspândindu-se svonulu prin oraşă că ună atentată a fostă îndrepţată în contra palatului, amă căutată să avemă pe câtă se pote tote amănuntele asupra acestei încercări criminale, şi etă ce amă descoperită:
Sergenţii, postaţi unulă în faţa palatului, celalaltă la colţulă grădinei despre strada sf. Ionică, observară pe ună omă îmbrăcată în haine ţărănesc! purtândă o puşcă în mână care cutrierâ calea Victoriei în birje, de mai multe ori.
Pe la 4©ce, acestă individă se co-
borî din trăsură ceva mai spre Episcopia, apoi merse pe josă pănă în faţa otelului Metropole, se opri acolo şi o-chindă ferestrele palatului trase într’o clipă două focuri dintr’o puşcă Lefan-cheux înaărcată cu şevrotină grosă.
Geamulă dela biblioteca palatului se sfărâma şi sergenţii de oraşă alergară îndată ca să pue mâna pe autorală a-cestei tentative criminale. Acesta însă, în locă de a fugi, năvăli spre treptele uşei de intrare a palatului, lovindă în dreptă şi în stânga pe cei doi sergenţi cari voiau să-lă aresteze.
Lupta fu grea; optă sergenţi săriseră în ajutorulă celoră doi dîntâiu, der Preda Fântânară, autorală tentativei de crimă, se apăra ca o fiară sălbatecă, lovindă cu patulă puşcei pe ori cine’lă apropia. Sergentulă cu Nr. 5 lonă Po-pescu a fostă greu rănită de o lovitură care i-a sfărâmată fălcele, causându-i o perdere de sânge ce nu încetase încă la miedulă nopţei. După o încăerare de 4ece minute, sergenţii isbutiră în sfîrşită se stăpânescă pe Preda Fântănaru şi să-lă conducă pănă la garda palatului spre a i se lua primulă interogatoriu.
îndată a sosită la Paiaţă judele de instrucţiă Tătăranu, care a făcută inculpatului o instrucţiune sumară. Răspunsurile sale erau forte ineoherente, căci era beată şi spunea, că voeşce să facă pe Rege să plătescă sângele ţăraniloră! Elă se mai plângea şi de schimbarea guvernului, cerendă pământuri pentru ţărani.
Făcându-i-se perchisiţiă, s’a găsită asupra sa mai multe cartuşe de acelaşă calibru ca acele ce întrebuinţase, ună re-volveră încărcată cu şese focuri si ună pumnală cu mânerulă de osă.
Revolverală era o armă de lucsă cumpărată de curendă, lama pumnalului era unsă.
Fântânarulu Preda, (fisă Spangă şi Jianu, este unu bărbată de vre-o trei-decl de ani, înaltă, spătosă, barbă neagră (favoriţi de ciocoi); ochii suntă negri, privirea e cruntă, E născută înju-deţulă Gorjiu.
Acum câţl-va ani, pe când locuia în oraşulă Craiova, a omorîtă pe amanta sa şi a fostă osândită pentru acestă crimă la cinci ani reclusiune, După ce a făcută o parte din osânda sa la Bucoveţu, i s’a redusă din pedepsă şi, eşindă din temniţă, a fostă înrolată în corpulă ser-genţiloră de oraşă ai capitalei.
In erna trecută, fiindă totă sergentu de oraşă, a insultată pe ună procurorii înjurându-lă de mumă, Osândită pentru acestă nou faptă la două luni închisore, când a eşită din temniţă a fostă primită la serviciulă acciseloră comunale, ca guard. Preda Fântânaru locueşce pe strada Leonida Nr. 7, dinpreună cu soţia sa şi doi copii.
FOILETONULU „GAZ. TRANS.“
7
Din vieţa şi scrierile lui
jbTicolaru. Lenau.
După isvoi'e străine.
V.
In 8 Octomvre Lenau puse picior ală pe pământulu americană, er în 16 a-ceiaşî lună făcu cumnatului său o rela-ţiune despre călătoria sa, unde între altele serie şi următorele : „După o călă-toriă forte lungă care a ţinută 10 săptămâni, în fine am sosită în America. Acum sunt cu multă mai avută după-ce cunoscă Oceanulă. Acestă cale marină ’este unulă din lucrurile cele mai seriose cari au avută vre-odată influinţă asupra mea. Marea ml-s’a întipărită în inimă. Nu potă descrie ce am simţită când pe de-asupra valuriloră line tăceau tote vânturile, tote undele odihneau, ce-rală obosită privea a lene spre mare, în vaporă încă încetase orice sgomotă şi în acestă tăcere adâncă şi fără de margini, cu câtă jale, cu câte dorinţe mă gândiamu la cei rămaşi în patria mea, la delurile ţării mele, la omenii mei iubiţi din depărtare. îmi vine se
credii că marea în liniştea ei dulce este mai măreţă mai grozavă ca atunci când e isbită de vânturi, sfâşiată de valuri şi chiar şi ochiului ’i se pare mai estinsă. Der şi în durerea şi suferinţele ei am vă4ută marea. Nava era bătută de vânturi şi valuri uriaşe, isbind’o fără de milă încoce şi încolo. Intr’atâta să clătina de grozave încâtă nu puteamă sta pe locă....
Despre locuitorii şi societatea americană scrie: „Ei au murită pentru orl-ce vieţă spirituală, cu desăvârşire au murită. Dreptă are filomela când 4ice că ea la aceşti ursuzi n’are locă. Lucru semnificativă si cu totulă deosebită este, că aici nu se află privighietore. Ţl-ar trebui glasulă Niagarei ca se te potă înţelege aceşti omeni cu spirită mercantilă, se le spui, că esistă Dumne4ei şi mai mari decâtă cei ce se pregătescă în fabricile de banl.u
In Baltimore i-s’a întâmplată că într’o ospetăriă de rândă, unde’şî avea locuinţa îlă cerceta ună studentă germană, eminentă violinistă, făcându’i propunerea se’şl ia ghitara şi în tovărăşiă se facă o călătoriă prin America de miadă-di, dnp’aceea prin Australia şi
India orientală, unde —după putinţă— voră pute se facă bani. Lenau ce-i dreptă ar fi lostă aplicată să ia dealun-gulă şi latulă întrega lume, der pe lâng’o astfelă de propunere nu voia de locă. Totă dorinţa lui era îndreptată spre pădurile seculare. îşi cumpăra deci ună cală albă şi frumosă, pe care în semnă de iubire cătră eredinciosulă său pre-tină îlă numi „Boloz.“ Pe drumă lega amiciţiă c’ună scriitoră americană anume King, cu care însă numai în limba latină pute conversa, fiindcă Lenau nu cam pricepea anglezesca, Cu atâtă însă mai bine pricepea King musica, căci când Lenau esecutâ ună marşu din ţâra sa, aduse pe King întro adevărată însufleţire. Dup’aceea îşi luă drumulă spre Pittsburg, în Pensylvania, despărţămen-tulă Ohio. Aici fu primită forte bine, precum se vede de-acolo, că şi peste iernă rămase acolo. Uneori mergea în Lisbona de unde a scrisă mai mult scrisori amiciloră săi europeni. întruna din acestea scrie: „Cum îmi place A-merica? Cerulă aici este sălbatică. As-tă4î în 5 Martie stau lângă cămină, a-fară-i o zăpadă de-ună picioră, în ca-pulă meu însă o rană adâncă ce-am că-
pătat’o dreptă răsplata săniării... Căile
libertăţii suntă forte grunţurose. Credă însă că voră sbura şi peste acestea gândurile mele setose de călătorii mari, voiu afla omeni mai fericiţi, o vieţă mai bună voiu afla. Omenii de aici suntă grosolani. Duriţia loră nu e sălbatică ci este mai multă duriţia naturiloră îmblândite, şi chiar pentru acesta suntă forte respingători. Dreptă are Bufton când elice, că în America omenii ca şi animalele degenereză din generaţiune în genera-ţiune. Pănă acum pe aici n’am ve4ută câne curagiosă, roibă înflăcărată, omă însufleţită. Natura este aici ună monstru ostenită. Nu este priveghiătore seu altă pasăre cântăreţă. Natura aici nu este niciodată aşa fericită ori nefericită încâtă să’i trebuiescă cântări. Ea n’are viosiă nici fantasiă şi de aceea nici creaturiloră ei nu le pote da acestea, E ceva tristă a privi pe aceşti omeni efeminaţi, în proverbiala loră apatiă........
Acestă ţâră imensă a brumei strivesce şi rănesce dragostea şi iubirea. Nu înţe-legă pentru ce am dorită America. Der sciu : Ioană în deşertă s’a botezată. Şi pe mine m’a atrasă pustietatea şi în su-fietulă meu s’a întâmplată aşa ceva
GAZETA TRANSILVANIEI.
Nr. 94
D. procurorii generalii Populeanu a trimişii imediaţii la domiciliulii inculpatului pe judele de instrucţie Tătăranu spre a face o perchiziţiă.
Acolo s’au găsită hainele cu care se îmbrăca obicinuită Fântănaru, căci cele ţârăneşcl, ce purta în momentulă comi-terei faptului, erau de fantasie, copiate după modelulă Schileru.
S’a mai găsită ună albumă cu fotografii, ună teanoă de scrisori care pănă în momentulă de faţă nu e’au citită încă; o hârtiă albastră pe care erau însemnate răspunsurile ce are de f&cută la întrebările ce i se voră adresa asupra criminalei sale tentative şi o colecţiă de numere din rjiarulă „ Lupta.w
D. procuroră generală Populeanu, asistată de ună judecătoră de instrucţiă şi în faţa d-lui ministru ală justiţiei procedă Marţi de dimineţă la luarea interogatoriului din nou ală inculpatului. Răspunsurile sale de Marţi diferă puţină de cele ce a făcută Luni. Elă adaugă acum, că puşca sa Lefaucheux era pusă amanetă şi că s’a dusă erl de a luat’o, apoi că s’a plimbată cu birja mai multă timpă, şi că a băută pe la diferite cârciumi. Spune că scopulă său era să o-more pe Rege.
Afară de Fântânarii, au mai fostă arestaţi ună frate ală inculpatului, care este aprodă la Ministerulă de interne, şi ună sub-comisară poliţienescă, care s’a plimbată erl totă diua cu inculpatulă şi a băută la cârciumă cu dînsulă.
îndată ce s’a întâmplată acestă tentativă criminală, toţi miniştri au venită la paiaţă. D. Cârpă a sosită oelă din-tâiu, d. Th. Rosetti, care era să plece la Galaţi şi se afla deja la gară, s’a întorsă repede, renunţândă la călătoria sa.
Majestatea sa Regele a fostă forte calmă, dicândă că faptulă nu merită nici o importanţă, şi după câte-va minute nici n’a mai vorbită despre dânsulă. Majestatea Sa Regina n’a fostă prevestită decâtă multă mai târcjiu.
Proectilele au lovită ferestra din mij-locă, în geamulă de susă despre biserica Creţulescu. Una din lovituri a produsă patru găuri, cea l’altă o singurii gaură la câţl-va centimetri mai departe. Fărâmături de sticlă au căcjută pănă în mij-loculâ odăei şi chiar pe masă.
M. S. Regele se afla din norocire în odaia de alături cu biblioteca. îndată ce s’au făcută constatările legale la faţa locului, totă geamulă spartă a fostă scosă şi înlocuită prin altulă pe din afară, spre a se evita ast-felă aglomerarea curioşiloră pe stradă.
Ni se spune, că o personă, care a vScţută când Preda Gheorge Fântânaru trăgea a doua lovitură de puşcă, crede a fi aprope sigură, că la spatele lui Fântânaru se afla în acelă momentă ună
individă îmbrăcată în haine nemţeşcî şi care s’a făcută apoi nevăcjută.
Ună mare numără de persone, apar-ţiindă tuturorfi claseloră societăţei bu-cureşcene, s’au înscrisă Marţi la Paiaţă ca mărturisire a indignaţiunei ce a produsă manifestaţiunea infamă de aseră.
Regele a făcută Marţi o preumblare cu trăsura pe uliţele principale ale oraşului. M. S. a fostă viu aclamată de publică.
întâmplări diferite.
Oficeră sinucis! In Cernăuţi s’a si-nucisă, prin împuşcare cu apă dintr’ună pistolă de calibru mare, locotenentulă în pensiune Ogonovski. Interesantă e, că oficerulă s’a folosită 15 ani de o ca-nulă, în urma unei b61e de gâtlegiu, ca a împăratului germană. Intr’o scrisdre lăsată ’n urmă’i, Ogonovski dă ca motivă ală sinuciderei dureri nesuportabile.
Plană diavolesc! In casarma infanteriei din Seghedină obicînuia a vinde o biată femeiă, Bindis Erzse, soldaţilor! băutură, mezele, şi alte lucruri trebuin-ciose loră. Afacerea mergea bine, mai şlesă că da pe credită, fiindă clientela ei dă totă uşoră la pungă. Mângâierea ei era, că la primirea viitorei chenzine, soldaţii îi voră plăti şi ei ce datorescă. Der aceştia nu voiră să scie de plata datoriiloră, er Erzse nu voi să-i raai aştepte. Ca să scape de strîmtore^ Soldaţii meşteşugiră ună plană diavolescă: u-nulă din ei făcu arătare la poliţiă, că Erzse vinde băutură fără licenţă. Ună poliţistă veni şi o aresta. Soldaţii de sigură că nu voră scăpa nepedepsiţi.
Mulţămită publică
Se aduce din partea comitetului parodii ală din Arpatacă Multă Onoratului domnă Nicolae G. Eremiasă, comersante în Braşovă, carele cu ocasiunea sânţirei bisericei nostre, convingendu-se. despre neapărata trebuinţă a unui potiră cores-poncjetoră, a şi binevoită a dispune, pe spesele sale, confecţionarea unui potiră din argintă, pe din lăîntru aurită, în va-lore de 45 fi. v. a,, J>e carele l’a şi dăruită bisericei nostre din Arpatacă spre eternă memoriă a M. O. D-sale.
Afară de acesta, M. On. D-sa a mai dăruită bisericei nostre încă în mai multe rânduri făclii din ceră, — forte frumosă, tămâie şi smirnă. .
Pentru tote acestea jertfe , aduse spre înfrumseţarea casei lui D-deu, pri-mescă M. On. Dsa şi pe calea acesta sin-cerile nostre mulţămirî, rogândă totdeodată pe atotputerniculă D-cjeu, câ să-i lungescă firulă vieţei pănă la adânci bătrâneţe spre a mai pute înfrumseţa multe biserici lipsite, eră întreprinderile Multă On. D-sale să fiă concomitate de darulă şi binecuvântarea lui Dumnedeu.
A r p ă t a c ă, la 22 Aprilie 1888.
Dionisiu Nistoru, parochă.
DIVERSE.
0 nouă espediţiă In Africa. Dr. Ilans Mager, care deunădile s’a săită pe muntele Kilimanjaro [muntele de zăpadă] cel mai înaltă din Africa [18,827 urme] şi Dr. Baumann, care a însoţită pe Dr. Lenz în călătoria sa la Congo, pregă-tescă o nouă espediţiune în Africa ostică. Scopulă principală ală espediţiunei este a cerceta cu deamăruntulă muntele Kilimanjaro şi regiunea Merului.
InvBţatd omoritd. Cunoscutulă esplo-ratoră ală Asiei centrale A. Dalgleith a fostă împuşcată, pe dramă cătră Yarkend, aprope de passulă Karakurum [în Himalaia], de ună indigenă. Cadavrală i-a fostă transportată la Leh şi îmormântată acolo.
Boulanger scriitorii. Precum se vor-besce, Boulanger a încheiată contractă cu un librar editor, dela care va primi
200,000	fr. onorară pentru o lucrare po-liţică-militară despre răsboiulă franco^ germană. Opulă va apăre în 2 milione de esemplare, în broşuri, şi se va distribui poporului francesă.
Serbî în Rusia. „Corr. de l’Est“ află din Petersburgă, că se ducă forte mulţi Sârbi în Petersburg ca să între în armata rusă. Aceştia suntă mai cu semă fii de părinţi avuţi, cari suntă devotaţi dinastiei lui Karageorgevicl. Aceşti tineri ori primescă locuri fără plată în scola de răsboiu „Paul“ ori „Constan-tin“, ori întră în scola de cădeţi. A-cum câteva luni a intrată în acestă scolă vărulă prinţului Petru CarageorgevicI, anume Predrag NenadovicI, şi acum i s’a dată rangulă de oficeră.
Miresă avută. In Parisă s’a căsătorită în c[ilele trecute ducele Of. de. De-cazes cu Miss Singer, fiica cunoscutului fabricantă de maşine de cusută. Ducele e deJ24 de ani şi e secretară ală contelui de Parisă. Mama miresei se măritase, în a doua căsătoriă, după ducele de Camp-Felice. Zestrea d-şorei Singer e de ună milionă funţl sterlingl, adecă (]ece milione florini în aură.
Noufcoiu de paseri în Ardeal! Pe câmpurile din Ardelă s’a aflată în anulă a-cesta ună nou soiu de pasări, a cărora patriă propriă o lormeză deşerturile A-siei. Soiulă acesta de pasări se numesce „syrrhaptes paradoxus“, seu „găinile deşertului “. Semănă cu o potârniche cu pene de colore mai deschisă. Tălpile piciorelor suntă forte cărnose, semănă cu ale ursului. In colecţiunea vice-şpa-nului Csato se află deja 2 esemplare din acesta soiu de paseri: una a fostă aflată la Turda, er cealaltă la Yinţulă de josă.
Sărutarea la poporele sălbatice.
Unele rasse sălbatice au curiăse înlocuiri pentru sărutare. Ună călătoră descrie, că ună Mongolă tată de familiă ca
1888
semnă de sărutare, mirosa din timpă în timpă capulă copilului celui mai mică. tn insulele Philipine simţulă mirosului este desvoltată la celă mai mare gradă, încâtă suntă în stare să mirose după haină persona căreia aparţine, astfelă că amanţii cândă se despărţescă îşi dăraescă câte ună vestmentă pe care’lă mirâsă în timpulă separaţiunei. Intre poporală din Cittagongă este obiceiulă în locă de a se sărata a se mirosi, şi modulă loră de vorbire este „ mirosă-mă w, er nu „ sărată-mă u. Burmezii se plecă cu nasulă la faţa personeloră şi inhaleză răsuflarea Siamezii se apropie naşă la naşă şi respiră adâncă.	[„Mes. Rom.M]
ULTIME SCIRl.
Sofia, 8 Maiu. Scopulă călătoriei princiare este de a face cu-noscinţa poporaţiunei. Principele este decisă se remână. Decă elă
va fi ameninţată cu măsuri coercitive, elă va proclama indepen-dinţa Bulgariei. Poporulă întreg s’ar strânge, lângă densulă.
Londra, 8 Maiu. „ Standard “ crede a sci că corniţele Kalnoky a mulţămită * d-lui Crispi pentru că a desminţită pretinsele ochiri ale Austriei asupra Salonicului.
Moscva, 8 Maiu. „Gazeta de Moscva“ crede că cestiunile Macedoniei şi Armeniei au fostă provocate de Englitera, pentru a crea piedici Turciei pe care ar face-o astfelă se consacre situaţiunea Englesiloră în Egiptă.
Cursulu pieţei Braşovă
din 22 Aprilie st. v. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.56 Vend.		8.56
Argintii românescă .	n	8.50		8.54
Napoleon-d’orl . . .	n	10.02	îl	10.05
Lire turcescl . . .	»	11.30	11	11.35
Imperiali		ii	10.30	V	10.35
Galbini ......	n	5.89	11	5.92
Scris. fonc. „Albina“6u/0	îi	101.-	11	—.—
>i n 5%	n	98.—	11	98.50
Ruble rusescî . . .	îî	106.-	„ 105.-	
Discontulă ....	«V,-	■8% Pe	ană.	
Cnrsnlă la bursa de Viena
din 5 Maiu st. n 1888.
Renta de aură 4°/0.................
Renta de hârti&50/o................
împrumutată căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (3-a emisiune) . .
Galbeni împărătesc! ...............
Napoleon-d’orî.....................
Bonuri rurale ungare...............
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banată-Timişă . . .
Bonuri cu cl. de sortare...........
Bonuri rurale Transilvane ....
Bonuri croato-slavone..............
Despăgubirea pentru dijma de vină ungur es că.........................
97.55
85.70
150.25
95.75
126.—
114.50 5.95
10.03
105.—
104.80
104.50 1041 1 104-20
104.50
99.50
Editorii şi Redactorii responsabilii:
Dr. Aurel Mureşianu.
ca botezulă. Doră prin acesta mă voiu fi vindecată, acuşi mî-o va spune viitorul! In acestă singurătate lungă şi tristă fără de prietini, natură şi orice bucuriă, am fostă osîndită să mă reducă la mine însumi şi pentru dilele viitore sS’ml croescă hotărîri şi planuri mai salutare. America e o şcâlă a lipsei totale. Totă în acestă scrisore c^ie©, că încă înainte de Aprilie va părăsi America şi ÎU 15 Maiu i-ar plăcea să fiă în Stutt-gart.
Nu numai omenii şi natura, ci chiar şi relaţiunile politice disgustă faţă de ţeră promisiunei cum o numia elă înainte de-a o vede. Elă spera să afle a-colo, în glorificata ţeră a libertăţii, lucruri ideale, ietă cuip tote i s’au redusă Ia nimică. Libertatea politică precum şi esercitarea ei nici decâtă nu corăspundeau ideiloră sufletului său, din care pricină amăgită şl-a întorsă faţa de cătră acestă chipă falsă. De altcum însăşi monoto<-nia sădită din cele mai fragede tinereţe în firea lui, încă a contribuită multă la acestă desamăgire. Nu e mirare deci decă doria din nou cerculă amiciloră părăsiţi, unde nu numai că i-se trecea cu vederea acestă slăbiciune, ci din contră
femeile îlă divinisau pentru ea. Grăbi deci spre Niagara, a cărei cădere admirabilă a escitată simţiri estraordinare în inima poetului. Elă a esperiată aici cu admiraţiune vuetulă ei murmurătoră ce percurge o mulţime de chilometri, pe când din apropiere se pare aşa ca şi când ar fi mută, ceea ce forte minunată o esprimă in „Niagara, “şi cu deosebire in cele din urmă 2 strofe.
Numai căderea Niagarei, câmpia Hudson şi o pădure străvechiă şi a-prope lipsită de arbori au influinţată mai hotăritoră sufletulă poetului, pe-cândă tote celelalte insemnătaţl ale A-mericei l’au lăsată cu totulă rece.
Cu ocasiunea reintorcerei !i s’a in-templată şi o nenorocire pe vaporă. Cu date sigure însă despre reintorcerea lui nu ne putemă făli, fiindcă epiştolele lui, cari cuprindeau aceste date s’au pierdută şi apoi chiar însuşi poetulă nu pre era dispusă a vorbi bucurosă despre acestă călătoria. In Iuniu 1833 a păşită Lenau erăşî pe pământă europenă. Ajungândă în oraşulă Brema cu mare bucuriă a aflată din diaristica literară, că poesiile lui au fostă primite cu multă laudă din partea publicului, şi că chiar şi ne în-
durătorea critică cu Menzel în frunte a adusă omagii la adresa lui. Din Brema s’a grăbită prin Hanovera la Stuttgart. Amicii • lui l’au primită cu bucuriă, a-flară însă că elă a îmbătrânită, forte si că strălucirea ochiloră şl-a pierdut’o, că pe faţa lui să vedeau gravate luptele ce a avută să le porte cu spiritulă şi inima lui pe pământă străină. Prietinulă său Kerner din naivitate a făcută cu elă o glumă: Prin Maiu publica tuturora că Lenau trecândă prin Holanda a venită la elă, golă, abia cu câteva sdrenţe aninate pe corpulă său slăbită, fără nici o para chioră, mutilată ca şi cum o maimuţă i-ar fi ruptă din naşă. Kerner se spăriă grozavă când amicii lui Lenau trimiseră*la adresa lui ună rându de vestminte şi albituri pe sema poetului Lenau luâ lucrulă în seriosă, să supăra, der mai târdiu să împăca cu şagalniculă Kerner.
Astfelă s’a finită călătoria lui americană. Elă nu aduse cu sine ceea ce plănuise der e nedisputabilă că pentru lucrările lui de mai târdiu călătoria a-cesta şl’a avută şi ea partea sa bună. Să nu uitămă însă că Lenau când întreprinse acestă călătoriă era de 30 de
ani şi pentru că nu era nimeni cine se îlăîntrodficăînmisterelemâreţe ale acestei părţi de lume, nu a putută aduce cu sine ceva mare. Chiar şi înainte de a pleca spre America totă puterea’i slăbise şi sufletulă său era obosită chiar atunci când i-ar fi trebuită. Cu tote acestea poesia lui prin acestă călătoriă a câştigată forte multă.
Vederea mărei, relaţiunile cu totulă nouă ale vieţii deşi aceste din urmă nu corăspundeau aşteptăriloră sale totuşi au fostă roditore atâtă pentru închipuirea lui, câtă şi pentru câştigarea şi adauge-rea tipuriloră din natură. Poesia lui dup’acestă călătoriă a păşită din cerculă ei strînsă de pănă atunci, deschiijendu-i-se cercuri mai largi de vedere, a primită ună avântă mai mare, ceea ce se vede în colecţiunea întitulată ,,Atlantica^. Acestea suntă puţinele date ce le găsimă pe la diverşi scriitori, cari s’au ocupată cu Lenau, despre călătoria lui în America şi îndărăptă.
[Va urma].
Nr. 94
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Sz. 42—1888 vegr.
Arverâsi hirdetmeny.
Alolirt birosâgi vegrehajto az 1881-ik evi LX. t. cz. 102. §-a ertelmeben ezennel kozhirre teszi, hogy a Brassoi kir. birdsâgnak 1072—1887 kpp. sz. a. kikiildetest tartalmazo vegzese folytân Stinghe Maria javâra Mărginean Simon hagyateka ellen 40 frt. jârulekeiere-jeig elrendelt vegrehajtâs alkalmâval birdilag be foglalt es 307 frt. 22 krra becsiilt ingdsâgok u. m. kovetelesek nyilvânos ârveres utjân el fognak adatni.
Mely ârveresnek a 1072 1887 kpp. kikoldetest rendelo vegzes folytân a helyszinen vagyis a Brassoi kir. torvszek telkkvi ârverezd szobâjâba leendo eszkozlesere 1888-ik evi Majus ho 11-ik napjânak
delutân 2 orâja hatâridoiil kitiizetik es ahhoz a venni szândekozok ezennel oly megjegyzessel hivatnak meg: hogy az erintett ingdsâgok ezen ârveresen, az 1881-ik evi LX. t. cz. 107. §-a ertelmeben a legtobbet igerdnek becsâron aldl is elfognak adatni, anetalânel-sobbsegi igenylok pedig felhivatnak, miszerint jogaikat az emlitett
t.	cz. 111. es 112. §-a alapjân ârverezes megkezdeseig ervenyesitseg.
Az elârverezendd ingdsâgok vetelâra az 1881-ik evi LX. t. cz. 108. §-a szerint fizetendo.
Kelt Brassoban 1888 ev Apriliş ho 28 n.
Borsos,
kir. birosâgi vegrehajto.
Facemti cunoscuta, că ama denumita de Inspectorii ala Societăţii „Anker“ pentru Transilvania pe d-nula Dumitru Stefanu împuternicindu-lu totdeodată de a primi oferte de asigurare asupra Vieţii şi Rentei precum şi anticipaţiunî.
Budapesta, 30 Aprilie 1888.
Representanţa generală a Societăţii de asigu rare asupra Vieţii şi Rentei
99
99
din Viena.
In legătură cu aceşti! comunicaţii ’mî iau voie s6 făcu cunoscută starea Societăţii „Anker“ concesionată în 1858:
Starea asigurării la 31 Decemvrie 1887:
75077 poliţe cu unu capitalu de peste 1(33 milione llorenî.
Fondurile societăţii 35 milione fl.
Plătirî pănă la 31 Decemvrie 59 milione fl.
Asiguraţilor!! cu parte la câştigi! li s’a plătitti {tentru anulfi espiratfi o dividendă de 30 la sută.
Braşovu, 1 Maiu 1888.
Informaţii dă
Dumitru Stefanu,
54,8—2
Braşovu, Strada Vămii Nr. 7.

2
3
TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU,

PIAŢA MARE Np. 22,
înfiinţată cu începerea anului acestuia, provedută cu cele mai noue mijloce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri,
primescc şi efectuezâ totu felulti de lucrări tipografice, precum:
Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în auru, argintu şi colori, tabele, etichete de totu feliulu şi esecutat eleganţii.
Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, faeture, liste cu preţuri curente, avisuri, reco-
mandaţiuni, cerculare ş. a.
Programe elegante, bilete visită, bilete de de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore.
- ---------------------
Dispunondil de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, stabilimentul nostru tipograficîi este în posiţiune a eseuta orî-ce comandă în modulă celîi mai
esactii şi estetică precum şi cu preţurile cele mai moderate.
&
Comandele eventuale se primescfi în biuroulă tipografiei, Braşovă, piaţa mare
Nr. 22, etagiulă I, cătră stradă. Comandele din afară rugămă a le adresa la
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.
j