1 Heîactiunea. Aiministratinnes Tipografia: BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori nefrancate nu se pri-snescti, Manuscripte nu se retrimită ! Birourile de auunciuri: BraşovO, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescă în Vlena: UndolfMosse, Hmsenstein & Vogler ţOtto Maas), Heinrtch Schalek, Aloiţ^ Herndl, M.I ukes, A.Oppelik, J. Dan$? ntberg; în Budapesta : A. V. GoldV. tierger. Anton Mezet, Eckstein Bemaff. •'* înFrankfurt: G. L. Ikiube; în Ham-"' burg: A. Steincr. Preţuiţi inserţiuniloru: oseriă garmondă pe o colonă 6 cr. ri 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoieli.. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. seu 30 bani. ĂHULtr LI. „Gazeta" iese în fie-oare cţi. Abonamente pentru Anstro-Dngaria Pe imti anti 12 fl., pe ş6se lur” 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România si străinătate: Pe unu ană 40 franci, pe şese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentnln pentru Braşovn: laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etagiulfi I.: pe mvftanft 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul* în casă: Pe unu anu 12 fl., pe sAse luni G fl., pe trei luni 3 fl. tină esemplaru 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atât* abonamentele cât* şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 89. Braşov*, Joi, 21 Aprilie (3 Mai*) 1888. Braşovd, 20 Aprilie st. v. 1888. In şedinţa dela 30 Aprilie a comisiunei de incompatibilitate a camerei depntaţiloru unguri s’a desbătutu afacerea deputatului cercului Caransebeşu, Michailu Po-povici. Decisiunea luată de comisiune e cunoscută cetitoriloru noştri. S’a declarată de nevalidă mandatulă de deputată şi totodată s’a pronunţată neeligibilitatea d-lui Po-povicî ca deputată timpă de trei ani. Acestă decisiune nu ne-a surprinsă. Se scia, că ce s‘a făcută cu d-lă generală Doda, se va face şi cu urmaşulă seu, care a adoptată aceeaşi liniă de conduită. In comisnune înse s‘au petrecută lucruri cu acestă ocasiune, cari nu se potu trece sub tăcere. S’a găsită unu deputată un-gură anume Yeszter, care a dată espresiune părerei, că dieta nu pote ignora „lucrurile duşmane statului/4 cuprinse în declaraţiu-neă adresată de d-lu Pop o viei camerei. Comisiunea înse arefusată a aduce în discuţiune acestă parte a afacerei, sub cuventu că nu se ţine de sfera lucrăriloră sale. Cum vedemă, comisiunea s‘a ferită de a trata acestă cestiune, pe când cu cale era ca nu numai sS o desbată în sînulu ei, ci sg o aducă şi în desbaterea camerei. Căci decă neadeverate suntu cele fiise în scrisbrea sa de d-lă Po-povici, ocasiunea trebuia anume căutată, ca se se facă lumină şi se se arate că „lucruri dusmănăse statului44 suntă cele cuprinse în acea scrisore şi să se şi dovedescă acesta. Şi în casulu de faţă, tratarea cestiunei acesteia cădea chiar în sfera competinţei comisiunei. Ce a c[isă deputatulă Caransebeşului cătră dieta ungurescă ? Că o politică de stată, care caută a crea unu parlamentă pentru o singură rassă, escluc(endu pe cele-laite; că o politică de stată, care tinde a identifica interesulu comună alu ţării cu interesulu particulară alu unei rasse, inaugurând dominaţiunea unui particularismu în stilă înaltă; că o politică de stată, care caută mijloculă celu mai eficace pentru dominaţiunea unei singure rasse, ca condiţiune pentru esistenţa ulterioră a Ungariei : o asemenea politică de stată e absolută incompatibilă cu interesele esenţiale ale poporului română. Decă „lucruri duşmănăse statului44 suntă acestea, era o datoria patriotică a comisiunei se le ia în desbatere şi se le aducă şi în discuţiunea camerei. Era o datoriă patriotică se se arate lu-mei, că în dietă suntu represen-tate tote naţionalităţile din Ungaria potrivită cu numerulă su-fleteloru; era o datoriă patriotică să se arate, că guvemulă întrebu-inţeză puterea, autoritatea, organele şi mijlbcele materiale ale statului, pe terenulu politică şi culturală, deopotrivă în serviciulă intereselor naţionale ale tuturor rasse-lor; era o datoriă patriotică se se a- rate, căşi potestatea legislativă şi e-secutivă a statului e pusă deopotrivă în serviciul intereselor naţionale ale diferiteloră naţionalităţi; în fine era o datoriă patriotică a comisiunei şi a camerei se arate lumei întregi, că tdte naţionalităiile deopotrivă constituescă şi conservă statulă şi că e o calumniă, e în adeveru ună lucru duşmănoşii statului a pretinde, că o singură rassă ar fi „uniculă elementă constitui-toră şi conservatoră de stată44. Der după-ce de doue4ecî de ani t6tă puterea şi autoritatea statului, t6te organele şi mijlb-cele lui materiale, t6tă puterea legislativă şi esecutivă au fostă întrebuinţate pentru anihila^, na-ţionalităţiloru nemaghiare pe tote terenele, în interesulă esclusyă alu rassei maghiare: cum ar fi putută dovedi comisiunea de incompatibilitate şi camera, că „lucruri duşmănăse statului44 cuprinde scrisbrea d-lui Popovicî, fiindu că „neadeverate44 ară fi? Nu strigă Ungurii dela putere în fiecare 4b ca „rassa maghiară e uniculă elementă constituitoru şi conservatoră de stată?44 Nu fo-losescu t6te jertfele ce le aducă naţionalităţile nemaghiare în interesulu esclusivu ală rassei maghiare ? Nu caută se ’năbuşescă vocea naţionalităţiloru nemaghiare, ca se nu mai potă ridica plângeri nici în pressă în contra nedreptăţiloru ce se comită faţă cu ele? Comisiunea de incompatibilitate s’a ferită de a aduce în discuţiune lucrurile acestea, pectru-că se temea, d’a nu se da pe faţă în totă goliciunea loru stările anormale şi ilegale ce s’au creată pentru naţionalităţile nemaghiare. Amestecul* Rusiei Sub acestă titlu scrie „ Unireaw din BucurescI următorulă articul: piarele române seu celă puţină cele liberale suntă pline de consideraţiunl a-supra amestecului representantului seu agenţiloră Rusiei în ultimele fapte petrecute în ţeră. Noi ne-am ţinută d’o camdată d’o parte mulţămindu-ne a cere să se cerceteze seriosă, spre a se dovedi ameste-culă şi în acelă casă a se infera în faţa lumei acostă, scandalosă ingerinţă a u-nei puteri streine în afacerile nostre in-teridre. Decă am protestată noi când Rusia s’a amestecată în Bulgaria, cum n’am protesta când se amestecă la noi? Şi că s’a amestecata suntă temeinice indicii care o arată. Să jreamintimă unele. Pe când în fii.ua de 15, câţl-va deputaţi mergeau în procesiune la cameră, în fruntea avre-o 100—200 de omeni, cei doi secretari ai legaţiunii rusesc! se aflau în mijloculă loră. Ce căutau a-oolo ? Mai multă: cei doi secretari erau citaţi în fiiare, ca martori: se spunea că ei ar fi depositarf ai unoră glonţe găsite în curtea metropoliei. Altă faptă. Când cu sgomotosa manifestare dela paiaţă, totă lumea a putută vede pe d. Hitrovo în curtea palatului, încuragiândă prin presenţa sa -- decă nu şi prin altceva — acea manifestare. Ce caută acolo d-nulă Hitrovo ? Altă faptă nou, care pune verfă şi celorlalte şi chiar le explică: „RomâniaLiberă44, vorbindă despre |facerea Leonte Constantinescu, 4ice că •ŞOestă omă era de multă cunoscută ca spionă rusescă. Spionă rusescă! Va să fiică d. Hitrovo are o pobţiă, are spioni în ţeră la noi! Ce Română mai pote tăcea ? Ce Română mai are dreptulă d’a tăcea? Pote, ba e sigură, că diplomaţia rusă a avută tot-d’auna asemeni apucături; însă aceste procedări suntă contrarii dreptului ginţiloră; cei-ce le întrebuinţeză calcă peste atribuţiunile şi drepturile loră şi nu se mai potă ocroti după „dreptulă de exteritorialitate44. încă o datoriă der, se se cerceteze seriosă, să se pună mâna pe firulă unel-tiriloră şi, când vomă pute fiice: iacă dovada! nu se va găsi nici ună singură Română în ţeră, nici ună singură omă de trebă în lume, ca să nu protesteze din tote puterile. , Şi câtă de mare împărăţia e Rusia, ea va fi ne voită a-şl rechiăma omenii, cum a făcută cucei din Bulgaria, şi a-şl pune pofta în cui de amestecă în afacerile nostre. Der cercetările, după părerea nostră, ară trebui să mergă chiar multă mai departe. Să nu ne oprimă a dovedi că s’au amestecată străinii, să căutămă a vede prin cine: să aflămă care suntă omenii, Românii, ce au dată mănă de ajutoră acestui amestec, s’au făcută uneltele păcătose ale străiniloră în contra ţăre-loră. Aceşti omeni au tomis, dând mână de ajutoră strinului, ună actă de negră trădare în contra ţărei. Ei trebue dovediţi, pedepsiţi, înfioraţi şi stigmatizaţi. De nu se va face acesta, reulă se va mări, trădătorii voră căpăta curagiu şi amară plăti-va ţâra toleranţa nemin-tosă de astă-fiî. Să căutămă deci cu stăruinţă şi fără obosire pe cei cari s’au făcută codă de toporă în potriva drepturiloră liniştei şi chiar vieţei ţărei. Trădarea n’are dreptă la nicl-ună felă de cruţare. Mamfestaţiunile pentruBoulanger. Din Parisu se telegrafiază, cu data de 28 Aprilie urmâtbrele: Erf pe la 5 ore săra o mulţime mare sta în picior© înaintea cafenelei Riche aşteptândă sosirea generalului Boulan-ger. Trăsurile înainteză greu. Genera-lulă sosesce în trăsură închisă, în tovărăşia cu corniţele Dillon. Mai în urmă vină alte trăsuri cu prietinii generalului Mulţimea strigă: „Trăiâscă Boulanger!“ Agenţii poliţiei în grupuri numărose stau înaintea cafenelei şi pe uliţele din împrejurime. Poliţia maltrateză pe lucrătorii şi pe omenii de rândă oprindu’i de a sta înaintea cafenelei. Spiritile suntă forte îndârjite. Pănă la miefiulă nopţii nici o întâmplare regretabilă nu s’au produsă, însă totă lumea crede că ceva trebue să iesă din lucru. Decă se va săvârşi vr’o întâmplare, vina va fi a guvernului şi a poliţiei, cari prin iiiter-venirea loră forte adese-ori pricinuescă indignare şi înverşunare în publică. La banchetă, dată în cafeneaua Riche, d-nulă senat Naquet oră a spusă că popularitatea generalului Boulanger însemneză o putere pentru Franţa şi Republică. Generalulă Boulanger a fiisă că pre-gătesce răsboiulă, der că e partisană ală păcei. Elă doresce ca numele său să slujescă de semnă de întrunire pentru cei cari voră să eşimă din starea anar-chică şi crede la întărirea republicei, cari nu trebue despărţite de patriă nici odată. Gi-eneralulă declara, că e duşma-nulă dictaturei şi decă constituanta va pronunţa desfiinţarea preşedenţiei republicei, ea ar rămâne în piciorocu tote aceste. Yre-o 40 de persone au fostă arestate, erf sera, apoi liberate, la sfârşitulă unui banchetă dată de generalulă Boulanger deputaţiloră bulangiştl în salonele cafenelei Riche. Aceste persone strigaseră: „Trăiescă Boulanger!41 Printre ele figureză d. De-roulede, deputaţii Le Herisse, de Susini, precum şi d. Vernet, redactoră ală „Revistei britanice". piarele anunţă, că d. Laguerre va interpela guvernulă în privinţa acestoră arestări. SOIRILE piLEI. Se comunică îmbucurătorea scire, că d-lă generală Traianu Doda merge spre bine, mulţămită silinţeloră ce şi-le dau medicii Dr. Mureşianu şi celă militară din Caransebeşă. * * * Au fostă înaintaţi cu fiiua de 1 Maiu în armata comună la gradulă de căpitanii cl. II: locotenenţii Ştefană Bogata, Emil Rucavina, Bartolomei Andreica, Const. Salescu. La gradulă de locotenentă : subloootenentulă Iuliu Bercm; la gradulă de sublocotenenţii : locţiitorii de subloc. Alexandru Munteanu, Antonă Antonelli, Vicenţiu Beran şi Iosifă Retraşii, âr Ştefan Costan în reservă, toţi la infanteriă. Subloootenentulă Mihailă Vlădcmu e înaintată la gradulă de locotenentă ; locţiitorulă de subloc. Fr. Broda, Antoniu Petană şi Nicolau Spintre la gradulă de sublocotmentu, toţi la artileria. La honvefil suntă înaintaţi: căpi-tanulă cl. I. Alexandru Velle la gradulă de madoră, oăpitanulă cl. II. George Po-pomă la gradulă de căpitană cl. I. * * * In cercurile hotărîtore din Budapesta se vorbesce, că. ministrulă ungurescă Tissa va râmâne definitivă ministru de finanţe, negreşită pentru ca să vafiă cu ochii crescerea deficiteloră şi ruina financiară. Ministru de interne va fi numită, fiice-se, Iuliu Ssapary, fostulă ministru de finanţe. * * * „Kolozsvâr44 scrie în articolulă seu de fondă dela 30 Aprilie, că pe fiiua de 20 Augustă se va ţine adunarea generală a „Kulturegyletu-ului în oraşulă „Gazetei,41 şi al lui „Kronstâdter Zeitung,44 adecă în Braşovă. Şi fiice, că nu se temă „Kul-turegyletiştii să vină în acestă oraşă pronunţată ca oraşă ală naţionalităţilor, pentru-că ei vrâtt în publică să arate cine suntă şi ce voiescă şi caută ocasiunea, ca pe fiă-care să-lă convingă, dâcă pănă acum n’ar fi avută timpă ori ocasiune de a se convinge, că „Kulturegy-let“-ulă e nevinovată şi urmăresce numai scopuri culturale ungurescl. Deodată Nr. 89 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 cu adunarea acesta kulturegyletistă se va ţine şi adunarea comitetului administrativii a comitatului Braşovii, vrândă prin acesta a înălţa festivitatea cailei. Foia ungurescă pote fi pe deplinii sigură, că Românii nu’i voră daKultur-egyletului mai multă atenţiune decâtti dă unii călătorii nebăgată în sâmă care vine şi se duce. Câtă pentru „ne vino vă-ţia“ lui, ne păte slăbi, n’avemă nevoiă nicî de pretinsa cultură, nici de pretin-sulă patriotismă kulturegyletescă. * * * Luni în 18 Aprilie s’a deschisă în BucurescI congresulă corpului didacticii din România, la care au luată parte peste 700 de învăţători şi profesori de tote gradele. * * * Pagubele pricinuite în comitatulfi Bichişu prin inundări se socotescă în sumă de o jumătate de milionă florini. * * * Foia bugetară „Kolozsvar*4 a primită dela biuroulă de corespondenţă din Viena o telegramă care cjice, că minis-trulă de esterne Kalnoky a vorbită, în consiliulă comună de miniştri, despre situaţiunea din afară dândă a se înţelege că situaţiunea e multă mai seriosă şi mai îngrijitore ca pe la sferşitulă anului trecută. Corespleiia „Mei TransiMiei:' Nordulfi Transilvaniei, 28 Aprilie 1888. Domnule Redactoră! Vă rogă a publica în preţuita nostră făiă „Gazeta Transilvaniei*4 ilegala alegere de jude comunală în comuna Căticau, care s’a întâmplată la 19 Aprilie n. Prima alegere a fostă în Noemvre anulă trecută cu care ocasiune a fostă realesă de nou fostulă jude comunală armeno-maghiară Csiszar Imre, de care s’a fostă săturată bietulă poporă pănă în sufletă, însă după-ce prin favorisare şi prin mai multe voturi ilegale a reeşită amă reclamată la administraţiunea comi-tatensă ca să nimicâscă acea alegere, ceea ce amă şi câştigată, şi aşa a doua alegere s’a fixată pe cjiua de 19 Aprilie anulă curentă. Acestă alegere a fostă şi mai ilegală; pretorele Kovats Lâszlo, care nici pe A românescă nu-lă cunâsce, necum să mai pricâpă vre-ună cuvântă românescă, a aplicată legea după capulă său. Venindă la faţa locului cam pe la 8 ore dimineţa, a aflată de bine, îndemnată fiindă de judele comunală Csiszâr Imre şi notarulă jidano-maghiară Friedman Mayer — inimici neîmpăcaţi cu preotulă şi cu învăţătorulă Georgiu Hatosu — să mergă la şcola românescă să vedă cum stau trebile pe acolo, cugetândă că voră pute afla vre-o vină învăţătoriului. In-trândă în şcolă, judele procesuală cu „renumita*4 antistiă, numai decâtă l’a provocată pe învăţătoriulă să răspundă pentru ce nu suntă mai mulţi prunci în şcolă. La întrebarea acesta i s’a dată răspunsă fără reservă : pentru-că antistia nu ne întinde mână de ajutoră, ba când învăţătoriulă o-a provocată cu listele de lenevire, „brava*4 antistiă i-a răspunsă: „nu ne molesta cu de acestea !u După acesta propunându-se religiunea la prunci, aceştia au dată nisce răspunsuri nimerite. Apoi a aflată de bine solgăbirăulă Kovats să audă şi din compută ceva, din care studiu asemenea au răspunsă bine copii. Cu tote astea îndestulire nu a arătată. Apoi a provocată pe învăţătoră să arate tote protocolele recerute cugetândă că nu le va ave; însă nici acestea nu au lipsiiă. Ca totuşi să-şi arate „puterea*4* când a eşită afară i-a dată părintesculă, sfată învăţătorului, (jicându-i în limba maghiară: „Teljesitse a koteleseget*4 (îm-plinesce-ţl datorinţa.) Răspunsulă nimerită i-a fostă din partea bravului învăţătoră: „Osmerem a kotelesegemet** (îmi cunoscă eu datorinţa). După aceea s’a dusă în cancelaria comunală unde s’au adunată membrii vi-riliştl şi comunali, apoi a deschisă cartea legei să ne spună ce putere are dânsulă la alegere, după aceea a luată înainte concursulă dată în scrisă de judele Csiszâr Imre, în care de nou cere să fiă alesă şi aşa primo loco l*a pusă în candidaţiă; apoi a mai aflată de bine să mai pună ună ală doilea candidată pe ună jidană Schmiedt Ferenz. Ne-amă rugată şi noi membrii români să ni-se concedă şi nouă ună ală treilea candidată din poporă, omă cu carte, fiindă la 1000 de suflete române, însă răspunsulă a fostă: „Eu fac aceea ce dicteză legea!*4 Văcjendă noi că nu ne ajungemă sco-pulă, să reesă unulă din sînulă nostru, i-amă lăsată acolo şi ne-amă depărtată, rămânândă la alegere vre-o câţiva amăgiţi de băutură şi vre-o câţiva jidani, cari au sbierată „să trăiască Csiszar Imre de birău*4, şi aşa eră de nou a reeşită acela, care cu vre-o câteva minute mai nainte a (jisă cătră mai mulţi 6menl adunaţi la alegere: „Să sciţi că eră voiu fi birău şi apoi voiu bate cu bâta ca pe câne. Bietulă poporă s’a înspăimântată d© acestă sufletă negru, care nu se ruşi-neză a se făli că „nici popii vostru încă nu-i este ertată să între în biserică fără voiş, mea*4. Pe preotă îlă vexâză în totă chipulă, er pe învăţătorulă nostru notarulă Friedman l’a acusată la judecătoria ca „Zugirkâsz*4 (scriitoră neutori-sată) fiindcă ne face câte ună contractă gratuită. Pe umerii noştri se sporescă din 4i în 4i sarcinele, suntemă aprope de desperare. Vomă mai încerca încă astă-dată a recura contra alegerii lui Csiszâr Imre, fostă croitoră (curuitoră) în Cluşiu. Asta e administraţia ungurescă! Numai Dumnetjeu să ne mângâie. C atic au, 20 Aprilie 1888. Ună părtinitorii ală adevărului. Mierea seninei Academiei Române. Vineri, în 15 Aprilie, Regele şi Regina României au mersă la palatulă u-niversităţei din BucurescI spre a asista la şedinţa din urmă a sesiunei Academiei. La sosire Maiestăţile Loră au fostă întâmpinaţi de d. D. Sturdza, secretară generală ală Academiei Române, şi de domnii membri Bariţă, Sionă şi Stefâ-nescu. Regele , după ce ocupâ fotoliulă presidenţială, anunţa adunărei, că face dară Academiei operile complecte ale „Carmenei Silva.*4 Acestă comunicare f& primită de întrega asistenţă cu prelungite aclamări. Maiestatea Sa, declarândă apoi şedinţa deschisă, dete cuvântulă d-lui Bariţă, care proclama pe d-şora Elena Se-vastof ca premiantă a premiului de lei 5000 ^JEliade Rădulescu*4 pentru scrierea prezentată la concursă asupra subiectu-l^ţaNunta la Români,*4 studiu etnografică comparativă; pe d. Em. Bacaloglu, ca premiantă ală premiului „Lazără*4 de lei 5000, pentru scrierea „Elemente de fisică.*4 După acesta d. B. P. Hăşdău, având cuvântulă,. dete cetire unei dări de semă asupra lucrărei „Etymologicum Magnum Romaniae,*4 er d. G. Sion ceti o relaţiune asupra documenteloră istorice din archi-vele dela Chişineu. Regele declara apoi şedinţa închisă, exprimândă totdeodată dorinţa de a revedea în sesiunea viitore erăşl întruniţi pe toţi membri ai acestei adunări, spre a urma însemnatele lucrări menite a des-volta sentimentele patriotice şi a înălţa neamulă românescă. întâmplări diferite. Focă. In noptea de 29 spre 80 A-prilie au arsă în Şura mare două şuri. Intre urşi. In pădurea din Câmpia Crişului, pădurarulă r. Ionă Cosoveană, ună tînără puternică, vena deunăcjile după becaţe, când deodată eşi dintr’ună de-sişă ună puiu de ursă şi, ca şi cum şi-ar căuta scută, se puse la piciorele vânătorului. Cosoveană apuca puiulă de ursă şi-lă isbi de ună arbore aşa că bestia urla de durere. îndată se auc[i ună echo îngrozitorii: ursoica era în apropiere şi eşi repede. Pericululă pentru Cosovean era cu atâtă mai mare, cu câtă puşca îi era încărcată numai cu alice de paseri. Ursoica tocmai voia să se repecjă asupra vânătorului, când acesta îi descărca puşca dreptă în ochi. Acestă norocosă împuşcătură făcu pe ursoică să fugă. Cosoveană încercă să’şl încarce repede puşca cu ună glonţă, der pre târcjiu sfârşi cu încărcarea. Ursoica dispăruse deja şi îndrăsneţulă vânătoră trebui să se mul-ţămescă cu miculă puiu de ursă. Ursoica a fostă urmărită încă în cjiua aceea şi ucisă. Literatură. „Revista Nouă**, care apare în BucurescI sub direcţiunea D-lui B. P. Haş-dău şi sub redacţiunea D-loră Barbu Stef. de la Vrancea, Al. Vlahuţa, D. D. Ba-coviţa şi Victorii Bildurescu, are următo-rulă sumară: Nru. 4.: B. P. Haşdău: Rîulă Ar-geşă, Târgulă Argeşă, Biserica Argeşă; I. Bianu: Costachi Conachi; Th. D. Speranţă: Anecdote populare; De la Jran-cea: Domnulă Vucea; B. P. Haşdeu: Hagi-Tudose (Poesie). G. I. Pitişă: Nunta în Şcheiu. D. D. Bacoviţă: Profile din Teatru : Iuliană; Grigorescu: Lângă iaz (he-liografie); Portretă : Conachi. Nr. 5.: Ion Ghica: Amintiri din Pribegia după 1848; B. P. Haşdeu: Ştefan şi Radulă (Cântec bătrânescă); Ver. Mi-cle: Rime la ună amică (Poesiă); De la Vrancea: Grigorie Alexandrescu (Biografia); A. Vlahuţă: In fericire (Poesiă); lonnescu Gionu: Din Istoria fanarioţiloră; Th,. D. Speranţia: Deli-Satîr (Poveste); Gh. din Moldova: Poesii; Th. D. Speranţia: Jdanulă Călare (Anecdotă populară) ; Dinu Golescu: Starea ţăranului română la 1820. B. P. Haşdeu şi 1. Bianu: Notiţe bibliografice. C. Demetrescu: Me-nueto (Musică); Portretă: Gr. Alexandrescu. The Land begond the forest [Ţâra de dincolo de pădure] e titlulă unei cărţi, apărute în limaa engleză, cu multe ilustraţiunl. Opulă cuprinde două volume şi e scrisă de Emilia Gerard [soţia de Laczowsky], o damă care a trăită mai mulţi ani în Sibiiu şi care şl-a câştigată ună renume prin scrierile sale; Novele din Băile herculane, Reata, Ve-cinulă meu, Cerşitorulă ş. a. Volumulă dintâiu cuprinde 340, ală doilea 370 p. Pe lângă numerose ilustraţiunl cu textâ, se află mai multe ilustraţiunl colorate forte frumose, mai alesă tipuri din poporă după fotografii. In volumulă prim autorea consacră 12 capitule Sasiloră, 10 capitule Româniloră, revine apoi a-supra ambeloră naţiuni în volumulă ală ală doilea, în care vorbesce şi despre Săcui, Maghiari, Armeni şi Ţigani, der pe scurtă. Dare de stelă. Despre venitele şi spesele balului română arangiată în 25 Februarie nou 1888 în Aradă, în favorulă fondului FOILETONULtr „GAZ. TRANS.*4 (8) Din vieţă şi scrierile Iui ISTicolaru. Lenau. După isv6re străine. I. Ilusiile ce şi le făcea LenauînPojună despre viitorulă său în curândă fură risipite prin o grabnică şi tristă schimbare. După o jumătate de ană văcjendă câtă greutate îi face mamei sale, să reîntorse erăşl în Viena, unde ’şî continuă studiile după ce să împăca cu moşu-său, der elu se reîntorse acolo cu ună altă plană, diferită de planulă ce’lă făcu moşului său, şi anume elă scrie bunicei sale: „După o strictă esaminare a vieţii precum şi a aplicărilor mele ml-am schimbată planulă de-a mai continua studiile juridice, hotărându-mă cu tâtă seriosita-tea a mă dedica studiului filosofică, pentru ca astfelă bine pregătită, prin di-liginţă să potă ocupa o catedră de pro-fesoră. Studiile juridice nu deschidă o-mului prospecte sigure, şi apoi ele suntă diametrală opuse înclinăriloră mele.*4 Intr’aceea bunică-sa devenindă văduvă nu voi nicidecum să se unescâ eu planulă acesta ală lui, er Lenau re- fusândă a mai continua studiile juridice începu a treia carieră şi anume îşi în-torse privirile spre gospodăria, pentru care îlă însufleţi amiculă său Friderică Keyle. Să hotărî deci a întră întrună institută agronomică din Ovar. Der nu peste multă timpă elă însuşi să disgustâ de acestă nouă carieră, la care s’a aplicată mai multă ca să facă hatârulă bunicei sale decâtă dintr’o aplicare firescă. In Ovâr scrise câte-va poesii mai scurte cari afară de una „Die Gottin des Gluks*4 s’au pierdută cu totulă. Lenau abia petrecu în Ovâr ună ană căci înainte de Martie 1823 îlă aflămă erăşl în Viena, de unde scrie mamei sale că, deşi bunică-sa îlă îndrumezâ a merge înapoi la Ovâr, elă cu tote astea va rămânea în Viena făcendu’şl ună nou plană de vieţă. Probabilă că se cugeta seriosă la cariera medicală, astfelă deci anulă 1823 l’a petrecută în afară de şcolă în cafenea şi lângă masa de scrisă. Despre rolulă ce l’a jucată Lenau în societatea vienesiloră ne dă câteva amănunte prietinulă şi contimporantilă său Seidl: „Aici am întâlnită de nou pe Niembsch şi am legată cu elă o prieti-niă cu multă mai intimă ca în trecută. Am petrecută cu elă (la „Neuner*4) serile cele mai pline de farmecă din-preună cu capacităţile cele dintâiu de pe atunci, precum: A Auesperg, br. Schlecht, Drâxler [Maufred], Bauernfeld şi alţii. Aici ml-am luată dejunulă şi cina în societatea măestrului „Nicolau*4, umblândă amândoi cu paşi-gravi şi mari prin odaia cea strimtă şi lăsândă să se înalţe din pipele nostre verigi dese de fumă, în vreme ce scrutătorulă meu prietină pătrundea cu privirele lui pănă în adânculă sufletului meu. Aici îmi formasem opiniunea că elă este ună băr-bată unică în felulă său, a cărui personalitate poetică aşa de tare mă atrase la sine, şi aşa de tare mă convinse, că elă este ună adevărată poetă, care însă urăsce publicitatea. Doriam forte tare se calcă pe urmele lui, ale aceluia care într’adevără decă ar trăi în singurătatea convenabilă lui n’ar pute crea decâtă numai opere mari. Când l’am aflată odată în voiă bună, l’am întrebată, că nu scrie poesiă? Răspunsulă său fu forte categorică, er când l’am întrebată despre obiectulă lirei sale îmi răspunse: nReflexiunI, consideraţiunl de vieţă, rapsodii, aforisme, lucruri nebunescl, — acuşi voiu seri© ună „Faust," strigâ deodată, der numai a-lă tipări nu este iertată — înţelegi ?u Da atunci mi-’lă închipuescă adeseori cufundată în gânduri „fantastice** şeti 2 fl., Toma Păcală 1 fl., Petru Ionaşiu 1 fl., Ieroteu Beleşiu 2 fl., Nicolae Zigre 2 fl. Prin colecta d-lui George Lazar din Vinga au incurs* 5 fl. dela d-1* George Lazar*. Prin colecta d-ş6rei Iulia Bocşian* din Curticiu au incurs* 2 fl. dela d-şora Iulia Bocşian*. Prin colecta d-nei Sofia Beleşiu din M. Radna au incurs* 2 fl., dela d-na Sofia Beleşiu. Prin colecta d-şorei Dragina Mera din Siria au incurs* 2 fl., dela d-şora Dragina Mera. Prin colecta d-nului Bart. Baiulescu din Braşov* a incurs* 1 fl., dela d-nul* Bartolomeu Baiulescu. Tote acele ştim. Domne şi on. Domni, cari au primit* listele de contribuire şi încă nu mi le-au retrimis*, sunt* rugaţi ca se mi-le restituescă pentru înqhiarea definitivă a dărei de seină.. .. Aradft la 28 Aprilie 1888. Aurel* Suciu, casariulu comit. SCntl TELEGRAFICE. (Serv. part. al* „Gaz. Trans.u) Berlină, 2 Maiu. Starea sănătăţii împăratului e mai puţin* bună. Frigurile suntu în crescere. Somnul* e neliniştit*, nerecreator*. Roma, 2 Maiu. Prinţul* de cortină a asistat* în fortul* Tibur-tina la esperimentele de împuşcare cu puşca Gelatini. Puşca s’a spart. Ţăndările de tinichea de fer* au pătruns* prin scândura, unde se afla prinţul* de Neapole, şi l’au rănit* uşor* atât* pe el* cât* şi pe mai mulţi oficeri. Amsterdam, 2 Maiu. Btila regelui inspiră temeri de o apropiată catastrofă. Sofia, 2 Maiu. Maiorul* Popov a fost* condamnat* pentru defrau-dare la 4 ani închistire de fortă-reţă. DIVERSE. Cum se potfl deosebi ouâle proşpete ? Intr’o litră de apă topim* 120 grame sare. Decă în apa acesta punem* oul* de o cp, se cuftmdă pănă la fundul* paharului ; cel* de două 4*© nu se cufundă de tot*, cel* de 3 4*1© înotă în apă; cel* de 5 se ridică pănă aprope de su-prafaţă, şi ou cât* e mâi vechiu, cu a-tât* mai tare se ridică. Proba acesta cu deosebire se recomandă economelorti atunci când e vorba ca sâ’şi alegă ouă pentru a fi puse sub cloşcă, j Carnea fi puii. Fiă-care economă, carea ţine pasări de curte (galiţe), va fi sciiud*, cum aceste iubesc* ftirte tare carnea. Hrănirea lor* şi cu came are tare mare influinţă la inmulţirea ouălorti, diu acest* punct* de vedere chiar acuma, în timpul* cel* mai potrivit*, se reoo-mandă din când îu când a le arunca ga-hţelor* şi unele bucăţele de came mai neînsemnate. Deră să se ferâscă fie-care econtimă a le da carnea animalelor* pe-rite de vr’o bolă, deorece în acest* cas* adeseori se întâmplă, că prin acesta trece boia la paseri. Să li se dea deră came sftnătosă căci numai astfel* se ajunge scopul* dorit*. îndepărtarea fufniceloră. Cine nu va şei din esperinţă, cum furnicele adeseori oauseză pagube mari, precum în plante aşa şi la pomi. Pentru delăturarea lor* pănă acum s’au folosit* multe mijloce, dâră fără resultat*. Acum însă găsim* în fâia „W. L. Z.u un* mijloc* de tot* simplu şi uşor*, cu care pâte să facă încercare ori şi cine. Aici adecă în acestă foiă un* grădinar* vestit*, din esperinţă propria, făcută cu mare resultat*, 4*°© : că acele locuri, pe unde se arată fumi-oele, trebue unse cu petroleu. Resulta-tul* va dovedi, că mirosul* petroleului e atât* de nesuferit* de furnici, încât* pe aceste locuri de fel* nu vouă* nim vedâ nici măcar* una. Decă pe drumul* lor* vom* picura câteva picături de pe-troleu, îndată vom observa, că ele încep* a fugi pe alte drumuri laterale de mirosul* acesta, lor* atât* de nesuferit*. Cei iubitori de flori cultivate în vase în interesul* lor* vor* face forte bine, decă marginile, seu buzele vaselor* le vor* mai de Berta, ci şi de fetiţa ei. In curând* însă el* se convinse pe deplin* că ea l’a înşelat* amar* nimicindu-i sentimentele cele mai curate. Elfi o părăsi ftumai decât*, er ea se alătura pe lângă un* comerciant* grec*. Rana acesta rămase adânc* săpată în inima lui Lenau şi niciodată nu se vindeca deplin*, aşa încât* amintirea nenorocitelor* relaţii ee le-a avut* cu Berta îl* neliniştiră în întrâga sa viaţă şi probabil* că tot* acesta a fost* causa că el* niciodată nu putu gusta fericirea conjugală. In aceste 4*1© A© grea cercare pentru el* n’avea altă mângăere deoât* în mamă-sa, care de asemenea locuia în Viena făcând* ori şi ce numai să potă uşura fiiului-său. Cu finea anului 1825 Lenau că4u greu bolnav*, din care causă părăsi studiile medicale, pe cari niciodată nu le-a iubit*. In 1826 pentru întâiaşl dată făcd o escursiune cu cuumatultt s«u Seini» prin Alpii austriacl. Chipurile măreţe ale naturii au lăsat* urme adânci în sufletul* său, ceea ce se vede din poesiile sale. Pe timpul* acesta în pulpitul* mesei lui de scris* multe poesii ascep-tau să vedă lumina 4*le*j dintre cari însă nu împărtăşi decât* numai unele amicilor* săi mai intimi, în public* însă nu eşi nici una. Cea dintâiu poesiă a lui „ Iugendtrăumew apăru în almanachul* lui Seidl numit* „Aurora“ fcu subscrierea: N. Niembsch. Numele de Lenau şl-l’a însuşit* numai îu 1830 în cjiarul* „Wienex; Modenzeitung“ şi când, voind* să încungiure censura, dede prietinului său br. Antoniu Auesperg în semn* de iubire lucrările: Glauben, Wissen şi Hm-deln, pe care acesta le şi publica în 4**” rulti de sub direcţia lui Seidler „Dasnen-zeitunga. La 24 Octomvre 1829 mamă-sa muri după lungi suferinţe. Noi seim* deja ijibirea sfântă ce era între mamă şi fiu. Seim* cum mama lui totă viâţa sa, pănă în ora morţii, o jertfi Aiului său, de unde ne putem* esplica marea supărare, tristeţea fără capăt* ce i-o causâ mortea ei, care a meritat* într’ adevăr* amintirea ce i-o face poetul* nu numai în po-eşjile sale lirice, precum : Zukunft, Der offene Sdhrauk, Der Seelenkranke, ci şi în trăsurile mal principale din Fanst [Der Abschied, Der Traum]. După mortea mamei sale, Lenau şedea c’un* tînăr* polon*, nobilul* Ni* colau Antonievicz-Boloz, a cărui pri©te-niă i-a deşteptat* în suflet* compătimi- iea sa faţă de naţiunea polonă, ceea ce 6 şi mănifestâ în cântecile sale numite: Polenlîeder. Amintirea acestei prietinii este opera sa întitulată „Abschid von Galisrienpe care Lenau o traduse din originalul* lui Antonievicz, unica traducere ce o avem* dela el*. Ei şe4ură împreună aprope un* an* folosind* tim-î>ul* spre studiu. In curând* îi succese a face două 'fesamene, âr când era să se pregătâscă pentru al* treilea, se născu în el* o fră aşa de mare pentru studiul* medi-0iaei, încât* îşi arunca cărţile la o parte |i sdrobit* corporalminte alergă sub ce-ţiulfi liber* ca să se recreeze. ţ)iua ri-gorosului al* treilea era fixată pe 20 luliu, der Lenau nu se presentâ de loc*, rămânând* astfel* fibră esamen* pentru ţotdeuna. .? In Septemvre 1830 merse ârăşl în ^Viena să facă esamenul*, der în 26 Septemvre, murind* bunică-sa, eretji frumosa avere de 10.000 florini. Fiindu-i aitfeM subsistenţa asigurată pe câtva timp*, se ocupa numai cu cugetul* edării poesiilorfi şi spre scopul* acesta află de bine a merge la Stuttgart, unde să între în trac-tărl cu renumita editură Cotta. [Ya urma]. 1888 unge cu petroleu; făcând* acâsta, furnicele de fel* nu vor* mai năpăstui florile. Romanulfi unei maimuţe. In aquariul* din Berlin* se găseşce o maimuţă de o specie numită: de Gibraltarti, a cărei vieţâ represintă un* episod* de roman* criminal* şi conţine o ironiă asupra aplicării ad-literam a legilor* engleze. Acest* fel* de maimuţă este mare ca un* copil* 6—8 ani, e destul* de robustă şi în Europa trăeşce numai prin peşterile Gibral-tarului într’un* număr* neînsemnat*. Â-fară de alte calităţi, aceste maimuţe sunt de o vigilenţă extraordinară. îndată ce se apropie ceva suspect*, maimuţele-sentinele, apoi tot* corul*, încep* a striga şi a ţipa îngrozitor*. Guvernul* englez* a decis* să se folosâscă de acâstă vigilenţă a maimuţelor*, ca prin ea să se împedece eventual* o surprindere a cetăţii Gibraltar* de cătră duşmani. Astfel* pe la 1850 s’a făcut* o lege, prin care se oprea uciderea maimuţelor* din Gibraltar*. Urmarea a fost* o creşcefe extraordinară a îndrăznelii acestor* ani- male ; exemplarul* mascul*, despre care este vorbă aici, iirtţfc'gtmă cn femeea sa, erau subiectele cele mai insolente, căci amândoi se furişau pănă la casele ome-nilorft spre a jefui. Intr’o 4i cei doi soţl-hoţl veniră la o casă isolată pe un* deal*, făcură per-chisiţiă în lipsa omenilor* şi găsiră un copil* mic* în leagăn*. Dintr’un motiv seu altul* maimuţele maltratară copilul* aşa de rău, încât* muri. Părinţii copilului întorcându-se acasă, prinseră pe asasini şi necutezând* a călca legea şi a’i ucide, îi predară guvernatorului. Nici acesta nu voi să porte singur* răspunderea, ci'convocă un* tribunal* militar*, care condamna pe maimuţe la morte. Der autorităţile engleze se încurcară când fu vorba despre modul* esecutării sentinţei. In fine recurseră la otravă. Fîă-cărei maimuţe i-se dete o smochină, în care era ascunsă o mare doză de strihnină. Femela mâncâ smochina şi după câteva minute muri în dureri cumplite. Insă maimuţoiul* esaminâ smochina sa, găsi otrava, o mirosi, şi neplăcându-i. se vede, o înlătură şi mâncâ smochina fără otravă şi deci nu muri. Acum ce era de făcut* ? In legea engleză este un* paragraf* special*, în care se c^ice, că sentinţa nu se pote esecuta decât* odată asupra unui delicvent*, Prin urmare nu rămase altceva de făcut*, decât* a da drumu animalului; un* oficer* din gamizonă îl* luâ la sine, mai târ4iu îl* dărui unei dame engleze, care trăia în Malta. Aci se 41©© că maimuţa s’a cam cultivat*, căci mânca chiar cu servitorii la masă şi se purta destul* de- bine. Der într’o în lipsa stăpânei şi a servitorilor*, animalul* devasta şi prăpădi tot* prin casă, vase, mobil?, covtire şi de aceea fă dăruit* altora. In fine ajunse la o familiă din Hamburg, care îl* dărui aquariului dix Berlin*, unde trăeşce acum în aceeaşi sqcţiă a maimuţelor*, în care se găsesce şi un pavian*, căruia i s’a scos* din cap* cerebelul* în scopuri de vivisecţiă şi care cu tote astea sburdă şi astă4l vesel* în colivia sa. Cursultt pieţei Braşovtt din 17 Aprilie st. v. 1888 Bapcnote românescl Cump. &58 Vând. 8.60 Arginta românesed . „ 8.52 D 8.54 Napoleon-d’orI ... „ io.ee M 10.06 Lipe turcescl ... „ 11.32 Î1 11.27 Imperiali ..... „ 10.32 n 10.87 GalbinI „ 5.90 rt 5.92 Scţis. fonc. „Albinau6w/0 n 101.- rt — rin n ®°/o n 98.— n 98.50 Ruble rusescl . . . „ 108.50 104.50 DiscontulU .... 61/,—8% pe anii. Cursul* la bursa de Viena din 30 Aprilie st. n 1888. Renta de aurtt 4% ....... Renta de hârtia B°/0........ Imprunratuhî c&ilorU ferate ungare . Amortisarea datoriei c&ilord ferate de < { jdagfjH emisiune) . . Amortisarea datoriei căilorh ferate de 98.- 86.55 105.— 96.20 osta ungare (2-a emisiune) . . 126.— Amortisarea datoriei c&ilor* terate de ost* uxigare (3-a emisiune) . . 114.50 Galbeni împărătesei ............... 5.49 Editor* şi Redactor* responsabil*: Or. Aurel Mureşianu................. Nr. 89 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 Mora cu vaporu de vâlţuitu (becheluitu) a lui Martin Fromm în Braşovîi. Acestă moră e înzestrată cu cele mai nouă maşini auxiliare technice. Sunt în plăcuta posiţiune d’a fabrica unu producţii alesu (vâlţuitu) şi recomandă onor. publică productele mele alese (vălţuite). Afară de aceea ţină ună deposită continuu de fructe păstăiose. Rugându-me de o numerosă clientelă, îmi voiu da totdâuna silinţa a mulţămi pe onor. mei muşterii atâtă în privinţa calităţii mărfuriloră cât şi a preţului. Cu distinsă stimă ; 47,5—4 MAETIN FEOMM. ... •, • ’ ţ* • Mora cu vaporu de vâlţuitu (techeluitu) a lui Martin Fromm în Braşovu. Rugămtl pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei sS binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului postalu şi numerii de pe făşia sub care au primitu diarulit nostru până acuma. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei". „Transilvania” bancă generală de asigurare mutuală în Sibiiii. Comptulă încheiată ală secţiune! l-a pro 1887. Venituri: fl. cr Eşirî: fl. cr Fondul de premii din a. 1886 11008 26 Premii pentru reasigurare. . . 22667 36 | Premii după detr. stornilor . 81460 80 Salare, spese, timbre, tipărituri, Taxe după detragerea stor- spese de călătorie, dare etc. . 17180 84 niloră 6780 40 Taxe de timbre şi contribuţie . 1548 27 Reservă pentru daune ex Amortisare de mobili 136 fl. 17 c. 1886 1092 58 Amortisare din spesele Venituri diverse . . . . 378 de întemeiare . . 822 fi. 83 c. Contulă profitului pro 1885 Amortisare din preten- şi 1886 1422 27 siunl dubiose . . 102 fi. 62 c. 1061 62 Contul fondului de garanţiă 1941 51 Interese după obligaţiunile fon- dului de întemeiare . . . . 3335 60 v Reservă de premii 12221 30 \ Daune plătite, detrăgendă part. \ reasigurată 39987 98 \ Provisiunl 5087 34 \ SubvenţiunI la societăţi de pomp. 228 09 \ Reservă pentru daune pendente 765 52 104083 82 104083 82 Comptulă încheiată alu secţiunei ll-a pro 1887. Venituri: Fondul de premii din a. 1886 Transportul^ premieloră din anulă 1886 Premii după detr. stornilor. Taxe după detr. stornilor . Casurî de morte insinuate ex 1886. . Taxe de administrare dela tontine, arvuneprecludate ete. . . Interese şi venite dela casa proprie eto fl. 195832 7204 88064 2823 4976 1020 mm cr 26 64 17 01 04 61 D< 30 Eşirî: Sume'asigurate plătite fl. 44952.14 Reservă pentru caşuri de morte insinuate „ 2460.10 PlătirI pentru tontine contra-asigurate . „ 90.— Sume pentru zestre asigur, plătite Sume plătite pentru asigurări de vieţă la ajungerea etăţii fixate Premii de reasigurare . . . Provis. de acuisiţiune fl. 481.14 Amort. din prov. capit. „ 3798.14 Provisiunl de incassare. . . Salare, spese, timbre, tipărituri, dare, spese de călătorie, porţi, inserate etc................ Timbre şi contribuţie , . . Reparatura casei.............. Poliţe rescumpărate .... Premii rebonificate .... Amortisare de mobili fl. 136.17 Amortisare din spesele de întemeiare . . „ 822.83 Amort. de pretensiunl dubiose................ 205.24 Perdere la cursulă efecteloră Onorare medicale................ Inter, după oblig. fond. de întem. Fondul de premiii pro 1888. . . . . fl. 207864.39 Transportă de premii pro 1888 . 7284.30 Profită pro 1887 ............ A, 47502 5000 200 1952 4279 2659 18680 1729 202 3479 627 1164 345 1272 3335 215148 660 308141 cr 24 Bilanţu în 31 Decemvrie 1887. 99.50 „14925.- 101.-,, 9090. 118.50 „ 7584.- 102.75 „ 7398.- 99 10 84 29 89 30 Activa: Obligaţiuni needate........................ fi, 20200 priorităţi ale I. drum de fer transilv . . âfi. 97.50fi. 19695.— 15000 5 y2% scrisuri fonc. ale inst. de cred. fonc. ungară . . . â „ 9000 5°/0 scrisuri fonc. ale inst. de cred. fonc. ungară . . . â „ 6400 losurl pentru reg. Dunării â „ 7200 oblig, rurale transilvane . â „ 2000 5l/o°/p înscrise dela institutu fonc. din Si-biiu I emis. â „ 1000 6°/0 înscrise dela institutu fonc. din Si-biiu II emis. â „ 7400 6°/0 inscrise dela institutu fonc. din Si-biiu III emis.â,, 7000 5y2% înscrise dela institutu fonc. din Si- biiu IV emis. â,, 101.50,, 7105 2600 acţii ale I drum de fer. trans. â 8000 scrisuri fonc. ale „Albinei“ â „ 101.50,, 8120.— 1300 rentă austr. â 105.- 2100.- 104.- „ 1040.- 103.60,, 7659.- 164.50,, 2138.50 76.05 „ 988.65 1000 3% scris, cu los. ale instit. fonc.austriacâ,, 200 rentă aust. în argintă . . . â „ 300 losurl de stată 1860% . . .â 500 losurl de stată • 1860 ’/, . . . â Acţii diverse . . . Portofoliu de cambii 100.- 1000.- 79.-,, 158.- „ 135.75,, 131.75 407.25 658.75 620.- Imprumuturl pe efecte............. împrumuturi pe poliţe............. împrumuturi pe poliţe de tontine . Pretensiunl la agentur............ AnticipaţiunI la inspectori şi diverşi Debitori divefşl.................. Mobilii, table firmale şi tăbliţe. . Spese de întemeiare............... Provisiunl capitalisate , . . . . Realitatea în strada Cisnădiei Nr. 5. Cassa ............................ fl. 109800 cr 90687 2902 87 10252 83 6970649 7427 54482 5281 28869 1099827 9900 72 5750510 43000 297003 684783 Pasiva: Fondulă de întemeiare . fl. 300000.— substrăgenduse amortisarea fl. 9200.— Fondulă de premii secţia I............. Fondulă de premii sec-| ţia H. fl. 207864.39! Fondulă de reservăl p. tontine fl. 55961.84 Transp. prem. secţ Ol .... î\. 7284.30 Reservă pentru casurî de morte insinuate Reservă pentru daune de incendiu insinuate Interese neridicate . Fondulă de garanţă secţ. I........... Fondulă de garanţă secţ. II.......... Escedentă în secţ. II pro 1886 . . . 16 58 08 15 27 fl. 290800 1222130 271110 2460 765 2096 199134 2677 660 cr 53 10 52 67 J584783 27 51,1—1 Wilhelm Bruckner m. p. Dr. A. Brote m. p. Conturile de susă şi bilanţulQ s’au aflată în consonanţă cu registrele respective. Sibiiu, în 5 Aprilie 1888. Comitetulfi de revisiune: C. de Hannenheim m. p., George Mike m. p., Dr. loanu Nemeş m. p., directorii la direcţiunea fin. advocaţii. Tipografia A. MURBŞIANU Braşovu.