Fracţiunea, Atoistratinnec . Tipografia: ’
SRASOVU, piaţa mare fir 22.
Scrisori nel'ranoate nu se pri-înesctl, Manuscripte nu se retrimită !
Biroiiile de anuncinrl :
Braşovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserat e mai primescii în Viena: Undolf Jlosse, Hausemtein «t Vogler i.Otto Maas), Hetnr/ch Serialele, Alois Herndl, M.Itukes, A.Oppelik, ■/. Dan-neberg ; în Budapesta: A. V, Oold-herţjcr. Anton Mezei, Eckstein Bernat; înFrankfurt: O.L.Dtmbe.; înHam-burg : A. Steiner.
Preţulu inserţiunilorii: oseriă a’armondfl pe o colonă 6 cr. şi 30 cr. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoielă. Reclame pe pagina III-a o seria 10 cr. v. a. seu 30 bani.
ANULtJ LI.
„Gazeta" iese în fle-care <ţi.
Abonamente pentru Anstro-Ungaria
Pe unii anii 12 fl., pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
'Pentru România şi străinătate:
Pe urni anii 40 franci, pe şese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Ss prenumără la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentnlfi pentru Braşovu:
la administraţiune, piaţamare Nr. 22, etagiulii I.: pe unii anu 10 fl., pe şdse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. ’50 cr. Cu du sul ii în casă: Pe unu ană 12 fl., pe săse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplarft 5 cr. v. a. seu 15 bani.
Atâtu abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 88.
Braşovii, Mercuri, 20 Aprilie (2 Maiu)
1888.
Sraşovâ, 19 Aprilie st. v. 1888.
In septemâna trecută s‘a des-bătutu şi s‘a primită de catră parlamentele din Pesta şi din Yiena proiectulu de lege privitoru la es-traordinara prelungire a serviciului militarii, ce trebue să-lu înde-plinescă reserviştii şi cei ce tăcu parte din reserva de întregire.
Ministrulu de resboiu este, precum scimu, autorisatu prin acesta lege ca la casă de trebuinţă ce-rendu aprobarea plealabilă a mo-narchului să înmulţescă contigen-tulu trupeloru prin obligarea re-serviştilom de a servi activă peste timpulu de trei am prevăzută în lege.
Cei din oposiţiune au accentuată cu toţii temerea, că prin a-cesta măsură se creeză în modă durabilă unu obligămentă pentru reserviştî de a servi patru în locă de trei ani. Acesta temere nici n’a fostă delăturată prin declara-ţiunile miniştriloră dela resortulă de răsboiu, cari s’au mărginită mai multă a constata necesitatea mesurei impusă de situaţiunea ameninţătore din afară.
Ministrulă honve4iloră br. Fe-jervary a datu orecari desluşiri despre scopulu nouei legi. Acesta, 4ise elă, are menirea a forma încă în timpu de pace o pregătire pentru mobilisare, deorece mobilisarea nu se pote efectui în timpu de şese ori şepte <\ile; este vorba adecă de-a se oferi posibilitatea, ca încă în timpu de pace se potă li întărite, decă voru cere împrejurările, corpurile de armată ce suntă aşe4ate în apropiarea presumtivului teatru de răsboiu.
Der afară de împuternicirea ce-o *dă administraţiei de resboiu de a mari contingentulu de pace alu trupeloru la graniţele cele mai espuse, legea din vorbă mai are după br. Fejervarv încă şi alte scopuri. Se pote, 4ise elu, că va li lipsa a se forma nouă corpuri de armată, cari nu se potu orga-nisa cu recruţi, ci numai cu soldaţi instruiţi, er câtu pentru ca-valeriă, adause Fejervary, timpulu de trei ani de serviţiu este prea scurtu, aşa că decă ar isbucni unu răsboiu în primăverâ, a treia parte dintre călăreţi ar consta numai din recruţi neinstruiţi.
Oposiţiunea maghiară estremă din dietă a susţinută, că prin votarea legii propuse dreptulu parlamentului de a stabili elu însuşi anii de serviţiu în armată ar trece asupra guvernului şi că prin acesta s’ar renunţa la ună drepţii cardinalii constituţionalii.
Pentru acesta însă i s‘a a-runcatu din nou în faţă -stângei estreme din partea ministrului preşedinte Tisza, că se arată duşmă-nosă faţă cu armata comună. E vorba, <4ise d-lu Tisza, de aceea ca la casă de lipsă se se potă lua măsuri de precauţiune pentru apărarea ţării fără multă sgomotă, fără mobilisare, ear în ce privesce sarcinele concede că aceste sunt şi voră fi încă forte grele, der nu guvernulă porta vina, ci „situaţiunea generală. “
Curiosa a fostă atitudinea stângei moderate maghiare în acesta cestiune. Contele Apponyi s‘a încercată earăşî să împace lupulu, capra şi var4a.
Totdeuna, 4ise Apponyi, cei din stânga moderată an lostă gata a aduce jertfe pentru apărarea mo-narchiei, der trebue să avemu în vedere şi situaţiunea economică a poporaţiunei precum şi unele momente constituţionale de mare importanţă. Apponyi declară că măsurile luate de proiectă sunt numai măsuri de jumătate şi în urmă ac-centuâ, că prin aceea că se face dependentă prelungirea serviciului la patru anî dela discreţiunea administraţiei de răsboiu, se^Jţju-decă drepturiloră parlam^Sp ai. Stânga moderată însă totuşrpri-mesce legea propusă, însă numai ca o măsură provisorică impusă de situaţiunea politică.
în faţa acestei curiose declara-ţiunî,care se clatină între două luntri a observată ministrulă Fejervary nemerită, că Apponyi 4ice că-i rău proiectulă şi totuşi îlu primesce ca provisoriu, pe când ar trebui să-lu respingă decă odată nu e învoită cu elă.
Caracteristică este, că şi oposiţiunea germană din camera austriacă, cu tâte că s‘a declarată nemulţămită cu proiectulu de lege din cestiune, ba primită motivândă acestă pasă cu situaţiunea schimbată politică, schimbată mai alesă prin publicarea alianţei austro-germane.
Acesta alianţă este a4î osia împrejurulă căreia se învertescă tăte dincolo ca şi dincoce de Laita.
Ferberes in Peninsula balcanică,
Cele ce se petrecă în Peninsula balcanică, mai alosă în Bulgaria, Turcia şi Macedonia, apoi în insula Creta, dovedescă că o ferbere cumplită domnesce acolo, care pote provoca mari sdrunci-nărî. Mişcarea ţăraniloră în România e adusă de pressa streina în legătură cu agitaţiunile din Peninsula balcanică şi de aceea „Românulu“ cere guvernului se ia masuri, pentru ca România se fia pregătită pentru ori-ce eventualitate, căci etă cum resumă ună 4iară francesă situaţiunea actuală a Orientului europeană:
Omenii cari suntîi însărcinaţi cu sortea mareloră state europene nu dorm pentru momentă pe mole. In locă d’o grijă, ei au 4ece- Fără a vorbi a<jl de evenimentele aşteptate şi inevitabile cari voră pricinui schimbări notabile în re-laţiunile Europei centrale, mai suntă şi continuele trămiterl de trupe la frontierele austro-ruse, cari trămiterl voră sfârşi prin a produce o complicaţiune. Grija cea mare este ceea ce acum se petrece în Orientă şi ’n micele state ale Balca-niloră.
Europa scie, ba chiar a suferită pentru a sci, că insurecţiunile, răscola, revoluţiunile şi schimbările 'periodice în acele ţinuturi nu prevestescă niciodată alta decâtă reu. Şi’n momentulă de faţă, ceea ce este acolo în Orientă nu-i lucru
curată. Ore furtuna va începe îndată? N’amă pute-o spune; adeverulă înse e că lucrurile nu mergă bine în partea aceea.
Aceeaşi agitaţiune, care a domnită în Creta, începe acum în Macedonia. Comitetele oculte prepară şi acolo o mişcare revoluţionară. Nu Bulgarii, pa-re-se, suntă de astădată promotorii a-cestei mişcări, ci Grecii.
De câtă-va vreme, perchisiţiunl şi arestări s’au făcută în diferitele oraşe şi sate ale Macedoniei, şi tote personele arestate suntă Greci, anume profesori, negustori, ba chiar şi popi.;
Acum câte-va săptămâni, vicarulă metropolitului grecă dela Castoria a fost arestată şi închisă într’o cameră a palatului guvernatorului, — ceea ce este în contra privilegieloră bisericei grecesc!, căci guvernulă turcă nu pote aresta directă pe eclesiasticl. Patriarchulă din Constantinopolă îi închide numai decă e casă de urmărire în jcontră-le.
Sultanulă, care e ţinută în curentă cu ceea ce se numesce conspiraţiu-nea grecescă în Macedonia, a ordonată fără anchetă a fi ^destituită prin telegramă metropolitulă dela Serres (Macedonia).
In Rumelia orientală şi în Bulgaria, lucrulă erăşl nu e curată. De geaba guvernul ă din Sofia afirmă contrară: sunt emis ari streini cari agită popor ulă în contra principelui Ferdinand. Scrieri sediţiose au fost răspândite prin casărml, proclamaţiunl revoluţionare an fostă afişate în deosebite oraşe ale celoră două provincii; în-tr’ensele se îndemnă poporală a goni „pe principele streină, nemţă, catolică, care a venită în Bulgaria pentru ruina şi destracţiunea ţârei.u
Esistă agitaţiune şi în România; ba chiar este mişcare insurecţională. Care e causa, care’i ţinta acestei mişcări? ce ceră cei resculaţî? Nimeni nu scie, nici chiar Românii. DepeşI diplomatice, sosite din BucurescI, spună că ună misteră neînţelesă învălue mişcarea. Ea a is-bucnită deodată, der a trebuită să fiă preparată de multă vreme; este şi rămâne de nepricepută. Ea nu se pote esplica decâtă prin ipotesa, că a fostă provocată din afară.
Şi de ore-ce, pentru tota mişcările din Orientă, ajungemă totă la acestă conclusiune, suntemă reduşi a ne întreba ce însemneză următorulă faptă, neînsemnată, care a fostă raportată de representanţii mai multoră puteri mari guvemeloră respective ? Ecă faptulă:
După spusele acestoră ra-porte, poliţia din Constantinopolă ar observa de câte-va cfi 1 e cu mare atenţiune * mişcările peleriniloră (ună felă de hagii şi călugări) ruşi, cari, la acestă epocă a anului, sosescă în numără mare pe ţărmurile Bosforului, ducendu-se la Ierusalimă. Aceşti pelerini nu mergă, dice-se, la Locurile-Sfinte, ci, din contră, după ce au conă-cită la metochurile rasescl din Constan-tinopole, îşi schimbă hainele loră de călugări seu de ţărani şi se îmbracă cu alte haine. Pe urmă, cu drumulă de feră spre Adrianopole, se ducă în Ru-melia orientală şi la muntele Rodope.
Guvernulă turcă se teme, ca nu cumva aceşti pelerini forte curioşi să nu’i pricinuescă mari neajunsuri. Deş-
teptată de ceea ce scie, îngrijată de ceea ce nu s.cie, elă s’a hotărîtă să ia măsurile necesare.
Mişcarea ţeraniloru în România şi agenţii unguri denunţători.
„Independance Belgeu scrie despre mişcarea ţSraniloru in România următdrele nostimade:
Veştile ce ne sosescă asupra miş» cărei insurecţionale a ţăraniloră din România suntă de îngrijată.
Unulă din corespondenţii noştri din Viena ne scrie relativă la acesta, că mişcarea începe să turbure populaţiunile române din Austro-Ungaria. După soiri primite din Braşovă în Transilvavia, şi din Cernăuţi în Bucovina, emisari români ar fi apărută în aceste două provincii austro-ungare ca să escite pe Români la revoltă. Se adauge, că prefec-tulă austriacă dela Cernăuţi, baronulă Pino, fostă ministru de comerţă, ară fi cerută numai decâtă ajutore ca să fiă gata pentru ori-ce întâmplare. Er guvernulă ungurescă a trămisă trupe în mai multe puncte ale graniţei Transilvaniei.
După telegrame private primite la Viena, numărulă ţăraniloră români răsculaţi s’ar ridica la 80,000, şi trupele ar fi în neputinţă să reprime mişcarea. Măsurile luate îii Austro-Ungaria n’ar fi deci fără de nici ună folosă.
Las’că foia belgiană le scrie acestea când mişcarea e detotpoto-lită, der mai are şi nenorocirea de a fi păcălită de cine scie ce agentu denunţătorii ungurescu, care traesce din meseria de a înegri şi de a calnmnia pe Nemaghiarî. De ce nu spune guvernulu ungurescu care se folosesce de asemenea a-genţî denunţători ca se’şî motiveze persecuţiunile şi împilările ce le suferii din parte’i naţionalităţile nemaghiare, de ce, 4icemh nu spune cari suntu acei emisari, câţi suntii, unde s‘au prinsu ? Prin astfelu de nedemne manopere speră guvernulu ungurescu să‘şi mai spele uriciunea fapteloru sale ?
Sistemulu de guvernare ungurescu e mulţii pre deochiatii, de-câtii să mai potă amăgi lumea, care e deplinii luminată asupra stărilorii dela noi.
SCIEILE PILEI.
Din Caransebeşă se telegrafiază o soire îngrijitore despre starea sănătăţii d-lui generală Traiană Doda. In-torcendu-se acasă din cancelaria comunităţii de avere a grăniţeriloră, avă fără de veste ună atacă de apoplexiă; se dice că starea lui inspiră îngrijiri.
Dorimă din inimă bravului generală şi Română câtă mai grabnică însănăto-şare şi Dumnedeu să-lă ţină în vieţă spre
bucuria nostră a tuturora.
*
* *
Cu ocasiunea înaintăriloră de Maiu, au fostă înaintaţi la gradulă de căpitani cl. I. căpitanulă .el. II. Paulă Smeu, supracompletă în reg. 51 de inf.; la statulă majoră generală, la gradulă de căpitan ă cl. II: locotenenţii Ioană Bogdană şi Simeonă B1 aşiu în reg. 64 de inf.; la gradulă de loco-tenent-comptabilă: sublocotenen-tulă-comptabilă Michailă Pu'şcaşă la
Nr. 88
GAZETA TRANSILVANIEI.
divisionulă de bateriă grea Nr. 24; practic antă în ramura funcţionariloră militari la aprovisionare: sublocotenentul!! în reservă Petru Fa rea şti lui Simionă alţi Safti din reg. 63 de inf. la magazi-nulă militarii de aprovisionare în Alba-Iulia.
*
* *
Suntii transferaţi: capelanulîi militaru cl. I Dumitru Popă din cerculă militaru alu Sibiiului în cer culă militară Seraievo ; capelanulă militară cl. II Gust avă B a 1 o ş i u din cerculă militară
Seraievo în cerculă militară ală Sibiiului.
*
* *
Getimă în „Kolozsvaru dela 27 Aprilie: „Preotulă română gr. or. Ioană Munteanu din Baraczbâza a dată jalbă la Consistorială episcopescă gr. or. din Aradă, plângendu-se grozavă contra colegului său Iosifă Radnianciu (pote Rădniceanu ?) din St. Andreiu-timi-şîană, din causă că acesta cuteză a-i trămite lui, ca directoră şcolară, scrisorile adresate unguresce. După părerea lui Munteanu, acesta n’are dreptă s’o facă un preotă nici atunci, când pe scrisore stă scrisă „ca afacere şcolară scutită de portow, ba chiar şi cuvintele acestea ar fi datoră să le scrie românesce. Consis-toriulă episcopescă din Aradă a dată în urma acesta strictă ordinaţiune oficiului protopopescă din Timişora, ca să ordone cercetare disciplinară contra preotului maghiaronă din St.-Andreiu-timişiană, poruncindu-i totodată protopopului, ca pe preotulă păcătosă să-lă provoce a se îndrepta şi despre resultatfi să-i raporteze repede “. Scirea acesta o reproduce şi „Ellenzeku sub titlulă „Preotă daco-românău.
Decă totă faptulă e adevărată şi decâ aşa a făcută consistoriulă din Aradă, atunci îlă felicitămă şi’i (jicemă: înainte
pe calea acesta şi Dumne4eu să-i ajute!
*
* *
Ministrulă ungurescă de comerţă va trămite în curendă pe consiliarulă ministerială St. Liptay, ca să studieze raporturile comerciale de prin părţile sudice ale Ardealului.
*
* *
Precum se scrie din S e b e ş ă clarului „Sieb. Deutsch. Tgblttu, proprietarii români au ţinută o adunare, în care au subscrisă o declaraţiune ce cuprinde urgenta dorinţă, d’anuseface comasarea şi d’a se şterge acestă ces-tiune odată pentru totdeuna. Se vor-besce că şi Sasî în mare numără au subscrisă acestă actă şi că adunarea a hotărîtă a trimite o deputaţiune la Maiestatea Sa, cu rugare d’a face să se ţină semă de dorinţa uuei mari părţi a proprietarilor^.
*
* *
Ministrulă ungurescă de comunica-ţiune a dată viceşpanului Thalmann înoă
pe ună ană concesiune d’a face lucrările pregătitore pentru căile ferate locale dela Yinţulă de josă pe la Sibiiu la Făgăraşă, precum şi dela
Sibiiu la Răşinari şi la Cisnădiă. *
* *
Tergulădeţeră se va ţine în Lugoşă, comit. Caraşă-Severină, în 11, 12 şi 13 Maiu n., adecă Vineri, Sâmbătă şi Duminecă după Pascile nostre.
*
* *
Dr. "Wilhelm Milassin intenta procesă de pressă contra lui Ştefan Ba-logh din Sepsi-SângeorgI pentru ună articulă ofensătoră, apărută într’o foiă ungurescă. Tribunalulă decise însă suspendarea afacerei. Dr. Milassin ceru anularea acestei decisiuni şi Curia avisâ tribunalulă să’şl formuleze în scrisă hotă-rîrea sa şi în intervală de 8 dile să o presinte Curiei.
*
* *
In Sebeşă bântue pojarulă, er în Petrifalău bântue vărsatulă mare (bubatulă), de care au şi murită două persone.
*
* *
Episcopulă de Gibraltarăa fostă în cjilele trecute în BucurescI, ca să inspecteze lucrările misionariloră englezi însărcinaţi cu convertirea tine-riloră evrei din capitala României. Episcopulă a plecată se visiteze şi celelalte oraşe din Orientă pe unde suntă asemenea misionari, spune „Democraţiau.
„Generalul! lalall pe banca acasaţiM,"
Sub titlulu acesta scrie ,,Ellen-zek“ dela 28 Aprilie următor ele:
Traiană Doda, acestă bătrână şi neastâmpărată cală de bătaia, a încălecată acum pe ună astfelă de cală. care de bună semă îlă va trânti. S’a făcută agitatoră şi acum agită contra maghia-rimei pe calea pressei.
Procuratura reg. a acusată pe bă-trânulă ingrată pentru agitare. Acusa între altele cuprinde următorele: Declaraţia în întregă cuprinsulă său, pe lângă aceea, că e scrisă peste totă în spirită nepatrioticu, ţîntesce hotărîtă la aţîţarea urei contra naţiunei maghiare, mai vâr-tosă în pasagiulă unde 4ice, că poporală română prin forţă şi uneltiri a fostă scosă din tote posiţiele luptei constituţiunale, că „ne pregătimă la o luptă mare şi os-teniciosă, şi astă4l nu mai e vorba despre ună lo că şi votisare, ci e pusă în jocă onorea naţională a poporului română. u
Fără îndoelă, că acestea cuprindă o astfeliu de acusaţiune contra naţiunei maghiare , care e de natură a deştepta în poporală română ură contra ei.
pilele .acestea se va ţine la Aradă pertractarea contra eroului generală, şi atunci de bună-semă îi voră arăta d-lui
_FOILETONULU „GAZ. TRAN,S.“
(2)
Din vieţa şi scrierile lui
IbTicola/u- Lenau.
După- isvore străine. •
1.
Nicolau ^poetulă) era acum de 9 ani, n privinţa spirituală forte desvoltată. Cu deosebire era înclinată spre musică. Elă nutria marc simpatiă faţă de magistrală său Godenberg, din Friaulă, ce cânta minunată cu ghitară. Dela acesta învăţa Lenau a cânta cu violina, ghitara şi fluerulă, şi cânta de te fermeca. Cu Godenberg dimpreună umbla elă de multe ori să prindă păsări, ceea ce mai în urmă i-se prefăcu în adevărată patimă, devenindă ună celebru păsăraru. Elă manifesta sentimente religiăse es-traordinare, er rugăciunile lui de dimi-neţa şi sera .şi-le făcea cu atâta pietate, încâtă pătrundea adâncă nu numai pe fraţii săi şi pe servitori, ci chiar şi pă-rinţiloru săi le storcea laerămî.
Lenau îşi începu studiile în 1812 la gimnasiulu pianistă din Pesta, unde pănă
la 1815 fini cele trei clase inferiore. Der tatălă său maşteră neavândă clientelă în Pesta, er averea mamei sale scă4endă din ce în ce, după multe chibzuinţe se mutară în Tocaiu unde locuitorii simţiau lipsa unui medică. Regiunea şi frumseţa locuriloră esarcitară o influinţă binefă-cătore asupra lui Lenau.
Intr’aceea moşulă seu făcu erăşî mami-si propunerea, ca se i-lă dea lui pe Nicolau, der iubitorea mamă nici acum nu se’nvoi, ci pentru-ca să nu’şl întrerupă elă studiile, pănă când bărbatulă său petrecea în Tocaiu, ea se duse cu băetulă în Pesta.
Tâixjiu. în tomna an. 1817, Lenau dimpreună cu mamă-sa şi cu cei cinci fraţi ai sei se retrase în locuinţa loră cea veche, care odinioră probabilă că servea de capelă, după cum mărturisesce o efigiă sfântă aşeejată deasupra porţii. 0 mare deosebire vedea Lenau între regiunea dela Tocaiu şi cea de aici, precum şi între starea loră materială de acolo şi cea din Buaa. Deşi o soră a sa era deja mărişdră, încâtă putea fi de ajutoră mame-si, totuşi acesta abia cu
Doda, că: pănă aici şi mai departe nu.
înainte numai pe calea apucată, d-loru agitatori unguri!
Sub titlulu de „Carol Eotvos şi Traiană Doda,“ guvernamentalulu ,,Aradi Kozlony “ publică următorele :
Nenorocita politică de naţionalităţi a lui Ludovic Mocsâry începe a se furişa şi în sinulă oposiţiei kossuthiste din dieta maghiară. Acelă rolă odiosă şi compătimitorii, pe care ’l-a jucată nu de multă Mocsâry — cu încuragiarea oposiţiei — faţă de naţionalităţi, începe a seduce pe unulă dintre conducătorii o-posiţiei extreme. Precum cetimă cu mare surprindere în 4iarele din Budapesta, Carol Eotvos, unulă dintre conducătorii cei mai activi ai oposiţiei extreme, a primită apărarea daco-românului generală Traiană Doda.
Pertractarea finală va fi în 14 Iunie aici în Aradă şi atunci va judeca curtea cu juraţi asupra generalului agitatoră. Noi Aradanii suntemă puşi prin urmare în posiţiă de a asista la o scenă splendidă.
De o parte va sta generalulă Traiană Doda, de altă parte Carol Eotvos, acestă patriotă şi leader pururea sdro-bitoră, care va apăra „onorea naţiunii româneu deodată cu libertatea lui Tra-?'bN'ă Doda, probabilă în contra „absolu-1 \<ui maghiarău .. . Scenă admirabilă.
In totă afacerea mai originală e, că „Egyetertes“ nu vede în ea ni-mică de reprobată şi ună altă 4iar^ se inărginesce a observa, că Carol Eotvos de astădată se pregătesce a face enuncia-ţiunl importante asupra cestiunii naţio-nalităţilorău.
Intemplărî diferite.
Jude şi juraţi hoţi. Judele din Hes-maşu (Hagymas din Turda-Arieşă, din Bilioră ori din Vesprimă?) a fostă a-restată împreună cu doi juraţi, bănuiţi fiindă ca partaşi la ună furtă prin spargere comisă la d-na Kozma Gyura, căreia i-au furată 4115 fi., ce’i avea ascunşi sub podinile din casă.
Călcaţi de trenă. In 24 Aprilie n. la gara din Simeria, pe când se lucra la arangiarea vagoneloru, doi copii din nebăgare de semă se aflau pe sini tocmai când o parte din vagone fuseseră pornite în direcţiunea, în care se aflau copii. Observândă acesta funcţionarulă dela calea ferată Ludovică Ruszka, se arunca în momentulă estremă asupra co-piiloră, pentru ca să-i mântuescă. Pe copii i-a mântuită întru câtă scăpară de morte, der amândoi striviţi la braţulă stângă. Ruszka însă, peste care au trecută 13 vagone, muri.
Focă. In noptea de 24 spre 25 Aprilie a arsă în comuna Feldiora de lângă Bra-
mare necază putea se câştige atâta, câtă cu acea sumuliţă de bani ce-i trimetea bărbatu-său din Tocaiu şi cu ceea ce ea putea să câştige cu lucrulă mâniloră sale, să’şl potă susţine familia. Acestă repede şi mare schimbare influinţă aşa de tare asupra lui Lenau, încâtă îl Ci cuprinse o astfelă de seriositate hotărîtă. ce rare-orî se pote întâlni în vieţa tine-riloră. Elă îşi continuă studiile cu dili-ginţă şi statornicia de fieră la gimna-nasiulă din Buda, culegândă fructulu os-teneleloru în modă strălucită.
Starea materială a familiei sale da totă mai îndărătă, aşa încâtă iubirea de mamă trebuia să se lupte cu miseria cea mai mare, celă mai periculosă duşmană alu omului. Lenau văcjândă că pre lângă totă sîrguinţa mamei sale abia le este asigurată esistenţa de tote dilele şi te-mându-se ca nu cumva ostenelele ei, causate în mare parte pentru grija ce-o avea de elă, să’i facă rău, după rugăciuni fierbinţi o înduplecă să’lă lase să mergă la moşii săi, cari îlă aşteptau cu mare bucuriă. îndată ce’i încunosciinţâ pe aceştia despre mergerea sa la ei, îi
1888
povă coperişulă unui grajdă de cai, aparţine casarmei de husari. Cercetarea a dovedită, că foculă a fostă pusă din partea unuia dintre husarii aflători acolo. Caii însă fură mântuiţi, aşa că, fiindă şi grajdulă asigurată, paguba e forte ne-însămnată.
Tisza rege. Că ministrulă ungurescă Tisza are să fiă rege, o spune ună nebună din Oradea-mare, care în 4ilele trecute striga în gura mare cătră cei adunaţi înprejurulă lui: „Omeni buni! Du-ceţi-vă în pieţa mică să-lă au4iţî pe Tisza vorbindă de pe o tribună înaltă şi pro-clamândă independenţa Ungariei. Elă va fi regele nostru. Trăescă regele nostru Tisza !u Ministrulă Tisza îşi va fi ffecândă mânile de bucuriă, au4indu-se proclamată rege de cătră — nebuni.
Furtună. La 26 Aprilie s’a descărcată asupra Bistriţei şi împrejurimei o furtună cu grindină, care a pricinuită mari stricăciuni pomiloră şi viiloră, mai alesă celoră din Beşineu. — La Oradea-mare şi în împrejurime furtuna a durată o oră cu o violenţă nespusă, pricinuindă stricăciuni edificiiloră şi viiloră. După ce s’a potolită orcanulă a că4utu o ploiă mare cu grindină. — In Aradă de asemenea a pricinuită orcanulă stricăciuni mari la pomi şi la edificii. La edificiulă şcolară orăşenescă, ce se zidesce acum pe ţărmulă Mureşului, s’au dărîmată câteva părţi din zidă cu stelagiurî cu totă, rănindu-se greu şese lucrători.
Nenorocire. In cariera de petră din Baciu, lângă Cluşiu, s’a dărîmată nisce pământu peste lucrătorii Mitra Marcu şi Vasilie Pascuiu. Celă clintâiu a murită, er celă d’ală doilea a fostă transportată greu rănită la spitală.
Proincţinnea Soialilorî români Gin Braşoi
Producţiunea şi petrecerea colegială arangiată de „societatea sodaliloră români" din Braşovă împreunată cu cântări şi declamaţiunî executate de membrii societăţii pe lângă orchestra capelei militare a r. reg. Nr. 2 Alexandru de infanteriă, se va ţine Luni în 25 Aprilie 1888, a doua 4* de Pasc! în sala hotelului „Nr. 1“ la 8 ore sera. După pro-ducţiune urmeză danţă. Intrarea de per-sonă 1 fi. — Domnişorele 50 cr. şi pe Galeriă 50 cr. v. a. Bilete se potă căpăta la cassă, la D. D. Eremias, la Librăria D-lui Nicolae Ciurcu şi la Casina română. Comitetulă „Societăţii Sodali-loru Români. “
Programa producţiunei:	1. Pot-
pouri românescă,“ musica militară. 2. „De-aşă fi iubit’o,w [comp. de N. Popo-vicl], corală sodaliloră. 3. „Declamaţi-une“ [poesiă de I. Lepădată], I. Em. Bobancu. 4. „Hora Transilvaniei^ [de Kraus], musica militară. 5. „Declama-ţiuneu [poesiă de V. Alexandri], I.Goga.
6.	„Corona Moldovei“ [comp. de N. Po-povicl] corală sodaliloră. 7. „Declama-ţiune“ [poesiă de V. Alexandri], C. La-scar. „Unde eştl,“ musica militară. 9. „Declamaţiuneu [dialogă trad. după
trămiseră ună omă încre4ută ală lorii, care la an. 1818 îlă duse dimpreună cu o soră a sa la Stacheraub, unde moşulu seu funcţiuna ca generală. Astfelă Lenau părăsi în etate de 16 ani casa părintesc?., de care îlă lega atâtea amintiri de-oparte fericitore, de altă parte triste şi du-rerose.
II.
Ceea ce caracteriseză era tinereţe-loră lui Lenau seu mai bine 4isu tim-pulă câtă l’a petrecută cu studiile mai înalte este: setea după sciinţă, şi încă sciinţă fundată într’ună ramă ore-care. Acesta n’o amintimă pentru-că doră ţinta lui ar fi fostă câştigarea pânei de tote 4ilele, ci mai multă pentru-ca să ve-demu şi de aci nehotărîrea ce l’a stăpânită în întregă viâţa iui. Elă n’a ab-solvată nici o facultate căci îndată oe începea sâ studieze la una, încă la începută o părăsia şi sfi aplica la alta.
Lenau iubia multă filosofia, der fiind-că era silită se urmeze cursulu filosoficii în Viena la ale cărui prelegeri elă nu afla ni mică după dorinţa sa, fiind-că elă dorea sâ pătrundă în mo-
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888

Nr. 88
Chenier de VârgolicI], N. Ionescu şi C. Decusară. 10. a) „Sub acostă negră stâncău şi b) „Haideţi fraţlu [compuse de N. Popovicl], corală sodaliloră.
.ALBINA" Mut! ie creiit! şi ie economii.
Filiala Braşovtt.
Conspectul* operaţiunilor* de cassă în luna Aprilie 1888.
Intrate :
Numărară în 31 Martie 1888 fl. 84,113.72
Depuneri............. 98,940.94
Cambii rescumpărate. .	.	103,473.03
Conturi curente ....	23,095.85
împrumuturi pe producte .	6614.55
împrumuturi pe efecte şi alte
împrumuturi......... 17.482.—
Monetă................ 4648.87
Interese şi provisiunl .	.	3589.59
Diverse............... 6924.02
fl.	298,882.57
Eşite:
Depuneri..................fl. 88,160.23
Cambii escomptate	.	.	.	113,473.65
Conturi curente...... 35,664.44
împrumuturi pe producte	.	6573.54
împrumuturi pe efecte şi
alte împrumuturi	.	.	.	3372.—
Monetă................ 5308.85
Interese şi provisiunl	.	.	624.60
Comisiunî............. 2435.77
Diverse.............. 17,923.47
Spese şi salare....... 1390.64
Număr ară cu 30 Aprilie 1888 23,955.38
fl. 298,882^57
V. Bologa, m. p. N. P. Petrescu, m. p.
dirigentu.	adjunct*.
V. Gămulea, m. p.
comptabil*.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part,, ală „Gaz. Trans.“)
Budapesta, 1 Maiu. Comisiimea de incompatibilitate a camerei deputaţii or ii a anulaţii cu unanimitate de voturi mandatulu deputatului de Caransebeşu Mihailu Popovicî şi totodată a declarată pe Popovicl pe timpă de trei ani ca neaptu de a mai fi alesu.
Eidtkuhnen, 1 Maiu. Gorpulu atu doilea de armată din Gaucasu şi divi-% siunea de infanteriă caucasicâ au fost strămutate la graniţa Austro- Ung ariei.
Parisâ, 1 Maiu. Greneralulu Boulanger a răspunsă printr’o scri-sore la articululă c^ia-mliai „Nordu din Bruxella. Boulanger fiice că nu pote protesta destulă de energică în contra sentimenteloră ce i-se atribue. Densulă pune mare preţă pe aceea, de a declara înaintea Franciei şi a Europei că celă ce îi atribue Franciei democratice gânduri agressive, o calumniază.
DIVERSE.
Durerea de dinţi se vindecă în timpii scurtă, decă spălămă gura mai de multe-ori pe (fi cu aP& călduţă, în care s’a topită mai nainte puţină t i p s ă (petră acră, alaun), şi totă în modulă acesta se tămăduescă şi gingiile din care curge sânge. Este destulă de tare leculă, decă se iau 10 părţi de tipsă şi 90 părţi de apă. Poduri de dinţi, adecă, dinţi din cari au rămasă numai rădăcinele în gură, decă causeză durere, durerea acesta se potolesce punândă pe podulă dintelui prafă de tipsă, însă cu ajutorulă unei pene de gâscă, ori ală unui lemnă mi-titelă, şi la nici ună casă să nu se folosesc* metală, er peste prafulă de tipsă punemă vată ori bumbacă, şi’lă tes-cuimă bine între dinţi. Tipsa se topesce încetă, şi durerea încetă, de odată însă nu, ci trebue repetată procedura acesta mai de multe-orl.
Este bunii şi priinciosu senetăţii som-nulii de di ? Acesta e întrebarea cu care se ocupă foia nemţescă „Fundgrube,u fiicândă privitoră la tema acesta urmă-torele: „Se afirmă că somnulă de fii ar fi primejdiosă senătăţii, pentru-că produce apoplecsiă şi alte bole. Nu încape nici o indoială, că afirmarea acesta e la locă; se refere însă numai la acelă soiu de omeni, cari nu lucră nimica, nici cu corpulă, nici cu mintea, şi nu facă nici o mişcare. Şi aci nu somnulă CAjj.fi c pricina boleloră, ci modulă de vieţă Acela care ostenesce şi muncesce, cu cprpulă ori cu spiritulă, pote deră trage fără nici o temă câte ună puiu de somnă după mâncare, căci prin acesta i-se în-tărescă de nou puterile. Să luămă
semplu dela animale, care după mâncare asemenea se culcă să se odihnescă şi să mistuescă aceea ce au în stomacă.
Mortalitatea în Ungaria. Din rapor tulă statistică ală biroului ţărei aflămă, că dintre cele 56 cetăţi mari europene cu mai bine de câte 100,000 de locuitori, Budapesta ocupă loculă primă în privinţa mortalităţii. Aşa în an. 1887 au murită în Stuttgart dintre 1000 persone abia 18, în Londra 19, în Berlină 21, în Parisă 23, în Petersburgă 26, er în Budapesta 32. In 1886 au murită în Budapesta din 1000 persone 39. In Bra-şovă au murită în 1887 abia 26 persone din 1000, în Dobriţinu 29, în Aradă 31, în Timişora 33, în Cluşiu 35, în Pojună 37, în Oradea mare 39, în Bicbiş-Ciaba 48.
Laptele care se întinde. Adeseori aflămă, că laptele dela vaci se întinde întocmai ca vinulă celă stricată. Multă timpă nu s’a sciută causa de unde provine morbulu acesta, cu atâtă mai puţină modulă prin care să se vindece prin urmare părerea tuturora s’a îndreptată într’acolo : că vaca nu e sănătosă, ori constructiunea ei nu e bună. In fine
cetimă într’o foiă din Germania, cum morbulă acesta totdeuna numai acolo s’a arătată, unde vacile s’au hrănită în tote fiilele regulată cu tărîţe socotindă 4—5 funţî la fii pe ună capă. Ună e-conomă germană din Elveţia aşa a descoperită acâsta, că dela vacile, cari au dată lapte de acesta, adecă cari au suferită de acestă morbă, din nutreţă a delăturată mai întâiu trifoiulă, după a-cea fenulă apoi pe rendă tote soiurile ca 8—10 fiile. Când a detrasă tărîţele, în fiiua a 5-a laptele a încetată de a se mai întinde prefăcendu-se ună fluidă subţire naturală. De aici urmeză, că trebue se ţinemă regulă şi la hrănirea vaciloră cu tărîţe, adecă în proporţiune cu celelalte nutreţe.
Pentru economele nostre. In En-glitera s’a ţinută o exposiţiă de ouă conservate. Primulă premiu s’a dată pentru ouă păstrate cu vîrfulă în josă în tărîţe forte fine. Ouăle acestea aveau ună gustă prospătă şi plăcută, cu albuşulă fără nici ună mirosă şi întru tote asemenea cu cele prospete, deşi erau conservate de cinci luni. Ală doilea premiu s’a dată pentru ouă ceruite şi unse cu uleiu, conservate în sare, ală treilea premiu pentru ouă unse cu său şi păstrate în vară stinsă fără nici o atingere cu aerulă.
Monarehulu şi actoruld. Vinerea trecută după amefiî, piaţa lui Franciscă din Viena era plină de lume când Monar-chulă nostru sosi în trăsură descinsă, cu ună adjutantă lângă densulă. Monarchulă se ducea să viziteze ună stabilimentă publică. Soldaţii presentară arma. mu-sica întonâ imnulă poporală şi publiculă se forma în două şiruri ca să lase locă trăsurii imperiale. Deodată se produse ună sgomotă deosebită, care atrase a-tenţiunea tuturora precum şi a Monar-chului. Unii strigau: prindeţi’lă! alţii, crefiendă că e focă, începură să se în-vârtescă spre a vede de unde vine fu-mulă. Monarchulă ordona visitiului să se opjescă şi ceru să i se spue causa gălăgiei. Ună oficeră superioră s’a apropiată de elă şi i-a comunicată, că ună bietă omă voise să ’i dea o suplică, er agenţii poliţienesc! ’l-au luată pe susă, ’l-au ghiontită şi ’l-au dusă la arestă. Suveranulă a ordonată poliţiştiloră să ’lă libereze cerendă totodată se ’i se aducă suplica, ceea ce s’a şi făcută. Omulă să numia Francisc Braunstein, era actoră de meseriă şi avea 7 copii şi o femeiă. Monarchulă s’a dusă cu suplica er a doua fii a trimisă actorului 500 fl. ca ajutoră, făgăduindu-i încă şi o bună subvenţiă pănă va găsi ună locă. Ac-torulă nu mâncase de vre-o patru fiile şi cum primi banii, căfiu în drumă lihnită ce era. Din drumă fu luată şi dus la spitală, er banii s’au trimisă femeii şi copiiloră lui.
ULTIME
In Tulusa s‘an întemplatu în 29 Aprilie din nou manifestatiunî pentru generalulu Bonlanger. Au fost arestaţi fiece inşi.
In sera aceleiaşi fiile s‘au întemplatu mari turburărî în T u-lu s a. Tinerimea bulangistă din suburbiu s*a dusu înaintea localului studenţiloru spre a demonstra. Din ferestrele localului, unde se aflau 800 de studenţi, s‘au datîi patru focuri de revolveru, der nimeni n‘a fostu rănitu. Se născu o încăierare pe stradă şi au trebuită se intervină gendarmii, po. liţia şi trupele spre a restabili ordinea. Unu agentă de poliţiă, ună studentă şi ună gendarmă au fostă răniţi. In sînulă poporaţiunei domnesce mare iritaţiune.
Uiarului „Pester Lloyd“ i-se telegrafiază din Bucurescî, că a-colo se agiteză în cercurile slave(?) pentru formarea unei reuniuni generale slave, care să fiă pusă sub protectoratulă ambasadorului ru-sescă Hitrovo.
In Yiena s’au întrunită miniştrii într’ună consiliu comună, cu scopă de a stabili bugetulă comună şi proiectele de lege ce au să se presinte delegaţiuniloră vi-itore.
Rectificare. La soirile poliţienesc! din numărată de erî ală foi ei nostre, aliniatulă ultimă, este a se ceti: Cu o-casiunea târgului de Vinerea trecută, în locă de: erî.
Cursuln pieţei BraşovA
din 17 Aprilie st. v. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.58 Vend.		8.60
Argint* românesc* .		8.52	V	8.54
Napoleon-d’orl . . .		10.03	n	10.06
Lire turcescl . . .	r	11.32	»	11.37
Imperiali		r	10.32	r	10.37
Galbinl		D	5.90	H	5.92
Scris. fonc. „Albina14 6u/0	T)	101.—	)?	—.—
11 » H 5°/o	n	98.—	n	98.50
Ruble rusesc! . . .		103.50	îi	104.50
Discontulu
6^2—'8°/o Pe an*-
Cursulu la bursa de Viena
din 30 Aprilie st. n 1888.
Renta de aur* 4°/0.................98.—
Renta de hârtiă 5°/0..................86.55
împrumutul* căilor* ferate ungare . 105.— Amortisarea datoriei căilor* ferate de
ost* ungare (1-ma emisiune) . .	96.20
Amortisarea datoriei căilor* ferate de
ost* ungare (2-a emisiune) .	.	126.—
Amortisarea datoriei căilor* ferate de
ost* ungare (3-a emisiune) . . 114.50
Bonuri rurale ungare.................114.90
Bonuri cu clasa de sortare ....	104.—
Bonuri rurale	Banată-Timiş*	.	.	.	104.50
Bonuri cu ci.	de sortare........104.
Bonuri rurale	Transilvane	....	103.45
Bonuri croato-slavone.........103.50
Galbeni împărătesc! .................. 5.94
Napoleon-d’orl........................10.02
Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
dulă celă mai perfectă în arcanele sci-inţei lumei şi ale suflatului omenescă, ci întâmpina numai o formă sarbedă şi ne-atrăgetore, ce culmina în principiulă „ju-rare in verba magistriu, de aceea în curând* se disgustâ.
La an. 1819 înainte de Octomvre ajunse în Viena unde-şî luâ cartierulă la ună amică ală moşului seu ce ocupa oficiul* de eonsiliară la curte. Aici îşi continua studiile, der cu succes* nu prea îmbucurător*, deoparte pentru-că regulamentul* instrucţiunii vieneze era cu totul* deosebit* de celă din Buda, de altă parte fiindcă frumoşii ochi ai domnişorei casei îl* robiră mai multă decât* cărţile scienţifice, din care pri-, cină moşul* său ’i schimba locuinţa.
Pătimaşul* tînără nu era nici decât o apariţiime de rând* în mijlocul* colegilor* săi. E interesant* ce ne isto-risesce unul* dintre aceştia despre el*: Era târfiiu în tomna anului 1819, când Niembsch cel* deja trecut* de 16 ani şedea îutr'o bancă. — faţă în faţă cu mine — aprope de uşa salei întunecos© şi neprietinose. în care ni se făceau lecţiile cursului prim* de filosoliă. Tot*
în aceeaşi bancă şedeau doi tineri unguri, unul* baron*, celălalt* nobilă. In-tr’o după ameafiă am vefiut pe Niembsch agitat* la estremă, cu aspectul* unei figuri morte, cu pârul* seu brună şi des în disjrdine. El* sta la locul* său, in-tr’o mână ţinând* cuţitaşulă cu care el* însuşi îşi fabrica penele de scrisă, gata de-a primi lupta cu cei doi conscolarl unguri. Deşi locul* era strâmtă, deşi armele erau slabe şi mici (peniţele), totuşi ei începură lupta împreunată cu orecare periculă. Se împungeau unul* pa altul*, întăritaţî fiind* şi de ceilalţi.
Niembsch rotindu-şî odată în mod* sălbatic* ochii săi întunecaţi, se aşefiâ liniştit* jos* folosindu-şî cu multă dibă-ciă peniţelulă, aşa încât*, deşi din braţul* seu răsărea câte un* picură de sânge, cu tote acestea elă nu se lăsa învins* pănă când inimicii săi nu depu-seră armele. Niembsch se însoţia numai cu conscolarl mai vârstnici ca el*, er în anul* din urmă era ratras* cu totul*. Imî aduc* aminte cu siguritate, că elă nu studia la facultate pentru vr’o profesiune, cum făceam* noi, ci numai din punct* de vedere al* sciinţii, din care
causă încă dela începută apăru în mijlocul* nostru numai ca ună ospe, care se ocupă numai cu aceea ce-i place lui, nevrândă să scie nimic* de altceva.u
Mamă-sa, ale cărei gânduri erau pururea la elă, pentru ca să-l* aibă mai aprope de dânsa în Septemvre 1819 se muta dimpreună cu bărbatu-său în Po-jun*, deşi acesta nu avea prospecte de clientelă. In neajunsurile sale însă iu-bitorea mamă se mângâia cu scrisorile ce i le scria şi trimitea fiiul* său. Intre altele e semnificativă o scrisore din Iuniu 1821,, ce i-o scrise Lenau după depunerea cu succes* a esamenului :
„Iubită mamă! Grigile ce mi le inspiră tristeţea înăbuşescă în mine ori şi ce sociabilitate, spre care de-altcum aşă fi aplicat*. Der să nu crefil întristata mea maica, aceea, că supărarea ucifiătdre îmi va nimici tdtă puterea, nu! Curăţenia sufletului si iubirea de mamă nicidecum nu pot* da curs* liber* negrelor* gânduri.14
Astfel* era disposiţia sufletesc* a lui Lenau la etatea de 19 ani. Visitele ce le făcea elă mamei sale în Pojonă îi procurau acesteia adevărate fiile de săr-
bătore, ea dorea aşa de multă să aibă pe fiul* său lângă sine, ceea ce nu peste mult* să şi întâmpla. Şi anume Lenau petrecea vacanţele la moşii săi în Stocke-raub, unde vieţa monotonă şi ordinea strictă din casă nu’i pre conveneau. La acestea mai contribui şi împrejurarea, că el* voia să absolveze studiele juridice în Pojun*, er moşu-să nu voia să scie nimic* despre acesta. Din astă causă în-putările între ei deveniră fiîlnice. Intr’o fii ffumosă, Lenau făcu pe păsărarulă, reîntorcându-se acasă plină de tină şi murdară, întrâ în odaia bunicei sale cu aerulă unui adevărat* erou. Bunică-sa care ţinea forte mult* la curăţeniă vă-fiându-lă în astfel* de stare, cu faţa a-prinsă de măniă se ridica de pe o canapea şi striga cătră elă în mod* batjocurilor*: ,,prostule, murdaruleV Vorbele acestea au fost* deajuns* lui Lenau ca uitându’şl de sine şi de tote să iasă repede afară pe uşă strigând*: ,,Mai bine să mori de fome, decât* să trăiesc! ca ună robă în lanţuri de aură!“ Dup’aceea îşi împacheta hainele şi fugi în Pojună la mamă-sa care îlă aştepta cu braţele deschise.	(Va urma)
Nr. 88
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
No. 65—1888.
Se d& în arendă.
Moşia „Meteleu“ din judeţulii Buzeu în România, pe 9
anî, adecă: dela 23 Aprile 1889 pană la 28 Aprile 1898 prin licitaţiă, care se va ţinea în 24 Iuliu 1888 stilă vechiu, deodată şi la Braşovă şi la Buzeu.
Condiţiunile de arendare se voră comunica mai târc|iu. Braşovii, 23 Marte 1888 v.
Representanţa bisericei române ortod. r§săr. dela Sf. Nicolae.
Sz. 4174—1888.
Hirdetmeny.
Brasso vârmegyenek felulvizsgâlt 1887 evi zârszâmadâsai a f. ho 28-ân tartott âllando valâsztmânyi gyulesben târgyaltatvân, az 1886 evi XXI t. cz. 17 § a ertelmeben mai naptol kezdve 15 na-pon ât kozszemlere kitetettek, mi is oly hozzâadâssal hozatik koz-tudomâsra, hogy a szâmadâsok, valamint az âllando vâlasztmâny velemenye a fennt emlitett ido alatt a hivatalos orâkban az alis-pâni kiado hivatalnâl betekinthetok.
Brasso 1888 Aprilis ho 28-ân.
Roii Gyula,
50, 2—2	kir. tan. alispân.
DESCHIDEREA
GRADINEI Nr. 5
se va face Joi în 3 Maiu n. cu musica oraşului sub conducerea mă-estrului capelei d-lă Anton Brandner.
Mâncările şi băuturile suntă escelente, preţurile moderate, ser-viciulîi promptă.
Mâncare se dă şi în abonamentu atâtă în localii câtă şi afară la domiciliu.
Me rogă pentru câtă mai numerosă clientelă.
Cu distinsă stimă
George Sorea,
proprietaralu restaurantului.
Sz. 2160—1888 tkvi. sztmhez.	5
Arveresi hirdetmenyi kivonat.
A brassoi kir. torvenyszek mint telekkonyvi hatdsâg kozhirre teszi, hogy Bontoiu Andreiu brassoi lakos vegrehajtatdnak Lupsân luon s neje Peligrad Paraschiva vegrehajtâst szenvedd elleni 110 darab arany napoleon-d’or tokekoveteles es jâr. irânti vegrehajtâsi ugyeben a brassoi kir torvenyszek teruleten levo Brasso vâros ha-târâban fekvo a brassoi 3246 szâmu tkben ioglalt 3984, 3985 es 3986 hr. szâmu ingatlanokra 620 frt. es a 4398, 4399/2 hr. szâmu fekvore 320 frt. osszesen az ârverest 940 frt. ezennel megâllapitott kikiâltâsi ârban elrendeltetik es hogy a fenti ingatlanok az 1888-evi Mâjus ho 22-ik napjân d. e. 9 orakor ezen kir. torvenyszek hatdsâg irodâjâban megtartando nyilvânos ârveresen a megâllapitott kikiâltâsi âron aloi is eladatni fognak.
Arverezni szândekozok tartoznak az ingatlanok becsârânak lO°/0-ât keszpenzben, vagy az-1881 60 tcz. 42 §-âban jelzett ârfolyam-nak szâmitott es az 1881 evi November ho 1 3333 szâm alatt kelt igazsâgyugministeri rendelet 8 §-âban kijelolt dvadek kepes ertek-papirban a kikuldott kezehez letenni, avagy az 1881 60 tcz. 170 §-ertelmeben a bânatpenznek a birosâgnâl eloleges elhelyezeserol kiâllitott szabâlyszeru. elismervenyt âtszolgâltatni.
Kelt Brassoban 1888 evi Mârtius ho 7-en.
A kir. torvenyszek mint tkvi hatosdg.
f
treinlorfi şi
I. Plecarea trenuriloru:
ll
I. Dela Braşovu la Pesta:
Trenulă de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera.
Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minută dimineţa.
2. Dela Braşovii Ia Bucuresci:
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecjl.
II. Sosirea trenuriloru:
I. Dela Pesta la Braşovu:
Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amecjl. Trenulă mixtă Nr. 316: 9 6re 52 minute sera.
2. Dela Bucuresci la Braşovii:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după ametjL
A. Plecarea poştelor*:
a) Dela Braşovă la Râşnovu-Zârnescî-JBranu: 12 ore 30 m. după amecjl.
V
c)
d)
e)
„ Zizinu: 4 ore după amecjl. în Secuime [S. GreorgI]: 1 oră 30 minute noptea. la Fâgăraşu: 4 ore dimineţa. la Sâcele: 4 ore dimineţa.
B. Sosirea postelorîl:
a)	Dela Reşnovu-Zernesci-Branu la Braşovă: 10 ore înainte de amecjl.
b)	„ Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovă: 6 ore sera.
d)	„ Făgăraşu la Braşovă: 2 ore dimineţa.
e)
Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera.
FILIALA BRAŞOVt
a
Institutului de creditu şi de economii
,,ALBlIâ“
primesce depuneri spre fructificare CU 5% fără de a face vre-o subtragere pentru dare, decă depunerea a stată celu puţină 3 luni la institută.
Replătirile pănă la suma de 500 11. se facă fără a- ^ nunciu; la depuneri mai mari însă — când starea cassei n’ar permite replătirea loră imediată — se cere o abcjicere conformă înţelegerei.	^
Depuneri cari n’au zăcută la institută celă puţină 3 lJ luni, ori pentru cari s’au condiţionată termine de abcjicere ^ scurte, se fructifică cu 41/2 %.
Depuneri în ori şi ce sumă, replătibile a vista, fără abcjicere se fructifică cu 3l/2 % h^rese.
Depunerea cea mai mică ce se pote face este de 50 cr. ^
La 1 Ianuarie şi 1 Iulie se adaugă interesele semestrului trecută la capitală şi se fructifică şi ele.
Darea de venită pentru t6te depunerile o solveşte institutulă.
Interesele se compută încependă cu c[iua care urmeză cjilei de depunere şi pănă la cjiua precedentă ridicărei, însă ^ cu acea restrângere, că peste totă numai după astfelă de depuneri se dau interese, cari au zăcută cel puţină 15 cjile la institută.
Prin învoială reciprocă potă fi staverite pentru depuneri şi alte condiţiuni.
Depunerile se potă face şi prin poşta reg. ung. la care casă ele se resolvă cu întărcerea poştei. Totă pe calea a-cesta potă urma şi abcjiceri şi replătiri de depuneri.
Depunerile se potă face pe ună nume seu numire, seu cu restricţiunî ca se se potă ridica numai de o anumită persănă ori la ună anumită timpă seu evenimentă (d. e. ^ căsătoriă, ajungerea de maiorenitate etc.)
Nru. 3956 ex 1888.
PUBLICAŢIUNE.
Spre scopulă nouei închirieri pe durata de 6 ani a mai josu amintiteloră obiecte aparţinătore comunei orăşenescî se va ţinea la oficiulă orăşenescă economică din locă în 15 Maiu a. c. după prâncju la 3 ore o nouă pertractare de oferte.
Se provocă deci toţi amatorii de oferare, ca celă multă pănă în 15 Maiu a. c. înainte de prâncjă la 3 ore se ’şî aşternă le eco-nomulă orăşenescă Ernst Hintz ofertele scripturistice închise, pro-vecjute cu ună timbru de 50 cr. şi cu ună vadiu, seu în bani gata seu în hârtii de valore de 10°/0 din suma chiriei oferite pentru ună anu.
In ofertă se se preciseze, că pentru care obiectă se ofereză, conţinendă totdeodată şi dechiaraţiunea oferentului, cumcă atâtu condiţiunile contractuale, câtă şi acele de ofertă ’i suntă cunoscute şi că se supune loră. Aceste condiţiuni se potă pănă în cjiua per-tractărei de oferte examina de fiecine în decursulă oreloră oficiose la oficiulă economică orăşenescă.
Chiria ce se ofereză este de a se aminti în ofertă lămurită atâtă în cifre câtă şi în litere.
Obiectele cari suntă de închiriată suntă următorele:
1.	Prăvălia din tergulă flosului, Nr. 17 chiria an. de pănă acum 820 fl.
2.	Berăria orăşenescă, chiria anuală de pănă acum 3271 fi. 50 cr.
3.	Prăvălia de sub pod. bătuşiloră Nr. 4, chiria an. de pănă acum 240 fi.
4.	Pivniţa de sub bucium Nr. 584, chiria anuală de pănă acum 12 fl.
Braşovă, 26 Aprilie 1888.
io, a-2	Magistratulil orăşenesc!
Avisft d-loru abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma.
Domnii, ce se abonezâ din nou, să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Totodată facemă cunoscută tuturoră D-loră abonaţi, că mai avemă din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiimiloru „ Gazetei, “ precum şi câteva întregi colecţiunî, pentru cari se potă adresa la subsemnata Administraţiune în casă de trebuinţă.
Administraţiunea „Gaz. Transă
Numere singuratice din «Gazeta Transilvaniei â 5 cr. se potti cumpgra în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Albrecht & Zillicli.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovă.