•	OMuea, Ateist raţiunea
^Tipografia:
BRAŞOVO, piaţa mare Nr 22.
Scrisori uefranoate na se pri-mescu. Manuscripte nu se retrimită !
Birourile de aimtiiri:
Braţovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai prim eseu in Viena: hudolf Atosse. Hoasenstein & Vogier
•	Ottâkaas).JIeinrich Sclialek, Âlois tiemdl, M.Dukes, A. Oppelik, J■ Dan-neberg; în Budapesta: A. 7. Gold-\-rger. Anton Mezel, Eckstein Bcrnat; inFrankfUrt: G. L. Daube; înHam-
burg: 4. Steiner.
Preţnln inserţianilorfl: o seri4 ^armondu pe o coldnă 6 cr. •i 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina III-a o seri» 10 cr. v. a. sAu 30 bani.
AlTULtr LI.
„Gazeta" iese în fie-care di..
Abonamente pentru Anstro-Ungaria
Pe unâ ană >2 fl., pe şAse luni B fl., pe trei luni’3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe ună ană 40 franci, pe şese lnnî 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la tăte ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentnln pentrn Braşovn:
la administraţiune, piaţainare Nr. 22, etagiulă I.: pe unu ană 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2fl. 50 cr. Cu dusălă în casă: Pe ună ană 12 fl., pe şAse luni B fl., pe trei luăi 3 fl: Ună esemplară 5 cr. v. a. sâta 15 bani.
Atâtă abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 87.
Braşovtt, Luni, Marţi, 19 Aprilie (1 Maiu)
1888.
Braşovti, 18 Aprilie st. v. 1888.
Locţiitorulu procurorului superiorii din Târgulu-Mureşului a debutată, precum scimu, săptămâna trecută înaintea juriului din Cluşiu cu nisce stranie idei şi principii despre egala îndreptăţire în stătu, cari au fostu aplaudate de întrega pressă maghiară.
Cea mai ciudată dintre afirmările procurorului a fostu aceea, prin care se silesce a demonstra că nicăirî în Europa nu se bucură naţionalităţile de mai mare , egală îndreptăţire ca în statulu ungară.
E remarcabilă respunsulă ce ilă dă, la acesta parte a vorbirei lui, cjiarulă germană din locă „Kronstădter Zeitung,u dela 28 A-! prilie a. c.
După ce spune ca vorbirea de ' acusaţiune a representantului ministerului publică a fostă mai multă ună articulă de fondu po-litică-polemicu vorbită, plină de frase sunătore şi de afirmări şi conclusiunî neadevărate, numita * foia continuă astfelă:
„Acusatorulu publică pomesce chiar dela tesa, că celu mai puternică motoră ală presintelui este idea de naţionalitate. Der în locă să tragă din p,cestă tesă conclusiu-nea logică, că adecă ar fi o nebunia a voi să te opun! forţei a-eestei idei, acusatorulă publică a-junge de totă nemijlocită la falsa conclusiune, că acăstă puternică idea la noi nu duce la consolidarea , ci la ţăndărirea puteriloru. Nu idea de naţionalitate duce la ţăndărirea puteriloru, d-le procurorii superioră, ci împilarea şi persecutarea naţionalitâţiloră.w
„Acusatorulu publică se apro-tundă apoi într’ună adevărată potopii de frase despre egala îndreptăţire a naţionalitâţiloră în Ungaria. Este 6re egală îndreptăţire, când tote limbile nemaghiare din ţeră simtă scrise afară din sala tribunalului şi din oficii, în contra textului clară ală legii? Este ore egală îndreptăţire, când se per-tracteză asupra libertăţii ori a-supra vieţii şi morţii acusaţiloru într’o limbă nenţelesă de ei ? Este ore egală îndreptăţire, când din banii de dare ai Nemaghiariloru se înfîinţeză esclusivă şcole de stată cu limba de instrucţiune maghiară ? Este rire egală indrep-tăţire, când numai documente făcute în limba maghiară potu servi ca basă a unei întabulărî la oficiul# cărţiloră funduare ? Este rire egală îndreptăţire, când se impune cu forţa şcoleloră poporale nema-gliiare instrucţiunea limbei maghiare ? Este ore egala îndreptăţire, când în o sută de alte caşuri limba maghiară se privelegiaza prin lege ori contra legii? Este ore egală îndreptăţire, când Nemaghiarii pre-tutindenea suntă scoşi din oficii şi demnităţi, când numai renegaţii hi serviciulă statului au perspectiva dea înainta? D-lă locţiitoră de procurorii superioră orîvnu scie iiimieă din tote acestea ori are vederi forte stranii asupra egalei îndreptăţiri.*
„De totă straniă apare întrio vorbire de acusare o ofensă ca aceea pe care acusatorul a aruncat’o în publică în faţa pressei naţio-nalităţiloră, îavinuind’o, că ea sub-mineză şi aţîţă contra Maghiarilor# ca să’şi- potă agonisi pânea de trite fiilele. Acesta espectorare ar îndreptăţi pe orl-ce represen-tantu ală pressei naţionalitâţiloră se păşescă ca acusatoră contra d-lui pro cur oră pentru vătămare de onore“.
„Der din enumerarea de mai sus#, făcută în fugă, a unui numără de esemple, se vede şi aceea, că naţionalităţile nemaghiare în Ungaria au mai multă decâtă destule dovec(î d’a se plânge asurira jignirei egalei loră îndreptăţiri. Acum se li se ia încă şi slaba mân-găere d’a se plânge! Tăcendă, în linişte şi mute să sufere ele trite nedreptăţile ce le apasă? Nu şi de o miiă de ori nu! Dreptulă d’a se plânge asupra unei nedreptăţi suferite — fiă măcar# chiar şi numai în ochii noştri o nedreptate — nu lasămă să ni se ia! Decă rassa domnitrire vrea să ne împe-dece a da espresiune în gura mare în pressă nemulţămirei poporaţiu* nei nemaghiare, atunci în curendă nu va avă destule temniţe ca să le umple cu jertfele furiei loră de persecuţiune*.
„Noi diariştii, cari representăm opiniunea publică, avemă sfânta datori ă să dămă pe faţă espresiune acestei opiniunî şi vomă satisface acestei sfinte datorinţe, fără să ne înspăimântămă de temniţe şi de lanţuri! „Fă ce e dreptă şi nu te teme de nimenea!“ este directiva acţiuniloră nristre. Pe slabe picirire în&e stă statulă, care se vede nevoită a ţine în freu o-piniunea publică cu tămniţe şi cu lanţuri.*
Crisa ministerială in Serbia.
Regele Milan alh Serbiei nu prea dă dovedi de monarehă constituţional#. Ii place să fiă autoritară, să’şl impună vointţa sa, cu risicula de a’şî perde orl-ce popularitate înaintea poporului sărbescă.
Tote partidele din Serbia le-a usată, din causa înclinăriloră sale autoritare, aşa îneâttt adî e periclitată stabilitatea orl-cărui guvernă, şi acesta din causă că regele voesce să dispună de voinţa poporului după placă; de aci conflicte între representanţii poporului şi între guvernă şi rege. La începutuiă sesinnei Scupcinei actuale, regele Mii ană a găsită cu cale să dăscălescă pe membrii ei, pretincjându-le ca să se acomodeze voinţei regescl, fiindcă aşa ară pretinde interesele ţării. Membrii Scupcinei însă înţelegi! altfelă interesele poporului şi ale ţării şi facă aşa precum cred a ei că în adeverii e bine. Acesta e causa şi a crisei ministeriale celei mai nouă, adecă conflictulă dintre Scupcină şl dintre guvernă şi rege. Etă câteva amărunte despre împrejurările care au adusă demi-siunea ministerului GraicI:
Consiliulă de miniştri în unire cu regele lucrase o seriâ de proiecte de legi, pe cari ll-a presentatu Scupcinei. Acesta a adusă modificări însemnate în proiectele de lege, cu totă stăruinţa gu-
vernului de a se vota aprope cum s’au presentată. Regelui nu i-a convenită nicidecum modificările făcute de Scupcină, mai alesă modificările făcute în prqiectulă de lege comunală, fiindăprea liberală şi prin urmare necorăspmKjătbre inclinăriloră autoritare ale regelui.
Preşedintele consiliului de miniştri generalulă GruicI se duse atunci la regele şi-lă întrebă, decă va sancţiona legea comunală aşa cum s’a modificată şi s’a votată de Scupcină; totă atunci dete a se’nţelege că ministeriulă face din de-cisiunea suveranului cestiune de ca-binetă.
Regele răspunse că, în afară de legea asupra timbrului, asupra taxeloră şi rescumpărăril monopolului tutunuriloră, cari vorfi fi sancţionate de dânsulă, tote celelalte legi votate de Scupcină presintă un# caracteră primejdios pentru puterile, statului şi pentru autoritatea regală; ,şi că, prin aceasta, regele consideră pactulă încheiată între Coronă şi partidulă radicală ca ruptă, din faptulă chiar ală radicalilor, cari n’au dată probe îndes-tuîitore, care să permită a stabili că ei constituescă ună partidă guvernamentală, avăndă voinţa de a sărvi într’ună modă credinciosă patria şi tronulă.
Atunci d-lă GruicI a declarată regelui că ’şl dă demisia
Regele a chiemată îndată pe d. Ni-colae CristicI şi l’a însărcinată să formez» noulă minisfceru care s’a şi constituită astfelă:
Nicolae CristicI, presidenţa consiliului şi interne; MijatovicI, afaceri străine; General Costea ProticI, răsboiu, George PantelicI, justiţie ; Mihail Bogi-cevicl, lucrări publice; Vladan Geor-gevicl, instrucţiune publică, culte şi in-terimă ală comerţului; Mila RakicI, finanţe.
E probabilă că se va disolva Scupcină şi se voră face alegeri nouă.
Pregătiri militare rusesci.
„Corespondenţei Politice" i se comunica din Varşovia:
In sferele conducătore să are în vedere pe de o parte perfecţionarea şi completarea fortifieaţiuniloră esistente în Polonia rusescă, pe d’altă parte întocmirea de nouă fortificaţiunl. Lucrurile deja e-secutate, seu care voră fi în cur.ândă e-secutate împregiurulă Varşoviei, acum trecă multă peste graniţele desemnate în planulă originală, şi în decursulă lucră-riloră ce voră urma este probabilă că voră obţină o întindere şi mai mare.
Dăeă» ar fi să ne ţinemă după in-specţiunile făcute în timpulă din urmă de organe tehnico-militare, ar trebui să ne aşteptămă în curendă la construirea de fortificaţiunl în guvernământulă Piot-skov (în partea spre Koluski), precum şi pe teritoriulă dintre Zamosk şi Tamo-grod. Construcţiunile începute anulă trecută în mai multe puncte ale guvernământului Lublin, precum: şanţuri, magazii, barace etc. au fostă şi în decursulă iemei, pe câtă a fostă cu putinţă, continuate.
Oficerl din statulu majorii începu din nou a tace recunoscerî de-a lungulu graniţei galiţiane.
Turburârl în Bruxela. .
O telegramă din Bruxela cu data de 26 Aprilie comunică urmat orele:
Cununia de erf a prinţului de Croy cu princesa d’Arenberg a fostă turburată de o manifestare scandalosă. In biserică şi afară mulţimea s’a purtată într’ună chipă duşmană împotriva clerului. Când a apărută episcopulă Goessens, lumea s’a apucată la şuerături şi striga: „Josă popii !u Cei 25 sergenţi cari se a-flau la faţa locului nu puteau menţine ordinea. Corniţele de Flandra, prinţulă Baudoin, archiducele Friderică, precum şi soţiele loră au trebuită să ăsă prin o portă de dindosă spre a scăpa de tur-pitudinele mulţimei. Alte persbne, care nu putuseră scăpa, au fostă insultate. Corniţele d’Oultremont voindă să isbescă pe unulă din năpustitorî a fostă scăpată cu greu de cătră sergenţi. După serviciulă bisericescă mulţimea s’a împrăştiată.
O altă telegramă dela 27 A-prilie, totu din Bruxela, spune că preşedintele consiliului de miniştri, d. Beemaert, a exprimată comitelui Chotek, ambasadorulu Aus-tro-Ungariei, părerea sa de rău pentru scenele ce s’au petrecută cu prilejuiă cununiei prinţului de Croy. întâmplarea acesta nu va prieinui nici ună demersă pe cale diplomatică.
Procesulij de pressă alfi „Tribunei"
(Raportă specială ală „Gaz. Transw.)
Cluş#, 25 Aprilie 1888. Apărătorulă, luliu Coroianu[con-tinuândă:] Eu credă, că stimabilii domni juraţi suntă cu mine împreună de acea părere, că pressă formăză acelă organă ală societăţii omenesc! ce aspireză la ci-vilisaţiuue, prin care se validităză ideile şi ţintele acestei cugetări libere. In a-cele state, unde nu esistă sistemă de caste, nici una dintre elementele ce constituescă statulă nu pretinde drepturi speciale din drepturile ce competă totalităţii cetăţeniloră, acolo activitatea liberă a pressei nu e încătuşată, pentru-că acolo puterea statului nu e silită să ’şl apere cerculă de putere, pe când în formă întorsă trebue să vedemă şi con-secuenţe întdrse.
Aici, la critisarea acestei cestiunl, de aceea am adusă înainte importanţa pressei, ca să vedemă, că pe lângă ast-felă de organă şi pe basa acesta e da-torinţa flăcărui cetăţenă a lucra pentru acelă scopă, ca să propage civilisaţiunea comună. Articululă încriminată n’a avută altă scopă, decâtă de a produce mai multă lumină şi să validiteze acestă lumină prin cercurile mai cunoscute, adecă printre acei Români, cari cetesc ă „Tribunal Pentru-că să notaţi, că precum fiii naţiunii maghiare, aşa şi fiii altorfi naţiuni, nesciutorf de carte, nu cetescă (fiare, prin urmare articululă din cestiune nici în agitaţiunea pretinsă nu putea să se răspândescă mai departe de cercurile cunoscute ale acestui (fiară.
Credă că am isbutită a dovedi înaintea domniiloră-vostre, domniloră juraţi, că articululă încriminată din nr. 268 ală „Tribunei* nu cuprinde în sine nimieft ce s’ar reduce la delictulă de agitaţiune. Trebue să constată — şi declară, că n’am intenţiune de a acusa nici pe procurorulă regescă. nici pe tri-bunală, — că traducerea articolului încriminată nu corăspunde originalului.
Preşedintele: Constată, că artico-lulă a fosta tradusă de translatorulă tribunalului şi forma necesară a fostă măn-ţinută.
Coroianu: Suntă câte-va expresiunî pe care acusatorulă din nebăgare de semă ori din greşelă le-a interpretată falsă. La începută cuventulă „deşteptă44 a fostă tradusă cu „felăbreszteni,* cu tote că corăspunde mai potrivită cu „tel-vilâgositani*. Mai departe, totă acestă cuventă îlă întrebuinţezi acusatorulu An
Nr. 87
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
şirulă acusării sale, de unde apoi ajunge la conclusiunea, pe care a accentuat’o cu atâta emfasă. Mai departe: în locă de „igaz44 se dice „valodi44. In alineatulă 12: „hogy kitudhassuk mikent nyilat-kozik (ca să putemă afla, cum se manifestă), în locă de: „hogy tudva legyen, mikent nyilatkoziku (să se sciă, cum se manifestă...) Afară de aceste în alineatulă 18 în locă de: „mindeki elegedetlensege44 (nemulţămirea tuturora) e „mindnyâjunk-nak elegedetlensege44 (nemulţămirea nos-tră a tuturora.) Aceste suntă greşelele de interpretaţiune şi nu de traducere, pe care eu nu voescă să le îndrepteză, ci să le constată numai şi credă, că şi ono-rabilulă domnă translatoră le va recu-nosce, decă cumva ar fi interpelată în acestă privinţă de d-lă preşedinte.
In casă, decă acestă interpretaţiune greşită nu s’ar fi făcută şi ştim. d-nă acusatoră ’şl-ar fi luată ostenela să pătrundă în adevăratulă înţelesă ală articolului, s’ar fi convinsă, că articolulă nu cuprinde în sine, nici în generală, nici după indicaţiunile §§-loră 171 şi 172, alineatulă 2 din codulă penală, vre-ună delictă de agitaţiune. Nu se cuprinde, precum o voiu şi dovedi mai josă. După prescripţiunile legii: acela care la vre-o întrunire publică....
Preşedintele: Legea se va ceti, numai poftesce a te provoca la ea.
Coroianu, apărătoră: Onorabili d-nî juraţi! Decă punctele indicate în actulă de acusare se susţină rândă pe rendă şi în sumară; decă espre-siunile scăse cu atâta subtilitate fină se iau astfelă ca şi cum n’ar fi altă gre-şală în articolulă incriminată, decât numai cele cuprinse în actulă de acusare: nici atunci casulă prevădută în § 172 ală codicelui penală nu se pote afla în reproducerea pasageloră încriminate. Nu e, fiindcă în actulă de acusare nu se află criteriulă agitaţiunii. On. domni juraţi nu suntă îndatoraţi ca pentru aducerea sentinţei să se conformeze legiloră. Dela domniile-vostre nu se cere decâtă să judecaţi după cea mai bună convingere, de care o aveţi.
On. domni juraţi! Precum va arătată şi clientulă meu, vi se cere să nu vă daţi verdictulă asupra lucruriloră, care se petrecă în afară de acestă causă, nu asupra lucruriloră, pe care le facă alţii, seu pe care le-a făcută o naţionalitate, seu asupra lucruriloră, pe care voră unii se le facă, ci asupra celoră înşirate aici în acestă incintă şi sub impresiunea celoră auc|ite. Cu tote aceste va fi forte la locă, decă nu perdeţi din vedere in-tenţiunile legii, când vă formaţi convingerea, pentru-eă domniile-vostre nu puteţi să fiţi conduşi de alte argumente, când vă daţi verdictulă asupra adevărului seu neadevărului, decâtă numai de acelea pe care le-a cântărită legislatorul când a creată acestă lege. De aceea trebue să releveză, că delictulă de agitaţiune prevătfută în §-lă 172, alineatulă 2 ală codicelui penală, nu se pote afla în articolulă încriminată, pentru-că articolulă din cestiune nu e decâtă reasu-marea unui altă discursă; citeză discur-sulă şi trage conclusiunile logice din elă. Şi îndreptăţită este fiecare cetăţenă ală ţării a discuta şi a aplica orl-ce lege şi
FOLLETONULtj „GAZ. TRANSA
(1)
Din vieţa şi scrierile lui
nSTicolsfu. Lenau.
După. isvore străine.
I.
întrega vieţă a acestui nenorocită poetă nu este altceva, decâtă ună lungă şiră de fapte şi întâmplări, ce consti-tuescă o tragediă din cele mai mişcă-tore. Tragedia acesta nu a fostă pricinuită atâta de împrejurările şi luptele esterne ale vieţei sale, câtă mai multă de revoluţiunile interne ale spiritului său, cari i-au pregătită o sorte aşa de amară, ună finită aşa de tragică, şi cari au influinţată aşa de multă asupra lui, încâtă elă nu s’ar pute mai bine asemăna decâtă cu o cărdă ce, dândă acordurile cele mai sublime, se sparge, se rupe la momentă.
Pentru ca să pricepemă tăte mişcările şi fasele vieţii prin cari a trecută precum şi causa finitului său tragică, e neapărată de lipsă să urmărimă pasă de pasă întrega desvoltare a spiritului său, să studiămă cu cea mai mare atenţiune vieţa lui încă din primele cjil© de leagănă şi pănă la mormântă, pe care aşa de multă l’a dorită; să pătrundemă edu-
orî-ce instituţiune publică,' numai discu-ţiunea trebue să fie seriosă si de natură de a nu provoca restumarea legii pe calea violenţei.
Pe acesta se baseză § 172 ală codicelui penală. Astfelă trebue der să constată, că acestă casă nu se presentă nici decâtă în acestă cestiune; pentru-că acestă articolă nu cuprinde în sine expre-siunl, cari ară aţîţa la ură ori în contra unei clase , ori în contra unei naţionalităţi, ori în contra unei confesiuni; şi nu astfelă de expresiunî, care, — după-cum pretinde actulă de acusare, — ară pune faţă în faţă elementelă maghiară şi română.
Mai e încă o împregiurare, asupra căreia tragă luarea aminte a onoraţiloră domni juraţi. E adevărată, că d-lă I. Slavici în articululă d-sale nu primesce cu totulă basa care e indicată în actulă de acusare, şi pe care d-lă procuroră vre să o primimă şi noi. Şi anume pe Români nu îi consideră de Maghiari şi nici nu-i identică cu dânşii. Şi întrebă că ore ună omă cu o singură trăsătură de condeiu pote se facă ună lucru, pe care nu l’a făcută Dumnecjeu şi natura cea puternică? D-lă Slavici pote să fiă ună limbistă perfectă, poetă seu ori şi ce, ceea ce îi pote fi dată omului să fiă, der nu pote să aibă o putere atâtă de magică, ca printr’o trăsătură de condeiu să fiă atâtă de puternică, ca să potă fi în stare a şterge de pe faţa pământului trei milione de Români, nu pote să fiă atâtă de puternică ca să fiă în stare a nimici într’ună minută o desvoltare istorică de peste 1000 de ani. Acesta este reflexiunea mea la acelă punctă ală actului de acusare, care îi împută d-lui Slavici, că îi deosebesce pe Români de Maghiari. Credă, că de aceea îi deosebesce, pentru că nu se pote nimici în faţa nostră ceea ce ne-a dată natura.
E cu totulă altă cestiune raportulă ce esistă între multele naţionalităţi din acestă ţâră faţă cu patria şi cu institu-ţiunile ţării. Acestă cestiune nu are locă aici. Der îşi are locă aici o împrejurare, ca să vă dovedescă, că traducerea articolului încriminată e de o astfelă de natură, care e în contradicere frapantă cu acelă de acusare şi punctele ce resultă din acestă actă.
Ce au făcută Caransebeşenii ? Gră-niţerii? S’au resculată în contra patriei ? S’au năpustită asupra averiloră? Au comisă atentată în contra libertăţii publice? Au ştirbită iubirea cătră Maiestatea Sa? Seu au comisă vre-ună faptă prescrisă în codicele penală, în urma căruia li-s’ar aplica prescripţiunile legii? Acesta n’o afirmă nici acusatorulă, nici actulă de acusare, şi nimeni pe lume! Pentru că grăniţerii au făcută lucruri, pe care constituţiunea le permite ori şi cărui cetăţeană. S’au adunată, au alesă ună deputată pentru dieta ţârii şi şi-au însuşită vederile alesului loră.
Domniloră! Acesta permisă este să o facă orl-şi-ce cetăţenă în tote ţerile constituţionale, fără ca să fiă trasă înaintea judecăţii, şi mă rogu de iertare, decă constată, că judecătoria de pressă în casulă de faţă a trecută preste limitele, care ’i-sau dată. Pentru-că vădă suprimarea drepturiloră cetăţenescl în ex-
caţia lui intelectuală din primele rade ale priceperii pănă în noptea cea mai adâncă a melancoliei sale, pentru-că numai aşa putemă judeca lucrulă cu mai mare obiectivitate. Şi o merită acesta poetulă pentru cântecile lui, -cari cuprindă în modulă celă mai perfectă durirele ini-mei şi ale sufletului omenescă, luptele cele înfricoşate ale marelui şi nemuritorului său spirită.
Astfelă încercă a presentă cetito-riloră, după isvore străine, câteva pa-gine din vieţa, scrierile şi diferitele întâmplări ce caracteriseză în modă aşa de deosebită vieţa şi sfârşitulă acestui mare, der forte nenorocită poetă.
Tatălă lui Lenau era descendentulă unei familii nobile silesiane. Unulă dintre fii bunicului său, anume Iosifă, îşi însuşi drepturile şi titlulă de nobilă nu-mindu-se „Baron von Niembsch44, der familia lui căpăta în urmă dela îm-peratulă Franciscă prerogativa de nobilă austriacă pe lângă predicatulă „von Strehlenau44, numele unui orăşelă prusianu, unde odinioră şedea familia lui. Acestă Iosifă luâ în căsătoriă pe contesa C a t a r i n a Niembsch Iosifă Kallesherg, cu care avă cinci băeţl, dintre cari însă numai unulă i-a rămasă in vieţă şi anume Franciscă, părintele lui
presiunile, care formeză obiectulă de pertractare ală curţii cu juraţi. Domniloră ! După experienţa domnieloră vostre, după impresiunea, pe care vi-o produce cetirea articolului încriminată, vă rogă să declaraţi vinovată e ori ba d-lă Ioan Slavici? Eu credă, că nu e vinovată!
După discursulă de apărare, pro-curorulă Al. Jeszenszky replică între altele umătorele: In ceea ce pri-vesce cuprinsulă şi redigiarea discursului său, nu vre să răspundă. A crecjută că pertractarea va ave ună sboră mai înaltă, der s’a înşelată. Negarea articu-lului încriminată dinpreună cu tote in-tenţiunile lui e „în adevără o orbă cutezanţă" din partea apărătorului.
„In decursulă apărării am audită44 — dice procurorulă — „amintindu-se cu drecare gravitate numele generalului D o d a. Adevărată, că Doda este astădî generală, der mă îndoiescă, că apărătorii ară sci să spună, pănă când va fi elă generală, căci astăcfl Doda se află în faţa tribunalului din Aradă şi forte anevoe credă, că justiţia nu ’lă va condamna. A fostă deră ună lucru fără tactă a aduce numele lui în discuţiune.44
La afirmaţiunea apărătorului, că în Ungaria nu numai Maghiarii, ci tote naţionalităţile împreună şi-au eluptat libertatea, procurorul răspunde, că acesta nu însemnă altcqjva, decâtă că „împreună cu Maghia-rulă^şi Valahulă este un elementă care susţine statulă. Elementele cari susţină statulă însă se compună numai din a-ceia, caii suntă credincioşi faţă cu elă şi cari ca atarl suntă membrii ai naţiu-nei. Şi când se face amintire de fi des valachi, se face numai ca despre unii, cari se subînţelegă în conceptulă: naţiune maghiară politică. Şi aceia, caii au sângerată pe câmpulă-mierlei, la MohacI, n’au sângerată ca Români, ci ca membri ai naţiunei maghiare politice. Aşa deră decă d-lă apărătoră susţine, că şi Românulă este elementă, care constitue statulă, trebue să primescă şi consecu-enţa, că cine astăcll este valahă, este totodată membru ală naţiunii maghiare politice.44
Se întorce apoi procurorulă la articululă încriminată, citeză şi comenteză unele pasage din elă şi dice că ori câtă s’ar opinti acusatulă a se scote de sub greutatea responsabilităţii, nu-i succede; apoi ajunge la conclusiunea, că proce-derea observată la scrierea acestoră pasage, în ce privesce premisele, însemnă „cutezanţă orbă,u er în ce privesce de-ducţiunile însemnă „laşitate44 (gyâvasâg). Agitaţiunea esistă în premise, căci decă s’ar fi trasă din ele şi conclusiunea, a-cesta nu mai era agitaţiune, ci provocare la revoluţiă.
Lenau, er ceilalţi muriră încă de tineri.
Franciscă Niembsch s’a născută la an. 1777 în Tardoşă, comitatulă Sabolciu, unde tatălă său, adecă bunicul lui Lenau, funcţiona ca căpitană în armata imperială. Elă nu putea căpăta o crescere bună, după-ce tatălă său era silită să-şi mute locuinţa, la mandatulă mai mariloră săi, dintr’ună locă într’altulă. Când în an. 1795 tatălă său fu transferată în Buda-veche, isteţulă şi frumosulă băiată intra şi elă într’ună regimentă de cavaleria. Aici făcu cunoscinţă cu Terezia Maigraber, ală cărei tată Francisc Maigraber murise de multă. Tînărulă Niembsch făcu mare şi plăcută impre-siune tinerei fete, care era inclinată spre fantasiă şi iubire. Patima dragostei îi cuprinse pe amândoi aşa încâtă deja în primele scrisori se numiau reciprocă „iubita mea soţiă44 şi „iubitulă meu băr-bată44. Iubirea loră însă a fostă intre-ţăsută, ca de comună, şi cu dile triste. Franciscă, iubitulă Teresiei, trebui să mergă dimpreună cu regimentulă său în Crişulă mare. Atâtă mamă-sa, câtă şi tatălă său nu voiau să sciă nimică de acestă dragoste şi nu odată Franciscă îşi audi imputări dela părinţii săi, pentru-că nu vrea să delăture dela sine cu-getulă căsătoriei. Der în butulă tuturoră
In fine apeleză la inteligenţa, bu-nulă simţă şi patriotismulă juraţiloră, ai îi rogă să condamne pe acusată, despre care dice, că agit^ză pentru ca să-şi câştige pânea de tote dilele, şi adauge, că sentinţa de achitare ar fi ună prilegiu dată pentru ulteriora agitare, er verdictulă de condamnare va fi ună veto săr-bătorescă în contra agităriloră viitore.
Acusatulă I. S la v i ci regretă — în replica sa — maniera în care curge pertractarea şi la imputarea procurorului respunde, că nu dânsulă a dovedită lipsă de tactă, amintindă numele generalului Doda, ci acusatorulă, când s’a adresată la elă cu „domniile-Yostre.u Acusatulă stă singură astădî aici, şi singură va sta şi mâne, ori îlă voră osîndi ori nu. La învinuirea de laşă, răspunde, că decă laşă ar fi, nu ar fi venită aici. Nu tâ-găduesce, că a putută ave intenţiunea de a lupta contra guvernului, nu însă contra poporului maghiară. Nu s’a dovedită nici câtă negru sub unghiă, că a agitată contra poporului maghiară. Mai departe îşi esprimă părerea de rău, pentru că ’i se aruncă, că prin agitaţiune vre să-şi câştige pânea de tote dilele şi întrebă, decă dânsulă face impresiunea unui omă, care n’ar putea să tră-escă altfelă, decâtă mâncândă pânea uscată a unui diaristă, numai pentru câ aiurea n’ar pute se mânce colaci? Nu-i este acesta profesiunea.
Câtă pentru afirmaţiunea, că ar fi laşă şi ocultă întrebă acusatulă: Ce cere legea dela mine ? Cere ca să nu am gânduri păcătdse ? — Nu, cere numai să nu săvârşescă fapte păcătose.44 In in-ternis non judicatpraetor.
Acusatorulă - nu pote dovedi aserţiunile sale din articululă incriminată ală „Tribunei"4. Vţ-e să le dovedescă din întrega colecţiune a „Tribunei,44 care îm-plinesce tocmai acll patru ani dela apa-riţiunea sa ? Obiectulă pertractărei de ac}.I e însă numai articululă încriminată. Decă juraţii voră pute scote din acestă numără ceea ce n’a putută procurorulă, agitaţiune contra poporului maghiară, atunci să-lă osândescă, der nici atunci nu-lă voră osândi pentru ură asupra poporului maghiară, ci-lă voră osândi numai pentru-că nu l’au înţelesă. Decă vor judeca în linisce şi conscienţă, crede că nu-lă voră pute osândi.
Apărătorulă IuliuCoroianu cjice, că procurorulă a vorbită cu emfasă despre unele lucruri, cari n’au locă aici, şi mai multă încă despre unele puncte din apărarea sa. Dânsulă însă a dovedită numai, că actulă de acusare nu este osactă, că articululă din vorbă nu cuprinde delictulă prevădută în § 172 cod. pen. Procesulă de acuma e eşită din
piedeciloră acestora, la an. 1797, după ce se retrase din serviţiulă militară, păşi înaintea altarului cu Terezia spre a face legătură pentru veciă.
Câtă erau ei de fericiţi când Franciscă obţinu ună postă de cancelistă în Csatâd, nu departe de Timişora, unde la 18 August 1802 li-se născu Nicolau, ală treilea băiată, poetulă. Comuna acesta retrasă şi liniştită o locuescă eu deosebire Nemţi. încă pănă şi acjl se pote vede casa unde a născută Lenau, _ căci deasupra porţii locuinţei părinţiloru săi încă şi adl se mai potă ceti cuvintele gravate de elă: „Weltbefreien kann die Liebe nur“. Nascerea lui Lenau n’a cau-sată vre-o bucuriă deosebită părinţiloră săi, fiind-că deja cunosceau, şi cu deosebire tatălă său, multele năcazuri ce le au părinţii cu creseerea copiiloră, şi din inima lui dispăruse deja flacăra iubirei celei sacre pentru soţia sa. Elă era aplicată spre diferite viţiurl; îi plăcea multă a se înfunda prin societăţile de josă astfelă încâtă murdare ospătării ale subur-bieloră Timişorei adeseori şi prea adeseori salutau pe acestă omă, care’şl cheltuia în cărţi şi beutură nu numai lefa lunară, ci pentru datorii făcute cu astfelă de ocasiunl, oficiile publice îi secvestrară chiar şi averea soţiei sale.
Nr. 87
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
răvaşulă său. îşi aduce aminte de cuvintele lui Micipsa, că nu armata, nici tesauraltl nu face fericită o ţâră, ci adevăraţii ei amici. Ar fi tristă, decă toţi Maghiarii ar .fi pătrunşi de astfelă de sentimente, ca acusatorulă, căci atunci n’ar mai ave valdre la noi cuvintele lui Micipsa. Cu tote că ar fi lipsă mare de o înţelegere între popore, pentru că cine scie cum voră sta mâne lucrurile, nu e bine der ca să nutrimă între noi
V
mai departe ura neîmpăcată.
Preşedintele întrerupe aici pe vorbitorii, cjic^ădă să nu vie în focă, căci procurorulă nu s’a folosită de asemeni vorbe.
Coroianu: Aceste le-am scosă din acele straşnice cuvinte ale procurorului, pe care le-a disă aici la adresa n6stră. Decă ’l’aşă urma pe d-lă pro-curoră pe calea, pe care ’şl-a ales’o a-tuncî ar trebui să iau în mână istoria ca să vă dovedescă, că acele formaţiuni care s’au întâmplată în patria ndstră dela 1868 încoce, au dată ună altă co-lorită Ungariei, pentru-că astăcjî, aici în Ardelă suntemă, der înainte de 68 amă avută ună altă Ardelă. Suntă numai 21 de ani de atunci, der decă ne vomă întorce la acele timpuri, atunci vomă constata, că Ardelulă a fostă o ţeră autonomă. Din nou trebue dâr să constată, că în acestă articulă nu este altceva, decâtă aceea ce s’ar pute repeta şi prin întruniri poporale. Rogă der, ca verdictulă să se pronunţe pe basa articulului, âr nu pe basa celoră . audite aici dela d-lă procuroră şi atunci voiu fi liniştită, că pe Ionă Slavici nu-’lă va pute acusa nimeni.
*
După aceste presidentulă reasumă resultatulă pertractării şi pune juriului întrebările. Juraţii se retragă şi după o consultare de 24 minute, preşedintele loră Desideriu Zsigmond enunţă ur-mătorulă verdictă :
La prima întrebare: Cuprinde-se ori nu agitaţiă în articolulă încriminată ?
—	11 d a, 1 nu.
La a doua întrebare: Este ori nu Slavici autorulă articolului încriminată ?
—	11 da, 1 nu.
La a treia întrebare : Este ori nu Slavici vinovată de deîictă de agitaţiă?
—	9 d a, 3 nu.	,
Acusatorulă 'publică' cere condamnarea lui Slavici la închisore de ună ană şi 100 fl. amendă în bani.	.
Apărătorulă C o r oi an u cere o măsurare mai domolă a pedepsei.
Tribunalulă se retrage şi după câtva timpă enunţă sentinţa, că Ionă Slavici se declară şi judeâătoresce vi-
novată pentru delictă de agitaţiă circumscrisă în punctulă 2 ală §-lui 172 şi se condamnă laînchisâre de ună ană, la amendă de 100 fl. şi la suportarea cheltuieleloră de 28 fl.
Acusatulă a insinuată nulitatn.
Acusatorulă publică s’a declarată mulţumită cu sentinţa. Pertractarea s’a terminată la 2 ore după amecji.
SCIRILE PILEI.
9
Diarele din Bucurescî ne comunică îmbucurătorea soire, că eminentulă băr-bată. de stată d-lă Michailă Cogăl-niceanu a scăpată de ori-ce peliculă, mulţămită îngrijiriloră d-lui.Dr. I. Neagoe. Se speră că d-lă Cogălnieeanu va pute
eşi din casă peste câteva dile.
*
* *
O telegramă din Cernăuţi trimesă în 26 Aprilie n. la „Neue freie Presseu comunică următorele: „La propunerea D-rului Rott şi soţiloră săi, consiliulă comunală a decisă a(jî ca să adreseze ministerului de instrucţia o petiţiune, cumcă şcola reală superioră greco-orientală de aci, care e întreţinută de fondulă religio-nară greco-orientală şi care după docu-mentulă de înfiinţare este confesională, necorespundendă prin acesta legiloră satului şi părândă ameninţată caracte*^** germană ală unicei şcole reale superib; e în Bucovina, să fiă luată în administra-ţiunea statului ori să se înfiinţeze ună nou înstitută de stată.u
Cum vedemă, streinii din Bucovina au ajunsă cutezători faţă cu Românii şi uneltescă pe tote terenele contra loră. Fi-voră în stare Românii să paraliseze a-ceste nedemne uneltiri ?
*
* *
Pentru serviciile aduse maghiarisărei, ministrulă ungurescă de culte a răsplătită pe preotulă gr. or. Teodoră Puş-caşă din Bughîa cu 50 fl.
Nu vei fi uitată părinte!
*
* *
Sub titlulă „Scirî culturale patriotic eu cetimă în „Luminătorulă,44 că în B.-pesta este chiar şi ună comitetă centrală pentru maghiarisarea nu-meloră omeniloră. Directorulă a-cestui comitetă publică, că în anulă 1887 la 709 persone şi-au maghiarisată numele. După confesiuni au fostă 218 rom. cat., 88 gr. cat. (mai cu semă ruteni), 1 gr. or. (pare-ni-se gendarmă ori altă slujbaşă ungurescă), 28 luterani, 19 reformaţi şi 410 israeliţl. Mai tare s’au imbuldită gen-darmii, finanţii şi alţi slujbaşi; cei mai puţini au fostă plugari (21 de inşi); pe toţi i-au întrecută funcţionarii mari şi mărunţi dela oficiile silvanale şi, se pri-
cepe, cei 410 patrioţi desintere saţl. La încheiarea ciclului de dece ani, adecă la proxima numărare de po-poră, vomă vede minunate resultate Antisemiţii voră ave formală jubileu, căci atunci în Ungaria d’abia va mai fi vr’ună Funkelstein, Rosenstock etc., ci totă numai Hunyady, Rakotzy etc.
*
* *
Oficiulă poştală din Cisnă-d i 6 r a, care e deschisă în fiecare ană în lunile Maiu, Iunie, Iulie şi Augustă, va începe a funcţiona şi în anulă acesta la 1 .Maiu. Cariola circulă pe Ia Cisnădiă la Sibiiu şi îndărătă.
*
* *
Spitalulă privată din Bra-şo vă s’a învestită, printr’o ordinaţiune a ministrului ungurescă de interne, cu carac-terălă unui spitală publică şi dela Iulie 1888, pănă la o altă disposiţiune, e îndreptăţită a lua o taxă de întreţinere de 63 cr. pe cji de bolnavă.
întâmplări diferite.
FoctL In Ciuc-SângeorgI aprindâm du-se şura păstorului Andreiu Todoră, acesta voi să’şî mântuiască cei 15 boi ce se aflau în ea. Nenorocitulă arse însă cu vite cu totă. Au mai arsă şi alte 5 case şi 4 şuri, precum şi ună mare numără de oi, porci şi găini.
Furtîi. In Poplaca nisce hoţi au săpată pe dedesubt păretele casii lui Dumitru Fancu, intrară în casă şi furară haine şi de-ale mâncării în preţă de 222 fl. 40 cr. — In Găinari i s’a furată prin spargere lui Ioh. Depner, dintr’o cămară, diferite obiecte în preţă de 100 fl. — Lui Marin Sonea din Poenar, comit. Aradului, i s’a furată încă în Februarie 1887 ună mânză. Urmele au dusă la Sebeşulă de josă, unde a fostă ven dută cu paşaportă falsă. . Schimbând^ stăpânii, mânzulă ajunse în Vaidarepe, unde primulă său proprietară îlă cunoscu. Hoţii au dispărută din Sebeşă.
Soiri poliţienesc!.
Christian Tontsch din Scheiu făcu Joi sera arătare la poliţiă, că înainte cu 8 (jfle a fostă pusă de Ştefană Radu totă din Scheiu ca pentru o remuneraţi-une de 25 fl. să dea focă casei sale nelocuite (a lui Radu) de pe Tocile, care e asigurată pentru suma de 300 fLTontsch s’a învoită aparenţă, der încunosciinţâ despre acestă plană pe primarulă Ionă Stinghe. Intr’aceea înainte cu 8 cjile nefiindă timpulă favorabilă pentru a pune focă, s’a amânată executarea planului pe altădată. Alaltaerî după amecjl Ştefană Radu se pune din nou în înţelegere
Incâtă a fostă elă robulă beuturei, ne arată următorea întâmplare caracteristică: Odată i-se bolnăvi greu una din minele sale fetiţe, aşa înbăfcă trebui :.f& şlerge numai decâtă la Timiş 6ra după medică- Niembsch, plecâ ou câţiva florini în buzunară oe-i dădu nevastăsa, djir ajuegendă aici îşi uita cu totulă de ţiaţţ venireî -flpW'îa yrăi^ra ; jprftbeşoe deci în o spătăria la câre bbiclnuia a $f&ge şi rămase pănă târcjiu cătră mierlă nopţii. Biata mamă sta lângă pa-ţjilă bolnavei ce suferia cumplită, der cărei tată nu mai revinea, şi deci lipsită de ajutorulă medicului în curândă dete sufletulă. In 4iua următore de ditnineţă cineva se auc|i păşindă pe ga-leriă, der paşii nu erau ai lui Niembsch, m ai unui profesionistă de ferbli (fer-Bel), care ţinea într’o mână o obliga-fpme despre 17.000 fl. subscrisă de Hiembsch, âr cu cealaltă ameninţa pe biata femeiă, şdrobită cţ© dnrerosa per-dtre ca să subscrie şi ea obligaţiunea, dâcă nu voesce ca bărbatnlă ei să fiă
Şi celă ce făcu acâsta nn era altulă decâtă chiar tatălă renumitului poetăv ,Omă într’adevără fără sufletă şi fără Dumne4en, care deşi era dojenită ade-aeorl de soţia sa, dela care cerea ier-
tare, totuşi elă nu înceta a da cursă liberă miserabilei sale vieţi, pănă la morte. Ne putemă deci închipui, în astfelă de .c&te a avută să sufere biata femeiă, în ce imseriă a tf&bttită să â-jnngă nenorocita ei familiă şi ce fericire va fi putută ea gusta dj?i acestă căsătoriă a. ei cu Niembsch. Miseria a-oâsta fără îndoufi^. eă a?, avută urmări triste şi 'pentru'rihărulă LâMu,aşa 4icendă deodată cu laptele mancei sale, a suptă şi tristeţa. Tote fastele ilenOro-cite ale vieţii lui, suntă a se căuta în nefericirile mamei sale.
Cheltuindă în cărţi averea soţiei sale, îngropândă ticna şi fericirea vieţii, conjugale prin destrăbălată lui purtare, ilui ^rancisoă Niembsch. nă’i mai ramase nimică în Csatâd, demisionândă deci' de oficiulă ce’lă ocupa, în primăvera an. 1803 se întorse dimpreună cu soţia sa şi cei doi copii, ai săi la Buda-veche. Dâr vieţa de simplu cetăţână nn’i conveni de locă şi deci sub pretextă că are să’şî capete ună nou oficiu se duse în yieUa, Unde împrumutâmiti o sumă mărişor ă de bani. pănă ţină acâsta, trăi strălucită. Incurândă apoi se reîntorse ârăşl înapoi cu mâna gală şi ca şi când părinţii lui n’ară fi voită să scie nimică de elă şi de familia şa, trăi la casa
socrei sale. Nu peste multă se înbolnăvi şi după lungi suferinţe împăcându-se în ultimele 4#e cu părinţii săi, muri la 23 ,Apri0^48O4.	^
Răportulti de iubire ‘ rediprodă^, ^de lucru .firespă trebue să fiă între tată şi .-fiu», ^ntre elft şi fii săi, ,, nici d^ cum n’ş esistată. Zadarnică căntămă în poesiile dedicate memoriei tată-
Iui Său.
^ ^Patru ani trăi mama lui X*enau în văduviă şi în cea mai mare lipsă punâii-du-^C tâte puterile fisic.e Şi spirituali epna orescerea copiiloră săi şi cu deosebire, a micuţului Lenau. Ce e dreptă moşii iui făcură mame-si prQpunerea ca să le dea loră pe nepoţelulă, ’ der buna sa mamă n’ar fi făcut’o acâsta pentru ori ce în lume. Mai bucurosă luâ eâ asu-pră’şl grâua sarcină de-a câse veştminte militărescl, câre lucru se plătea forte bine în prejma răsboiului cu Francia. Der după ce în Ianuarie 1811 bunica lui muri, familia lui Franciscă Niembsch simţi adâncă greulă vieţii, mama lui lienâşr # ^eypiţft a se mărita încurendă la Septemvr© 1811 după ună medică militară Dr. Carol Yogel.
(Va urma).
cu Chr. Tontsch şi se fixa <5ra 8 sera pentru punerea focului. Acum fu încu-nosciinţâtă şi poliţia despre acestă plan. După ce poliţia descoperi că totulă e pregătită pentru punerea focului, că a-decă sub coperişulă casei lui Radu şi a vecinului său erau aşe4aţl cinci snopi de paie, cărora Chr. Tontsch avea să le dea focă amăsurată înţelegerei, Radu fu arestată şi predată judecătoriei penale.
Cu ocasiunea târgului de erf, mai mulţi vân4ătorî, cari au adusă la târgă de vân4are ovăsă udată, au fostă pedepsiţi în sensulă noului regulamentă de târgă. Publiculă se face, în interesulă său, atentă, ca asemeni abusurî şi călcări ale regulamentului cu ocasiunea târgului de săptămână, să le facă cunoscute autorităţii poliţienesc!.
ULTIME SOIRI.
La Nancy manifestările pentru generalulă Boulanger au luată marî proporţiunî. Unu detaşamentă de husari a împrăştiată mulţimea. Ferestrile dela casina studenţiloru au fostă sparte. De asemenea călătoria preşedintelui republicei Car-not a fostă turburată prin mani-festaţiunî boulangiste. Contrară soiriloru aduse de „Agenţia Ha-vas“, la Perigneut şi la Limoges mulţimea striga: „Trăiască Boulanger !w.
Scupcina s&rbescâ s’a închisă nu de cătră guvernă, ci printr’ună comisară specială ală Regelui Milană, fiindcă adunarea, când i s’a făcută cunoscută numirea noului guvernă, n’a mai strigată ca de obiceiu „Trăiască Regele!“ ci „Trăiască poporală!“
DIVERSE.
Puterea de vieţă a curciloru. In şura magistrului poştalii Samuilă Rheindt din Bodfi a fosta găsită în 4^^ acestea o curcă, ce dispăruse de 4 săptămâni. Bieta curcă era de totă acoperită cu una strata grosa da paie, ceea ce nu s’a putută întâmpla altfela decâtă în urma nepreve-derei servitorilora cari lucraseră în şură. Acesta fapta dă dovadă despre puterea de viâţă a cnrcilora, căci cea găsită, care suferise fârte multa şi abia putea umbla, e acum deplina sănătoaă.
Cnrsulă pieţei
din 15 Aprilie' st. Bancnote românesci Comp Argintii românesefi. .	„
Napoleon-d’orI ...	„
Lire turcescl ...	„
Imperiali...........„
GalbiiU .....	„
Scris. fonc. „Albina“6u/0 „
■>	'	n , 5°/o »
Ruble rusescl . . . „ Dişopşţţilă . ..	â1/»
Braşovu
v. 1888
,	8.58 Vând. 8.60
8.52	„	8.54
10.Ce	„	10.06
11.32	„	11.37
10.32	„	10.37
5.90	„	5.92
101- „ — 98.—	,,	98.50
103.50	„	104.50

95.60'
126.—.
114.— , 104.90, 104.50!i
Cnrsolă la bursa de Vlena
■ din 28 Aprilie st. n 188&. *
Renta de aur ii 4%...................97.45
Renta de	..... . .. ; .	86.10’-
' ‘ prumutuiii oăiiorQ <(Brato:imgace^ . l|0.—? îbrtxsarea aatoriei’căilorti' ferate ok' ostil ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căilorti ferate de ostii ungare "(2-a emisiune) . . Amprtisarea datoriei căilorii terate de 'ostii vmgare (3-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare . . .
Bonuri cri clasa ide sortare . '
Bonuri rurale Banatri-Timişti Bonuri cu cl. de sortare, . .
Bonuri rurale Transilvane ..
Bonuri croato-slavone . . .
Acţiunile băncei de credită ungur Acţiunile băncei de oreditii austr.
Gplbenl împărătesei ..............
i^ăpoleoii-d’oirţ . ... .	.	.	.	.	.
Mărci 100 împ. germane .	.	* .	.	.	Ş2.W
Londra 10 Livres sterlinge .... 12^.130 Despăgubirea pentru dijma de vinii
ungurescii......................99.75
Imprumutulii cu premiulii urgurescu 122.10 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmului.......................124.—
Renta de hârtiă austriacă ....	78.95*
Renta de argintii austriaotl	.	.	.	.	■. 80.50
Renta* der atirtt atistriacă-.	;	. *.	.	407.
LosurI din 1860 . . . .	.	.	.	.	132.80
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 867.—
104., 104—
109.60 274.50,
273.60 5^6
100Ş‘/2
Editorii şi Redactorii responsabilii:
Or. Aurel Mureşianu.
)
Nr, 87
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
FILIALA BRAŞOVt
a
Institutului de creditu şi de economii
-ALBIM”
primesce depuneri spre fructificare CU 5% fără de a face vre-o subtragere pentru dare, decă depunerea a stătu celu puţind 3 luni la institutu.
Replătirile până la suma de 500 fi. se făcu fără a-nunqiu; la depuneri mai mari însă — când starea cassei n’ar permite replă/tirea loru imediată — să cere o abcjicere conformă înţelegere!.
Depuneri cari n’au zăcută la institută celă puţină 8 luni, ori pentru cari s’au condiţionată termine de abc[icere scurte, să fructifică cu 41/., %.
, Depuneri în ori şi ce sumă. replătibile a vista, fără, ab4icere se fructifică cu 3V2 % interese.
Depunerea cea mai mică ce se pote face este de 50 cr.
La .1 Ianuarie şi 1 Iulie se adaugă interesele semestrului trecută la capitală şi se fructifică şi ele.
Darea de venită pentru tote depunerile o solveşte institutulă.
Interesele se compută încependă cu (fina care urmeză 4ilei de depunere şi. pănă la 4ina precedentă ridicărei, însă •cu acea resti$ngere, că peste totă numai după astfelă de'depunerl se dau interese, cari au zăcută cel puţină 15 411® la instftută.
i . Prin învoială reciprocă potă fi staverite pentru depuneri şi alte condiţiunî,.
Depunerile se potă face şi prin poşta reg. ung. la care casă ele se. resolvă cu întorcerea poştei. Totă pe calea a-cesta potă urma şi abdicerî şi replătirî de depuneri.
Depunerile se poţă face pe ună nume seu numire, seu cu restricţiunî ca se se pbtă ridica numai de o anumită persdnăi ori la ună anumită timpă seu evenimentă (d. e. căsătoriă, ajungerea de maiorenitate etc.)

Nru. 3956 ex 1888.
PUBUCAŢIUNE.
Spre scopulă noujei închirieri pe durata de 6 ani a mai josă amintiteloră obiecte aparţinetdre comunei orăşenesc! se va ţinea la oficiulu orăşenescă economică din locă în 15 Maiu a. c. după prân4ă la 8 ore o nouă pertractare de oferte. ,, ,s
Se provocă deci toţi amatorii de oferare, ca celă multă pănă în 15 Maiu a. c. înainte de prân4ă la 3 6re se ’şl aştemă le eco-nomulă orăşenescă Emst Hintz ofertele seripturistice închise, pro-vă4nte cu ună timbru de 50 cr. şi cu ună vadiu, seu în bani gata său în hârtii de valore de lO°/0 din suma chiriei oferite pentru unu ană.
In ofertă se se preciseze, că pentru care obiectă se oferăză, eonţinându totdeodată şi dechiaraţiunea oferentului, cumcă atâtă condiţktnile contractuale* câtă şi acele de ofertă ’i şuntă cunoscute -şi că. se supune loru. Aceste condiţiunî, şe potă pănă în diuaper-tractărei de oferte examina de fiecine în decursulă oreloră oficiose la oficiulă economicăv orăşenescă.
Chiria ce se ofereză este de a se aminti în ofertă lămurită atâtă în cifre câtă şi, în litere.
Obiectele cari suntu de închiriată suntă următărele:
1.	Prăvălia din tergulă flosului, Nr. 17 chiria an. de pană acum 820 fi.
2.	Berăria orăşenescă, chiria anuală de pănă acum 3271 fl. 50 cr.
3.	Prăvălia de sub pod. bătuşiloru Nr. 4, chiria an. de pănă acum 240 fl.
4.	Pivniţa de sub bucium Nr. 584, chiria anuală de pănă acum 12 fl.
Braşovă, 26 Aprilie 1888.
io, 3-i	Madstratultt orâşenescU.
Sz. 4174—1888.
Hirdetmeny.
Brasso vârmegyenek felulvizsgâlt 1887 evi zârszâmadâsai a f. ho 28-ân tartott âllando valăsztmânyi gyulesben târgyaltatvân, az 1886 evi XXI t. cz. 17 § a ertelmeben mai naptol kezdve 15 na-pon ât kozszemlere kitetettek, mi is olyi hozzâadâssal hozatik^kCz-tudomâsra, hogy a szâmadâsok, valamint az âllando vâlasztmâny velemenye a fennt emlitett ido alatt a hivatalos orâkban az alis-pâni kiado hivatalnâl betekinthetok.
Brasso 1888 Aprilis hd 28-ân.
Roii Gyula,
50, 2—1	kir. tan. alispân.
No. 61 ex 1888.
3-2
Podulîi fabricei de uleiu din Blumena ca Maga-zind de bucate este de închiriaţii dela 29 Septemvre 1888 încolo.
Informaţiune mai de aprdpe se dă în Cancelaria Eforiei scolelord centrale române ort. res. EdificiuM gimnasialtl din Grdverî, suburbiuld Scheiu, Braşovu.
im şi
i.
trBHimlorn m istelori in
Plecarea trenurilorti:
*r Oşti
I. Dela Braşovă la Pesta:
Trenulă de persone Nr. 307 : 7 ore 20 de minute sera.
Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minută dimineţa.
2. Dela Braşovu la Bucuresci:
Trenulii mixtii Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecjî.
II. Sosirea trenurilor*!:
I. Dela Pesta la Braşovu:
Trenulii de persone Nr. 308: 9 6re 46 minute înainte de amecjî. Trenulii mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucuresci la Braşovu :
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amecjî.
A.	Plecarea posteloru:
a) Dela Braşovă la Rişmvu-Zernesci-Branu: 12 ore 30 m. după amecjî. „	„ Zizinu: 4 6re după amecjî.
„	în Secuime [S. G-eorgl]: 1 oră 30 minute noptea.
„ la Făgăraş**: 4 ore dimineţa.
„ la Săcele: 4 ore dimineţa.
B.	Sosirea postelorft:
a)	Dela Reşnovu-Zernesct-Branu la Braşovă: 10 ore înainte de amecjî.
b)	T Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Săcuime la Braşovă: 6 ore sera.
d)	„ Făgăraşu la Braşovă: 2 ore dimineţa.
e)	„ Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera.
V
c)
d)
*)
Avisă cL-lortt abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiasoâ a scrie pe cuponulă mandatului postalu şi numerii de pe fiişia sub care au primită diarulu nostru până acuma.
Domnii, ce se abonezâ din nou, s6 binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Totodată facemă cunoscută tuturoră D-loră abonaţi, că mai avemă din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiunilorti „Gazetei," precum şi câteva întregi colecţium, pentru cari se potil adresa la subsemnata Administraţiune în casă de trebuinţă.
Administraţiunea „Gaz. Transă
M6ra cu taporu de vălţuită (becheluitu) a lui Martin Fromm in Braşovu.
Acestă moră e înzestrată cu cele mai noue maşini auxiliare technice.
Sunt în plăcuta posiţlune d’a fabrica unu producţii alesă fvălţuită) şi recomandă onor. publică productele mele alese (vălţuite).
Afară de aceea ţină ună deposită continuu de fructe păstăiose.
Rugându-me de o nunjerosă clientelă, îmi voiu da totdăuna silinţa a mulţămi pe onor. mei muşterii atâtă în privinţa calităţii mărfuriloră cât şi a preţului.
c"di“ MARTIN FROMM.
47.5—3
Mora cu vaporii de vălţuitu (becheluită) a lui Martin Fromm în Braşovu,
fipografia A.
Jraşovu.