Redactiuiipf Adiinistratioea .Tjpo2<?-<a: ’
BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22.
Scrisori uefrancate nu se pri-mescii, M anus crin e nu se re-trimitu!
Biroarile de anuncian:
Braşovu, piaţa mare Nr. 22.
inserate mai primescu în Viena:
HudolfMosse, Haasenstein & Yogler (Qtte Maas), Heinrich Scliahk, Alois Eemdl, M.Bukes, A. Oppelik, J. Dan-neberg; în Budapesta: A. V. Gold-btrger, Anton Mezei, Eckstein Bernat; înFranltfUrt: G. L. Daule gAnHun-burg: A. Steiner.
PreţuM inserţiunilorft: o seria garmondu pe o coldnă 6 cr.
80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoielii. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. său 30 bani.
9
ANULtJ LI.
„Gazeta" iese IxL fle-eare (ţi.
Abonamente pentru Austro-Ungaria
Pe unu ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe unii anu 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la t6te ofl-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
ABonamentnlu pentru Braşovî:
laadministratiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unu ană 10 fl., pe săse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulă în casă: Pe ună anu 12.fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplarâ 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâtu abonamentele câtu şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 85.
Braşovu, Sâmbătă, 16 (28) Aprilie
1888.
Braşovu, 15 Aprilie st. v. 1888. De când a păşitu generalulu Boulanger pe arena parlamentară o mare nelinişte a cuprinsă cercurile politice în Francia. Popularitatea lui a deşteptată la unii mari temeri la alţii mari speranţe.
In tabera celoră dintâiu se află toţi sincerii liberali şi republicani, ei privescu cultulu lui Boulanger ca o apariţiune perieu-l(5să pentru esistenţa republice! şi s’au decisă a’lă combate întrebuin-ţândă totă influinţa loră morală.
în scopulă acesta a întreprinsă şi preşedintele actuală ală repu-blicei francese, d-lă Camot, o călătoria prin ţeră. Pretutindeni a ■ fostă bine primită, ba în multe locuri i s’a făcută chiar o primire entusiastică de cătră autorităţi şi poporaţiune, der armonia ovaţiuni-loru aduse preşedintelui a fostă ! adeseori întreruptă prin strigări de ! „trăiască Boulanger. “
Camot asigură în discursurile sale, că va sci „se apere republica în contra inimiciloră ei interni şi eşternî". Vomă vede decă faptele republicaniloră voră sprijini . în viitoră acesta luptă a preşedintelui, căci pănă acuma ei au dată puţine probe de solidaritate.
Republicanii de talia lui Sadi-Camot ară trebui se veghieze ca se nu-i întrecă cei din tabera lui Boulanger în ce privesce solidara procedere.
Imprejurulă lui Boulanger se ' grupeză tote partidele monarchiste. Scopulă loră este de a se folosi de simpatiile ce le are acesta la masse spre a răsturna regimulă ? republicană. De aici încolo apoi îşi va urmări fiecare dintre preten-: denţl în parte interesele sale. ţfiarele monarchiste din Paris au publicată cţitele aceste progra-' mulu politică ală contelui de Pa-risti, care primesce devisa lui Bou-langer: „revisuirea constituţiei şi disolvarea camereiu şi îndemnă pe roialiştî a sprijini acţiunea generalului. In curendu se aşteptă o asemenea manifestaţiă şi din partea prinţului Victoră Napo-leonă.
Monarchiştii sciu să se folo-sescă fărte bine de ocasiunea ce li se oferă de a da o lovitură de m6rte republicei. In acesta privinţă ei suntă toţi solidari şi Boulanger le este ună aliată binevenită.
Boulanger cere plebiscitulă, ca sS potă ajunge cu ajutorulă lui dictatoră, er roialiştii şi bonapar-tiştii voră plebiscitulă ca să pdtă rastabill monarchia. Pe toţi îi u-nesce dâr pănă la ună punctă ună interesă comună.
Şi pre când republicanii dela putere se străduiescă a pune stavilă epidemiei boulangiste, amicii lui Boulanger aranjeză bancheturl, agiteza şi demon streză mereu în favărea alesului loră.
Cea mai seriosă apariţiune în vieţa interiără a Franciei este cu-tezarea cea mare ce-o dovedescu «aderenţii lui Boulanger. Ei nu se ftraai sfieseă a declara pe faţă, că
Boulanger voiesce să ajungă la putere printr’ună plebicistă şi a-daugă numai spre a se scusa, că au de gândă a procede in modă legală.
Republica francesă străbate acţi cea mai grea crisă prin care a trecută vreodată.	*
Cutele ie Pansa iespre sitaaţltmea politica a Franciei,
Biuroulă de pressă ală contelui de Parisă a adresată cjiareloră francese o notă, prin care le comunică o convorbire ce a avut’o contele cu mai multe personalităţi politice despre situaţiunea politică a Franciei. Contele c}ise:
Situaţiunea e grea; trebue să o privesc! cu sânge rece, căci era inevitabilă. Am arătat’o în anulă trecută în instrucţiunile mele cătră partida monarchică şi evenimentele ml-au dată dreptate. Des-binările interne au făcută neputinciosă guvernulă republicană. Risipitoră şi per-secutoră înăuntru, e fără putere şi fără credită în Europa. Radicalismulă guvernului ameninţă a completa desorga-nisarea ţării. Eclatantele manifestaţiunî ale sufragiului universală suntă strigătul unei Francie şătulă de ună astfelă de regimă şi care arde de dorulă d’a se libera. Acestă momentă e urmarea naturală şi logică a acteloră de violenţă şi a scandaluriloră, care au revoltată consciinţa publică, a abusărei de regimulă parlamentară în manile unei partide despotice. Nimică nu e mai dreptă, decâtă a cere disolvarea unei camere discreditate şi revisuirea unei constitu-ţiunl, care nu mai lasă naţiunei libertatea d’a dispune de destinele sale. Monarchiştii n’au aşteptată după devisa de adl şi deja mai nainte au cerută revisuirea. Eu am scris’o în programulă nostru. Adl vă reamintescă acesta; der datorinţa mea e să spună totă odată, că acestă mişcare ar fi nefolositdre ori ar espune Francia celoră mai grele pericule, decă s’ar crede că e de ajunsă ună nume. Spre a obţine revisuirea, trebue să o ceră toţi conservativii, nu în adunări divisate, unde suntă în minoritate, ci chiar dela ţera întregă fiindă legală întrebată. In ora decisivă va înţelege Francia, că resolvarea trebue să fiă monarchia, precum am definit’o eu, şi restabilirei ei îi consacru tote puterile. Acestă regimă stabilă va garanta tuturora siguranţa, fără a confisca libertăţile publice ale democraţiei muncitore de cari ea are nevoiă; elă va ridica gu-vemulă peste adunări (assemblee) şi partide şi aşa va asigura Franciei ordinea în năuntru şi pacea în afară. In acestă cji monarchia acceptată de toţi bunii cetăţeni va apela la devotamentulă tuturora, spre a lucra cu ajutorulă lui Dumnezeu la reînălţarea patriei.
Procesulfi de pressă ald „Tribunei"
(Raportă specială ală „Gaz. Trans“.)
ClăştL, 25 Aprilie 1888.
Pertractarea s’a începută la 9 ore. Tribunalulă a fostă compusă astfelă : d-li^ Dominică Peterffy preşedinte, Csi-szer şiMiko judecători, K o c s i notară, dr. Alexandru Jeszenszki acusatoră publică, Ionă Slavici acusată, advoca-tulă Coroianu, apărătorulă acusatului.
Juriulă se constitue şi juraţii depună
jurămentulă. Numele juraţiloră i-am comunicată deja prin telegramă. Urmeză întrebările generale adresate acusatului Slavici; după aceea se dă cetire actului de acusaţiune (a se vede „Gaz. Trans.u Nr. 75 a. c.) Urmeză cetirea articulului incriminată ; notarulă cetesce traducerea un-gurescă a lui, er translatorulă dr. Isacă cetesce articululă în orginală românesce. La întrebarea preşedintelui, acusatulă mărturisesce, că elă a scrisă acestă articula şi ia răspunderea pentru elă.
Apărătorulă Coroianu cere pe teme-iulă procedurei de pressă cetirea acteloră de cercetare şi între acestea cu deosebire mărturisirea redactorului „Tribunei/ Adriană Caşolţanu.
Dr. Jeszenszky, procurorul, se opune, cjicendă că numitulă redactoră responsabilă a fostă întrebată numai, că cine a scrisă articululă. Tribunalulă se retrage spre consultare şi decide, ca să se cetescă mărturisirea memorată, după cum a cerută apărătorulă Coroianu.
După aceea se cetesce depunerea lui Caşolţanu, după care nu elă a scrisă articululă incriminată, der l’a primită şi ia asupră-şl răsponsabilitatea. La întrebarea, că cine e autorulă articulului, nu-mesce însă pe d-lă I6nă Slavici.
După cetirea atestateloră de moralitate etc., din care se vede, că d-lă Slavici a fostă odată pedepsită pentru de-lictă de pressă cu 100 fl., se încheiă procedura pentru producerea dovec|ilorfi şi se dă cuvăntulă acusatorului publică Jeszenszky, care ţine următorulă dis-cursă :
Procurorală îşi introduce vorbirea de acusaţiune arătândă, că epoca de adl se oaracteriseză prin acea putere mare care preocupă şi inima şi spiritulă, numită: idea de naţionalitate. A-cestâ ideă ţine pănă ce ese triumfător e ori pănă ce e înlocuită cu altă idnă. Idea de naţionalitate e o parolă, care în cfiua de a4I mulţămesce popo-rele în timpă de pace şi le face îngro-zitore în timpă de răsboiu. Acestă ideă decide cu puterea ei asupra tronuriloră, crează state, unesce popore înrudite şi în resultatele ei finale duce la sporirea puteriloră spirituale şi materiale ale naţiunii şi ale societăţii.	-
La noi, dice proeurorulă, idea de naţionalitate a intrată în luptă pe întrega liniă, der nu ca să ’ntărescă statulă, ca înalte părţi, ci din contră ca să-lă slă-bescă, să-lă disolve. Asta’i deosebirea în manifestarea ideii de naţionalitate a-iurea şi la noi. In virtutea! ponderosi-tăţii acestei apariţiunl şi a consecinţeloră şi resultateloră ei finale asupra posiţiei naţiunii şi statului nostru, datorinţa îmi impune a vă ruga să fiţi atenţi asupra discuţiunii acestei cestiunl.
Spune apoi cum în unele locuri idea de naţionalitate, acestă braţă de o putere gigantică, ameninţă să despdie pe cei ce se ăpună pănă şi de mângăerea sufletescă a credinţei; în alte părţi nu cruţă nimică, sdrobesce orl-ce pedecă, începe răsboiu de estirpare în contra limbii loră materne în şc61e şi pe tote terenele vieţii publice. Şi acestă gigantică braţă lasă în urmă’i totă numai biruiţi. Statulă ungară însă a respins totdeuna şi respinge şi adl asemenea aspiraţiunl ale forţii brutale. Se închină înaintea religiunii, fiă ea profesată de ori şi ce limbă; lasă neatinsă limba maternă a poporeloră sale; asigură prin regulamente libertatea in-strucţiunei publice; estinde pănă la cele
mai depărtate hotare marginile dreptului de pressă şi de întrunire; proclamă deplina egală îndreptăţire a tuturora cetă-ţeniloră din Ungaria, fără deosebire de naţionalitate, şi împarte cu ele tote garanţiile libertăţii sale comune. Pentru tote acestea li se cere în schimbă ună singur lucru: credinţă şi alipire cătră stată. A-colo unde acelă braţă de o putere uimi-tore cuprinde pe poporă, de acestă admitere nici nu mai pote fi vorbă, căci ar fi vai de acelă cetăţenă, care numai condiţionată şî-ar împlini faţă cu statulă cele mai primitive datorinţe: manifestarea credinţei şi alipirii obligate.
Ungaria şi legislaţiunea maghiară însă — ca dovedă mă provocă la cei mai classicl martori, la legi şi la istoriă — totdeuna a fostă faţă cu naţionalităţile liberală, totdeuna a fostă dreptă şi totodată a fostă pururea mai echitabilă decâtă orî-care stată din Europa. Totdeuna a simţită şi simte şi astădl necesitatea, valorea şi puterea înţelegerei frăţesc!. Pentru acesta a delăturată barierele diferenţei de rassă, de confesiune şi de limbă şi decreteză: că toţi cetăţenii acestei patrie formeză o naţiune, naţiunea maghiară unitară şi nedivisibilă, ală căreia membru cu dreptă egală este totă cetăţănulă patriei, aparţină elă oricărei naţionalităţi. Şi prin acesta enunciă, că ea cunosce numai drepturi cetăţenescl de stată generale (egyetemes).
Acestă enunciare mare — scrisă pe fruntea legei despre egala îndreptăţire a naţionalităţiloră — este totodată şi pro-gramulă politică ală statului maghiară faţă cu aşa numitele naţionalităţi. E cea mai nobilă enunciare ce se pdte şi s’a putută cândva induce în cartea legiloră statulr1’.
Urmarea acestei anunciărl este, că statulă maghiară şi decă din punctulă de vedere ală limbei are locuitori de naţionalitate română, slovacă, serbă seu germană, aceştia toţi de-opotrivă şi e-gală cu Maghiarulă suntă membrii totalităţii statulă maghiarei. O altă urmare a acestei enunciărî, ce decreteză aceste drepturi cetăţenescl de stată generale, este mai departe: că Ungaria nu pdte suferi, precum nu sufere nici ună stată din Europa, ca în interiorulă său o naţionalitate se potă ave drepturi deosebite, fiă autonome, fiă naţionali, seu aibă ori ce altă nume. Nu-o sufere, şi acesta nu pentru-că doră s’ar sprijini numai pe încrederea în puterea statului seu pe trufia golă a naţiunei, care representă ca-racterulă statului — precum o vestesce acestă din di în di aşa numita pressă a naţionalităţiloră, — ci pentru-că o astfelă de formaţiune individuală s’ar contraria cu egalitatea ce esistă între toţi cetăţenii statului şi cu drepturile loră generale, mai departe pentru-că după des-voltarea dreptului nostru publică nici o rassă de poporă ce trăesce între noi nu are dreptă la o posiţiune deosebită, fiă politică, fiă naţională, ba nu are dreptă a ave nici aspiraţiunl de asemenea natură; şi în fine nu o p6te suferi acesta pentru-că o asfelă de formaţiune individuală, mai curendă ori mai târdiu, der neapărată ar conduce la distrugerea unităţii statului. Şi cine ar fi ore atâtă de neînţeleptă şi neghiobă, ca să poftescă dela stată, ca elă să dea mijlocele pentru destrămarea şi distrugerea sa pe mâna irigandiloră, ce stau la pândă?
Nici n’au poftit’o acesta nicl-odată şi nici unulă dintre cetăţenii de rassă
Nr. 85
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
străină aflători în Ungaria — înţelegendă snb aceştia massa cetăţenilorii ce vor-bescă câte o limbă. Totdeuna a stată departe de astfelă de aspiraţiunî şi aşa-numita Românime. Acele 4^e înspăi-mântătăre ale vârsărei de sânge, ale infamiei, ale miseriei, care înainte cu 40 de ani au ţinută în panică terâre pe locuitorii acestei patrie muntose, nu suntă a se atribui acelui poporă, care de 800 de ani este, la bine ca şi la rău, con-sortele nostru în primejdiă şi în luptă, ci suntă a se atribui aceloră agitatori neconscienţioşî, cari vestindă din gură binele poporului loră — în timpă ce însă înaintea ochiloră aveau propriele loră interese — au deşteptată patima înfioră-tore şi furia devastatore a poporală rătăcită. In acele teribile clile de încercare, poporală română a fostă numai instrumentulă sângerosă ală unui jocă diabolică pe care l’au arangiată agitatorii.
Şi acestă operaţiune de subminare, care în intervaluri mai mici şi mai mari s’a continuată mereu: acum pomesce cu putere înoită pe întregă linia. Astăcjl ro-ulă conducătoră îlă ia pressa română şi ea dă parola dilei.
Denatureză, născocesce şi aprinde din nou foculă discordiei. Fiă-care rendă sternesce antipatiă contra naţiunei nostre; cu tote că, întrebă, au ei vre-ună singură dreptă, o singură libertate publică, care să nu o fi eluptată noi. înaintea pressei greşala, rătăcirea, netactulă seu abusulă fiă-cărui funcţiunară publică, seu omă privată, decă e maghiară, nu trece ca vina individului: ci a întregei naţiuni, pentru care totdeuna aruncă răspunderea asupra întregei naţiuni. Se plângă de asuprire, de năpăstuire, se declară de paria; der ore care este tăre-mulă, care cariera de unde ară fi es-chişl; şi ce avemă noi deosebită din drepturile constituţiunale şi libertatea publică, ce le împărţimă împreună cu d-vostre? Ore cine vă pune piedecă, ca să potă deveni dintre d-vostre bărbaţi mari de stată, învăţaţi celebri, jurisconsulţi, poeţi, artişti, c’ună cuventă omeni distinşi ai societăţei acestei ţări?
In colonele foiloră d-voste accentuaţi întotdeuna fidelitatea cătră Impă-rată; pe când Ungaria are Rege şi căutaţi a despărţi strictă acestă credinţă de credinţa cătră patriă. Şi totuşi legătura între patriă şi rege este aşa 'de tare şi solidă, încâtă acela care atacă patria, atacă şi pe Rege. Inzadară vă siliţi d-vostre a deştepta asemeni vederi, cari nu mai esistă; nisuinţele ivite în mij -loculă evenimenteloră, ce suntă şterse, nu se mai potă reînvia. S’au sfârşită pentru totdeuna acele timpuri, când cineva putea să bată ună ică între patriă şi tronă sub masca credinţii cătră per-sona monarchului
Slavici: Rog pe d. preşedinte să facă atentă pe vorbitoră, că numai eu singură sunt acusată, şi nu representă aici pe alţii.
Preşedintele: N’aveţi dreptulă a- întrerupe pe procurară.
Slavici: Nici nu o facă acesta, der vă ragă pe d-vostre să o faceţi.
Preşedintele: Facă atentă pe d-lă acusatoră publică să nu vorbescă în plurală.
Procurorulă: Aşader „d-ta44, nu „d-vostră44...
Decă d-ta ai lăsată la o parte cu intenţiune recunoscerea acestui simptom, ai putută să audî şi de sigură ai şi au-dită aici în Cluşiu şi în Deva în anulă trecută: că pe lângă credinţa cătră Tron, a fostă imediată accentuată şi alipirea şi iubirea cătră patria maghiară. Der d-ta, precum şi di ar ele d-vostră, evitaţi totdeuna a accentua acesta. Astfelă este lealitatea d-tale cea multă buciumată.
Se pomesce în societatea maghiară acea mişcare imposantă — care a fostă creată la impulsulă inimoşiloră locuitori ai acestui oraşă, — sub devisa cea mai sfântă, în scopulă celă mai nobilă, pe care pote să-lă îmbrăţişeze o societate: spre răspândirea culturii şi a educaţiunii
patriotice. Activitatea acestei mişcări confirmă la totă pasulă, că ea nu e o-fensivă, ci mai multă defensivă. Şi d-ta în colonele diaralui d-tale totuşi te bo-cescl pentru nimicirea naţionalităţii d-tale şi pentru anihilarea limb ei d-tale; şi astfelă d-ta te joci cu sabia cea mai primejdiosă, care deşteptă în rassa d-tale acelă sentimentă sfântă şi firescă, pe care tote poporele îlă simtă, decă e vorba de ună atacă premeditată şi brutală în contra limbii sale materne. — Acestă mişcare numai de aceea vă dore, pentru că ea este maghiară; der şi Românii au astfelă de reuniuni, ca să nu amintescă mai multe, în Şimleulă-Silva-niei, în Sibiiu şi în Deva, şi raporturile loră anuale dovedescă, că ele suntă în stare înfloritore. Când te-a atacată pe d-ta pressa seriosă maghiară pentru înfiinţarea aceloră reuniuni? Eu credă că pentru activitatea acestoră reuniuni, decă ele se mişcă în cadrulă statuteloră loră, nu te va ataca nimeni; pentru-că fiăcare omă cultă simte şi scie, că răspândirea culturii şi a patriotismului e o comoră, pe care trebue să o primimă cu bucuriă şi atunci când ea nu se face prin limba maghiară.
Şi agitatorii astădl lucreză mai cu îndrăznelă, mai ameninţătoră ca ori când înainte de asta. Terenulă activităţii loră e nu numai pressa şi miile de localităţi, unde pătrundă tote atacurile (denaturate şi pline de patimă ale pressei, ci în timpii din urmă şi tribuna politică.
Ună omă pensionată, purtândă ran-gulă de generală, care e acum citată înaintea tribunalului din Aradă, adreseza ună manifestă cătră poporală română, în care pornesce răsboiu în contra statului maghiară. Scopulă său a fostă „a-i deştepta pe Români,44 pentru-că — 4ice elă — nemulţămirea Româniloră e mare, suferinţele nu se mai potă suporta şi etă că a sosită timpulă, ca din acestă împărăţiă putredă să eliminămă ranele, care causeză putre4iciunea.
Ei Domniloră! încă ună pasă, şi ce urmeză după aceste enunciaţiunl ? care e consecuenţa acestei ameninţări şi logica ei? Ce s’au obicinuită poporele amărîte a folosi în contra suferinţeloră insuportabile? Care sunt instrumentele şi locurile, la care recurgă poporele unei împărăţii putrede? Răscola! Acesta-i raţiunea din urmă, forţa brutală.
Da, forţa brutală, care cu undele pa-timiloră sale ne-ară duce la acea ruşine, la acea vărsare de sânge, de care şi acum se sbate inima tuturoră Maghiariloră şi de care se umple de ruşine faţa tuturoră Româniloră oneşti.
Şi acum începe acusatulă şi întrebă: se deşteptă ore Românii, s’au deşteptată ei? înţelegă[ei vorbele scurte şi lămurite ale adevăratului patriotă — într’adevără vorbe forte lămurite! Provocându-se la semnele ce se înmulţescă din 4* h1 4* acusatulă constată, că Românii într’adevără au au4ită şi au înţelesă. Şi decă vocea Româniloră în urma „gălăgiei altora44 n’ar pătrunde pănă la locurile cele mai înalte — despre care v’am vorbită mai nainte, — atunci 4ice acusatulă, — vomă striga cu toţii ca să răsune împărăţia de vocea nostră, va să dică, de a-cea voce, care se reduce, la nemulţumire şi la suferinţele insuportabile. La începută manifestaţia s’a făcută în formă mai nevinovată, — der înzadară; mai târdiu s’au adunată în Caransebeşă 600 de gră-niţeri, — der erăşl înzadară. Şi decă „nici acesta nu e de ajunsă,44 numai a-tuncl vomă pute confirma că ne-amă deşteptată, decă — 4i°e acusatulă — prin tote părţile vomă face ceea-ce au făcută grăniţerii. „Pentru-că, — continuă — acum nu mai e vorba numai de fraţii noştri din Caransebeşă, ci de noi toţi, de posiţia nostră în vieţa publică a statului. Nemulţumirea nostră a tuturora e mare, suferinţele nu le mai putemă suporta. Caransebeşenii mergă înainte-------
şi noi trebue să mergemă după ei.44 Pentru-că: „alesulă grăniţeriloră din Caransebeşă representă nu numai cerculă său, ci pe toţi Românii din ţările coronei
ungare.14 Declară der, că: „să fimă cu toţii pregătiţi pentru aceste manifesta-ţiunî.44
La aceste cuvinte numai cu acesta carte în mână, cu codicele penală potă să răspunde. §-ulă 172 ală acestei legi prescrie pedepsirea aceluia, care agită pe o naţionalitate în contra celeilalte. Articululă acusatului — precum v’am dovedită mai înainte, — în contra dis-posiţiuniloră legiloră nostre, pe toţi Românii din acestă ţeră, ca pe o naţionalitate deosebită, îi adună sub ună stin-dardă, sub stindardulă deosebită ală naţionalităţii române; şi cu o oreşl-care precauţiune prevă4ăt6re, încă pe timpulă când s’a scrisă articolulă, a simţită acusatulă necesitatea apărării sale înaintea curţii cu juraţi, de aceea a căutată să atenueze articolulă prin indicarea cuvin-teloră „gălăgia altora.14 Că cine suntă aceşti „alţii44 ? cine trebue să se înţelegă sub aceste expresiunl precaute, der destulă de pronunţate, am avută onorea a vî-o spune atunci, când v’am arătată, că legile nostre sancţionate ce disposiţiunî cuprindă asupra locuitoriloră acestei patrii ; când v’am arătată, că în acestă ţeră, decă şi suntă străini de limbă, naţiune numai una este, o naţiune maghiară, indivisibilă şi unitară.
După aceste numai ună lucru trebue să vă revocă în minte şi anume: definiţiunea juridică a concepţiunii faptului încriminată.
Naţiunea — naţionalitate e substanţa faptului pretinsă de lege. Pentru rea-sumarea delictului ne lipsesce încă o concepţiune: agiteză, aţîţă la ură. Ce însemnezâ acesta?
Dreptulă are noţiuni subtile, asemenea subtilităţi observaţi Domniile Vostre în redigiarea §-lui 172, ce for-meză basa acusării. Spre exemplu, după punctulă prim ală acestui §, acela, care agiteză numai în contra legii, decă nu face provocare în contra ei, nu vine pedepsită.
In virtutea punctului ală doilea din acestă § însă, acela, care agiteză în contra unei naţionalităţi, are să fiă pedepsită, şi sancţiunea legii e corectă; pen-tra-că pacînica convieţuire a locuitoriloră ţării e o astfelă de recerinţă a ordinii statului şi a societăţii, conturbarea acestui raportă pote |să aibă urmări a-tâtă de incalculabile, încâtă în contra naţionalităţiloră nu numai nu e permisă a se face provocări directe, der nici mă-cară a se agita.
In virtutea acestui § deci se pote agita în contra legii; în contra legii e oprită numai a provoca directă la lucruri nepermise seu a răspândi asemenea provocări. Şi acum avemă a doua noţiune omogenă despre agitaţia amintită în §-ulă 172, provocarea directă la lucruri nepermise. Provocarea directă, — care totdeuna cuprinde în sine şi noţiunea agitaţiunii — merge cu multă mai departe; e ceva cu multă mai multă. Agitaţia e o manifestaţiune mai domolă şi stă departe şi rămâne multă îndărătulă noţiunii provocării directe. Acela agiteză, care intenţia sa de a aţîţa o es-primă în modă mai puţină deschisă, şi se opintesce în ascunsă şi sub perdea a esercia o influenţă hotărîtore şi convin-gătore asupra sentimenteloră, opiniuni-loră, voinţei şi patimeloră altora.
Ei! Şi ore deşteptarea Românimii, presiunea de a deştepta pe toţi Românii ce trăiescă în Ungaria, ca pe o naţionalitate separată, înrolarea sub stegulă unui oratoră generală, ore provocarea la luptele fără succesă de pănă acum ale Româniloră, — fără succesă, pentru că au avută o formă nevinovată, — în faţa cărora este pusă cuventulă ademenitoră: onorea naţională a Românimii, ore accentuarea jalbeloră nebăgate în semă pănă acum ale Românilor, aşa, că de acele să răsune şi să tremure împărăţia şi din acestă punctă de vedere manifestaţiunile suntă o trebuinţă: ore tote aceste nu suntă agitaţiă, nu însemnă a agita spiritele, opinia, voinţa, patima şi ura: şi contra „celorlalţi44, cari suntă pricinui-
torii suferinţeloră nesuportabile şi ai ne-mulţămirii nespuse, seu în contra acelora, cari trebue înţeleşi sub noţiunea naţiunii maghiare?
Şi acum judecaţi! Judecata d-vostră va au4i-o ţera întregă. îmi sfîrşescă cuvintele cu nestorulă baroului francesft: înaintea patriei, înaintea judecătorului veclnică, la ală cărui nume sfântă v’aţl provocată şi în jurămăntulă d-niiloră vostre, aveţi în vedere dreptulă, dreptatea, punăndu-vă mâna pe lege şi pe inimă declaraţi în acestă cesă solemnelă: înaintea lui D4eu şi a ţării: acusatulă este vinovată!!
Mişcarea ţeraniloru în România.
Liniştea fiindă deplină restabilită în comunele dinjudeţulă Ilfovă şi Ialomiţa, şi locuitorii încependă a se ocupa de munca câmpului, după informaţiunile po-sitive ce are ministeriulă, luându-se în acelaşă timpă şi măsurile cuvenite pentru restabilirea autorităţiloră comunale, d-nii proprietari şi arendaşi se potă în totă siguranţa întorcere între săteni fiindă de natură a’i încuragia şi mai multă la lucrările agricole
Situaţia pe diua de 12 Aprilie.
Nici o turburare nouă nu se sem-naleză, din contră liniştirea devine generală. Nici ună actă de represiune nu a mai fostă necesară şi nu s’au mai luată pe 4iua, de 12 Aprilie decâtă mS-suri preventive.
In totă judeţulă Ilfovă linişte. In comuna Tăricenî autorităţile comunale au fostă reinstalate fără oposiţiune şi comuna, ca tote celelalte din plasa Olteniţa, a reintrată în ordinea legală. împărţirea porumbului la omenii săraci se face mai pretutindeni prin mijlocirea şe-filoră de detaşamente, er munca câmpului a începută într’ună modă aprope generală.
In totă judeţulă Prahova linişte deplină. La comuna TeişanI a fostă certă între locuitori cu cei din Homoriciu, aceşti din urmă voindă a împedeca pe cei din TeişanI de a lucra pământurile luate cu chiriă în comuna loră. Unii plutonă de călăraşi a fostă trămisă ca să împedece de a se ivi verî-o violenţă.
In judeţulă Rîmnicu-Sărată restabi-lindu-se ordinea în Bolboca şi Măică-neştl, nu a mai rămasă de luată decâtă măsuri de precauţiune prin locurile unde se semnalase vre-o agitaţiune în spirite.
In totă restulă ţârei ordine deplină.
(„Monitorulă oficială44).
TnrMrl piieşci In Bulgaria.
După cum comunică o telegramă din Sofia cătră „Corres-pondance de l’Est“, la Cirpan în Bulgaria s’au produsă turburări, Ţăranii s’au împotrivită la plata dăriloră. Gendarmii, intervenindu, s’au încăeratu cu ţăranii. Suntu câţiva răniţi.
SOIRILE JplLEI.
Procesulă de pressă intentată contra generalului Traiană Dodase va pertracta la 14 Iunie înaintea tribunalului cu juraţi din Aradă.
*
* *
Comisiunea literară a Academiei r o mâne propusese alegerea d-loră Slavici şi Bengescu ca membri ordinari. Nici unulă însă n’a întrunită voturile necesare. De altă parte Academia a proclamată membru onorară ală ei pe d-lă Soroceanu, archeologă şi numismat din Basarabia, şi a numită membru corespondentă ală ei pe d-lă Dr. Alexandra Şuţu, distinsulă medică alienistă şi profesoră ală facultăţii de medicină din Bucurescl.
*
* *
Din Pesta se comunică cătră „N. W. Tgbltt,44 că ministerală un gureşei s’ar fi înţelesă în privinţa modului d'a se răscumpăra regaliele. Dupft
Nr. 85.
GAZETA TRANSILVANIEI
1888.
acestă înţelegere, proprietarii de acjl ai regalieloră voră primi ca despăgubire o rentă anuală, care să corăspundă sumei mijlocii a veniturilor^ regalieloră din cei din urmă şese ani. Pentru acestă rentă însă, să se ridice în bună stare comunele care voră ave să administreze în viitoră regaliele. Pro-cederea va fi ca cea obicinuită cu privire la darea de consumă, care de asemenea în cea mai mare parte s’a luată în arendă de comune. Guvemulă crede a profita la acestă transacţiune 5 milione pe ană. Cu aceste 5 milione şi cu cele 20 din darea de spirtă se va acoperi deficitulă bugetului ungurescă. Efectulă acestei măsuri se va vede în 1889. Ună avantagiu ală acestui plană ar fi, că piaţa de bani nu va mai fi inundată prin obligaţiuni de despăgubire şi circulaţiu-nea de bani va lua ună avântă însemnată prin afacerea de anticipare ce se va desfăşura între posesorii de regalie şi între institutele de bani. E posibilă, că în scopulă acesta se va întemeia o bancă de anticipare a renteloră regalieloră cu prerogative întinse.
Multe mai încercă guvernulă ungurescă, der de deficită câtă e hăulă nu va scăpa. Cu câtă mai mari suntă veniturile, cu atâtă mai mare risipă face.
*
* *
In 28 Aprilie s’a inaugurată noua cale ferată Deşi u-J i b ă u-Z ă 1 a u şi la începutulă lunei viitore va fi predată comunicaţiunei.
* *
*
Ministrulă ungurescă de culte şi instrucţiune publică a proiectată în privinţa depunerei esameneloră de stată, ca cu începutulă anului scolastică viitoră fiă-care absolventă ală unei facultăţi ungurescl de dreptă din acestă ţeră să facă şi esamene scripturistice. Proiectulă a fostă supusă de-ocamdată decanateloră facultăţiloră de dreptă din
Budapesta şi Cluşiu.
*
* *
La posta din Timiş ora a sosită în cplel© acestea o cartă de corespondenţă, pe care stă scrisă cu cerusă albastră : „adresatulă nu se găsesce.“ După cum arată sigilulă poştală, cartea a fostă trimisă în 8 Martie 1874 la adresa unui comerciantă din Ciacova.
Nu de geba e vestită poşta ungurescă !
*
* *
Trei supuşi români au fostă arestaţi la Silistra în Bulgaria. Ei au luată parte la turburările ţărănesc! dinRo-mânia şi spună că Rusia le-a pregătită.
Petroleuld în Ungaria.
Efectulă suirei vămii pe petroleulă brută, ce s’a stabilită în anulă trecută, se simte forte durerosă, după-ce în genere consumaţiunea de petroleu începe a scăde. De câtva timpă, nu numai Ungaria de susă, ci deja şi pieţa din Budapesta e prov&cjntă prin producţiunea de petroleu din Galiţia, ce pe cji ce merge sporesce, şi prin rafineriile cele nouă înfiinţate în părţile vestice ale Galiţiei, în aşa măsură mare, în câtă rafineriile din Ungaria, precum spune „B. Korr.u, abia mai suntă în stare a resista acestei concurenţe. Vinderea petroleului galiţiană, care e atâtă de protegiată, în Ungaria invdlvă o însemnată scădere în venitele statului în favorea visteriei statului austriacă.
Corespondenţa „Gazetei Translam"
FăgăraşB, 24 Aprilie 1888.
Domnule Redactoră! După cum se anunţase în preţuitulă tjiară ce-lă redactaţi, în Scaunulă Vicarială ală Făgăraşului este denumită, de cătră Escelenţa Sa, fostulă protopopă ală Reghinului Rev. Domnă Basiliu Raţă, care a şi venită la Făgăraşă în 14 Aprilie. Inteligenţa română, înţelegândă despre venirea Reverenţiei Sale, îi eşi spre întâmpinare pănă la Şercaia. Acolo d-lă Dr. Ştefană Popă în numele inteliginţei române îlă primesce cu o vorbire tare potrivită, accentuândă între altele, că
numai prin morală şi religiune p6te ajunge fiăcare poporă la fericire. La acestea i-a răspunsă Rev. d-nă Vicară cu cuvinte într’adevără părintescl, pro-miţândă că, câtă îlă voră ajuta puterile, va lucra pentru bunăstarea poporului, ba pentru binele şcolei şi ală bi-sericei este în stare a sacrifica totulă. In urma acestora plecarămă cătră Făgăraşă, unde o mulţime de omeni fără deosebire de confesiune aşteptau pe bu-nulă loră părinte. La casa vicarială aştepta în fruntea acestora Hustritatea Sa d-lă vice-comite ală Făgăraşului Daniilă Grămoiu, care primi pe Rev. d-nă Vicară în numele poporului, pofbindu'i între altele ca Dumnezeu să-lă ţină în deplină sănătate în mijloculă credincio-şiloră săi. Rev. d-nă Vicară i-a răspunsă dicândă între altele, că’i mulţămesce pentru primirea făcută sfătuindă pe poporă că elă trebue să se ajute reciprocă unulă pe altulă şi că numai umără la umără voră fi tari şi’şi voră ajunge scopulă.
In (fina următore a fostă introducerea Rev. Sale în postulă său. Dimi-neţa la drele S1^ s’a dată semnalulă prin tragerea clopoteloră ca poporulă să mergă la biserică. Ce e dreptă, s’a adunată o mulţime de omeni de tote confesiunile din oraşulă Făgăraşă, ba şi de prin satele vecine au alergată ca să vacjă şi să îmbrăţişeze pe bunulă loră păstoră. Sf. liturghiă s’a celebrată de cătră Rev. d-nă Vicară Basiliu Raţă şi de 5 preoţi, şi anume: Rev. d-nă V. protopopă Clemente Raicu, Ionă Dobrină, Eutimiu Boeră, Demetriu Chişereanu şi de părintele Gavrilă Cornea din Ileni, care a servită ca lectoră. Corulă a fostă condusă de bravulă şi zelosulă învăţă-toră Basiliu Raţă, care cu copii săi de şcolă a mulţămităj pre cei presenţî, ducen-du’şî fiăcare suvenirea ce nu o voră uita câtă voră trăi, ba pre mulţi îi aucfiai dicândă că acei copilaşi cu răspunsurile loră liturgice le-au înălţată spiritulă pănă la Dumnezeu.
După finirea sf. liturgii Rev. domnă canonică Alexandru Micu recomandă poporului, spunendu-i că în loculă dânsului este denumită, în urma decretului dată de cătră Escelenţa Sa domnulă Archiepiscopă şi Metropolită Dr. Ioană Vancea, ca vicară şi parochă Rev. d-nă Basiliu Raţă, care apoi ia cuventulă, se recomandă poporului mulţumindă Rev. d-nă canonică pentru bunăvoinţa arătată faţă de persăna sa; urmeză apoi cu o predică şi adecă: Cine este preotulă şi
ce este chiămarea lui?
*
* *
In 17 Aprilie s’a ţinută sinodulă vicarială la care au luată parte toţi preoţii din Vicariată afară de unulă doi, cari au fostă scusaţi. La acelă sinodă s’au ţinută trei disertaţiuni şi pentru ca să se împlinescă scopulă întrunirei s’a alesă, după ce s’au finită tote afacerile, trei confesori spre a mărturisi pe ceilalţi preoţi. In urmă Rev. d-nă canonică Alexandru Micu îşi ia rămasă bună dela întregă clerulă din Vicariată şi a fostă atâtă de emoţionată încâtă a storsă la-crămi din ochii tuturoră. In numele clerului îi mulţumesce în puţine cuvinte, der pătruncjătore, părintele Atanasiu Mă-celariu dela Noulă-Română; pe urmă ia cuventulă Gavrilă Comea dela Ulenl şi ca on. publică cetitoră să aibă cunos-cinţă despre cele (Şis©, lasă să urmeze vorbirea :
On. Sinodă, Stimaţi în Christosă fraţi! Astăzi, când pentru ultima oră am putută gusta fericirea de a saluta în mijloculă nostru pe Reverenţia Sa d-lă Canonică Alex. Micu, stimatulă şi multă iubitulă nostru şefă; caid astăcfl pentru ultima oră am putută absorbi de pe buzele acestui prea vrednică ală nostru conducătoră părintescile sale învăţături cu cari mai totdeuna, în decursă de mai 16 ani, a sciută a ne îmbărbăta, a sciut a ne oţeli la lupta ce în timpurile de faţă avemă a o purta pentru apărarea drepturiloră ndstre bisericescl şi şcolare pentru apărarea turmeloră nouă încre dinţate; astăcfi când preoţii acestui Vicariată ne aflămă întruniţi la o convenire solemnă aici, în casa Domnului — Biserică — fiă-mi permisă ştim. în Christosă fraţi a vă cere atenţiunea preţuită, fiă-mi permisă a vă cere pacienţa' de a pute esprima şi eu câte-va cuvinte mult stimat, şi multă iubitului nostru fostă şefă.	(Va urma).
Sciri poliţienesc!*
Alaltaerf a fostă prinsă «filerală Va-silie Bogdană, care fugise cu 6 fi., ce ’i dase neguţătorulă Dumitru Popă ca să’i cumpere sare. pilerulă a fostă predată judecătoriei de cercă.
Pănă acum, în intervală de câte-va (file, poliţia a isgonită din Braşovă două
chelnăriţe pentru vieţă imorală. Amândouă suntă unguroice.
AlaS&aert a fostă prinsă ună câne de oi, albă, suspectă d’a fi turbată, care muşcase în Blumăna ună câne de vână-t6re şi apoi apucase prin Braşovu-vechiu. Cânele se află sub supraveghiare. Proprietarii de câni să fiă cu pază asupra câniloră.
Pe drumulă din strada căldărariloră pănă în Blumăna s’a perdută ună portofoliu cu mai multe poliţe şi cu ună paşaportă pentru străinătate. Aflătorulă binevoiască a-lă înmâna la poliţiă.
întâmplări diferite.
Puterea rugăciunei. In comuna Chirţă, din comitatulă Făgăraşului, i-s’au furată din ;grajdă locuitorului Todoră Morariu 2 miei negri. Păgubaşulă se duse la preotulă ca să facă slujbe. Slujbele preotului avură efectulă, că în scurtă timpă măcelarulă din comună Michail Schneider se duse la păgubaşă cu rugarea, ca să nu mai facă slujbe cu preotulă, asigu-rându-lă, că paguba i-se va reîntorce. S’a pornită în urma acesta cercetare şi s’a aflată, că măcelarulă fusese trimisă de locuitorulă Lazară Marcu, care furase mieii şi care, fiindă bolnavă de stomacă, îşi presupunea, că s’a bolnăvită în urma rugăciuniloră preotului. Aşa ra-porteză acesta foile ungurescl şi „Ko-lozsvar“ adauge, că respectivulă preotă mai bine să fiă dusă la poliţiă, decâtă la biserică. — De ce ? Ca să nu se mai descopere hoţii, jupâniloră, şi ca să nu mai înebunescă de frica rugăciuniloră preoţiloră români cei cu consciinţa pă-cătosă? Decă vă lasă gura apă după legea lui Verboczy, prin care se intercficea blăstemulă „popiloră valahi,u n’aveţi decâtă s’o readuceţi la vieţă.
încercare de sinucidere. O fată de 14 ani s’a aruncată în Ternavă lângă Sighişoră. Fiindă observată, a fostă scosă încă cu vieţă din apă. Se di°e c& la acestă actă de desperare ar fi împins’o tratarea cea rea din partea mamei sale vitrege.
Cadavrn in cnferfi. Mare ferbere e în poporaţiunea din Pesta-nouă, din causa unei crime misteriose. Acum câteva (file s’a găsită adecă înaintea Fabricei lui Stern din Pesta-nouă ună cufără, care conţinea cadavrulă unui copilă. Sîr-mana fiinţă avea capulă despicată prin-tr’o lovitură de toporă. Poliţia n’a putută descoperi pănă acum pe sălbaticulă ucigaşă.
Miresa mortă, Ună comerciantă din Seghedină avea să se căsătorescă în di-lele trecute cu o fată din Teresiopolă. După ce-şi întocmi locuinţa, în care a-vea s6 ducă pe iubita sa, pleca cu tre-nulă la ea avendă să se cunune în diua următore. încetă i-se părea că merge trenulă, der în fine totă ajunse la locul cu noroculă şi se ’ndreptâ spre locuinţa miresei. Când întrâ în casă, găsi pe aceea, pe care a doua (fi spera s’o îmbrăţişeze ca soţiă a sa, întinsă mdrtă pe pată. Ună atacă de inimă îi curmase (filele.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.“)
Berlinu, 27 Aprilie. Starea împăratului s’a îmbunătăţitu. Regina Angliei şi părechia Battenbergică au plecată aseră. Mulţimea de poporă adunată le-a făcută ova-ţiunî.
Viena, 27 Aprilie. Soirea adusă de foile streine că, din causa miş-cărei agrare, Austro-Ungaria diri-geză trupe spre graniţa României, se desminte oficială.
Berlină, 27 Aprilie. Herbert Bis-mark e numită ministru de stată' Parisu, 27 Aprilie. Camera a verificată alegerea lui Flourens. Camot a fostă primită forte căl-durosă, în călătoria sa, în Limo-ges şi Agen.
Sofia, 27 Aprilie- Prinţulă Fer-dinand de Coburg aplecată aseră întreprincjendă o călătoria prin ţeră.
DIVERSE.
Femei în pantaloni. Ună numără de 28 de femei în Statele Unite au lăpă-dată, scrie „B. T.u, rochia şi au îmbrăcată pantalonii. Dintre aceste 28 de cu-ragiose anteluptătore ale viitoriloră pantaloni femeesci, 11 se folosescă de brătele 9 îi încheiă cu nasturi la taliă printr’o întocmire ingeniosă şi 8 folosescă ună felă de curele. Representanta cea mai înfocată a acestui „progresă culturală“ este faimdsa Dr. Mary Walker în Washington. Ea e medică, advocată, agentă etc. şi face orî-ce întreprindere ce’i aduce ună dolară. S’a espusă şi în „Dime-Mu-seum“ (intrarea 10 cents=l dime.) Dr. Mary e urîtă şi slabă, şi aşa suntă mai tăte câte au urmată esemplului ei, o împrejurare care face a se crede, că nu pentru piciore au îmbrăcată pantalonii.
Esecutare la morte prin electricitate. Legislatura statului New-York a primită un proiectă de lege, în puterea căruia pe viitoră condamnaţii la morte voră fi esecutaţi prin aplicarea electricităţii.
Ould de găină şi eocoşulu. Profesorală Heller din Holstein sub acestă titlu a ţinută ună discursă în societatea plugariloră. In acâsta a declarată, că părerea lăţită în poporă, cumcă găinile numai atunci ne producă multe ouă decă între găini avem® şi cocoşă, e de totă rătăcită; ba din contră, după dânsulă, îndată când ouăle nu le folosimă pentru clocire, adecă când nu le adunămă ca din ele să scotă pui, cocoşii trebue de-lăturaţî. Profesorală Heller susţine: că în casulă când cocoşulă umblă cu găinile, ouăle sub acestă timpă dobândite se strică mai de grabă; de aceea decă voimă să ne adunămă ouă pentru trebuinţa casei, cu deosebire pentru de a le păstra pe emă, cocoşulă trebue închisă.
CiirsulA pieţei Hraşovu
din 14 Aprilie st. v. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.58 Vend.		8.60
Argintă românescă .		8.52	1'	8.54
Napoleon-d’or! . . .	11	10.03	11	10.06
Lire turcesc! . . .	n	11.32	11	11.37
Imperiali		ii	10.32	ii	10.37
GalbinI		ii	5.90		5.92
Scris. fonc. „Albina“6u/0	ii	101.—	ii	—.—
» ii n 5°/o	ii	98.-	11	98.50
Ruble rusesc! . . .	ii	103.50	11	104.50
Discontulă ....	67*-	-87o pe	ană.	
Cursulfi la bursa de Viena
din 26 Aprilie st. n 1888.
Renta de aură 4%...................
Renta de hârtiă 5°/0...............
Imprumutulă căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) .	.
Amortisarea datoriei căiloră terate de ostă ungare (8-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare...............
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banată-Timişă . . .
Bonuri cu cl. de sortare...........
Bonuri rurale Transilvane ....
Bonuri croato-slavone..............
Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de credită austr.
Galbeni împărătesc! ...............
Napoleon-d’or!.....................
Mărci 100 împ. germane.............
Londra 10 Livres sterlinge .... Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă.....................
Imprumutulă cu premiulă urgjurescă Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului....................
Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintă austriacă ....
Renta de aură austriacă............
LosurI din 1860	..................
97.40
86.10
150.—
95.60
126.—
113.75
105.—
104.50
104.20
104.
108.60 .. 103.25 274.50 273.60 5.96 10.63 7» 62.22 126.85
99.75
122.10
124.—
78.95
80.50
110.25
133.50
Acţiunile băncei austro-ungare
869.-
Bursa de Bucurescî.
Cotă oficială dela 15 Aprile st. v. 1888.
	Cump.	vend.
Renta română 5u/0 ....	91—	91.7,
Renta rom. amort. 5% • •	89.—	90.3/4
Renta convert. 6°/0....	89.—	90-3/4
Impr. oraş. Buc. 20 fr. . .	36.—	38.—
Credit fonc. rural 7°/0 • •	. 105.—	104.—
ii ii ii 5°/o	. 89.3/4	70.7*
ii ii urban 7°/0. . .	. 103.—	108.7,
ii n 6°/0. . .	96.-	97.—
•i n ii 5°/o • • •	. 85.7,	86.—
Banca naţ. a Rom. 500 Lei.		
Ac. de asig. Dacia-Rom.. .		
Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Nr. 85
IOSIF GAVORA.
*
Pentru lucru eminent* şi gust* bun* la esposiţiunea regnicolară din 1885 din Budapesta, distins* cu medalia cea mare a esposiţiunii.
WT In Budapesta, strada Vâczy Nr. 17. "Ut
Recomand* obiectele necesare pentru
adjustarea Msericiloru şi capelelort
cu cele ce sunt provfidut* în abundanţă pentru preţurile cele mai moderate, şi lucrate
cât* se pote mai frumos*, anume:
reuniuni de înmormântare.
Odăjdii feion
şi altele, după ritul* gr. oriental*.
Prapori şi stindarde pentru reuniuni.
Stindarde pentru pompieri, copii de scolă, reuniuni industriale, reuniuni de cântări şi
mo Primescu repararea hainelord vechi precum şi aurărirea şi argintărirea pe lângă preţuri^—derate.
e| Cusături cu aură, argintă şi mătasă şi haine bisericesc!, cusute cu firă de aură, argintă * mătasă.
Dantale bisericesci. Invelitâre de prestolâ. MărfUri bisericesci. Damaste etc. Punctualitatea mi-o potă adeveri prin mai multe sute de epistole de reeunoscinţ&.
Catalogede preţuri la dorinţă trimitu libere de post-por, .	179,30—21
3S/ /1 *.»
WiAM, >v* ••	. ... < *.**4	\
Statue, policandre, potire şi chipuri sfinte, sfeşnice pentru altariu şi de părete, candele. Iconostase, chipuri pentru fruntariu. înmormântarea Domnului etc. etc.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei" h 5 cr. se pot Ci cumpera în tutungeria I.Grross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Albrecht & Zillich.
IM $1
*
A
in
i.
Plecarea trenurilor*:
I.	Dela Braşovu la Pesta:
Trenul* de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera.
Trenul* mixt* Nr. 315: 4 ore 01 minută dimineţa.
2.	Dela Braşovă la Bucuresci:
Trenul* mixt* Nr. 318: 1 oră 55 minute după amedî.
II. Sosirea trenurilor*:
i.	Dela Pesta la Braşovă:
Trenul* de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amedî. Trenul* mixt* Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2.	Dela Bucuresci la Braşovă:
Trenul* mixt* Nr. 317: 2 ore 32 minute după amedî.
A. Plecarea poştelor*:
a) Dela Braşov* la Reşnovu-Zernesci-Branu: 12 ore 30 m. după amedî.
?>) »	n	„ Zimnu: 4 ore după amecjl.
<0 a	V	în Secuime |S. GeorgI]: 1 oră 30 minute noptea.
d) a	T)	la Făgăraş u: 4 ore dimineţa.
<0 V	V	la Săcele: 4 ore dimineţa.
B. Sosirea poştelor*:
a)	Dela Reşnovu-Zernesd-Branu la Braşov*: 10 ore înainte de amedî.
b)	„ Zizinu la Braşov*: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşov*: 6 ore sera.
d)	„ Făgâraşă la Braşov*: 2 ore dimineţa.
e)	„ Săcele la Braşov*: 6 ore30 minute sera.

53—
Se deschide abonamentu pre anulu 1888
#	la
AMICULU FAMILIEI, piaru beletristicii şi enciclopedicu-literaru — cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 (ţi a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţihce cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Românilor* de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţium din patria şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totîi nisnesce a întinde tuturor* indivicjilor* din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţul* de prenumeraţiune pre anul* întreg* e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMÂNU. ţtiaru bisericesc*, şcolar* şi literar* — cu ilustraţiunî. — Cursul* XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — 8V2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereilor* şi preoţilor* mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturor* sciinţelorfi teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai ales* funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă tot* soiul* de a-menunte şi scirî cu preferinţa celor* din sfera bisericesc*, scolastică şi literară. — Preţul* de prenumeraţiune pre anul* întreg* e 4 fl. — pentru România 10 francî — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
Colectanţii primescu gratisu tetă alu patrulea esemplaru.
Manieri de probă se trimitu gratisu ori-cui cere.
WST A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ îu Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. 'Ui
______^ «-"!■=* --______
--------------
Tot* de aci se mai pot* procura şi următorele cărţi din editura propriă:
Apologie. Discusiunl filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paul* Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţul* 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silasi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţul* broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Un* volum* de preste 26 cole. Acest op* de cuvântări bisericesci întrece tote opurile de acest* soiu apărute până acum — avend* şi o notiţă istorică la fiă-care sSrbătore, care arată timpul* întroducerei, fasele prin caii a trecut* şi modul cum s’a stabilit* respectiva sărbătore. Preţul* e 2 fl.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţul* 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţul* 20 cr.
Idealuld perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţul* 15 cr.	.......
Opera unui omti de bine. Novelă originală. — Continuarea novelei: Idea-lulti pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţul* 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţul* 10 cr.
Codreanâ craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţul* 10 cr.
Ultirnulfi Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţul* 10 cr.
Eld trebue să se tnsore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N.
P.	Negruţ*. Preţul* 25 cr.
Rranda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoş*. Novelă istorică naţională. Preţul* 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după 'Wachsmann, de Ioan* Tanco. Preţul* 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţul* 10 cr.
Hermantt şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantin* Morariu. Preţul* 50 cr.
Ifigenia în Auiida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţul* 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţul* 30 cr.
PetuiantulQ. Comediă în 5 acte, d*pă August* Kotzebue, tradusă de Ioan* St. Şuluţ*. Preţul* 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiifine prin Vincenţiu Nic6ră, prof. gimnas. — Cu portretul* M. S. Regina României. Preţul* 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Un* volum* de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţul* redjUs* (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioan* Pop* Retegann. Un* volum* de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulfl dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurQ. Studiu archeologic de D. O. Glinescu. Preţul* 20 cr.
Biblioteca Sătenului Română. Cartea I, II, m, IV, cuprind* materii forte intereşante şi amusante, Preţul* la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţul* 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţul* 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţul* 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţământulă intuitivă în folosul* elevilor* normali (preparandia!!), a învăţătorilor* şi a altor* bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovan*, profesor* pre-parandial*. Preţul* unui esemplar* cu porto francat* 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflăm* vre-nn* op*, întocmit* după lipsele scolelor* nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îl* şi recomandăm* mai ales* directorilor* şi învăţătorilor* ca celor* în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi— la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţul* 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maxim* Pop*, profesor* la gimnasiul* din Năsăud*. — Manual* aprobat* prin ministeriul* de culte şi instrucţiune publică cu rescriptultt de dat* 26 Aprilie 1886, Nr, 13,193. — Preţul* 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioan* Bnteanu, prof. gimn. Un* volum* de peste 30 cole. Preţul* 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioan* F. Negruţ*, profesor*. Op* aprobat* şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptul* de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprinzând* composiţiunl de tot* soiul* de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cn mnlt* folos* de cătră preoţi, învă ţătorl şi alţi cărturari români. Preţul* 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţul* 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei In scota poporală pentru învăţători şi preparancfl. Broş. I. scrisă de Gavriltt Tnfu profesor* preparandia!*. Preţul* 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesci forte frumos* ilustrată. Preţul* unui esemplar* broşurat* e 40 cr., legat* 50 cr., legat* în pânză 60 cr., legat* mai fin* 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de lux* 1.50—2.50
Miculă mărgăritaru sufletescă. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesci — frumos* ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţul* unui esemplar* broşurat* e 15 cr., — legat* 22 cr., legat* în pâm|ă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţul* unui esemplar* e 10 cr.; 50—3 flor.; 100=5 fl.
Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-cjeu urmat* de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţul* unui esemplar* spedat* franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusd Christosu.
Preţul*' unui esemplar* legat* şi spedat* franco e 15 or.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.