Mactinnea, Administratiunes .Tipogialla: BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori nefrancate nu se pri-mescă, Manuscripte nu se retrimită ! Birourile de Micim: Braşovii, piaţa mare Nr. 22. Inserate maiprimescu în Viena: Itudolf Mosse, Haasenstein & Vogler (Otto Maus), Heinricli Schalek, Alois Herndi, M.Bukes, A. Oppelik, J. Dan-neberg; în Budapesta : A. 7. Gold-berger, Anton Jtezei, Eckstein Bernat; înFrankfUrt: O.L.Daube; înHam-burg: A. Steiner. Preţulu inserţiuniloră: o seriă garmendu pe o colonă 6 cr. ^i 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina IlI-a o seriă 10 cr. v. a. s6u 30 bani. „Q-azeta" iese în fle-care cţn Abonamente pentru Anstro-Ungaria Pe unii aml 12 fl., pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni'3 fl. Pentru România şi străinătate: Pe unii and 40 franci, pe ş6se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentuln pentru Braşovii: laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etagium I.: pe unii ană 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulă în casă: Pe unu ană 12 fl., pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. a. s6u 15 bani. Atâtă abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 84. Bragovtt, Vineri, 15 (27) Aprilie 1888. Braşovd, 14 Aprilie st. v. 1888. Foile unguresc! aţîţă; aţîţă mereu opiniunea publică maghiară în contra preoţimei şi a dascălilorti români; aţîţă în contra tuturoru Româniloru cu carte, car! îşî ridică vocea pentru apărarea poporului asuprită; aţîţă mai vertosu în contra pressei române; aţîţă cu multă patimă şi în modă sistematică. Şi nimeni nu le trage la răspundere pentru acestă aţîţare. Procurorii unguresc! suntu orbi şi surcji pentru tote sumuţările şi calumniările, cu cari debuteză mai alesă o parte a foiloru unguresc! în contra naţionalităţiloră nemaghiare şi a fruntaşiloră din sînulu loră. Ei au ochi să vadă şi urechi să audă numai atunci, când li se cere se urmărescă pe cei ce dau espresiune într’unu modă seu al-tulu nemulţămirei poporeloru, cari se vedu năpăstuite şi urgisite, cari îşi vedu ameninţată limba şi naţionalitatea de cătră cei dela guvernă. Campania inaugurată de guvernă în contra pressei române a mai înmulţită numerulă cfia-riştiloră români condamnaţi cu unulă. Inprocesulă „Tribunei,u a fostă condamnată erî d-lă Ioan Slavici de cătră juriulă din Cluşiula ună ană închişdre de stată şi 100 fl, amendă. Multele aţîţărl din partea foi-loră unguresc!, cererea loră ca se procedă cu totă stricteţa posibilă în contra pretinşiloră „agitatori/4 şi-au produsă efectulă rău asupra juraţiloru, cari au fostă chiămaţî a-şî da verdictulă şi asupra tribunalului, care a stabilită pedepsa, Ceea-ce nu se mai întemplă ni-căirî în statele, ce pretindă a fi civilisate, şi liberale, se petrece la noi. S’au aflată foi ungurescl cari chiar în ajunulă proceseloră de pressă au agitată în modulă celă mai duşmănos în contra acusaţiloră, preocupândă astfelă înainte cu in-tenţiune opiniunea juraţiloră. Urmările acestoră agitaţiuni în contra cjiaristicei române suntu, precum vedemă, destulă de triste. S’au adusă erî în procesulă de pressă ală „Tribunei" ună verdictă atâta de aspru, încâtă omului nepreocupată, care cunosce raporturile dela noi, care cunosce mai a-lesă miseria de care sufere sub ac-tualulă sistemă de guvernare cea mai mare parte a poporaţiunei, care cunosce în fine nemulţămirea ce domnesce în ţeră faţă cu gu-vemulu actuală, trebue se-i stea mintea în locă şi se se întrebe cu mirare, ce a putută se justifice o asemenea severă judecată ? Intem-platu-sa ceva, severşitu-s’a vr’ună faptă, care în împrejurările de faţă se constitue pentru stată ori pentru pacea dintre popore ună pe-riculă, care se merite a fi astfelă pedepsită? Pănă în momentulu, când scri-emă, n’amă primită nici ună raportă din Cluşiu despre decursulă procesului „ Tribunei u. Nu avemă der pentru judecata nbstrâ ună altă punctă de sprijină, decâtă numai actulă de acusare ală procurorului, ce Taină publicată într’u-nulă din numerii trecuţi. Când amu cetită acestă actu ne-amă mirată cum se pdte ca pentru nisce espresiunl ca cele ce suntă înşirate într’ensulă, să se intenteze unei foi ună procesă de pressă, într’ună stată unde se pretinde, că esistă libertate de pressă. Mărturisimu, că nu amă cre-c[ută că d. Slavici pbte fi condamnată pentru acele espresiunl, căci se vedea câtă de colo, că motivele aduse de representantulă minis-teriului publică erau numai trase de peru. Amă documentată cu altă o-casinne, că delictulă aţiţărei presupune provocarea directă la comiterea unei fapte prevecfute în paragrafii codului penală. Ori câtă amu ceti şi receti actulă de acusaţiune din vorbă, noi aşa ceva n‘amă pute descoperi în pasagele împricinate. A vorbi în genere despre deşteptarea Româniloră în sensă curată politică şi a le produce ca esemplu procederea pacî-nică şi legală politică a unuia seu altuia, nu constitue nici pe departe ună faptă, care se fiă în puterea codului penală vrednică de pedepsă. Cu atâtă mai multă a trebuită prin urmare se ne surpriză aspra condamnare ce a pronunţat’o erî tribunalulă din Cluşă asupra d-lui Slavici şi amă trebuită se ne (Ji-cemă, că avemă de a face în a-deveră cu-o persecuţiune politică sistematică a Ziaristicei române, care nu mai caută după motive întemeiate, ci numai după pre-tecste. Verdictulă de erî ne-a revocată în memoriă ameninţările organului d-lui Tisza cu restrînge-rea libertăţii de pressă, nî-a adusă aminte de cuvintele altei foi guvernamentale din Peşta, care între altele a scrisă: ,,că asemeni acusaţiunî de agitare se facă pe contulă statului naţională maghiară şi decă odată se pronunţă ună verdictă şi se face o sentinţă, tocmai în părţile ardelene atâtă de multă espuse şi ameninţate, aceste se impună prin hotârîrea şi stricteţa loru.“ Aceea-şl f6iă*) a ameninţată şi cu „pumnulu“ statului ungară, ce pote strivi pe „agitatori." „Pumnulă" ni se pare a fi în adevSru cea mai potrivită simbo-lisare a situaţiunei, în care se află acjî pressă română faţă cu procurorii guvernului. Scopulă e vedită, elă formeză numai o verigă in lanţulă siste-maticeloră prigoniri. După-ce acelaşă pumnă ne-a scosă din tote posiţiunile vieţei publice de stată şi ne-a redusă la o stare deplorabilă de aserviţi, acum se ridică şi în contra pressei nostre, ultimulă refugiu ală con-sciinţei nbstre naţionale. Der se bage bine de semă cei dela guvernă, că cuţitulă ce’lă *) „Peştii Hirlap“ dela 22 Martie 1888. mănueză acestă „pumnă" pote fi cu doue tăişuri. Cabinetulă Tisza nu va trăi în veci şi se pdte întâmpla ca cuţitulă se se întbrcă chiar în contra acelora, cari se folosescă de elă astăcfî cu atâta uşurinţă şi duşmăniă orbă, in detrimentul^ pacînicei convieţuiri a poporeloră acestui stată. întâlnirea monarchnlai Francisca Io-sifu ca regina Victoria. întâlnirea monarchului nostru Francisca Iosifă cu regina Angliei Victoria în Innsbruck, e discutată de totă pressă englesă. „ Times “ dice, că Anglia are multe cestiunî comune cu Austro - Ungaria, peste care stăpânesce Impăratulă-Rege Franciscă Iosifă. E în interesulă Angliei ca monarchia austro-ungară să rămână tare şi unită. Afară de Germania nu mai e de faptă nici o putere, pentru care a-cestă scopă să fiă în adevără mai importantă. „Standard" dice, că ar fi îmbucură-toră să se observe spiritulă amicală, în care se discută întâlnirea Reginei Angliei cu Domnitorulă austro-ungară şi visita ei la Berlină. Anglia nu ia formală parte, la alianţa triplă, der totă lumea cunosce direcţiunea simpatiiloră sale. Singură alianţa triplă apără Ori-entulă de o neîntârdiată esplosiune. Mişcarea ţeraniloru în România. Situaţia pe (filele de 10 şi 11 Aprilie. In judeţulă Ilfovă liniştea a devenită generală şi satele cari rămăsese cele din urmă în mişcare au reintrată tote în ordine. Astfelă comandantulă detaşamentului din Vidra a visitată erî comunele Jilava, SintescI, CreţeştI, Ber-cenî, DobrenI, Hereştî, Câmpurile, Obe-denl şi Prundu şi pretutindeni a constatată că sătenii eşişe de două (fii© la munca câmpului. Ună singură sată în totă judeţulă mai este încă în fierbere : în comuna TăricenI, plasa Olteniţa, pe dată după plecarea trupeloră, ţăranii s’au resculată din nou, au alungată pe primară şi au închisă primăria cu lă-eate. Nici ună felă însă de violenţă nu s’a comisă. La ora presintă ordinea cată să fiă stabilită. In judeţulă Dâmboviţa nu s’au petrecută neorînduelî decâtă în comunele Găeştii şi Băduleştii. In Găeştî mărginaşii s’au presentată în câtă armată la subprefectură, pentru a pune în libertate pe ună răsvrătitoră numită Manole Fusea ce se găsea arestată, dorobanţii locali îndată ce au arestată pe căpeteniile cari îi aţîţau, câta s’a risipită imediată. Nici o rănire seu accidentă de semnalată. La BădulescI însă, compania căpitanului Tetrată a fostă silită să dea focuri, după somaţiunile legale, pentru a scăpa cu vieţă pe primară şi pe notară, cari au fostă gravă maltrataţi. Capulă răsvrăti-toriloră, ună fostă călăraşă, a căcjută în acestă încăerare. De îndată cei revoltaţi s’au supusă şi au denunţată pe cei cari îi răsculase. In comuna Potlogii nu s’au adeverită turburările cari fusese semnalate, şi autorităţile civile şi militare a-nunţă că în totă restulă judeţului liniştea e deplină. In judeţulă Buzău se semnalase ore-care agitaţiune în comuna Pogonele ună raportă sosită în sera de 11 curentă comunică, că nu s’a întâmplată nici o disordine şi că mica gamisonă militară care se lăsară acolo e necesară numai în vederea bâlciului, care va ave locă. Totă restulă judeţului, după rapor-tulă parchetului, este în cea mai deplină linişte. In judeţulă Râmnicu-Sărată ordinea, care fusese turburată în comuna Măică-neştl, unde sătenii maltratase pe aju-torulă de primarii şi ună consilieră, a fostă lesne restabilită. Totă restulă judeţului în linişte deplină. In judeţulă Muscelă administraţia dăduse alarma pentru comuna LicescI, unde însă nu s’a constatată nici o turburare. Prefectura a luată aspre măsuri în contra primarului locală, care neliniştise, pentru o certă a sa privată, opiniunea publică. In judeţulă Ialomiţa tote punctele din prejurulă Urziceniloră şi de pe linia drumului de feră s’au găsită în linişte ; ast-felă ordinea domneşte în comunele Obileştî, Lehliu, Dâlga, Săruleştîşi Paicu. In Obileştî s’au arestată încă de acum 2 dile căpeteniele care agitase acea regiune şi de atunci sătenii au eşită la muncă. In comunele Iazu-Jilavele şi Bu-eştl, obştea locuitoriloră s’a agitată, ce-rândă destituirea primarului; cum nici o răsvrătire nu s’a semnalată, prefectulă a ordonată de îndată o anchetă spre a da dreptate ţăraniloră, decă plângerile loră suntă j uste. Intr’ună singură punctă forţa armată a trebuită să facă ună actă de rigore: în sera de Duminecă, la Milo-şeştl, cete răsvrătite s’au năpustită asupra arendaşului, preotului şi primarului, proferândă strigăte de morte; ună de-taşamentă din regimentulă 23 dorobanţi, neputândă restabili ordinea, a întrebuinţat arma. Ună răsculată a căzută, âr câţi-va din cei-lalţî au putută fi arestaţi, chiar asupra faptului. Pe (fina de 11 însă, colonelulă La-hovari raportâză că liniştea e complectă dela ună capă la celalaltă ală judeţului, şi că a şi începută mişcarea de descon-centrare a dorobanţiloră. In totă restulă ţărei linişte deplină. ' („Monitorulă oficială"). Şcâla poporală— şcola de edncaţinne. (Fine.) 5. Să iai în considerare individualitatea şcolariloră! Ună medică genială este acela, carele recu-nosce numai decâtă individualitatea bolnavului şi natura bolei sale. Aşa se cunosce şi învăţătorulă genială de pe acel lucru, că elă prevede cu agerime individualitatea şcolarului şi-şi scie afla mijlăcele şi a-le tracta, a-le susţine şi a-le desvolta în particularitatea lor. In fiecare copil elementele naturei omenescl suntă în mod particulară amestecate. Acestă particularitate este ună ce dată dela Dum-nedeu şi trebue stimată şi încă aşa, ca prin acesta să nu sufere dreptatea faţă de ceilalţi copii. Copii n’au să devină imitatori ai învăţătorului, ci omeni originali. In loculă ducerei de naşă şi a conducerei, trebue să-şi ocupe loculă independenţa şi libertatea, pentru că acestea suntă mai favoritore desvoltărei caracterului. Folosindu-se scolarulă însă de acelea, uşoră va cădâ pe căi rătăcite, învăţătorulă să-i dea dâră ajutoră în predomnirea afecteloră şi a ispiteloră sale şi să-i lumineze, să-i îmbogăţâscă sufletulă său cu învăţături şi adevăruri GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 r. 84_________________________________________ ' de dafinii, cântăresce 40 de galbeni, de vecină e, va cerceta unii băr-specialistii. Cununa se va trimite luseului ungurescii din Pesta, cu învi-ca organele acestuia să continue săpăturile. Comoră. Intr’o curte mică a vechiului castelu Bajmocz alii contelui Ianos Palffy se află o fântână adâncă de vr’o 20 de stânjinl, săpată în stâncă, care cum se pare, e cu intenţiune umflată cu pietri mari. După o legendă poporală, acâstă fântână a foştii săpată la ordinalii lui Zapolya cu ajutorulii Turcilorti prisonierî, cari erau măestri în facerea fbtânelorii şi aşe4area minei orii. Pe timpulfi râsboielorii Curuţilorii, soţia proprietarului castelului a aruncaţii, se 4ice în fântână o ladă cu comori, ca apoi erăşî să o scotă după plecarea inimicului. Pănă a4l însă nu s’a dată de urma morilorii. „Pr. Ztg.u spune acum că contele Palffy pune să se cureţe fântâna. Lucrarea e grea, deorece .în fântână rantfi aruncate petri de 10—20 de măji. Furtd. Locuitorului Neculae Stefâ-îescu din Mărtinescî (ori Mărtinii ?) i-au urată nisce hoţi, spărgendu-i casa, B fi. 40 cr. TrigemenT. Soţia lui Franz Szabo lin Turia de joşii a născută trei copii ;emenl. Mama şi copii suntă sănătoşi. Doctord arestatd. Cunoscutulă doc-oră Horvath din Yiena, care avea o atinsă clientelă, mai cu semă printre amele din înalta aristocraţiă, a fostă restată la domiciliulă său în <4ilele recute. Acusarea ridicată în contra lui , că a mijlocită nu mai puţină de 192 e aborturl (lăpădare de copii), care ’i-'au plătită cu câte 20 pănă la 200 de orinl, după darea de mână a cliente-)ră. Procesulă care se va nasce de aci a fi fără îndoială unulă dintre cele mai jandalose care s’au judecată vre-odată î capitala austriacă. Multe nume din ălmanachulă nobleţei “ voră figura în-finsulă, afară numai decă intervenirl irte puternice nu voră face să se ştergă nele din ele. Nebunii. Solgăbirăulă din Mărghita, }mit. Bihorului, suferea de mai multă mpă de bolă de creerl. In timpulă in urmă per4endu’şl cu desăvârşire min-le, în furia sa comitea acte sălbatice, ţa că în cele din urmă a trebuită să fiă isă într’o casă de sănătate din Pesta. Focii. In Scorei 11 economi au suferită rin incendiu o pagubă de 3000 fl. — î Crisbavă totă 11 economi au suferită rin incendiu o pagubă de 1244 fl. Visitiu poştalii hoţii. Intre Macşa şi alnocă, comit. Treiscaune, visitiulă poş-ii ce mergea dela Sepsi-Sângeorgiu la hezdi-Oşorheiu, Nagy Gergely, întâlni tijă, să nu per4& corona; după-ce-a unge la mijloculă mării să scuipe şi ’şî pună corona în capă, er de se va ăta şerpele celă bătrână, să’lă întrebe te grăunţe de nisipă suntă în mare şi tefrun4epe copacii pământului. Şerpele răspunse, că decăvre să scie, să mârgă, numere, că elă nu şcia. Atunci vilele ăiră: „Decă nuvre şerpele să-ţi spună ide’ţî suntă fraţii, ţl-omă spune noi. u-te la răspântiă şi intră în pădurea i lângă drumă, că vei găsi două petri, tia suntă fraţii tăiu. Flăcăulă le mulţumi vileloră şi plecă cătrău i-au spusă ele să plece; vena dânsulă ună iepure şi îşi aţîţâ foculă -lă frigă. Şişca bătrână strigă: „Hu-ihu!u Flăcăulă o 'pofti la focă să se căkjescă, decă-i e frigă. Bătrâna veni focă şi ’lă întrebă, nu o lasă să a-îgă cânele? „Nu te lasă!u strigă fe-îrulă şi sumuţâ cânele la ea. „Prinde-o ţelti! să-mi înviă frăţiorii, er de nu tă petece să ml-o rupl.“ Bătrâna se grozi şi ’i 4ise, să-i ia băţulă şi să a-îgă stanele de piatră, că fraţii vor în-a şi cânii loră asemeni. Cum a 4isă bătrâna, aşa a făcută, •aţii înviară, şi cânii asemenea. Cânii toi săriră la şişca bătrână şi-o rupseră tă fîşi, er fraţii plecară împreună şi ai umblară prin lume vreme lungă le-ajungă.. pe Ţiganca Buri Estojca din Dalnok, care avea o păreche de cercei de aură în preţă de 12 fl. dela boltaşulă Sad. Bartha din Dalnok ca să-i vândă, şi începu să facă târgă cu ea. Visitiulă lu-ândă cerceii în mână, dete biciu cailoră şi plecă p’aci încolo, er pe Ţiganca, care fugea sbierândă după căruţă, o ameninţă că o ’mpuşcă cu revolverulă, decă nu se opresce. Nagy Gergely fu arestată în Ghezdi-Oşerheiu. După 25 de anT. Csako Andras din Hodmezo-Vasarhely fusese acum 25 de ani închisă pentru ffyrtă. Când eşi din închisore, îşi află frumosa şi tînăra sa nevastă în braţele lui Posztos Balint, care, profitândă de absenţa bărbatului, sedusese pe uşuratica nevastă şi trăiau în relaţii de amoră. Ba nevasta mai presentase bărbatului său la reîntârcere, şi ună copilaşă în legănă, ceea ce pentru bărbată fu cu totulă neaşteptată. Darulă acesta însă nu fu prea îmbu-curătoră pentru bărbată, care era câtă pe aci să sară asupra seducătorului şi numai împrejurarea, că Posztos a cedată renunţândă la nevasta lui Csako, la mântuită de furia acestuia. Rivalii s’au împăcată. Au trecută de atunci 25 de ani. Miculă copilă s’a făcută mare şi s’a şi însurată deja. Mamă-sa, frumdsa nevastă de odinioră, e deja mortă de multă. Csako s’a făcută păzitoră de câmpă împreună cu rivalulă său Posztos, care de asemenea se căsătorise şi’şl întemeiase deja o familiă frumosă. pilele acestea prietenii se duseseră să’şl petrecă împreună la ună pahară de vină, unde atâta dragoste se desvoltâ între ei, încâtă Posztos invita pe Csako la prân4ă pentru 4fna nrmă-tore. După prân4ă începu o nouă petrecere între ei. Deodată însă, pe când îşi petreceau mai bine, îi veni lui Csako în minte întâmplarea de acum 25 de ani şi 4ise tovarăşului său: „Ei frate, acum ţî-a venită rândulă, te împuşcă !u La au-4ulă acestoră vorbe, Posztos sări în susă şi întimjându-şî peptulă 4ise: „Împuşcă aici, cumetre, decă ai curajă!u Csako se duse atunci repede în odaia vecină, luâ revolverulă şi întorcându-se la o depărtare de 3—4 paşi de Posztos, descărca revolverulă în peptulă acestuia. „Ei, mai împuşcă odată, decă ai curajă!u 4ise erăşî Posztos. Csako mai împuşca o-dată. Curând după acâsta împuşca şi a treia oră, păşindă în imediată apropiare de Posztos. Acesta că4u josă şi muri îndată. Csako se înfăţişa însuşi la po-liţiă, unde căuta să’şl legitimeze faptulă cu împrejurarea, că Posztos i-a propa-nată vieţa familiară. Csako fu depusă în arestulă din Seghedină. Morte pentru morte. In comuna Ki-lyen din Săcuime s’a întâmplată 4^e^e acestea, că copilulă de 6 ani ală locuitorului Virag Andrâs din Uzonă se. dusese la naşulă său Donath Ferencz în Kilyen, cu scopulă ca să-lă cerceteze. Naşulă nu era acasă, der pentru aceea copilulă se simţi fdrte bine în casa acestuia, căci servitorulă de casă se sili să-i facă copilului tote plăcerile. Intre altele copilulă afla acăţată de-asupra patului ună revolveră. Servitorulă, pentru a-i face plăcerea, luâ revolverulă şi începu a esplica copilului mănuarea lui, îi es-plicâ pănă atuncia, pănă când deodată revolverulă se descărca şi glonţulă nimeri peptulă copilului, care imediată muri. Urma după acesta investighţiunea. Subprimarulă satului luâ la întrebare pe servitoră, care altmintrea era peste măsură spăriată. Pentru a’lă constrînge la mărturisirea adevărului, „Szek. Nemz.u spune, că l’a bătută cu ună bastonă aşa de tare, încâtă a ţreia 4* servitorulă muri. Mulţămită publică. In 3 Martie s’a dată în comuna To-hanulă vechiu o representaţiune teatrală nrmată de danţă. Cu ocasiunea acelei petreceri au incursă ca supra solvirl dela m. on. Domni: D-lă protopretore Alesandru Belle din Brană 1 fl. 20 cr. D-lă pretore Ştefană Necşia din Brană 1 fl. 40 cr. D-na Aurelia Lupescu din România lfl. 20 cr. D-lă Alesandru Grosu din România 40 cr. D-lă Nicolau Garoiu advocată în ZârnescI 80 cr. D-lă Victoră Rozgonyi notară jud. în ZârnescI 40 cr. D-lă Dr. Iancu Meţianu din ZârnescI 80 cr. D-lă Ionă Strevoiu învăţătoră în ZârnescI 40 cr. D-lă Constantină Ioa-noviciu comptabilă 40 cr. D-lă George Babeşiu v.-notară în Poiana Mărului 40 cr. D-lă Nicolau Popă proprietară în Toh. vechiu 80 cr. Primescă susă amintiţii domni şi domne mulţămită nostră sinceră pentru că au asistată în personă la petrecerea nostră şi pentru ajutorulă ce ni-’lă au oferită în totdeuna ca şi de astădată. Totă asemenea mulţămimă sinceră şi m. on. domni cari fără de a participa nî-au întinsă ajutoră materială : D-lă Martină Copony proprietară de fabrică 5 fl. D-lă Ionă Raţă notară în Brană 1 fl. D-lă Leonte Dima proprietară în Poiana Mărului 1 fl. In fine aducemă mulţămită nostră şi pre st. d-nă Carolă Soss de Badok, colonelă ală regimentului de Inf. nr. 2, care a binevoită a ne da 8 soldaţi din banda militară a reg. de sub comanda d-sale cari ne-au mulţămită întru tote preste aşteptare cu cântecile românescl esecutate de dânşii. Tohanulă-vechiu, 12 Aprilie st. v; 1888. Pentru comitetă: Nicolau V. Popu, învăţ. SCIEl TELEGRAFICE. (Serv. part. ală „Gaz. Trans.u) Pesta, 26 Aprilie. A patra co-misiune judiciară a hotărîtti se facă o cercetare în afacerea alegerei dela Dunaszerdahely. Cu acestă cercetare a fostu însărcinată de-putatulu Lorinczy. Cluşiu, 26 Aprilie. In proce-sulu de pressă intentată contra lui Slavici, redactorulă „ Tribuneiu, j u-raţii afirmară întrebările de delictă. Tribunalulă, basată pe acesta, a condamnatu pe Slavici la ună ană închisore, 100 fl. amendă. Acusa-tulă a insinuată nulitate. Berlind, 26 Aprilie. Frigurile împăratului s’au mai potolită. Starea generală e satisfâcetore. Londra, 26 Aprilie. Camera co-muneloră a respinsă la a doua cetire bilulă privitoră la adminis-traţiunea locală a Irlandei. DIVERSE. Dorulfl de patriă alu unui Chinesu. Junele Tin-si-ki, slujbaşă la museulă o-rientală din Viena, dândă semne de ne-buniă, a fostă trimisă spre căutare la clinica psichiatrică a spitalului centrală. Acolo făcuse în diferite rîndurl şese încercări de sinucidere voindă a se spân-4ura cu ajutorulă codei sale. Imbră-cându-se cu vestmintele de spitală, a-junse furiosă şi nu se linişti decâtă după ce i se dete voiă a îmbrăca erăşî cos-tumulă său naţională. Der acestă îndreptare fu de scurtă durată, şi reîntrâ în cele mai mari furii. Medicii au descoperită, că causa nebuniei sale este desperarea că nu se pote întorce în patria lui; după ce i făgăduiră că după însă-nătoşarea lui voră găsi mijloce pentru călătoria sa la China, nebunia lui a încetată ca printr’o minune. Administra-ţiunea spitalului s’a adresată la ambasa-dorulă Chinetă, Hung-Suen, care a făgăduită că va îngriji pentru întorcerea lui Tin-si-ki la China. Comunicându-se acesta bolnavului, s’a grăbită însănătoşirea lui şi la 18 Aprilie a şi plecată la Hong-Kong. Smintirea lui, provenită din dorulă de patriă, n’a putută fi vindecată decâtă prin satisfacerea ei. Mortă de fonie. La 6 Aprilie a murită la Schorfling, ună sată pe malulă lacului Attersee, o femee în vârstă de 63 ani de lipsa de hrană. Bătrâna trăia în casa sa singură c’o pisică, cerşetorind pe la vecini supă şi câte o bucăţică de păne, cu care se nutrea pe sine şi pe pisica sa. După mdrtea ei s’a găsită o moştenire de 5900 fl. bani gata. Moştenitorii ei speră a mai descoperi avere. Duelă între femei. In Corsica s’a în- tâmplată nu de multă ună duelă ne mai pomenită între două femei. La Chiatra trăiau de multă timpă în vrăjmăşiă femeile Francisca Fortunati şi Benedetta Pascalini. Ele nu se puteau întâlni fără să se înjure. Intr’o di intâlnindu-se în stradă, se luară ârăşî la certă, pănă ce Francisca strigâ: „Una din noi trebue să pâră de pe lumea asta!u — „Tocmai, răspunse Benedetta, şi de aceea să ne batemă în duelă!“ Cele două femei se înţeleseră asupra orei şi locului de întâlnire. Arma alesă fu stiletulu. îndată ce veniră faţă în faţă pe terenă, ele năvăliră una asupra alteia cu pumnalele în mâni. Cea mai tînără, Benedetta, fu is-bită de morte în peptă şi’şl dete sufle-tulă pe locă. ULTIME SOIRI. Regina Victoria a Angliei a a-junsu alaltaerl în Berlină, unde a fostu primită în modu căldurosă de cătră familia împărătescă şi de cătră poporaţiune. Ea a făcută îndată visită împărătesei văduve Augusta şi în sera aceleiaşi cfile a plecată împreună cu fiica ei, împărătesa Victoria, cu prin-cesele imperiale şi cu prinţulă de Battenberg la Charlottenburg. Presenţa prinţului de Battenberg în sânulă familiei* împărătesei este o dovadă, că planulă căsătoriei sale cu fiica împăratului este în ajună de a se realisa. NECROLOGtî. Maria Bercianu născută Li-peczky, în numele sâu şi ală fiiloră săi: Cornelă, Eugenia, Valeriu, I o ană şi Elena; Anisia Be r cianu ca mamă şi Ioană Anderco homo-rodanulă, preposită capitularăm Gherla, ca unchiu, cu inima plină de durere a-nunţă, că neuitatulă soţă, părinte şi fiu Eliă Bercianu, notară cercuală, posesoră şi membru viril. în congregaţiunea comitatului Solnocă-Dobâca, după ună morbă greu de 12 4ile> provă4ută cu ss. sacramente ale moribun4iloră, arăpausată în Domnulă în 22 Aprilie a. c. sera la 10 Ore în etate de 50 ani, şi în ală 24-lea ană ală fericitei sale căsătorii. Osă-mintele repausatului s’au îmormântată în cimiteriulă gr.-cat. din Ormană în 24 Aprilie la 3 ore după ame4ă. Ormană, 22 Aprilie 1888. Fiă-i ţărîna uşoră şi memoria binecuvântată ! Cursului pieţei BraşovA din 9 Aprilie st. v. 1888 Bancnote românescl Cump. 8.58 Vând. 8.60 Argintă românescă . n 8.52 1' 8.54 Napoleon-d’ori . . . n 10.03 n 10.06 Lire turcesc! . . . V) 11.32 n 11.37 Imperiali >1 10.32 » 10.37 Galbinl ..... » 5.90 » 5.92 Scris. fonc. „Albina“6u/0 101.- » —.— n ii 11 5% n 98.— îi 98.50 Ruble rusescl . . . n 103.50 V 104.50 Discontulă .... 6V2- ■8% pe ană. Cursulă la bnrsa de Viena din 26 Aprilie st. n. 1888. Renta de aură 4%...................97.40 Renta de hârtiă 5°/0...............86.10 Imprumutulă căiloră ferate ungare . 150.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . 95.60 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . 126.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (3-a emisiune) . . 113.75 Bonuri rurale ungare...............105.— Bonuri cu clasa de sortare .... 104.50 Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.20 Bonuri cu cl. de sortare.......104. Bonuri rurale Transilvane .... 103.60 Bonuri croato-slavone........103.25 Acţiunile băncei de credită ungur. . 274.50 Acţiunile băncei de credită austr. . 273.60 Galbeni împărătesei .................. 5.96 Napoleon-d’orI.....................10.6372 Mărci 100 împ. germane............. 62.22* lj2 Londra 10 Livres sterlinge .... 126.85 Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă.........................99.75 Imprumutulă cu premiulă urgurescă 122.10 Dosurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedmului......................124.— Renta de hârtiă austriacă .... 78.95 Renta de argintă austriacă .... 80.50 Renta de aură austriacă..............110.25 Dosuri din 1860 .................... 133.50 Acţiunile băncei austro-ungare ... . 869.— Editorii şi Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 84. GAZETA TRANSILVANIEI 1888, religiose-morall. învăţătorul! educătoră se fiă asemenea unui grădinarii, care dă vlăstarelorii nobili libertate şi spaţiu, tă-indii vlăstarii cei sălbateci şi stârpind! buruienile. In sufletnlîi şcolarului să planteze învăţătorulii unii cercii de cugetare idealii, şi atunci apoi pote să-i şi dea orecare încredere şi să-i acorde şi ore-care libertate. Decă învăţătorulii este de ună ca-racterii blândă, binevoitor! şi plină de iubire, atunci cu atâtă mai liberă se va arăta şi desvolta individualitatea şcolarului şi va prospera în o crescere veselă. Ună despotă însă formeză numai făţarnici. In aplicarea pedepseloră este de lipsă ca învăţătorul să ia în considerare individualitatea. Ună copilă bună şi bine simţitoră, decă greşesce cumva, are lipsă numai de o căutătură; însă unui elevă cerbicosă corespundă alte mijloce. Aşişderea nu se nimerescă totdeuna tot aceleşî pedepse pentru copii şi fete. 6. Vieţa şcolară. Sub vieţa şcolară se înţelege întrega relaţiune reciprocă a scolariloră cu învăţătorulă. Spiritulă acesta, carele pătrunde şi predomină întregă acestă vieţă se numesce spiritulă şcolară. Acestă spirită şcolară este pentru scolă atâtă de importantă ca şi cum este spiritulă familiei pentru familiă. Disciplina şcolară, privindu-o de din afară, ar pute apăre ca şi cum ar fi bună, cu tote acestea în lăuntru pote să domnescă ună spirită şcolară stricăciosă, când de e. învăţătorulă folosesce stricteţa militară a unui corporală de miliţiă, când se aşeqfă între învăţătoră şi şcolară o fiinţă secă şi rece, decă învăţătorulă ar practica sistemulă aleşuirei (pândă), seu când ar fi între şcolari datina de a se pîrî unulă pe al-tulă, seu atunci când s’a furişată între şcolari spiritulă de partide legându-i într’ună complotă ală minciunei şi ală înşelăciunei, precum obvină acestea în şcolile mai înalte; atunci ună atare spirită stricăciosă şcolară seu o atare vieţă şcolară ar nimici eră şi aceea ce este bună, frumosă şi nobilă, ce ar fi fostă pote că prin instrucţiune plantată. O scolă are să-şi însuşescă nesmintită car a eterul ă familiară, inte-resulă simpatică are să împreune la o-laltă tote membrele; spiritulă iubi-rei, ală păcii şi ală bucuriei să transpire prin întrega vieţă şcolară şi în scolă să domnescă simpatiă, simţă comună şi religiositate. Şi fiindcă esem-plulă influinţeză în modă puternică, de aceea învăţătorulă are să le câştige e-lementeloră celoră bune dintre şcolarii săi preponderanţă; căci prin acesta elă deşteptă emulaţiune la ceilalţi. Invăţă-torulă să nu se pdrte ca ună superioră militară, elă se fiă ună amică ală copi-iloră, să fiă cordială, umană şi ca ună părinte, însă fără de a-şi detrage ceva din autoritatea sa. Cu seriositate băr-bătescă să împreune învăţătorul! o fiinţă plină de iubire sinceră. Scolarulă să prindă încredere în învăţătoră şi să se simţă bine în societatea lui. Pe cei slabi de spirită să nu-i amărescă cu batjocură şi dispreţă şi să nu le pună nume de batjocură. Să fiă faţă de cei slabi mai cu îngrijire şi să se porte cu pa-cienţfc* faţă de ei. Pe acei copii, ce sunt de multă timpă bolnavă, să-i cerceteze învăţătorulă şi să se arate atâtă în scolă câtă şi afară de scolă ca ună părintescă amică. Pentru sădirea spiritului şcolară servescă anume şi jocurile cOmune, preumblările, călătorii mici, re-presentaţiunl dramatice, sărbătorile şcolare ş.a. In jocă se în-destulesce boldulă de activitate ală co^ pilului, în jocă simte copilulă voiă şi bucuriă. Joculă oferesce aşa deră o schimbare binefăcătore seriosităţii învăţătorului. La jocă corpulă şi spiritulă suntă în lucrare; fantasia, memoria, inima şi voinţa asemenea sunt active. Pentru aceea joculă e de a se considera ca ună mijlocă de educaţiune. Insă joculă are să decurgă cu onore, şi victoria să nu se câştige prin minciună şi înşelăciune, căci atunci nu eserciteză o influinţă favorabilă asupra desvoltărei corporali, asupra cultivărei spiritului, a inimei şi asupra formărei caracterului. De sine se înţelege, că tote jocurile ne-oneste şi nechibzuite suntă de a se evita. Suntă de recomandată cu deosebire jocurile gimnastice şi jocurile cu cotea (mincia, pila). Preumblările şi micile călătorii nu numai au avantagiulă, că a-ducă o schimbare binefăcătore în vieţa şcolară şi înavuţeseă pe copii cu con-templaţiunl, ci ele promoveză şi o petrecere mai intimă a scolariloră între sine dimpreună şi cu învăţătorulă. Cu acestea ocasiunî celă tare dă ajutoră celui mai slabă, celă avută celui săracă; toţi să exercită în asociabilitate şi în iubire de pace; sufletulă şi corpulă se întărescă, cântulă nobiliteză atingerea sociabilă şi învăţătorulă pote arunca priviri mai adânci în spiritulă şi caracte-rulă scolariloră săi. Odată în ană să se facă pentru şcolarii fiăcărei comunităţi bisericesc! o petrecere de veră (cum e maialulă). Actulă primă ală acestei serbări să se petrecă în biserică şi mai a-lesă să fiă dedicată cantului, ală doilea actă să se petrecă în câmpă şi să se subîmpartă în jocuri gimnastice şi de altfelă. Aducerea aminte de atari cpL de veseliă îndulcesce nu numai câte o di de scolă amară, jci rămâne adeseori pănă la bătrâneţe în memoriă. Yedemă aşaderă,nă scola posede a-atâtă cu privire la instrucţiune, cât şi cu privire la disciplină şi la vieţa şcolară comună varie şi escelente mijloce de a desvolta nu numai inteliginţa, ci a forma şi inima şi voinţa şi a promova formarea unui caracter morală. Măcar de ar sta înaintea ochiloră fiă-cărui învăţătoră ca o stea lucitore acestă ţintă sublimă, atunci acela nu numai că este învăţătoră, ci şi educatoră şi prin acesta ună cultivatorii şi promovătoră ală bu-nuriloră ideali ale omenimei. Decă învăţătorulă se nisuesce de a forma ca-racterulă scolariloră săi, atunci elă însuşi trebue să fiă, mai nainte decâtă toţi, ună caracteră bună şi curată. Vieţa se aprinde numai de vieţă, aşa şi caracteră de caracteră. In cugetare, în acţiune, în vorbire şi în lucrare să fiă condusă de principii fundamentale tari, neclătite şi morali; iubirea, adevărulă şi dreptatea să fiă adâncă şi sigură în elă înrădăcinate, atunci elă posede stelele veclnică conducătore, care-lă conducă sigură prin marea cea fortunosă a vieţii şi-lă scutescă de a deveni ună steg, care arată curentulă vântului, seu ună bărbată fără ’ caracteră. Adevărulă, iubirea şi dreptatea rămână stelele pururea conducătore ale învăţătorului şi educatorului! (După. F. W.) Valeriu Florianfl. SOIRILE DELEL * Comisiunea administrativă a comitatului Solnocă-Dobâca, în urma raportului inspectorului ungurescă de şcole Halasz Ferencz, a hotă-rîtă închiderea şcolei române gr. - or. din Olpretă, sub pretextă că şcola nu corăspunde prescrierilor! legii. După cum spune „Erdelyi Hiradou, ni se voră închide mai multe şcole. Cu timpulă poporului românesc! i-se impune a susţine din sudorea lui şcole de stată cu limba de propunere ungurescă, în scopă de a’lă maghiarisa. Ce măsuri însă iau autorităţile nos-tre bisericescl şi şcolare în contra acestei opere de distrugere a şcoleloră românesc! din paşalîculă lui Banffy-paşa? * * * Pentru serviţiile aduse maghiari-sărei, ministrul! ungurescă de culte a răsplătită pe preotul! gr. -or. Metodiu PopovicI din Boşorodă cu 50 fl. Nu vei fi uitată părinte! * * * In comitatul! Solnocă-Dobeca s’au încasată din dări 80,487 fl. 86 cr. şi au rămasă restanţă cu finele lunei lui Martie 208,173 fl. 81 cr. Şi când miseria e atâtă de cum- plită, Ungurii dela cârma comitatului n’au altceva de făcută pentru sărmanul! poporă, decâtă să-i închidă şcolele fiind! că suntă românescl şi nu ungu-rescl! * * * Judele din Almaşă a fostă rău bătută de membrii representanţei comunale, cari i-au ruptă câţiva dinţi şi câteva coste. După cum spună foile unguresc!, acestă nenorocire i s’ar fi întâmplată judelui, fiindă-că intri o cestiune n’a fostă de aceeaşi părere cu membrii representanţei comunale. * * * La recrutarea din Reghinul! săseScă s’au presentată din 115 tineri numai 80. Legală au absentată 30. Oraşul! a avută să dea ună contingent! de 16 omeni pentru armata permanentă, 1 pentru reserva întregitdre. S’au recrutată la armata permanentă 12 şi la hon-vecjî 5 tineri. Deficitul! se va acoperi prin recrutări ulteriore. Starea sămenăturiloru în Ardelu. Cu privire la starea sămănăturiloru din Transilvania raportul! oficială în genere disă aduce şcirl îmbucurătore. 0 ploiă caldă de primăveră pretutindenea ar fi forte de dorită, mai vârtos! în urma căldurei din dilele din urmă. Grâul! şi săcara pănă acum se pote dice, că pretutindenea au prosperată bine, mai vertosă acum, în urma căldurei da primăveră, ele înverdescă frumosă, suntă pline de putere, ba în unele comitate grânele de timpuriu sămănate suntă pre crescute. In cercul! Baiei de Crişă, din comitatul! Hunedorei, în multe locuri să-mănăturile suntă pre rari. IcI-colea şo-recii causeză pagube în săcară. In comitatul! Solnocă-Dobeca multe săcărî sămănate târdiu au perită. In comitatul! Târnavei mici inundările au causată însemnate pagube. Aratul! şi sămănatulă grâneloră de primăveră pretutindenea s’a făcută cu bună succes!. Sămânăturile grâului de primăveră, ală orcjului, ală ovăsului, ală măzărichii şi ală napilor!, e deja pe sfîrşite, ba în unele comitate se semână cucurudulă. Sămenăturile de prin grădini pretutindenea suntă terminate şi se începe lucrarea viilor!. întâmplări diferite. Cunună de aură. Cu ocasiunea lucrărilor! de îmbunătăţire a unei părţi din calea ferată Aradă-Clanadă aprope de St. Ana, s’a găsită în pământ! o cunună de aură, der ruptă în bucăţi. Cununa e lucrată cu artă şi represintă FOILETONUL!? „GAZ. TRANS.“ (i) SNOAVE ŞI POVEŞTI SLAVICE. Istorisite după Dr. F. S. Krauss "Vilele şi IFlacărcLlvu Au fostă odată trei fraţi; fraţii că-lătoriau - prin * lume. După-ce umblară vreme lungă, să le-ajungă, unulă dintre ei grăi: „Ar fi vremea să ne despărţim!, frăţiorilor! în copacul! ăsta din răspântiă să ne împlântăm! cuţitele, că ele nî-oră spune cui îi merge mai bine şi cui îi merge rău; de s’oră păta cu sânge, să şciţl că-i răuu. Fraţii împlântară cuţitele în copac! şi plecară, fiăcare în altă parte. Fratele celă mare se abătu printr’o pădure, ucise ună iepure şi aţîţâ ună focă să-şi frigă vânatul!. Intr’ună copac! de lângă focă era o şişcă; şişca striga: „Hu huu. Fratele o zări şi întreba: „Ţl-e frigă ?u — „Lasă-mă să mă încălzesc! la focău. — „Poftim şi te încăl-Zeşteu. — Şişca întreba : „Mă laşi să’ţl atingă cânele? — „Poftim şi’lă atingeu. Şişca atinse cânele şi câneh se făcu stană de piatră, atinse şi pe feciorul! şi’lă făcu şi pe elă stană de piatră. După-ce-a umblată multă vreme, fratele celă mijlociu ajunse la răspântiă şi vădu cuţitul! fratelui celui mare pătată de sânge. Supărare mare l’a cuprinsă şi pleca să caute pe frate-său, ajunse în pădure, ucise ună iepure şi se puse sub copac! să-lă frigă; aţîţâ focul! şi audi ună glas! strigândQ: „Hu hu!u—Decă ţl-e frigă, vino şi te încălZeşce !u Şişca veni şi’lă întreba: „Mă laşi să’ţl atingă cânele ?“ „Poftim! atinge’l!“ Şişca atinse cânele şi pe feciorul! şi’i prefăcu în stane de petră. Fratele celă mică trecea tocmai prin răspântiă şi văZu cuţitele fraţilor! pline de sânge. Se totă gândi ce să facă să-i găsescă şi se hotărî să mergă la vile, să-lă ajute. Feciorul! se duse la vile, der vilele nu voiau să-lă ajute, pănă nu voră vede are ori ba credinţă într’însele. Yilele îi Ziseră: „Dragul! nostru fecio-raşă, noi te vomă ajuta, decă vei asculta de noi; der singure nu suntem! în stare să’ţl ajutăm!, şi tu să te duci în-tâiu la sorele, că elă te va duce la fraţii tăiu. Yilele îi arătară calea, şi feciorul! pleca şi după-ce ajunse la sore, îlă întreba unde suntă fraţii lui. Sorele îi Zise : „Bucuros! te voiu ajuta, dragul! meu, der singură nu sunt în stare. Du-te la răsăritul! sorelui, că elă te va duce la fraţii tăiu. Feciorul! pleca să găsescă pe răsăritul! sdrelui. Vilele îi arătară calea şi după-ce ajunse, întreba de fraţii săi. Răsăritul! sorelui îi 'Zis©-' „Eu ţl-oiu spune unde suntă, der nu vei străbate uşor! pănă la eiu. Feciorul! răspunse: „Fiă ce-a fi, numai să’mî găsescă odată frăţiorii^. Răsăritul! sorelui îi Zise: „Du-te în cetatea cea vechiă şi stăi acolo şese Zile; nişte duhuri voră veni în fiecare nopte la tine, der tu să nu vorbeşcl nimic! în noptea ântâia“ Flăcăul! se duse în cetate şi după ce înnopta se culca. Dela o vreme auZi vuetă mare şi o sumedeniă de duhuri veniră la elă; der la capulă lui sta răsăritul! sorelui. Duhurile îi totă Ziceau: „Bine că te-amă găsită, că pe tine te căutam! de multă!“ Bietul! fecior! nu şcia ce să facă de frică, der nu grăi nici o vorbă. Duhurile îlă întrebau, ce caută în cetate, der răsăritul! sorelui răspundea pentru elă şi duhurile nu şciau cine răspunde, că feciorul! nu vorbia. După ce se crepâ de Z^iă, duhurile fugiră. Flăcăul! se scula şi merse la răsăritul! sorelui să’i spue ce-a văZută peste nopte. Răsăritul! sorelui îi mai Zise: „La nopte mergi eră în cetate şi la ce te-oră întreba răspunde-le că aşa e, altceva să nu vorbeşcîu Feciorul! se duse sera să se culce. Duhurile veniră f&cândă şi mai mare tărăbaiă şi’lă întrebară: „Ce cauţi aici?“ — Flăcăul! răspunse: „aşa-i,u şi la ori ce întrebare totă „aşa-ia Zi°ea» er răsăritul! sorelui vorba cu ele. A treia seră le Zi°ea: „bine ar fi,u a patra: „la naibaw, a cincia: „cine sunteţi voi?u er a şese seră răsăritul! sorelui îi Zise se vorbiască. Yenindă duhurile, flăcăul! le întreba, că unde’i suntă fraţii. Duhurile grăiră; „du-te, dragul! nostru, la sore să te ducă la ei, că noi nu’ţl putem! spune unde suntă. “ Flăcăul! se duse la răsăritul! sorelui şi’i spuse ce-au Zistt duhurile, er răsăritul! sorelui îi Zise ' „Du-te cu DumneZeu, eu am umblată de-ajunsă cu tine.u Feciorul! îi mulţămi, se duse la sore şi’i povesti ce-a păţită. Sorele îi grăi: „Vei mai păţi tu destule!“ şi’i porunci să se scobore într’o fântână plină de şerpi şi să-i aducă pe şerpele, care îlă va muşca mai întâiu. Flăcăul! se coborî în fântână, şi cum ajunse la fundă, îlă şi muşcă ună şerpe; flăcăul! puse repede mâna pe elă şi’lă aduse sorelui. Sorele îlă primi, îi luâ corona din capă, o dete flăcăului şi’i vorbi: „Du-te acum la vile şi spune-le ce doreşti!“. Der la vile fusese elă să se roge şi n’avea lipsă decâtă să le cheme. Sorele îi porunci să mârgă la marea nâgră şi să porte de Nr. 84 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 § &g.rgi SL m I P- O w p» £1 M,p ? I ac‘ §■ f"1 3 ' * * 3 HH • 8p §’ s A ^ ac ^ L? ^ ja Is’Sâli 2-3 e S o- g- o,'* o ® O o • & a* fs p? H 3 P I V . g< W g H o ^ za rsc t~i> ts hj >■ 9 05 O CP «ţ CL. » ? o> 3 *■• OJ » . —. a -c-»- sr *-*■ ®r 5oq = c p «* S< *1 »-J CD GC O Bursa de Bucuresci. Cotă oficială dela 8 Aprile st. v. 1888. Renta română 5% Cump. 98-V2 vend. 90-74 Renta rom. amort. 5°/0 • . . 91-V 91-74 Renta convert. 6°/0 89.74 89-74 Impr. oraş. Buc. 20 fr. . . . 36.— 38.— Credit fonc. rural 7°/0 • • • 105.— 104.— ii 11 11 5°/o • • • 89.3/4 70-74 „ „ urban 7% .... 103.— 103.7a 11 11 11 6°/0.... 96.— 97.— ii ii ii 5% • 85.7, 86.- Banca naţ. a Rom. 500 Lei. . Ac. de asig. Dacia-Rom.. . . Ac. de asig. Naţională. . . . Aură contra bilete de bancă . 15.-74 16.— Bancnote austr. contra aură. . . 2.— 2.2- ¥JS *] piil HANASS! m6şâ cu diplomă, din Viena locuesce în strada funariloru de susti (obere 48,3-1 Burggasse) Nr. 212. Mora cu vaporu de vălţuitu (becheluitu) a lui Martin Fromm în Braşovu. Acestă moră e înzestrată cu cele mai nouă maşini auxiliare technice. Sunt în plăcuta posiţiune d’a fabrica unu productu alesă (vălţuitu) şi recomandă onor. publică productele mele alese (vălţuite). Afară de aceea ţină ună deposită continuu de fructe păstăiăse. Rugându-me de o numerosă clientelă, îmi voiu da totdeuna silinţa a mulţămi pe onor. mei muşterii atâtă în privinţa calităţii mărfuriloră cât şi a preţului. Cu distinsă stimă 47,5—2 MARTIN FROMM. Mora cu vaporii de vălţuitu (becheluitU) a lui Martin Fromm in Braşovu. TIPOGRAFIA A. MURGSIANU, ^TTJ * ARE Nr. PIAŢA 9 înfiinţată cu începerea anului acestuia, provMută cu cele mai nouă mijldce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri, primesce şi efectueză totti felulu de lucrări tipografice, precum: Opuri şi "broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în aurii, argintii şi colori, tabele, etichete de tottL feliulu şi esecutat elegantu. Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisurl, reco- înaudaţiuni, cerculare ş. a. Programe elegante, bilete visită, bilete de de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore. Dispunendu de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulu nostru tipograficii este în posiţiune a eseuta ori-ce comandă în modulă celă mai esactă şi estetică precum şi cu preţurile cele mai moderate. Comandele eventuale se primescă în biuroulu tipografiei, Braşovti, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I, cătră stradă. Comandele din afară rugămă a le adresa la Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu. Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu. A