iîtieea, Administratiunea , Jipogralia: ' MAŞOVO, piaţa mare Nr 22. Scrisori nefrancate nu se pri-meseii. Manuscrinte nu se retrimit* ! . Birourile ie annncinrî: BraţovQ, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesc* în Vlena: i BndolfMosse, Hmsemtein & Vogler i (Ottâ Haas), Heinrich Schalek, ALoiS [ Ktr dl, M.lhikes, A.Oppelik, J. Dan- Htberg; în Budapesta: .1. V. Qold-berge., Anton Mezei, Eckstein Bernat; InFrankfUrt: G.L.Daube; înHam-burg: A. Steiner. Preţul* inserţiunilorfl r o seriă eannondu pe o col6nă 6 cr. 4 30 or. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina III-a o seriă 10 cr. v. a. său 30 bani. ARULtr LL „Gazeta" iese în fle-care <ţi. ADonamente pentru Anstro-Hngaria Pe un* anu 12 fl., pe şăse luni. 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate: ■ Pe un* an* 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la tote ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentnln pentru Braşovn: laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etaginlu I.: pe un* an* IO fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul* în casă: Pe un* an* 12 fl., pe săse luni 6 fl., pe trei luni_3 fl. Un* esemplar* 5 cr. v. a. său 15 bani. Atât* abonamentele c&t* şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 81. Braşov*, Luni, Marţi, 12 (24) Aprilie ________________________________1888. Braşovu, 11 Aprilie st. v. 1888, O ciudată discusiune s’a încinsă în foile unguresc! din incidentulă articulilor clarului berlines „Kreuz-zeitung“, în car!, precum scimu, se critică forte aspru stările din Ungaria. Fia că au voită să slabescă importanţa şi efectulă acestoră articul!, fiă că s’au folosită numai de-ocasiune spre a’şî arăta dibăcia ce o au a terorisa pe alţii, destulă că foile unguresc! în frunte cu ofici-osulă „Nemzetu, au sărită deodată furioşî asupra Saşiloră din Ardelă susţiindă, că articulii din „Kreuz-zeitungu numai ună Sasă i-a putută scrie şi căutândă chiar după persbna pretinsului loră autoră, pe care voiau sS-lă afle cu orî-ce chipă în Sibiiu. Astfeliu s‘a încinsă în pressa maghiară o agitaţiune formală în contra Sasului bănuită de a fi scrisă articulii cu pricina. Unii cjiăeau că e X, alţii ba nu că e Y şi aşa merge acum de câteva cjile încăce, aducendu-se mai în fiecare tji câte o nouă persbnă pe tapetă. Ceea ce este însă mai ciudată şi mai straniu în totă gona acesta înscenată cu atâta rafinamentă în contra presupusului „autoră sasăw, foile unguresc! nu se mai mărgi-nescă la persbna acestuia, ci aducă în discusiune şi naţiunea săsescă, atitudinea ei politică, programulă ei naţională, ca şi când ună po-poră întregă ar pute fi trasă la răspundere înaintea forului închi-sitoră ală opiiniunei publice unguresc! pentru fapta unui o mă singuratică, chiar şi atunci când ar fi dovedită, că acesta în adevără face parte dintr’ensulă. Organulă d-lui Tisza argumen-teză astfelă: Articulii din „Kreuz-zeitung“ denunţă dieta maghiară înaintea dinastiei şi presenteză constituţionalismulă maghiară in-tr’o lumină, ca şi când acesta prin asuprirea naţionalităţiloră ar lucra la ruinarea domnitorului legitimă. Aceştî articul! nu i-a putută scrie decâtă ună Sasă, aşa-der ataculă vine din partea Sa-siloră, prin urmare suntă dator! Saşii, adecă totalitatea loră, de a răspunde la elă şi de a-lă desa-proba clară şi lămurită, decă nu voră să se identifice directă său indirectă cu aceste agitaţiuni. A conchide delanisce articul!, car! nu stau nici într’o legătură cu poporulă săsescă, chiar de s’ar fi dovedită — ceea ce însă nu a suc-cesă pănă acum — că în realitate ei au eşitu din pena unui individă sasă, a conchide, cjicemă, dela nisce articul!, scrişî într’o făiă estemă de ună omă singuratică necunoscută, la atitudinea politică a na-ţiunei săsesc! din Ardeală, şi a-o face pe ea responsabilă pentru faptulă acestui omă, este o mon-struoritate, care nu’şî mai află pă-rechiă în analele vechi şi nouă ale cţiarişticei. Metoda cu care au procedată „Nemzet“ şi celelalte foi în campania acesta contra pretinseloră „a-gitaţiunî săsesc!“ în afară este în adevără unică în felulă ei. Aşa de esemplu o corespondenţă sibiiană anonimă a numită pe mai mulţi Saş! de frunte din Sibiiu ca presupuşi autor! ai arti-culiloră din „Kreuzzeitung.“ Aceştia au declarată simplu de calum-niare afirmarea corespondentului cerândă ca foia ungurăscă se publice numele denunţiantului anonimă. La acăsta a răspunsă „Nem-zetu că nu e destulă ca acei domn! se susţină, că nu ei au scrisă articulii din „ Kreuzz eitung“, ci mai trebue să declare, 6ă nici nu sunt înţeleşi cu afirmările din aceşti articul!, decă voiescă să le dea satisfacţiune, ăr in ce privesce pe corespondentulă său nu l’a numit. Stămă faţă der âic! cu-o apa-riţiune ne mai p omeni ta*în statele modeme. Se atacă consciinţa cetăţenilor ă şi li se stOrcă din chiar senină declaraţiun! de bună purtare, pentru ca să nu li se mai pună la îndoiălă cinstea şi omenia ca patrioţi. Pănă unde p6te merge sforţarea acesta a consciinţei, practicată de unele foi unguresc!, ne-au dovedit’o guvernamentalulă din Cluşiu, care nu e mulţumită nic! cii desaprobarea celoră scrise în „Kreuzzeitung, “ ci mai pretinde dela Saş! ca să propage învăţarea limbei maghiare şi să se semţă ca Ungur! în tote privinţele. Ceea ce este însă mai tristă şi mai surprincţetoru, s’au aflată unii deputaţi saşi din dietă) cari au intrată în cursa ce li s’a pusă, vrându să salveze reputaţiunea politică a Saşiloră prin nisce declaraţiun! de natură a justifica numai agitaţiunea pressei maghiare. Aşa au făcută declaraţiun! deputaţii Zay şi Kaiser şi în urmă deputatulă Meltzl, in car! se si-lescă a lua in apărare lealitatea Saşiloră. Prin acesta s’a creată ună precedentă fărte periculoşii. De câte or! va apăre vr’ună articulă anti-maghiară în vr’o foiă estremă germană, pote se se repeţesca aceeaşi comediă şi atunci va fi lipsă de noue declaraţiun! din partea frun-taşiloră saşi. Nu vede or! şi cine ridicululă la care se espune prin asemeni ne-precugetate procederî causa sântă naţională a unui intregă poporă ? Afacerea rerisirei cqustitaţiei Crancese. Comisiunea pentru revisuirea cons-tituţiunei în Francia s’a alesă. Patru dintre membrii ei sunt, în contra revisiunei doi membri suntă pentru revisiunea neamânată, oincl părtinescă asemenea revisiunea, voiescă însă să se mai amâne, după cum a cerută şi cabinetulă. In Senată a "interpelată Travieux oabinetulă despre politica generală. Ministrulă-preşedinte Floquet a răspunsă : Spre a face revisuirea constituţiei este de lipsă o înţelegere cu senatulă. Noi îuţelegemă sub revisuirea constituţiei perfecţionarea constituţiunei, care are scăderi. Floqtiet Un voie^ce să între în detailurf şi constată, că maioritatea. co-misiunei alese de cameră admite amâna- rea revisiunei, apoi cjice : Decă am propune nisce schimbări în relaţiunile din-tră biserică şi stată, nu vomă face aeăsta spre a vătăma pacea religiosă şi libertatea consciinţei. Cu privire la pos-tUlatele oraşului Parisă declară Moqhet, că e gata de a mări competenţa municipalităţii, der nu voiesce să-i $ea pe mână poliţia capitalei. Asupra • £şitiuhei senatului (fice Floquet: Decă fcabinetulă va propune unele modificări în constituţiunea senatului, Va fi chiă-mată mai întâiu senatulă de a se sfătui asupra proiectului respectivă. Floquet încheia astfelă vorbirea sa: Ca să ne putemă lupta în contra peri-culeloră actuale, trebue să desfăşurămă' o energiă democratică. Trebue să dovedim, că libera mişcare a instituţiunilor parlamentare pote să ne ofere mulţămi-rea, pe care unii o caută în dictatură. Trebue să desamăgimă massele. Ele trebue să câştige erăşî încrederea în noi, atunci problema n6stră va fi uşoră. Am luată frenele guvernului cu hotărîrea, de a cont? apune dictaturei principiile regimului republicanii. Leon Renault cfice că răspunsul ministrului e nehotărîtă şi neîndestulitor. Senatulă primesce apoi cu maioritate de 30 de voturi ordinea de 41 propusă de guvernă. Djunstraţiml contra Ini Bonlanger. O telegramă din Pari să ne împărtă-şesce, că în Parisă s’au făcută demons-traţiunl contra lui Boulanger, cu care ocasiune s’au provocată conflicte, rănin-du-se vr’o 12 . indivi4î. Demonstraţiunile, începute în 21 A-prilie n., le-au făcută studenţi antibou-langiştl, înaintea Luxemburgului şi pe piaţa Pantheonului, de unde s’au dusă în mici grupuri cătră cameră. In trecerea loră pe bulevardulă St. Michelă demonstranţii au strigată: Josă cu Boulanger ! Poliţia luase tote măsurile ca să nu se provoc© conflicte, ceea ce însă nu i-a succesă. In cameră câţiva deputaţi republicani au protestată în contra prooederei agenţiloră poliţienesc!, cari ară fi maltratată pe demonstranţii antiboulangiştl, ipe când pe cei boulangiştî i-au cruţată. ■ Prefectulă poliţiei respinse acostă imputare şi declara, că instrucţiunile ce le-au primitQ agenţii nu facă deosebire, ci pe toţi îi trateză deopotrivă. De asemenea în senată, a întrebată ună sena-toră pe mirustru-preşedinte Floquet, decă elă a poruncită poliţiei să păşescă contra aceloră persone, cari aducă urări re-publicei şi să cruţe pe aceia, cari scotă strigăte revoluţionare. Floquet a răspunsă, că desaprobă t6te aceste turbu-fărf care, de voră dura, ară pute pro-Yoca revolte sângerose şi’ncheiâ cu cuvintele: Acestoră lucruri trebue în fine să li-se pună capătă. Bani românesc! pentru „Kulturegylet". Tote rapdrtele reproduse pănă acum în foia năstră cu privire la administra-ţiunea diverseloră comitate, şi mai alesă a comitateloră românescl, nî-au dată cele mai triste dove4l despre miseria progresivă a locuitoriloră şi despre datoriile cutropitore în care suntă înfundate comitatele. Astă4l mai vertosă, 41" lele ţăranului dela noi suntă mai grele ca totdeuna, căci nu numai efectele rele ale numeroseloră abusurî comise cu co- masările, nu numai urmările triste ale ani-loră neproductivi de mai înainte au să le sufere bieţii ţărani, der şi economia de vite a decă4ută cu desăvîrşire, aşa că ne mai avândă plugarulă muncitoră is-vorele de câştigă de mai înainte, a în-pută deja în mai multe locuri a deveni neputinciosă de a suporta contribuţiunile şi din ană în ană restanţele de dare se mărescă. Aşa d. e. numai în luna Martie a. c. s’au'sporită restanţele de dare, în comitatulă Bistriţa-Năsăudă cu 4228 fl. 85 cr., în comitatulă Turda-Arieşă cu 5070 fl. 11 cr.; în comitatulă Făgăraşului datoriile şi restanţele de dare erau cu începutulă anului de 26,312 fl. 21 cr. după trei luni de 4il© însă aceste datorii şi restanţe facă 88,626 fl. 42 cr., Şi sşa mai departe, cifrele arată mai în fiăcare comitată decădinţa materială şi miseria progresivă a poporului contribuabilă. In faţa acestei triste stări materiale, în care fu adusă poporulă prin vitrega stăpânire a celoră dela putere, fără în-doelă indigneză orî-ce inimă simţitor© soirea ce nl-o aducă 4iarele unguresci, că vice-şpanulă comitatului românescă ală Temavei-micI a storsă de pe comitată în decursulă anului trecută 5000 de florini ca dare suplimentară pentru „Kulturegylet ? u. Scimă, că în tomna anului 1886, pe Lângă tăte protestele unoră bravi fruntaşi români, Ungurii aflători în fruntea acestui comitată an adusă, cu aprobarea ministrului de ©steme, hotărîrea, ca să se înscrie comitatulă ca membru ală „Kulturegyletuluiu cu 10,000 fl., er aceşti bani s’a hotărită să se ia din spinarea poporului, ca dare suplimentară, prin-tr’ună aruncă de 2°/0 la darea de pănă atunci, care şi aşa era câtă se pote de apăsâtdre. Din acestă dare kulturegyletistă aruncată în spinarea bietului poporă din co-initatulă Temavei mici, care aprope es-clusivă este românescă, s’au încassată pănă acum 5000 fl., adecă jumătate, şi s’au şi trimisă, precum amă 4ish> „Kul-turegyletu-ului. împrejurarea, că locuitorii acestui comitată se luptă în timpulă de faţă cu mare miseriă şi că tocmai acum, când se încasseză aceşti bani, lupta poporului pentru pane şi esistenţă este mai grea ca altă-dată, respectivuiă viceşpană, H. G-âl Domokos, 4i°e fa adressa sa cătră comitetulă esecutiyă ală „Kulturegy-leta-ului, că rădică meritulă şi importanţa acestei „jertfeK aduse pentru nKul-turegylet“; ba, fără considerare la fii-torele împrejurări ale poporului, elă se angagiază, că în decursulă anului curentă va încassa din spinarea poporului şi restulă de 5000 fl. „datorite Kultur-egyletului. Cum vedemă, sermanulă poporă nu’şl mai pote plăti nici dările cătră stată şi comună, der darea pentru Kul-turegylet i-se stdrce fără amânare. Să fii forţată a da, tu Română, dare pentru o societate ungurescă, a cărei menire e să te despdiă de limba şi naţionalitatea ta! ’Ţl vine a crede, că s’au întorsă timpurile iobăgiei! Şcola poporală— şcăla de edacaţiiue. (Urmare.) Şc61a poporală este în linia primă institută de educaţiune şi numai în linia a doua institută de instrucţiune. Nr. 81. GAZETA TRANSILVANIEI 1888. ideali de instrucţiune cuvenita atenţiune. Două cerinţe esenţiali se cerţi dela şcola de educaţiune, şi anume: A.) Ca ea s6 creeze în modîi armonicii puterile spiritului şi B.) Ca ea să a-şe4© ideile morali în centrulă întregei instrucţiuni. O instrucţiune care nu lumineză în modă armonicii puterile spirituali, nu pote influinţă în modti educatorii. Instruc-ţiunei nu i este ertată ca să producă o cultivare unilaterală araţiunei; asta ar însemna după d-na Necker „instruire sans inspirer44. O cultivare unilaterală a raţiunei produce omeni reci, indiferenţi, nesimţitori, egoişti, tare pre-getătorl, poftitori de domniă, infalibill; ea produce, după espresiunea lui Wel-lington, „draci rafinaţîu şi după espresiunea lui K. Schmidt „nebuni şi posesori patentaţi ai adevărului în tote stratele societăţii14. Insă o cultivare prea puţină a raţiunei este şi mai periculosă pentru societate, fiindcă acesta promoveză îngrămădirea din semă afară a simţămin-telorîi, afecteloră şi a fantasiei manifes-tându-se în entusiasmă şi fanatismă şi punendu-i în mână făclia cea aprinsă celui „pururea orbă44, după cum 4*°© Schiller. Amândouă aceste unilateralităţi niciodată nu vorîi conduce la o educare, ci din contră la o deseducare. Cugetarea, simţirea şi voinţa trebue să fiă în modil armonicii educate. Acesta este unii principiu fundamentalii alii pedagogiei celei sănă-tose. Cine şl-a desvoltată calităţile lui intelectuali pe contultl spiritului şi altl voinţei, acela este unii schilodii spirituală, chiar şi unulă ca acela carele a făcută contrariulă. Steua conducă-tore a şcoleide educaţiune este cultivarea armonică a omeni-1 oră. Dela şcăla de educaţiupe trebue mai departe să ceremă, ca ea să aşe4© ideile morali în adevăratulă centru ală instrucţiunei. Cele mai înalte idei morali suntă cele ale adă-vărului, ale libertăţii, ale iu-birei de Dumne4eu şi de 6 meni, ale verităţii, ale onestităţii, ale desinteresărei, ale bunăvoinţei, ale abnegaţiunei de sine şi ale predomnireide sine. Acestea t6te suntă scopurile cultivărei morali a caracterului, adecă a scopului aduca-ţiunei. Acestea suntă ideile celui ceestebună. Aceste idei morali Suntă revelate în istoria omenimei, în religiune şi în p o e s i ă. Din aceste 8 isvăre suntă ele întocmite seu în materii istorice seu în forme poetice. Şi aceste materii istorice constătătore din istoriore biblice, tipuri din istoria universală seu a patriei, bio- grafii, fabule, parabule, romanţe, istoriore ş. a. suntă încorporarea ideiloră morali. In aceste materii istorice trebue să se strămute ade-văratulă centru ală întregei instrucţiuni. Sub aceste materii să devină instrucţiunea o adevărată insj-trucţiune asimţăminteloră, care să străbată şi să predomine totă vieţa şcolară. Tote celelalte materii de învă-ţământă au să se alătăre acestui centru, au să se împreune cu elă, ca să-lă lumineze şi să-lă întregescă. Şi esercitarea în scrierea limbei să o considere educa-torulă ca ună mijlocă principală pentru de a s c i şi a pute. Asemenea nu este ertată să lipsescă în şcola poporală o elementară instrucţiune morală. Instrucţiunea susă amintită a sâm-ţăminteloră trebue să-şi reverse lumina şi asupra celorlalte resorturi şi asupra întregei vieţi şcolare, şi trebue să-i dea ; voinţei şcolarului modele, esemple, putere şi limite. In timpulă de faţă ală crisei comerciale se rădică plângeri multe asupra sporirei sălbătăcimei omeniloră şi asupra îmulţirei delicteloră. Spre a pune stavilă acestui rău, unii ceră introducerea pedepsei de morte. Alţii, d. e. chiară reuniunea elveţiană pentru lucrurile ce se ţină de pedepse şi carceră, vede adevăratulă ajutoră de mântuire în o emendată educare religiosă-morală. Chiar şi cunoscutulă şi liberă-cugetăto-rulă directoră de seminară Dittes dice în „Metodica44 sa că: „Nu este ertată a pune pondulă principală pe învăţare44. Să ascultămă der vocea timpuriloră grele şi multă cercate şi să ne transpunemă ca educatori totă puterea nostră asupra speciiloră ideali ale instrucţiunei, adecă pe instrucţiunea simţăminte-loră, şi să transformămă şcola poporală în gradă din ce în ce mai potenţată înoşcolă de educaţiune, nisuindu-ne a ajunge astfelă la deslegarea adevăratei probleme, adecă a forma caracterulă morală! (Va urma.) SCIRILE PILEI. Regina României a fostăpre-miată. Academia francesă i-a conferită unulă din premiele sale Reginei României Carmen Sylva, pentru cartea: „Cugetările unei regine44 publicată în limba francesă. Premiulă nu se va da înaltei autore în bani, ci în formă de trei medalii, una de aură, alta de argintă şi a treia de bronză, pe cari învăţata societate le va imprima, anume în onorea reginei conţinendă titlulă cărţii şi data 1888. * * * In 8 (20) Aprilie s’au împlinită tre ani de la mdrtea lui C. A. Rosetti. Nu-merulă „Românului44 dela 8 Aprilie e dedicată memoriei fundatorului său şi a apărută cu o ilustraţiune, care represintă cabinetulă de lucru ală lui C. A. Rosetti. Amicii neuitatului mare patriotă s’au dusă la mormentu-i, depunendă cununi pe elă. A treia aniversare a morţii lui C. A. Rosetti se împlinesce în nisce în-prejurărî grele, când se dă pe faţă nemulţumirea ţăranului, care cere să i-se facă dreptate. C. A. Rosetti totdeuna şl-a ridicată graiulă său pentru îmbunătăţirea sorţii ţăranului română, „talpa casei, păstrătorulă neclintită ală firei şi puterii naţionale în contra tuturoră stre-iniloră şi tuturoră poftiriloră duşmane; a ţăranului, care a făcută să fâlfâe cu gloriă stindardulă vitejiei străbune pe zidurile cetăţuiloră vrăşmaşe, de densultl biruite,44 precum 4îce „Românulă.“ Decă graiulă lui Rosetti ar fi fostă îndeajunsă ascultată, adl România ar fi fostă scutită de mişcarea durerosă a ţăranilortl. * * * Ni se comunică soirea, că d-lă Ioană S o n e a, inteligentulă, şi sîrgu-inciosulă preotă din Zalnocă, pentru meritele sale netăgăduite fă înaintată 4ileL acestea, din partea Hus-trităţii Sale D-lui Episcopă Ioană Szabo, la parochia Săplacului de lângă Gherla. — Dorimă tînărului preotă să’şl p6tă continua activitatea sa în noua pa- rochiă cu succese şi mai mari! * * ? Primimă dela Viena soirea, că în 20 Aprilie n. c. a fostă promovată la gra-dulă de doctoră în teologiă d-lă Isidorii Mar cu, preotă ală archidiecesei de Alba-Iulia şi Făgăraşă. După unţi studiu sîrguinciosă de mai mulţi ani, d-sa se va întorce 4ilele acestea dela Yiena la Blaşiu, unde probabilă că va fi aplicată ca profesoră. Suntemă informaţi, că tînărulă doctoră — ală căruia nume l’amft v&4ută deja de repeţite-orî prin listele bărbaţiloră sprijinitori ai scopuriloră naţionali şi umanitare —e ună preotă distinsă prin inteliginţa şi bunătatea sa, dela care biserica şi poporulă are a spera multă bine. Din parte-ne ’lă felicitămă şi-i dorimă succese ! * • . ■1 ♦ „Ellenzek44 -stă să’şl esă din sărite de bucuriă, că a aflată în fine pe „adevăratulă44 a ut oră ală cunoscutului articulă din „Kreuz Zeitung,44 scrisă contra Maghiariloră, Acestă autoră, precum ’i-se raporteză lui „E. K.,44 ar fi, nu Lenhart precum s’a 4*sh mai nainte, ci Leonhart, fostă profesoră, er de presentă predicatoră [preotă] săsescă şi corectoră ală foiei săsescl din Sibiiu „Sieb. Deut. Tageblatt.44 „Ellenzek44 crede, că prin acestă descoperire a făcută importantă serviciu causei. Educaţiunea morală este scopulă ş c 6-lei, precum instrucţiunea este mijloculă principală spre acestă scopă. Şcdla, care recunosce şi urmeză acestă principiu, este o şcolă de educaţiune. Şcola poporală nu trebue să fiă numai o şcolă pentru instrucţiune, ci ea mai nainte de t6te trebue să fiă o şcolă de educaţiune. Şi nici că este astă4l de pri-sosă de a o accentua acesta, fiindcă din atâtea părţi se facă şcblei mari preten-siuni. Chiar aceste pretensiunl ale di-feriteloră partide şi specii de diregătorii aducă pericululă de a strămuta punctulă de gravitaţiune ală şcolei în a sci şi a pute, şi a se depărta de adevăratulă scopă ală şcolei. Şi fiindcă statistica despre , prestaţiunea şcolei se referesce numai a-supra progresului făcută în studii şi nu şi asupra educaţiunei morale, pentru a-câsta sufere şcola de unilater alismă. Chiar pentru acesta o judecată nefavorabilă din partea multora să nu-lă des-curagieze pe învăţătoră, şi nici pe mi-renă să nu-lă îndemne la o condamnare superficială. Să nu se facă întrebarea, că câtă materiă s’a percursă, ci ce materiă şi cum ? Nu cantitatea instrucţiunei, ci calitatea este dătătore de tonă. Dela acestă prevedere atârnă forte multă, şi anume eficacitatea şcdlei, simpatia ei la poporă şi viitorulă ei. Noi susţinemă aşaderă că: „Şcola poporală să fiă o şcolă de educaţiune,44 acesta este caracterulă ei, problema, însemnătatea, precum şi fiinţa ei. Aşa a opinată chiar şi Pestalozzi când a numită şcola poporală ună institută de cultivare a omeniloră cerendă dela ea o educare generală a omeniloră. Cele 3 mijloce principale de educaţiune ale şcolei suntă: instrucţiunea, disciplina şcolară şi vieţa şcolară. a) Instrucţiunea şcolei educative. Deja Herder a 4isă că: ce fo-losescă tote sciinţele fără moravuri, tote cunoscinţele fără cultura inimei ?u Prin aceste cuvinte elă a arătată scopulă principală ală instrucţiunei. In adevără, fiă-care instrucţiune bună esercită ea de sine o influinţă morală, fixândă spiritulă asupra obiectului de cunoscere şi prin a-cesta delăturându-lă dela imaginaţiunile plăceriloră sensuall. Insă nu fiă-care instrucţiune esercită a asemenea influinţă educatore. Ună obiectă de instrucţiune, carele cu deosebire ocupă mai numai puterile memoriei şi înmulţesce sciinţa in-fluinţeză mai puţină în modă educatorii, decâtă o altă specie de obiectă, carele prin idealitatea sa formeză spirită şi voinţă şi’lă arată pe omă în vrednicia şi mărimea sa. Invăţătorulă, carele ’şl cu-nosce adevărata sa problemă, adecă a crea caractere, le va da aceloră specii FOILETONUL^ „GAZ. TRANS.44 (l) ... Prislea şi Prichindelti. Poveste. Se 4ice c’a fostă odată ună vână-toră săracă lipită, care avea o pujdină de copii, cam câte găuri suntă la ună ciură. Elă îi nutrea numai din vânată, căci altă avere nu avea. Intr’o 4b mergendă elă ca de obi-ceiu la venată, a luată cu sine şi pe doi băeţei ai săi, pe Prislea şi pe Priehindelă, ca să-i ajute a aduce vănatulă acasă. Când au ajunsă în marginea pădurii, etă că le ese înainte o pasăre pistriţă la pene, cam de mărimea unei găini, carea le 4ice: „Nu mă omorîţî, căci eu stau să mă prindeţi de viă!44 Pasărea stătu şi copii o prinseră şi o aduseră acasă. Sera, bătrânii se aşe4ă în vatra focului şi se totă sf&tuescă, că ce să facă c&'păBereâ ceia frumbsă, s’o ţină seu s’o văndă. „Ba s’o vindemă,44 4i°e atunci femeea, şi banii ce-i vomă lua pentru ea, să-i dămă pe d’ale gurii, căci n’avemă de nici unele.44 Aşa au şi făcută. A doua 4b când se crepa de cfiuă, au şi trimisă pe fata cea mai mare cu pasărea la tergă, căci aveau lipsă de bani. Cum sosi fata cu pasărea în tergă, se apropia de ea ună coconaşă voinică şi bine îmbrăcată şi o întrebă, dâcă a adusă pasărea aceea de vîn4are şi ce cere pe ea. Fetiţa îi răspunde: De, coconaşule, pasărea acesta este scumpă, după cum o ve4î pe penele ei, de aceea eu te lasă ca s’o preţuesci d-ta. Coconaşulă/ după ce se uită mai deaprope la pasăre, vede scrisă pe penele ei: „că acela, care ’i va mânca ca* pulă, se va face împărată; er acela, care îi va mânca inima, va afla sub aşter-nutulă său în fiecâre dimineţă câte o pungă du galbinl44-, apoi 4i°e şi elă: „Hei fetiţă! eu n’am atâta avere ca să potă plăti preţulă pasării acesteia, der totuşi, decă te învoiescl d-ta şi părinţii d-tale, eu cu acestă zestre te-aşă lua în căsătoria. Şi de te învoiescl cu propunerea mea, n’ai decâtă să mergi acasă cu pasărea, să le spui părinţiloră dorinţa mea şi pe seră m’aşteptaţl cu logodna. Nu pretindă să-mi gătiţi nimică de mâncare decâtă pasărea acesta. Der îţi spună, că să nu guste nimenea din ea pănă ce nu viu eu.44 Fetiţa, după ce a au4ită aceste vorbe, a şi pornită cătră< casă; aci le istorisi părinţiloră ei cele au4ite şi aceştia, de bucuriă că au să-şi norodescă atâtă de bine fata, au făcută tpte pregătirile de logndnă. Şi după ce vă4ură c’apucă sorele spre apusă, omoră pasărea, o taie în bucăţele şi o pună la focă. Pe când se ffigea pasărea, băeţii Prislea şi cu Priehindelă se totă dedeau pe lângă focă cu planulă d’a şterge câte o bucăţică de friptură, căci ei prinseseră pasărea. Şi când le veni bine, înhăţară câte o bucăţică, apoi se depărtară d’a-colo. Şi lucru cioriloră, că Prislea nimeri capulă şi Priehindelă inima pasării. Pe seră etă că vine şi logodniculă. Acesta cum întră în casă, şe aşe4ă la masă şi cere mâncarea. Pasărea i-se şi aduse monjentană, şi elă începu a răscoli cu furcuţa prin friptură căutândă capul şi inima pasării; der unde era să le mai afle? Atunci trântesce năcăjită furculiţa pe masă şi ese pe uşe bombănindă: Ore nu v’am spusă eu, ca să nu gustaţi din pasăre pănă nu vii^ eu ? Acum mulţumi-ţi-vă vouă înşi-vă.44 O turburare mare se făcu în totă casa, căci nu se scia cine să fi mâncată din pasăre. Toţi ai casei stăteau înmăr- muriţi, numai Prislea şi cu Priehindelă se ascunseră de fiică în câte ună unghiu, căci Se sciau vinovaţi. In fine îi dovedi tatălă loră, care de turbată ce era, le trăse câte o sfântă de bătaiă nej mai pomenită,, şl,-apoi îi alungă din casă.. Sărmanii băeţl au fostă siliţi de groza tatălui, loră să ’şl caute de drumă. Ei o luară prin pădure şi se totă duseră pănă au ajunsă la ună copaciu mare. — „Să rămânemă aci pănă dimineţă,44 cji86 Prislea câtră fratele său Priehindelă,, „>căcl acum nu scimă unde mergemă prin în-tunereculă, nopţii!44 Aşa au şi făcută; au rămasă aci pănă dimineţă şi, când se sculară, 4Le Priehindelă speriată: uite, ce am găsită, e o pungă cu bani! Ei se vorbiră de odată ca şă nu ia punga, te-mendu-se să nu’i întrebe cine-va de ea; der în fine totuşi o luară cu cugetulă, că de se va; plânge cine-va de ea, să i-o dea îndărătă , Aşa merseră ei şi merseră şi abia numai după şese 4ile au eşită erăşl la polele pădurii. Aci se trezescă într’ună câmpă mare întinsă. Pribegindă prin a-cestă câmpă mare, deteră în fine de ună drumă şi, totă mergendă pe elă, soseseft la ună oraşă frumosă. Aci căutară o GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 Nr. 81 Cu ce dovedesce foia Kossuthistă ceea ce cjice? * * * Referitorii la procesulu de pressâ dlu „ Galiculuia amfi comunicaţii cetitorilorii noştri, că d-lfi preoţii Pocreanu din Lu-gosă, ca autorii alţi scrierei incriminate, a protestaţii contra compatibilităţii juriului din Cluşii ca foră de judecaţii pentru densulfi, care este din Ungaria. In acestfi protescii, la casă de respingere — după cum spune „E.-Ku. — d-lfi Pocreanu a ceruţii să-i-se dea ca anticipaţiune celii puţinii 3000 fl., caii ’i simtă necesari pentru aducerea la Cluşă a 30—40 de martori din Baia-Sasca (Szâsz-Kabânya). Pro-testulă fă înaintată la curia din Pesta, care însă l’a răspinsfi aflându-lfi nemotivată. Astfelă remâne, ca şi procesulă de pressă ală „Calicului14 să se pertrac-teze înaintea juriului din Cluşă. „Ellen-zeku se bucură, că d-lă Pocreanu are să mârgă în causa acesta la Cluşă şi adauge, că dela Năsăudfi are să vină scirea, că unde va merge d-lă Pocreană dela Cluşă pe câtva timpă. Bucură-te „Ellenzeku-ule, dâr nu uita, că ’n lumea asta tote-sfi trecătore! * * * Pe Vineri în 1B (27) Aprilie 1888 la 10 ore înainte de amecjă este convocată adunarea generală estraordinară a „Alum-neului,u înTimişora, cu soopă de a hotărî desfiinţarea acestui institută filantropică, la care, după cum spune „Gaz. Pop.*, va lua parte şi Presfinţia Sa Episcopulă Meţianu. Etă ce dice în privinţa acesta numita foiă: „Conformă statuteloră § 31, „Alumneulă“ se pote desfiinţa, când elă ar deveni de prisosă seu imposibilă. Noi aşa scimă, că Alum-neulă nu numai că nu este de prisosă, dâr e chiar de mare folosă pentru ajutorarea tineriloră sărmani. Scimă şi a-ceea, că se pote susţină şi mai departe şi pe lângă o conducere bună şi înţe-lâptă pote şi prospera; care dâră pote să fiă motivulă adevărată, ce pe de-oparte l?a îndemnată pe preşedintele comitetului alumneală să pună la pertractare des-, fiinţarea unicului institută filantropică din Bănată, eră pe de altă parte să a-peleze contra hot&rîrei magistratuale cu care s’a anulată alegerea comitetului a-lumneală ? Frica de trânteală! Adunarea generală de dragulă unui omă bătrână şi neputincioşii, şi încă şi capriţiosă nu va desfiinţa institutulă, âr M. DrăghicI îşi va pute lua catrafuselo. 44 * * * Agio v am ală s’a stabilită pentru luna Maiu cu 26%. * * Statutulă de domiciliare primită de representanţa oraşului Se-beşă stabilesce pentru coloniştii oei noi, cari se aşâc|ă acolo, ca taxă de domici- oflpătăriă unde* Să potă căpăta mâncare, eicfi erau cocâltiţî de fome şi sdrobiţl de'’ostenelă. De bani nu se plângeau, căc^ aveau pănă acuma cinci punguleţe dfe’ gălbinl. Ospătăriă au găsitft Îndată, şL&icâ la ună locă bună, unde locuia o pftŞBche de omeni prea de trebă. Băeţii au rămasă aci pănă diminâţa şi când e-rau să plece mai departe, îi întrebă os-pătarulă, că cine sunt ei şi unde se ducă? Bttăţii îi spuseră totă păţania lorii. Os-p&tarulfi, după ce au(|l; ce au piţită bieţii bă£ţ![, se înţelege cu nevastă-sa ca să’i o|£âscă pentru dânşii, fiindcă n’aveau copii, apoi le dice: „Sciţi voi Q0, hăeţlj .rămâneţi lai noi, fiindcă noi şi aşa n’avemă copii, noi. vă vomă da la şcolă şi vă vomă îngriji întocmai ca pe copii noştri.u . „De ce na,u răsptmseră atcucl lţăeţii, dâcă ne făgăduiţi acostă remâneînă cu t ‘V pe Prichindelă. în casă dâră de frumşieiţea sâu de învăţătura lui, ci ca să’i înşele inima pasării căci ele, cari erau două şişoe [yrăjiţore], $Qiau prea bine cine e IRiâhindelii' şi ffe'are *eîă. Prichindfelu întrâ în casă fără se scie ce i se pragă-tesce. Aşa pănă mai stete elă de vorbă cu fata, mama ei pregătesce unfi paharfi de beutură fermecată şi’lfi cinstefte.pe Prichindelă. Prichindelă îlfi golespe şi îndată lapădă inima pasării. Atunci fata şe răpede de-o ridică de josfi şi o înghite. Prichindelă, după-ce se vede păcălită, ese -pe uşă cu buzele umflate, căci în locfi să câştige ceva, şl-a perdutfi totfi ce avea. [Ya urma.] Tergtilii cailorii HH Nr. 81 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 Localii pentru vendarea PRODUCTE ALE D0STE1 DE CASA din W* Ţara-Bârsei Stofe pentru rochi, (haine) şorţuri, feţe de masă, ştergare, cârpe pentru ştersi prafu, BUMBACURI PENTRU ÎMPLETITĂ CIORAPI, ATA şi alte diferite mărunţişuri de lucru pentru dame, Ciorăpăriă de calitate escelentâ în tote colonie. UT CORSETE DE VIENA , . în tdte mărimile, fabricată renumită, cel mai bun săpunii indigenii pentru spălată rufe recomandă Sofie Obert- s< 46,8-1 ttaiejuşA ii.iţii9«l ii|iuoj OOCOCXXXXXXXXX^ sîrăliciose ca iliafla fără a la paria. RICH. G4ERTNER. fabriceză aşa numituld 145,16—8 Marcă înregistrată. M0ME1TT-GLA1T2WICHSE fluidu franţuzescă, impermeabilă, alu cărui lustru nicî la udătură nu piere. „Unică“ oficială examinată şi aflată ca preparată ne-stricăciosă ală pielei. Preţulă unei sticle 50 cr. Trimitere: 2 sticle fi. 1.30, 6 sticle fi. 3, 12 sticle fi. 4.80 francate. A se observa marca înregistrată. In armata c. r. introdusă. Fabrica: Bich* Gsertner, Wien, Giselastr. 4. Part. Depositu în Bmşovu: la „Emilu Porr“ şi „I. Săbădeanu/1 % IOSIF GAVORA. Pentru lucru eminenţii şi gustă bunii la esposiţiunea regnicolară din 1885 din Budapesta, distinşii cu medalia cea mare a esposiţiunii. 1W" In Budapesta, strada Vâczy Nr. 17. TRl Recomandă obiectele necesare pentru adjustarea bisericilorii şi capeleloru cu cele ce sunt provâdută. în abundanţă pentru preţurile cele mai moderate, şi lucrate câtil se pote mai frumoşii, anume: e\ jw ... « • /|l reuniuni de înmor- Odăjdii felon _ _ /Jk _ inentare. şi altele, după ritulii gr. orientalii. Prapori şi stindarde pentru reuniuni. Stindarde pentru pompieri, copii de scolă, reuniuni industriale, reuniuni de cântări şi m0 Primescă repararea haineloră vechi precum şi aurărirea şi argintărirea pe lângă prejurijj^derate. şi Cusături cu aură, argintă şi mătasă şi haine bisericesci, cusute cu firă de aură, argintă * mătasă. Dantale bisericesci. invălitore de prestolă. Mărfuri bisericesci. Damaste etc. Punctualitatea mi-o potu adeveri prin mai multe sute de epistole de reeunoscinţffc. Catalâge de preţuri la dorinţă trimită litere de post-por 179,30-^-20 Statue, policandre, potire şi chipuri sfinte, sfeşnice pentru altariu şi de părete, candele. Iconostase,chipuri pentru fruntariu. înmormântarea Domnului etc. etc. A vist d-lorU abonaţi! Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiascâ a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită diarulu nostru până acuma. Domnii, ce se abonezâ din nou, se binevoiascâ a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. Totodată facemă cunoscută tuturoră D-loră abonaţi, că mai avemă din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloră „ Gazetei; “ precum şi câteva întregi colecţiunî, pentru cari se potă adresa la subsemnata Administraţiune în casă de trebuinţă. Administraţiunea „Gas. Trans“ TIPOGRAFIA A. MURESIANU, :b:r^.sot7”u-. PIAŢA ARE Nr. 22, înfiinţată cu începerea anului acestuia, prov&Jută cu cele mai noue mijloce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri, primesce şi efectueză totă felulă de lucrări tipografice, precum: • Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în aurU, argintii şi colori, tabele, etichete de totii feliulU şi esecutat elegantU. Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisuri, reco- mandaţiunl, cerculare ş. a. Programe elegante, bilete visită, bilete de de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore. DispunSndă de maşini perfecţionate şi de isvdre efline pentru procurarea hârtiei, stabilimentul nostru tipograficii este în posiţiune a eseuta orî-ce comandă în modulă celă mai esactii şi esteticti precum şi cu preţurile cele mai moderate. Comandele eventuale se primescă în biuroulu tipografiei, Braşovu, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I, cătră stradă. Comandele din afară rugămă a le adresa la Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu. Tipografia A. MUREŞIANU Braşovă.