t SMactinnea, Administratinnes .Tipografia: BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori nefrancate nn se pri-u,escu, Manuscripte nu se retrimită ! Birourile de anmri: Braţovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescu în Vlena: hudvlfMom, Haasenstein & Voyler ivite Maus), Hemrich Schalek. Abis Htrndl, M.Dukes, A.Opptlik, J. Dan-neberg; în Budapesta : A. V. Gold-herger, Anton Mezel, EcksteinBernat; inFrankfurt: Q.L.Daube: înHam-hurg: A. Steintr. Preţulu inserţiuniloru: o seria earmondu pe o colonă 6 cr. ii 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina III-a o se-riâ 10 cr. v. a. său 30 bani. ANULtJ LI. „Gakvfca “ iese în fie-care di. Abonamente pentrn Anstro-Uagaria Pe unâ anu 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentrn România şi străinătate: Pe unii anii 40 franci, pe săse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la tbte ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentul! pentrn Braşov!: la administrativul e, piaţa m are Nr. 22, etajeriuin I.; pe unii ană 10 fl., pe sese lnnî 5 fl., pe trei lunî 2 fl. So cr. Cu d u s u 1 ii în casă: Pe unu anu 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei lunî 3 fl. Ună esemplară B cr. v. a. său 15 bani. Atâtu abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 80. _______________ Braşovti, Duminecă, 10 (22) Aprilie 1888. Braşovu, 9 Aprilie st. v. 1888. Vorbirile ţinute cn ocasiunea desbaterei budgetare în camera deputaţiloru din Viena au datu pe faţă marea nemulţumire ce dom-nesce în sînulu partidelor!! din Austria din causa egemoniei elementului maghiarii în monarchiă. Unulu din c|iarele de frunte unguresc! constată „curiosa afinitate, “ ce se observă între ideile diferitei oră partide austriace cu privire la raporturile dintre Austria şi Ungaria. „Decă — 4i°e a_ cestu 4iarh — Ungaria nu întâmpină în parlamentul!! din Viena o tractare cruţătore şi o drepta judecată, causa este că desbaterile parlamentare de acolo suntu lipsite de or! ce obiectivitate44. Nouă ni se pare ca părerea acesta este greşita şi ca tocmai politicii din Peşta suntu cei din urmă, car! aru fi îndreptăţiţi să facă altora imputarea, că le lip-sesce obiectivitatea. Causa nemul-ţămirei Austriaciloru cu atitudinea Ungurtloru dela putere isvoresce mai multu din convingerea, ca presiunea ce-o esercită guvemulu ungurescu asupra părţii de dincolo a monarchiei împiedecă desvol-tarea ei liberă. Celu puţină în ce privesce naţionalităţile slave din Austria — afară p6te din Polon! — foile lorfUo spună la totă ocasiunea, că Ungurii dela putere nu suntă amicii desvoltării loră. Mai în urmă a dată espresiune conducă-torulă „Cehiloră tineri44 Dr. Gregr în modă cam drastică acestei convingeri şi faptulu, ce-lă constată „Nemzet,44 că atacurile Ini au lost aplaudate de întrega dreptă, dove-desce învederată esistenţa nemul-tămirei, de care vorbimă. Decă ună Grregr vorbesce între aplausele maiorităţii de „tiră-nia maghiară44 „în întru, eară unu altă deputată cehă, Vaschaty, de ..terorisarea maghiară44 în afară faţă cu popărele din peninsula balcanică, atuncî ni se pare, că a-oeste manifestări sunt ună simp-tomă forte îngrijitoră pentru raporturile viitore dintre Austria şi Ungaria. Şi ce răspundă toile unguresc! la acusările aceste? Ele îşî esprimă părerea de rău, că cele mai multe din vorbirile ţinute la desbaterea budgetara în camera austriacă suntă „pline de ura în contra Ungariei,44 der în locă de a calma nemulţămirea prin-tr’unu limbagiu conciliatoră, ele indrepteză în contra naţionalităţi-loră slave din Austria şi mai grave acusaţiunî trăgendă la îndoielă lealitatea loră cătră monarchiă şi dinastiă. „Decă nisuinţele centrifugale44 — fiice „Nemzet44 cu privire la dis-cursulă lui Gregr — „iesă la ivelă dincolo de Laita cu atâta cutezare şi în modă aşa de ameninţătoru, atunci sistemulă domnitorii, oricâtă de bune intenţiun! se fi avută nu va scote ni mică la cale.44 „Peşti Naplo44 se pronunţă cu mai mare francheţă. Potă Slavii din Austria, fiice elă, să strige câtă voru voi, nonă nu ne pasă, der amă dori ca acolo să ajungă erăşî la cârmă Nemţii cn Polonii, căcî Cehii cu înclinările loră „panslaviste44 ne facă numai buclucă. Şi mai categorică se esprimâ „Peşti Hirlap44 fiicendu, că Unge-ria scie acum la ce are să se aştepte din partea Slaviloru austriac! şi că va lua măsuri ca se pa-raliseze nisuinţele „inimiciloru44 Ungariei. Foile unguresc! nn mai vor-bescă decâtă dej „inimic!44. Nume-rulă acestora s’a mărită acum şi cu poporele slave din Austria. Din limbagiulă loră ar conchide omulu, că puţină le pasă cu câtă se mă-resce ceta acestoru „inimic!.44 Ore aşa să fiă? Să nu fia 6re în înteresulu Ungariei de a câuta să-şî facă şi amici, nu totă inimici? E fărte regretabilă, că la acesta pare că nic! nu se mai gân-descă foile maghiare. Ungurii şi Saşii. Se scie că în urma publicării articulului ală doilea din „Kreuz-zeitung44 privitorii la stările din Ungaria, deputaţii sas! Kaiser şi Zay, şi în urmă şi Meltzl au publicată — nu cercetămu decă au lăcut’o de voia or! forţaţi — o declaraţia, prin care desaprobă ames-teculă făiei germane în cestiunile interne ale Ungariei. Pressa ungurescă nu se mul-ţamesce cu atâta, ci ea cere să se desaprobe articulii din „Kreuz-zeitung44 în numele tuturoru Sa-siloră, şi anume chiar în Germania, în foile de acolo. Aşa cere „Nemzet44, care adauge: Decă conducătorii Sasiloră, cum au. găsită drumulă la noi, voră găsi şi dru-mulă, ca faţă cu opiniunea publică germană indusă în erore să spună ho-tărîtă şi lămurită, că ori şi care fiu fidelă ală Ungariei — fiă limba lui maghiară ori nemaghiară — eu o inimă şi ună su-fletă se alipesce cătră patria sa, cătră Regele său şi cătră constituţiune, şi că acela, care spune alta despre noi, acela e duşmanulă patriei şi ală intereseloră bine înţelese ale tuturoră naţionalită-ţiloră ei. „Kolozsvâr" dela 20 Aprilie scrie, câ ’i s’ar fi trimisu din Si-biiu urmatdrea declaraţiune: „Saşii declară din Sibiiu prin telegrame şi cfiare, că ei condamnă articulii din „Kreuz-Zeitung,44 precum şi isbucni-rile contra-constituţionale cuprinse în acei articullri La acestea între altele face „Kolozsvar44 următorele observa-ţiunî: „Decă este adevărată că Saşii recu-noscă vechea şi din nou sancţionată constituţiune a Ungariei şi legile ei, pentru ce folosescă totdeuna în scrierile loră oficiale, opusă cu legile constituţionale, espresiunea „Siebenburgen44 [Transilvania], ca şi cum Ungaria nici n’ar esista pe rotogolulă pământului, şi acea espresiune o folosescă în scblele loră, ca şi în vieţa de tote (filele? Dnpâ acestea întrebă „Kolozs-vâr,44 că decă bărbaţ! distinş! şi conducători ai poporului, cum estb episcopulîi Teutsch şi ceialalţî, mărturisescu ca au sentimente constituţionale, pentru ce nu o propagă acesta şi în scblele loră medii şi elementare, şi de ce nn stărue pentru învăţarea limb ei Unguresc! în aceste scble, căcî a-cesta încă este unti postulată alu constituţiei ? Afara de acestea „Kolozsvâr44 apriată cere, ca Saşii să propună tinerimei cu „sinceră sîrguinţă" istoria şi constituţia ungurescă, să informeze fiiarele nemţesc! din străinătate în spiritu patriotică, când participă la şedinţe literare prin Berlină şi alte locuri să facâ amintiri despre Ungaria er nu despre „Vaterland“ etc. Cum vedemă, odată prinşi Saşii cn declaraţia, pressa ungurescă pretinde ca Saşii să fiă Ungur! în totă privinţa. Şc61a poporală^— şcola de edncaţiune. Motto: Ce folosesce multă ştiinţă fără conştiinţă? Astădî se pretinde forte multti dela şcola poporală. Politicul!! cere dela ea, să îngrij escă de educaţiunea politică a poporului, bărbatul!! radicală de stată cere dela ea mai înainte de tote luminare, bărbatul!! conservativă stărue în-tr’acolo, ca ea să cultive spiritulă ascul-tărei şi ală supunerei, economulă cere pregătire economică, ba chiar şi negu-ţătorulă îşi are pretensiuuile sale. Pănă şi între pedagogi domnesc© neînţelegere aprope desăvârşită. Pedagogii cari suntă conduşi de spiritulă lup-teloră de partide politice şi de aspiraţi-unî liberale, stăruescă cu totdeadinsulă asupra unei cultivări mai mari a raţiu-nei. Lucrulă principală li-se pare loră cultivarea sciinţei şi cultivarea puterei de a cugeta. Sub influinţa acestoră omeni şcola poporală devine o şcolă simplă numai pentru de a învăţa, atacată fiindă de intelectualismulă unilaterală. Alte cercuri de învăţători accen-tueză totă aşa de unilaterală cultivarea inimei. Decă se ivescă în vieţa poporului daune şi defecte spirituali, atunci în prima liniă se trage la răspundere pentru a-cesta totdeuna şcola. Şcola este de vină, pentru împuţinarea credinţei, pentru lăţirea americanismului seu utilitarismului pentru lipsa de idealismă, pentru simţă-mântulă materială, pentru nematuritate politică etc. Faţă cu astfelă de aparinţe trebue încontinu să te întrebi: că în ce constă adevărata problemă a şcolei poporale? Cu privire la răspănsulă acestei întrebări e regretabilă, că pedagogii nu sunt uniţi între sine nici măcară asupra scopului edu-caţiunei. Mai fiăcare autoră pedagogică susţine principii deosebite şi anume unul ună principiu pietistică, altulă ună principiu practică, ală treilea ună principiu cp totulă sublimă, âr altulă ună principiu salutară şi aşa mai departe, fiecare voesce să’şî aibă principiulă său propriu. Aşa s’au statorită diverse principii, precum : principiulă cultivărei predominante a corpului (Montaigne), principiulă conformităţii naturali (Rousseau), principiulă pentru promovarea fericirei, celă eu demouistică, principiulă utilităţii pentru vieţă (filantropii Basedow, Campe, Salzmann), principiulă umanistică, adevărata umanitate (Herder, Niethammer), principiulă pietistică, pietatea şi fericirea (Spener, Francke], principiulă teologică : ală asemănării lui D4eu [Schwarz] ală divinităţii [Graser], celă idealistică: perfecţiunea şi cultivarea armQnică [Nie-meyer] cultivarea generală a omeniloră [Peştalozzi], automaticia îp serviciulă acelui ce este adevărată, frumosă şi bună [Diesterweg], principiulă cultivărei proprie [Denzel], principiulă resonabilităţii, ală luminărei [Krug] ş. a. Decă într’altă locă n7ai văzută unilateralitatea şi discordia remarcabilă a învăţătoriloră, apoi aici o vedl din destulă. Este lucru forte simplu şi uşoră de pricepută a transpune scopulă educaţiu-nei în cultivarea caracterului morală. Şi intriadevără, adevăratulă scopă ală educaţiunei zace în cultivarea caracterului morală. Acesta este scopulă celă dintâiu şi cuprinde pe tote celelalte în sine, elă este religiosă şi etică, practică şi ideală poporală şi totuşi scienţifică şi conduce la libertate automatici©, perfecţiune, resonabilitate, umanitate şi la fericire. Lucrulă celă dintâiu ce trebue să’lă scimă îu o călătoria este scopulă călătoriei. Tocmai aşa trebue să fiă educatorulă mai înainte de tote în clară asupra scopului educaţiunei. Fără acestă claritate elă va devia dela calea cea adevărată, va deveni jucăria opiniuniloră dîlnice şi nesigură în alegerea mijloceloră educătore. Cultivarea unui caracteră morală să fiă sco-pulă celă sublimă, carele să’lă conducă, să’lă orienteze, să’lă lumineze, să’lă înalţe, şi să’lă întărescă în tote acţiunile sale pe învăţătorii. La caracterulă bună suntă de a se distinge două feluri de momente: unulă formală şi altulă materială. Momentulă formală constă din puterea voinţei şi consecinţei, celă materială din principţile şi scopurile morale. Cine tinde într’ună modă energică după scopuri, morali şi aievea, le şi îndepli-nesce, acela posede ună caracteră bună; cine tinde îu modă energică după scopuri egoistice, ambiţios©, posede ună caracteră dură şi de rendă. Motivele şi principiile morale ale unui caracteră bună suntă: veracitatea, onestitatea, dreptatea^ bunăvoinţa, iubirea şi desinteresarea. Când învăţătorulă se nisuesce în-tr’acolo, ca să planteze în şcolarii săi veracitatea, dreptatea, onestitatea, desinteresarea, bunăvoinţa şi iubirea cătră Dum-nedeu şi omeni, atunci elă, devine ună cultivătoră de caracteră, adecă va influ-inţa într’ună modă educătâră şi ’şl va deslega în îuţelesă ideală problema s’a cea măreţă. Nu insuşirea de a sci şi a pute multă este problema principală a şcolei, ci formarea unui caracteră morală, adecă e-du caţiunea. (Ya urma.) SOIRILE ţHLEI. Sectele religibse se’ntindă şi pe la noi. Braşovulă s’a pricopsită deja cu Baptişti. Iu (filele trecute a fostă aci ună predicatoră-misionară, bulgaruiă Martşof din Rusciucă, crescută în seminarulă din Hamburg. Secta baptistă de aci a sporit’o elă cu doi noui •membri, ună păzitoră-pădurară şi o văduvă, pe cari i-a botezată în canalulă Timişului. Secta numără deja 11 fraţi şi surori botezaţi şi peste 30 de „amici44. Nr. 80 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 1 Sciuta fiinda ce influinţă destructore au avuta sectele asupra bisericei la ţeră în Germania şi în Elveţia, e bine să nu se trâcă cu vederea acestă apariţiune în Braşovă. * * * „Telegrafhla Româna44 din Sibiiu Nr. 38, vorbinda în articulula său de fondîi despre raporturile dintre Români şi Unguri, încbeiă astfela: „Trebue deci ca Românii să vac^ă odată cu ochii limpezi, cumcă se lucră la nimicirea lorii, şi dâcă vora vede acesta, nu credema că’i va mai lăsa inima a umbla după utopii, ci se vorii consolida şi închega de aşa, ca să distingă între postulatele lorii cele realisabile şi cele închipuit e“ etc. Aşteptăma ca „Telegrafula Româna44 să arate, care sunta utopiile şi postulatele închipuite, şi care sunta postulatele realisabile, şi acesta într’unula din cele mai apropiate numere. * * *. Ministeriula unguresca de comuni-caţiune a lucrata una plana pentru re-gularea Mureşului dela Ilea-mureşlană, care va costa 45.000 fl. Comitatula contribue la acestă lucrare de mântuire , a oraşului cu 5000 fl., er comuna trebue să ajute cu lucrula mâ-nilora, să contribue cu suma de bani ce va trece peste cheltuelile preliminate şi să ia asupră’şi întreţinerea în bună stare a lucrărilora. * * * Defraudările slujbaşilora unguresc! nu mai au finita. „Peşti Naplo44 spune, că actuarula poliţienesca din Hod-mezo-Vâsârhely, Iosef Csontos, a dispăruta. Revisuindu-i-se actele, s’a descoperita că a defraudata 210 fl. 84 cr. * * * Locotenentula Iuliu Serko, din regimentula 13 de artileriă, a dispăruta din gamisona Csaba dela 16 Martie. Fugarula e urmărită. * * * „Voinţa ^Naţională44, făcută funda atentă asupra mişelescei informaţi uni ce o dă „Bukarester Tagblatt44, „că guvemula rusa a data guvernului Ioana Brătianu 40 milibne de ruble pentru ca să le’mparţă la ţărani44, cere dela d. Teodora Rosetti, ministru-preşedinte, să ordone o anchetă. * * * Camera României a votata suma de 8 milione lei pentru continuarea lucrărilora de fortificaţia a capitalei. * * * Bugetula României pe anula 1888/89 prevede la venituri cifra de 181.066.314 franci şi tota atâţia şi la cheltuell. Inundări. Apele şi astăc|I îşi continuă devasr ţările lora în Ungaria. La Mohacl Dunărea a inundata din domeniula archi-ducelui Albrecht 10,000 de jugăre cu sămănături de t6mnă, şi afară de acestea alte 25.000 de jugăre destinate pentru sămănături de primăveră. De vreme ce nu se speră că în decursulfl acestei veri se va pute scurge apa de pe aceste locuri aşa ca ele să potă fi sămănate, respective întrebuinţate, paguba de sine se înţelege că e nespusa de mare. Cela puţina în o jumătate de miliona se so-cotesce pentru anula acesta paguba cau-sată prin inundarea teritoriului amintita. Una număra însemnata din cultivatorii muncitori ai acestui domeniu au rămasa f&ră pâne. Dela Timişora, se telegrafiază că stă-vilarele Dunărei, au fosta rupte şi apa a începută a se revărsa neîmpede-cată. Comuna Palanca veche e t6tă inundată, în Palanca nouă sunta 50 de case în apă, 5 case s’au dărîmata. Comunicaţia e întreruptă. Csongraduîu încă şi acum este în cela mai mare pelicula. Tisa acopere mare parte din teritoriula oraşului şi nici semne nu sunta că se va retrage apa în albia sa. Oraşula a ceruta dela stata una ajutora de 25,000 fl. pentru a se mai asigura în câtva prin nouă întăriri contra inundărei. La Seghedinu apa erăşl se află în crescere. La Hodmezo- \ dsârhely situaţi-unea de asemenea este forte critică. Tisa n’a încetată a fi câta se pote mai ameninţătore. Se lucreză cu forţe încordate 4iua Şi noptea pentru a se asigura contra periculului. Mureşula devasteză comune şi teritorii întregi. Locuitorii din Porgâny, Torokbecse şi altele nencetata sunta o-cupaţl cu lucrările de apărare contra inundărilora, aşa că câmpula, care nu este inundata de ape, rămâne necultivat din causa lipsei de braţe. Medicalii practicii penfru locuitorii din oraşe şi din sate. Băile faca parte din trebuinţele naturale ale omului şi constitue materia igienei; deosebita ele constituesca una moda speciala de tratamentă a diverse-lorii bole prin substanţele organice seu minerale de consistenţă, şi temperatură variată. întrebuinţarea băilora variază după condiţiile fisiologice ale omului, precum: etatea, constituţia, starea diges-tiunei şi altora cause organice. Deşi este forte greu a precisa gra-dula termometrica, care caracteriseză baia rece, din causa sensibilităţei individului care variază forte multa, cu tote aceste s’a admisa în una moda mai multa artificiala, că baia este rece când temperatura sa nu trece peste 25° contigrade plus. Băile reci pota să fiă naturale de apă curgătore, seu artificiale precum sunta basinurile, duşurile, etc. Băile reci seu hydroterapie au ajunsa în timpula din urmă a se întrebuinţa pentru multe bole, astfela că personele cari frecuen-teză aceste băi, nu se mai pota desobi-cinui, fiindcă găsescţi în ele una remediu întăritora pentru corpula lora. Ină-duşirea corpului în cercefurî, muiate în apă rece, fricţiunele şi diferitele tratamente ce se faca cu apa rece, nu se pota în deajunsa recomanda pentru a-cei cari suferă de nervositate, anemiă seu gălbinare, reumatisma, migrenă şi diferite alte boli. Personele nedeprinse încă cu băile reci trebue să începă totdeuna cu o temperatură de 20° la 25° şi numai gradata se potă ajunge la o temperatură mai josa, pentru a deprinde organismula la reacţiune. Băile calde sunta acelea a cărora temperatură este superidră tem-peraturei corpului omului, dela 37°—45° maximum ce se pote suferi de orna. Aceste băi pre calde slăbesca corpula, şi sunta respinse de igienă. întrebuinţarea lora se face în medicină în scopa de a trata oreşl care bole cu folosa. Băile de aburi, numite băi rusescl seu turcescl, au de scopa a provoca o escitaţiune generală asupra organelora periferice, în speciala asupra pelei. Băile de aburi de o temperatură rădicată sunt periculose, aducânda o mare stimulaţie asupra organelora, causânda congestiunea creerilora greutate în respiraţia. Băile de abura de o temperatură moderată de 36°—40° provocă sudore abondentă, şi o escitaţiune plăcută fără să tulbure fuuc-ţiunele de nutriţiune şi de inervaţiune. Tratamentele ce se dau la băile de aburi precum: frecăturele, unsorile, trăsă-turele, bătăile cu mături de frunză, etc. au de scopa a pune în mişcare circula-ţiunea periferică, şi sunta de importanţă forte mare recunoscute încă din timplu rile cele mai vechi. Ca în tote lucrări e se cere moderaţiune, căci orice excesde-vătămătora. In timpa de ernâ e bine a întrebuinţa băile de abura şi băile calde de putină, şi vâra băile reci de putină şi de rîu. Personele cari voiesca a se scălda nu trebue să fiă ostenite, năduşite, seu cu stomacula plina, căci e periculosă. înainte de a intra în apă trebue să se odihnescă puţina, să’şl usuce bine corpula de năduşală cu una cercefa curata şi dscata. In apă să stea de ordinara 10 pănă la 20 minute, apoi eşinda afară să’şl usuce bine corpula şi să se îmbrace iute. Decă tote aceste se faca cu atenţiune, baia produce una efecta întăritora şi sănătosa, altmintrelea sunta de suferita consecinţe rele. In generala e de observata că acela, ce voiesce a se scălda la rîu, să nu se prea încredă în forţele lui că este buna înotătorii, ci să observe a rămâne pe locuia care îi e cunoscuta că nu e prea adânca, şi că apa nu e aşa tare. Temperatura apei de rîu pentru a fi bună de scăldata trebue să fiă de cela puţina 16° R. adecă câta i/2 a căldurei sîngelui. Cela ce se răcesce lesne, trebue să fiă şi cu mai mare băgare de semă, şi să începă a obiclnui corpula din luna lui Maiu. La spălaturi "1 de tote cjilele a obrazului şi a gâtului, 1 să începă a’şl uda cu una burete umerii şi peptula, şi apoi să începă şi cu spa- i tele, şi mai târcjiu când temperatura devine mai caldă să’şl spele tota corpula dela capa pănă la piciore. Acela, care prin ocupaţiunea cjilnică nu are vreme de a merge la scăldata, să aibă grijă a ave o baiă cu una duşa în casă. Grija de căpeteniă ce trebue sa aibă fiăcare e de a ave totdeuna mânele spălate curata. Se înţelege de sine că mânele trebuiesca spălate de mai multe ori pe 4b fără de a aştepta ca murdăria să se va4ă pe ele. înainte de a se aşecja la masă cineva, să se obiclnuiască a’şl spăla- mânele. Unghiele nu mai puţinii trebuiesca tăiate regulata şi curăţate de negrela ce se aşeijă înăuntru. Părulu asemenea trebue căutata ca să fiă tăiată la timpa şi bine curăţata de ori-ce necurăţenia. Dimineţa îndată ce se spală cineva pe obraza şi pe mâni să nu neglijeze a’şl spăla şi capula şi a peptăna părula frumosa, chiar de e tăiata mărunta de tota. Tunderea părului nu scu-tesce peptănatula pe fiăcare 4b c&c! capula nepeptănata face verml. Aceste regule igienice trebuesca observate cu stricteţă şi căutata a obiclnui copii la aceste regale încă din frageda lora vîrstă. Fiăcare copila care merge la şcolă trebue să se deprindă a’şl faca singura tualeta, şi a fi totdeuna curată pe obraza, pe mâni şi pe capa. In Italia o matronă caritabilă voinda a dreprinde pe mititei la ordine şi curăţeniă spre a nu căde victime epidemiilora ce bân-tueau în ultimula timpa, făcu cunoscută că toţi acei copii, cari vora veni la cutare oră de dimineţa la dânsa, spălaţi şi peptănaţl frumosa, vora primi pe fiăcare 4i câte o piesă de 10 centime ; astfelă că acestă metodă practică fu imitată de mai mulţi şi copii fără a fi intimidaţi de părinţi, se deprinseră la o curăţeniă esem-plară. Curăţirea pici or el or a nu pote fi îndestula recomandată pentru ori şi cine fără deosebire. Ea este multa întrebuinţată în orienta şi tare negligiată la aorda şi la suda. Unii se servescă de cisme grose de tota, de galoşi, şi de alte stofe impenetrabile, care arda şi a-suda piciorele; er alţii merga desculţi prin prafa, gunoe şi diferite murdării, astfela că aceste tote neapărata că trebue să aducă suferinţe piciorelora. Mulţi sunt, cari se plângă de negi şi că nădu-şesca grozava la piciore, lăsândă ună mirosa urîtă, fără însă a cerceta causa de unde provine. A purta încălţăminte strimtă, seu prea largă, e tota aşa de» rău, ca cum ar umbla desculţi. Piciorele ca să potă fi sănătâse trebue să aibă îmbrăcămintea lora potrivită, după forma lora. Piciorele trebuesca spălate tota aşa de des ca şi mânile, ca să potă fi curate şi sănătose. In fiecare seră înainte de a merge la culcare, piciorele trebue spălate cu apă curată. Acei ce suferă de piciore umede să le spele dimineţa si sera şi după ce s’a ştersa bine, să le frece cu puţina spirta. Asemenea bine înţelesa trebue a schimba ciorapii seu obielele pe fiecare 4i- Tălpile ghe-telora trebuesca să * fie întreţinute tot- FOILETONULU „GAZ. TRANS.44 Revistă literară. IV. In revista trecută am afirmata, că şi critica şi publicula nostru judecă falsa valorea multora opere de beletristică, ce-au publicata scriitorii noştri. Inţe-lega, să lau4b să încurajezi pe cela ce se sileşte să cultive limba pe una terena unde nu întâmpină nici o piedecă, în literatură; der motivula acesta este insuficienta, când prin densula cerci să susţii, că, valorea scrierilora cutărui ori cutărui scriitorii este necontestabilă. A-ceştia sunta mai alesa scriitorii mai bătrâni, cari de-altfeliu nici în folosirea graiulu {nu s’au putută ridica la atâta perfecţiă, încâtă să potă trece de modele în scrierea limbei. Şi totuşi icl-colo treca de modele şi după cum vom vede mai la vale, chiar şi una profesora de literatură dl. Ion a L ăz ăr i ciu cade’n greşala de-a recomanda tinerilora de e-semplu poeţi ca Ranta Buticescu, cari pota ave astfeliu rele influenţe asupra desvoltării sănătose, ce-ara lua-o gustula estetica stânda numai sub înriurirea scri-itorilora, de-a cărora valore nimeni nu se mai îndoeşte. Literatura nostră nu mai este aşa de săracă, ca să primima ori şi ce-ar scrie cineva. Ci dimpotrivă tocmai acum s’ar cuveni să pretindema şi dela scriitorii noştri să nu mai publice produceri peste măsură slabe. De-aceea în câteva analise, asemenea celei din revista a doua, voesca să arăta, că a-firmaţiile mele nu au fosta nedrepte. Ba creda, că ’ml vora da dreptate chiar şi autorii, cu cari mă voiu ocupa şi cari de bunăsemă nu vora mai pretinde a trece şi astă4l de %criitorî de modela....... „Scriitorula, care voeşte să scrie lămurită, să ’şl închipue, că este cetitorula său, să ’şl cerceteze opera, cum ara cerceta o scriere străină, nouă pentru dân-sula, ce vre-una autora i-a supus’o criticei sale; în chipula acesta să se încredinţeze, că decă dânsula se înţelege, nu urmeză că’la vora înţelege şi alţii, ci’la vora înţelege, decă a scrisa la înţelesa.44 Aşa a scrisa La Bruyere, er d-la Vasilie Ranta Buticescu va fi cetită şirele acestea şi pote îşi va fi controlata poesiile,*) şi le va fi şi înţelesa, der cine să-i mai înţelegă următorea strofă din La o roşă: Primăvara te-a născuţii, Ângeraşii te-au crescută *) Poem, de V. JR. Buticescu, Deeş. 1881. In dioriţe dalbiniţe Cu balsame din guriţe Pe-ale sale sinisâre.... Angerî, ce cresca o roşă pe sinurile s al e (!) hrănindu-o cu balsama din gură! Turculd i sărută dalbe sinurele Ou legenda cu dulce rouă de pe ele: Culega rouă din sînula unei feciore ! Tornă vină măi băeţele, T6tâ mâna pe pocalu Printre spume şi mărgele SS ochimU a lumei vală. Ochesca valula lumei printre spume şi mărgele! Ge să 4icî de fantasia, ce pote da naştere acestora stranii tablouri? Blând 4isa: bate câmpii. Umbre răsărinda din pământa şi goninda prin nopte, cadavre otrăvite şi înnecate, vrăjitore cu bobii la vetre, stafii şi copile rătăcitâre prin lunci „suaviore44, cimitire, pocale de a-mora sunta materialele de predilecţia ale fantasiei acestui „poeta44 (!) Bine,- că deştepţi în fantasia cetitorului aceste i-cone, deşi confuse; der inima i-o laşi rece, căci lipsa de sentimente nu o poţi înlocui cu creaţii fantastice. Descrierile posomorite ale d-lui Buticescu nu pota provoca înduioşerea, şi mie aşa mi se pare, că acesta este resultatulQ, ce şi-la doreşte autorula. Der decă cuprinsula nu te mişcă, nu te captivă, forma te disgustă cum se cuvine. D-la Buticescu voeşte să fiă poporala şi nu bagă de semă că subiecte de feliula celora ce şl-a alesa nu pota încăpe în stilula versurilora poporale, de pildă: în Tilda, cadîna din ha-remula unui paşe turcesca grăeşte cu sclavii la Bosfora — ca una flăcău cu vre-o mândruţă din Ardeala : Rumpe-ţl larva, bădişore Să-ţi vădU ochii . . Asemeni nu bagă de semă, că din condeiula său curgă, şira de şira, forme ca acestea: dulcuţă, dulculiţă, coliniţe, doinuliţă, 4inuliţă, 4inişor|i, valurele, frâ-guşore, isvorele, sinişora, vânturela, vân-turele, sinuţulfi, rîurele, aburele, drăgu-liţă, hoţişora, doruţula, văliţă, 4oricel0> voioşela, delurele, feciorele, garofine ş.a. Atâta abusa de diminutive nici în poe-sia poporală nu găsescl. Alega aici trei esemple, cari să ne convingă şi câta de puţină pricepere şi putere posede autorulfi acesta, în descrierile sale — d. e. în descrierea ffum-seţei corporale. Dânsula scrie: Două dâlme frumuşele La mândruţa ’n sinurele Şi Intre dâlme-o vălicică Alabastră frumuşică îngropată în umbra lord Mândruliţa-aş vrea să moru! Nr. 80. GAZETA TRANSILVANIEI 1888. deuna întregi, şi deosebită pe dinăuntru a preschimba mereu tălpile murdare. Fiecare să caute a ave câte-va duzini de tălpi de plută seu alte materii impenetrabile şi a schimba mereu, după trebuinţă, înlăuntrulă încălţămintei, spre a nu năduşi şi a murdări ciorapii. Prin acostă procedere, sigură că va dispăre tote inconvenientele de "care suferă mulţi la piciore. („Gazeta Săteanului.u) întâmplări diferite. Inveninare. Oficiului solgăbirăescă contrală din Timişora i s’a comunicată, că în Beregsău a murită în urma înve-ninărei Eva G-hileţeană, o Româncă de o frumseţe rară, în verstă de 17 ani. Intr’ună vasă s’au găsită resturi de săricică (arsenică), care la poporaţiunea rurală din Ungaria de sud se folosesce forte , multă, în mici cantităţi, ca mijlocă de înfrumseţare. S’a ordonată sectarea cadavrului şi totodată s’a încunosciinţată şi tribunalulă, spre a se constata, decă fata a luată otrava cu intenţiunea de a se sinucide, ori i s’a dată de altcineva ca mijlocă d’a se ascunde vr’o greşâlă a fetei. Omori. In Vurperă se încăerară î)i cârciumă doi Români, unulă mai tânără şi altulă mai bătrână. Nevasta cestui din urmă ruga pe M. Schuster, un omă puternică, ca de 28 ani, care tocmai întră în cârciumă, sâ-i despartă. Schuster făcu acesta, er Românulă celă mai te-neră se repecji la elă şi-lă înjunghia cu ună cuţită. Schuster muri, 6r ucigaşulă fu arestată. Bătaiă de mârte in armată. „I. W. E.u comunică: La 2 Aprilie făcea eser-ciţii ună escadronă din regim. 7 de husari sub conducerea locotenentului Kun pe loculă de eserciţiu din Satoralja-Uj-hely. Ună husară nu putu învăţa ceva repede, şi din acâstă pricină Kun îi dădu husarului mai multe lovituri puternice peste capă. Husarulă căc[u josă strigând: „Ajutoră, moră!u Peste trei cjile muri în spitală şi mediculă de regimentă Ma-yer constată la secţare „mdrte prin lovituri de copită.u A şeptea cji husarul fu înmormântată; a noua cji se anunţă servitorulă de oficiu Gaczko la solgăbi-rău şi spuse, că elă şi mulţi alţi civiliştl ar fi văzută, cum oficerulă a lovită de morte pe husarulă cu sabia, din care causă a şi murită. Pe temeiulă acestei arătări, se f&că cercetare militară, care dovedi adevărulă denunţării. La 18 A-prilie locotenentulă Kun fu dusă la Ka-şovia sub escortă militară şi predată tribunalului militară. Cercetarea continuă. Sinucidere. Kalanyos Vajda Janos din Kaszony-Iakabfalva, comit. Ciucului, care din causa unei crime fusese pusă în aresta preventivă, s’a spâncjurată în închisdrea tribunalului din Ciucsereda. Pocăiţi furatti. La 17 Aprilie n. fă oprită în Pesta o caravană ţigănescă suspectă. Cercetându-se carăle, se găsi ună pocală de argintă, precum se folo-sescă în bisericele reformate, avendă pe elă anulă 1700. Pe pocală suntă aşedaţl taleri germani din suta a 16-ea. Poca-lulă e fiirată din Ardeală. Trei Ţigani urmăriţi pentru furtă au fostă arestaţi. Ferestri sparte. Unui proprietară din Sebeşă, care trece de celă mai zelosă aderentă ală comasării, i s’au spartă în-tr’una din nopţile din urmă ferestrile, rupându-i-se chiară şi giurgiuveaua. Atentată de bandiţi. Din comuna VranI, comitatulă Caraşă-Severină, se comunică ur n ătorele despre ună atentată de o cutezanţă estra-ordinară. Duminecă sera cineva bată la uşa prăvăliei bogatului comerciantă de acolo Mit-ter S. Comerciantulă descuiâ uşa şi un bărbată întrâ înăuntru cerândă să i-se dea ţigări. Intr’aceea Mitter observa, că înaintea uşei prăvăliei sale se mai a-flă ună omă, der fără a suspiţiona ni-mică, se îndreptă spre cutia cu ţigările. Atunci muşteriulă din prăvăliă sări repede asupra lui, îlă prinse de gâtă şi începă a-lă sugruma. Imediată întrâ în prăvăliă şi tovarăşulă lui dela uşă, a-vândă în mână o funiă lungă cu sghilţă (laţă), pe care voi să-lă arunce asupra comerciantului. Comerciantului însă îi succese a’şl ridica mâna stângă şi a se apăra, aşa că atacatorulă nu pută să-i arunce sghilţulă în grumacjl. In lupta acesta Mitter puse mâna pe revolverulă ce-lă avea la îndemână, trase trei focuri asupra atacatoriloră, carl? imediată că-4ură amândoi morţi la pământă. Mitter se credea scăpată, der în acelă moment alţi cinci bandiţi năvăliră în prăvăliă. Aceştia trântiră pe nefericitulă comerciantă la pâmântă şi cu ună ciocană îlă bătură în capă pănă când acesta îşi perdu consciinţa de sine şi după ce căqfii josă ameţită, îlă legară cu funia. Nevasta şi visitiulă lui Mitter la aucţulă îm-puşcăturiloră, voiră să între în prăvăliă, unulă din bandiţi însă h observă prin ferestră, ese în curte înaintea loră şi nevestei îi aruncă ună sghilţă de funiă în grumacll, er visitiulă o luâ la sănă-tosa şi se ascunse cine scie unde prin curte. Intr’aceea poporulă din sată se adună înaintea prăvăliei şi unii începură să arunce cu petri asupra bandiţiloră, er alţii mai curagioşl îi ameninţau cu furcile de fieră. Astfelă bandiţii se retraseră spre curte şi dispărură luândă calea pe o stradă laterală. Pe când se terminară acestea, atâtă comerciantulă Mitter, cătă şi.nevastă-sa îşi veniră în fire, aflându-şl prăvălia în o stare cu totulă desolată. Bandiţii nu suntă încă prinşi, der diarele ungurescl spună, că ar fi Români din Broştenî şi gendarme-ria ii urmăresce. SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. ală „Gaz. Trans.“) Elena căsăt. M ă n o i u eapelană în Şi-monă , Paraschiva căsăt. C o r n e a în România şi S o fi a, necăsătorită, ca fiice, Moise, George, Aron, Iosif şi Zenofe ca fraţi, Ana şi Elisafta cu surori, apoi număroşl nepoţi şi ne-pote cu inima frântă de durere facă cunoscută, cumcă multă iubitulă loră soţă, tată, socru, frate şi unchiu. Ioana Moşoiu sen., Berlină, 21 Aprilie, ora 1 din nopte. Imperatulu se află, în cur-sulti cjilei binişoru, der cătră seră s‘au măritu eraşî frigurile, respi-raţiunea nu mai e aşa uş6ră. Parisn, 21 Aprilie. Comisiunea de revisuire ce se va numi mâne va fi probabilii favorabilă revisui-rei. Raportulu se va lucra îndată şi se va presenta camerei. Se crede că Boulanger va lua iniţiativa în cestiunea revisuirei. DIVERSE. Atentată Din Petersburg se anunţă, că ună călugără de origine arabă a a-tentată la vieţa patriarhului din Ierusa-limă, Nikodimă, pe care l’a rănită uşor la mână. In Petersburgă se crede, că acelă călugără este instrumentulă duş-maniloră ortodoxiei. Neu 9oiu de păduri* In comuna Plauen din Prusia există două dumbrăvi, de stejari; una pdrtă numele lui Vilhelm şi alta ală lui Bismarck. Intr’una suntă 91 stejari, câţi ani a trăită împăratulă; alta are 73 stejari, câţi ani are Bismark, In cfiua aniversară a nascerii lui Bismark primarulă din Plauen planteză încă ună stejară lângă ceilalţi. Cine scie decă Bismark va ajunge vîrsta răposatului împărată. Inventatorul dinamitei. Precum se te-legrafiază din Parisă, inventatorulă dinamitei Alfred Nobel a murită în Cannes. Nobel a fostă Svediană de nascere. In Austro-Ungaria posede o societate pe acţii, care portă numele lui Nobel, mai multe stabilimente de fabricare a dinamitei. NECROLOG?. Heinrich Eitel, protonotoră onor. comit., a încetată Joi din vieţă, în vârstă de 43 ani, după grele suferinţe. Imor-mentarea s’a săvârşită aclî, în cimiteriulă ev. conf. augsb. Piă’i ţărîna uşdră! * Maria Ioan Moşoiu născ. Bucşa, ca soţiă, Ioană, eapelană în Şimon, A c-sente, notară cercuală în Branulă inferiorii, Maximiliană, comptabilă în Brăila (România), Yictoră, studentă, ca fii, Maria căsăt. Eftin, Ana căsăt. Cenuşe, Elisabeta căsăt. Coma* niciu, notară cerc. în Veneţia inferioră, parochă gr. or. ală parochiei Şimonu, biserica nouă cu chramulă S-tului Nicol., assesoră ală scaunului protopresbiterală ală Branului, membru ală comitetului şi sinodului protopresbiterală, membru preşedinte ală comitetului parochială şi şcolară, membru virilistă în representanţa comunală şi comitatensă, preşedinte ală Eforiei şcolei centrale capitale din Brană, după o scurtă, der grea suferinţă, împărtăşită cu S-tele Taine, a repausată în Domnulă Joi noptea spre Vineri în 8 Aprilie 1888 st. v. în ală 62-lea ană ală vieţii, ală 46-lea ală fericitei sale căsătorii şi ală 31-lea ală preoţiei sale. Rămăşiţele pământescl ale neuitatului şi multă iubitului nostru repausată se voră ridica Duminecă în 10 Aprilie 1888 st. v., la 12 ore clin (fi, din casa sa şi se voră depune spre odichnă vecl-nică în cimiteriulă bisericei nouă din Şimonă. Fiă-i ţărâna uşoră şi memoria eternă! Cursultt pieţei ISraşovit din 6 Aprme st. v. 1888 Bancnote românescl Cump. 8.58 Vând. 8.60 Argintă românescă . îl 8.52 8.54 Napoleon-d’orl . . . V) 10.03 ti 10.06 Lire turcescl . . . 11.32 îl 11.37 Imperiali 10.32 îl 10.37 GalbinI 5.90 îl 5.92 Scris. fonc. „Albina“ 6IJ/0 ii 101.— îl r , n 5°/o ii 98.— îl 98.50 Ruble rusescl . . . 104.50 îî 105.50 Discontulă .... 6Vr- -8% pe ană. Cursnlti la Jmrsa de Viena din 19 Aprilie st. n. 1888. Renta de aură 4°/0................. Renta de hârtiă 5°/0............... Imprumutulă căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostil ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căilor»! ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (3-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare............... Bonuri cu clasa de sortare . . . . Bonuri rurale Banată-Timişă . . . Bonuri cu cl. de sortare........... Bonuri rurale Transilvane .... Bonuri croato-slavone.............. Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintă austriacă .... Renta de aură austriaeă............ LosurI din 1860 .................. Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de credită austr. Galbeni împărătesei ............... Napoleon-d’orl..................... Mărci 100 împ. germane............. Londra 10 Livres sterlinge . . . . Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă..................... Imprumutulă cu premiulă urgurescă Dosurile pentru regularea Tisei şi Se-ghedinului......................... 99.30 86.10 150.20 95.90 126.- 110.25 104.60 104.20 104.20 104. 103.60 103.25 78.60 80.45 110.50 133.50 864.— 272. 270.20 5.97 10.05 62.32l/2 126.95‘/2 99.75 121.25 125. Editoră şi Redactoră responsabilă: Or. Aurel Mureşianu. E sensibilă de totă! Să mori la umbra din valea, ce-o formeză dâlmele pieptului, seu ca în strofele următore, între două delurî dintr’ună sinurelă Ori între două b u 1 se: De-oiu muri, s6 moră de betă Din gu/riţa ta’mbătatU SS mă ’ngropi în sinwrele Sub douţe delurele Să ’ml lumine două stele Cei doi ochi de porumbele! A treia pildă: Ea privesce şi străbate Şi pe peptulă rotogoln DouS bulse (!) ’nboborate... Le-abureşte ’ncetiţorH — / Mai poţi 4ice ceva în faţa acestoră monstruosităţî poetice ? Adevăratulă po-etă cântă altfelă frumseţile acestea, în Dană căpitană de plaiu: Zăresce la lumină doi crini eşiţl în undă, Doi pui în neastimpiră de lebeda rotundă— Despre acestă neastîmpără gră-esce Lessing [Laokoon, XXI] discutândă stanţele în cari Ariosto descrie frumseţa Ălcinei: „Peptulă ei nu te farmecă pentru că laptele şi fildişulă şi merele închipu-escă albeţa şi forma lui drăgălaşe, ci mai multă pentru că-lă vedemă într’o undulaţiă domolă, ca şi undele la marginile ţărmului, când zefirulă şburdalnică adiă pe oceană.u D-lă Buticescu îi dă însă dimensii de dâlme şi bulse! Plină de fantastice tablouri şi golă de s e iţ ţim e n te, lipsită de puterea de-a descrie cu pricepere ce vede şi plină deţv diminutive: a-cesta-i caracteristica d-lui Buticescu. Der pentru ce să nu folosimă diminutivele, decă avemă lipsă de ele, la ri-marea versuriloră ? Pentru rimă d-lă Buticescu jertfesce totă şi totă e falsă uneori! In T i 1 d a de pildă: Dela ţărmulă celă bălaiuu rimesă cu: „Cai-culă paşei din seraiu,“ der avândă de lipsă o rimă în al in aceşaşl, ppaşiă^ de ce să nu 4icerQh : «In spleaaddre ună serală," ca să se nimeriască cu: „Strălucea pe-ună verde m a 1 ă ?u Seraiu şi serală, totă una este! Asemeni rimei, cere şi ritmulă ori întregimea versului unele jertfe. Poetul le face bucurosă'şi astfelă, frasele îi rămână fără prediqate, decij fără înţelesă, de pildă, în Li d a, strofa,cu 'Aanţ^ţjicepe partea a doua: Intr’a nopţei grea tempire Două pepturl, ună amoră, Două buze ’ntr’o şoptire O simţire-o mulţămire, Ună păcată îngrozitoră! Ce lămurită se esprimă poetulă, măr-turisescă şi strofa: Der privescă pe totă minutulă Cum re’nviă totă trecutulă Câmpului şi-a floriloră. Ah! a fericirei floră Nu ’nfloresce-a doua 6ră Ună trecută, ună viitoră (!) Compară strofa acâsta cu versurile d-nei Cugler Poni: Florea ’n câmpă când veştejesce, Alta ’n locu-i înfloresce, Der în peptulă omenescă, Florile când veştejescă, Cade rouă înzadară, “Alte în locă nu mai răsară! Şi mai compară versurile din A-man,tei nefidele: M’am ră^imată pe-o umbră visăndu la o dorinţă Am adorată ună idolă în locă de Dumne4eu ;.cu strofă lăi Emi n es cu: Şi în .farmeculă iubirei Nu credeamă, că-i totă aceea Ori te raziml pe o umbră Ori de erecţi ce-a 4isă femeea.. şi te încredinţe4ă, că d-nulă Buti-cqscu nimică nou nu spune, nici o nuanţă nouă de sentimentă nu esprimă, căci nu o are, ci dimpotrivă ce alţii au esprimată atâtă de frumosă dânsulă re-peţesce defectuosă în formă, confusă în gândire. Credă, că amă întemeiată cu destule esemple convingerea, că d-lă Buticescu e ună poetă râu, dacă-i poetă. Şi de aceea mă miră, cum d-lă profe-soră 16 nă Lăzăriciu a formulată o părere cu totulă contrară, după ce va fi analisată de bună samă acelaşi materială. In a sa Istoriăa literaturei române*) adecă d-lă Lăztfriciu pune pe Buticescu alături cu Cugler-Poni, pentru care pricină i-amă citată şi eu paralelă şi alături cu alţii, şi anume între „poeţii tineri, carlpe câm-pulă înflorită ală poesiei române culegă şi împletescă cele mai frumose bucheturl şi cunune, spre a le oferi naţiunei românescIu. (p. 173—174) E caracteristică pentru priceperea nostră literară, că ună profesoră de poetică şi literatură admite in cursulă său astfelă de autori, că recomandă chiar şi prin ţipară scriitori, ce tipărescă frase, nimică altceva, decâtă frase; ce greşescă — atâtă de bine ne eunoscă limba (!) — pănă şi aplicaţia pronumeleră şi declinâţiei şi facă proposiţii (?) fără predicate. Decă d-lă Lăzăriciu nu*lă ţinea pe acestă autoră vrednică să-lă aşe4© pe Paraasă să culegă „bucheturl şi să împletescă cununlu, nu i-aşă fi dată atâta atenţiâ, deşi pentru lămurire credă, că nu-i nimică prea multă, necum să fiă de pri-sosă ! G. B. Dnică. *) A apărutu în 1884. Nr. 80 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 Farbige Seidenstoffe von 85 kr. perfdjiebene ^arben unb Z>cffins) ncrfcnbct robeitîimb ftiicfnmfe jollfrei bas Fabrik-Depot €*. Henneberg (f. f. £jo|îicferant), Ziirieh. lîîufter umgebenb. 23riefe (0 !r. porto. bis fî. U40 per JTtcter (ca. (50 CQual.) cerfenbet robert=unb fiiirfiueifc soUfrei bas Fabrik-Depot Gr. Henneberg (!. f. £}offieferant), Zflrich. ÎTtufter untgebenb. 33riefe (O fr. porto. 20,24—6 Schwarze Seidenstoffe von 80 kr. PACEA IU EUROPA este de prevâcjutCi, deorece au încetată furnisările cele mari de haine gata pentru streinătate, în urma căreia cea mai mare şi cea mai renumită fabrică a Monarchiei de haine bărbătesc! s’a văcuţă îndemnată a desface [vinde] 2300 COSTUME BĂRBĂTESC! GATA complete, elegante, moderne, pomposă adjustate pentru primăvară si vară în tote mărimile cu preţuiţi de necrezută de eftină, câtă a costată confecţionarea : — numai ca să se golescă colosalulă deposită şi spre a putea continua cu lucrările. Fiecare costumă constă din 3 bucăţi, ş. a.: ună pantalonii gata modernă, o giletcă potrivită, ună rocii elegantă lucrată. Tote după desemnulă de josă, în trei diferite calităţi, în tote colorile dorite. HI Depositnltt falnicei de mărfuri de argila arsa şi de sobe de cMI la LUDWJG RHEJN, BraşovU. fi. Calitate. Costumă de vară din stofe cu desemne Pantaloni, rocii şi giletcă. Numai i. 5.— II. Calitate. Costumd de primăvară din stofe fine de Brunn Pantaloni, rocii şi giletcă. i Numai M III. Calitate Costumă forte fină din stofe de Reichenberg Pantaloni, rocii şi giletcă i Numai 8.51 Pardesiuri bărbătesc! din stofe de postavu sadea, seu melirt, în tote colorile dorite, elegantă lucrate, cu căptuşală fină adjustate. 1.8.50 112 1.15. Afară de aceste se află o mare cantitate de Costume pentru băeţi şi pardesiul*! potrivite pentru ori-ce etate în tote colorile. Unu costumă completă pentru băeţi dela 3—7 ani costă numai fl. 2.50, fl. 3.50 până la fl. 5. Ună costumă completă pentru băeţi dela 7—14 an! costă numai fl. 4.—, fl. 0.— până la fl. 8.— UNU PARDESIU, elegantă, modernă lucrată din stofe fine în ori-ce mărime pentru băeţi dela 6—14 ani. fl. 6.50. fl. 8.50. fl. 10.— La comande ajunge a arăta lungimea pantaloniloru, grosimea pep-tului şi lungimea inâneciloră, precum şi colorea dorită. Mostre nu s6 potă trimite, de orece să află numai costume gata.—Comandele se efec-tueză cu rambursă poştală prin Pekete, Wien, V., ..Zur ungar. Kroneu ftTo. l§/59. 09 O O O S3 ca- o *3 ci h -|J ca > o ta- ci S-i M U X X a i a D mi o o net o o *t3 ta- ** ta £ ’S) rt 0 na >«-l 1 fi Sh *H -tj 'ta O PL, O mărfiiri de argil (luă) ars şi le sole k societate pe acţii. Avemu onore a anunţa, că singur ulii representantă ală fabricei nostre de humă arsă [pămentă de olel din Cârstiană, este de aci încolo domnulu Ludu iff Kliein, Braşovă, Strada Postii [Nonnengasse] No. 608, unde pentru înlesnirea publicului ’ Amă espnsă în deposită permanentă modele din tote produsele nostre de celă mai bună şi mai probată argilă ală Ardeiului — sigură împotriva focului — şi recomandămă cu deosebire Sobe de căhăll şi mai pline de gustă. şi sobe cu vatră turnate în formele si colorile cele mai moderne Fabricate de humă arsă, lustruite pe amândouă părţile şi a- nume, sulinare pentru conducerea apei, de ori-ce dimensiuni — durabilitatea se garantdzâ — coperişe de urloe [coşuri] de tdtă forma şi mărunea, ţevi pentru abură, hornuri pentr-u remise [magazii] de locomotive, plăci turnate pentru păreţi, iezle pentru nutreţulă cailoră în formă de scoică, cărămidl de filtrată, ramure de sulinară, canale pentru aborturî, pâlnii, blide, şi altele si altele; asemeni şf mărfuri de argilă pregătite după modele şi desemnurî. igds?’ Mărfuri de Chamoth: resistente focului, canale, plăci, petri fasonate, cărămi4l-icurl, retorte de gază, petrii pentru poleială, părţi constitutive de sobe, tinciu, prafă, cuptore, apoi humă dură şi resistentâ la focă. 3K2* Ornamente pentru zidiri, §%%$*£ şi forte eftină. Recomandândă fabricatele nostre bunăvoinţei onor. publică, ce şi pănă acum a avut-o şi asigurându-lă de celă mai atentă serviciu şi pe preţuri fdrte ieftine Ne rugămă ca comandele se se adreseze la depositulă nostru la d-lă LUDWIG RHEIN, IBF-A.iŞ©T7"Cr, Strada Foştii IsTr. SOS. Fabrica pe acţii de humă. arsa şi de sobe de căhăll cLin. Oâ,rstia,iru.- III DepositDlli fabricei de mărfuri de argile arse şi de sobe de căhăll la LUDWIG RHEIN, Braşoyfl. | No. 65—1888. Se dă. în arândl Moşia „Meteleu“ din judeţnlu Buzeu în România, pe 9 anî, adecă: dela 23 Aprile 1889 pănă la 23 Aprile 1898 prin licitaţia, care se va ţinea în 24 Iuliu 1888 stilti vechiu, deodată şi la Braşovu şi la Buzeu. Condiţiunile de arendare se voru comunica mai târc[iu. Braşovft, 28 Marte 1888 v. Representanţa bisericei române ortod. rSsăr. dela Sf. Nicolae. Sg “ t^. p c5‘ ca* © _ p s- f es 3 » N w • 5 e. * 3 g, * 5 2 «4. ~ 2 p m o. 3. o *m < S ©> rSm, 3 «ţ i <; I & P v* 3 p< -s £' m & m m u & tAl cn Avisu d-lorii abonaţi! . Rugămu pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţinnei se binevoiască a scrie pe cuponulil mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au primitu diamlfi nostru până acuma. _________ Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei". Tipografia A. MUREŞIANU Braşovfi.