Reâactinsea, Admiflîsiratiune? ' .Tipografia: BRAŞOVU, piaţa mare tir 22. Scrisori nefrancate nu se primesc*, Manuscripte nu se re* trimit*! Birourile de amcinri: Brafovii, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesc* în Vlena: Kudolf Mosse, Haasensttin & Vogler (Otte Maus), Heinrich Schalek, Alois Herndl, M.Dukes, A. Oppelik, J. Dan- -neberg; în Budapesta: A. V. Goli- ■'1 berger, Anton Matei, Eckstein Bei-nat; InFrankfUrt: G.L.Daube: înHam-burg: A. Steiner. Preţul* inserţiunilor*: o serii garmend* pe o colină 6 cr. 41 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifa şi învoială. Reclame pe pagina UI-a o se-riă 10 cr. v. a. s6u 30 bani. > ■ 7 .: ' ... -j;.; . AlTULtJLI. ■ r. ■ •■"i- 9 „Gazeta" iese In fle-care 4*< Abonamente peitrf ABstro;Oiiaria Pe un* an* 12 a., pe şeselufil 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate: Pe un* an* 40 franci, pe s4se luni 20 franc!, pe trei Innl 10 franci. u , Seprenumeră la tdte ofi-ciele poştale din întru pi din afară şi la dd. colectorii. ADonamentnln pentru Braşorn: laadministraţinne, piaţa mare Nr. 22, etagiul* I.: pe un* an* 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Gu dusul* în casă: Pe un* an* 12 fl., pe şâse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. tln* esemplar* 5 cr. y. a. s6u 15 bani. Atât* abonamentele căt* şi inserţiunile sunt a se plăti Înainte. Nr. 78. Braşov*, Vineri, 8 (20) Aprilie 1888. ^To-u. abonamente „GAZETA TRANSILVANIEI". Gu I Aprilie 1888 st. v. s’au deschisa nou abonamenta la care învitămu pe toţi amicii şi sprijinitorii fdiei n6stre. Preţulfi abonamentului» Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. pe şese luni 6 fl. pe un* anii 12 fl. Pentru România şi străinătate : pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unu anii 40 franci. Abonarea se pote face mai uşoră şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se voră abona din nou, să binevoescă a scrie adresa lămuriţi! şi a arăta şi posta ultimă. AtUninistraţinnea „Gazetei Transilvaniei". Braşovu, 7 Aprilie st. v. 1888. Caracteristice pentru situaţiu-nea interiora în Austria suntă a-cusările ce se facă guvernului Taaffe din partea partideloră estreme ale naţionalităţilor^ şi ale Germani-loră din oposiţiune cu ocasiunea desbaterei generale a budgetului., Mare amărăciune a cuprinsă şi pe naţionalităţile din Austria pentru că vedă că causa loră nu mai înainteză. Cu deosebire Cehii suntu de unu timpu încoce fbrte nemul-ţămiţi cu mersulu lucruriloru. Acestei nemulţămirî a dată viuă espresiune conducetorulă Co-hiloră tineri Dr. Gregr într’o vorbire, care în părţile ei esenţiale a fostă aplaudată de întrega dreptă. Nu schimbă nimioă din importanţa acestei vorbiri faptulă că partida lui Rieger se ţine re-servată din canse de oportunitate. In fondă Gregr a dată espresiune numai opiniunei pnblice a poporului cehă, când a chemată pe toţi delegaţii cehi ca martori, că Cehii nu mai au încredere în gu-vemulă Taaffe. Din aceste consideraţiunl aflăm de bine a face cunoscută şi ceti-toriloră noştri cuprinsulă vorbirei lui Gregr, care aruncă 6re care lumină asupra stăriloră actuale din Austria: Deputatulu Dr. Gregr declară înainte de tote că elă şi cu soţii săi de principii voră vota în contra încuviinţării bugetului. Prin refusulă lord. Cehii tineri voiescă numai să dea espresiune neli-niştirei, adencei nemulţămirî şi amărăciuni ce a cuprinsă pe poporală boemă din causa direcţiunei şi a modului de procedere ală guvernului actuală. Poporală boemă s’a săturată de a mai sprijini ună guvernă, care nu satisface postulatele lui drepte şi ’lă totă ameţesce cu promisiuni, pe cari nu se gândesce a le împlini. Ce a enunţată guvernulă în progra-mulă său, ce este cuprinsă în discursulă tronului dela 8 Octomvre 1879 ? Acestă mesagiu recunosce şi apreţieză înainte de tote convingerile de dreptă ale poporului boemă şi asigură, că prin intrarea în parlamentulă centrală (Reichsrath) a de-pu taţii oră boemi aceste convingeri de dreptă nu se voră vătăma. Care suntă aceste convingeri? Poporală boemă e convinsă — 4ice Gregr — că regatulu boemă formeză o individualitate istorică de dreptă publică . nedivisibilă, care este legată cu celelalte ţări numai prin sancţiunea p r e g-matică, legătură ce se esprimă în ac-tidă încoronării împăratului Austriei ca rege ală Boemiei. Poporală boemă regretă profundă şi durerosă, că speranţa lui cea mai fierbinte, de a vedă cordnft ţării sale pe capulă regelui său nu s1* împlinită pănă acuma. Cehii stăruiescă pentru recundscerea dreptului publică ală Boemiei şi nici nu le vine în minte a face ună secretă din acesta, mai ales după ce însuşi monarchulă a recunoscută de repeţite ori aceste vederi ale poporului boemă şi le-a apre-ţiată în modulă celă mai solemnelă. [Aici citeză Gregr diploma împ. dela 20 Octomvre 1860, rescriptulă împ. dela 26 Septemvre 1870 şi promisiunea făcută în rescriptulă împ. dela 12 Septemvre 1871 în care se cjice că Maj. Sa recunosce drepturile regatului şi este gata a reînoi acestă recunoscere cu jurămentulă său de încoronare.) Când a venită la cârmă guvernulă Taaffe cu programulă lui, poporală boemă spera că acestă guvernă va realisa promisiunile Maiestăţii Sale stăruindă a modifica constituţiunea centralisătore şi ni-velătore în sensă autonomistică. In acestă privinţă poporală boemă s’a amăgită cumplită, căci în locă de a se lărgi competenţa dietei sale, autonomia Boemiei a fost în continuu restrînsă. Arată apoi Dr. Gregr, că în dieta regatului Boemiei nu se mai tracteză obiecte de valore mai mare şi mai alesă de valore politică. Guvernulă actuală dela care se aştepta să fiă autonomistă e totă aşa de centralistă ca şi cele premergător e, numai cu deosebirea că lucreză cu ajutorală maiorit&ţii autonomiste din parlamentă. Mai departe discută acelă punctă din programulă guvernului în care se dice: „Interesele spirituale şi materiale ale tu-turoră poporeloră imperiului le va cultiva cu aceeaşi îngrijire şi necurmată guvernulă Meuu. „Intriună timpău, cjice Gregr, „când principiulă de naţionalitate a devenită celă mai puternică motoră ală vieţei poporeloră, de sigură că susţinerea naţionalităţii este celă drntâiu şi celă mai înaltă interesă spirituală pentr’ună poporă, care se vede ameninţată în esistenţa sa naţională. Intr’o asemenea situaţiune se află şi poporală boemă strîmtorată de două părţi de poporaţiunea germană agresivă (Oho! în stânga) — acesta tre-bue să vă măgulescă [B-îsete în stânga] postulă avansată ală lumei slaveu. Speramă, dice Gregr, că guvernulă actuală va face finită sistemului de ger-manisare. Adevărată că cabinetulă Taaffe n’a păşită pe cărarea germanisării brutale, der pentru aceea a alesă ună dramă mai periculosă infiltrândă pe ascunsă ve-ninulă germanisării în poporă. Limba germană este şi acţl privilegiată chiar în districte curată boeme. Esamenele germane la academiile cehice nu sunt încă nici acll cassate. La dramurile de feră se preferă limba germană. La miliţiă sunt rău văduţl oficerii, cari se folosesc ă de limba loră maternă. In cercurile boeme se numescă încă funcţionari, cari nu cunoscă limba poporaţiunei, dovadă că guvernulă actuală şi fără titlulă odiosă de „limbă a statuluiu voiesce să susţină preponderanţa limbei germane în Boemia. Decă guvernulă ar fi fostă pătrunsă de adevărulă, că susţinerea şi întărirea statului e condiţionată de susţinerea şi întărirea naţionalităţiloră slave ale statului, ar fi creată de multă o lege de naţionalitate, care să delăture temerea constantă a poporeloră pentru esistenţa loră naţională şi să creeze astfelă: pa-triotismulă austriacă. (Forte bine! în dreptă.) în privinţa asigurării naţionalităţii nostre stămă der totă acolo, unde amă stată inainte cn 9 ani, adauge Gregr» Der sub interesele spirituale ale poporeloră nu se ’nţelege numai naţionalitatea ci şi libertatea cetăţenescă, care culmineză în dreptulă de a-şl desvolta naţionalitatea sa şi a şi-o păstra nealterată. Nici pe acestă teremă n’a fostă cruţată poporală boemă. Gregr vorbesce apoi de modulă cum s’a practicată libertatea pfessei sub mi-nistrulă de justiţiă Prazak, care a supusă pressa arbitriului procurorului. Vorbesce apoi de nenumăratele confişcărî de c]iare> de sentinţele multe pentru înaltă trădare, lesă-Majestate şi alte crime grele, cari facă pe omă să credă, că cetăţenii Austriei sunt o bandă de criminali. „Na-rodni Listy,u foia Cehiloră tineri, a fostă confişcată sub guvernulă actuală de 311 ori pe când sub celelalte guverne a fost confişcată numai de 1B0 de ori. Justiţia de cabinetă este semnulă unui guvernă despotică şi pressa îu Austria e supusă uuei asemeni justiţie de cabinetă. Nu mai bine ca cu- pressa stă. lu-crală şi cu dreptulă de întrunire. Gregr amintesce aici oprirea banchetului pentru Strossmayer în Viena şi (fice: „ „In acelaşi timpă, cănd în Austria se serba mortea împăratului Wilhelm, a învingătorului dela Koniggratz, când foi austriaco apăreau încadrate îu negru, când deputaţiunî austriace mergeau la Berlină, poliţia a decretată, că nu e permisă a se da banchetă în onorea ‘ lui Strossmayer, a acelui bărbată, care are meritulă, că revoluţiunea din 1848 a putută fi suprimată de regimentele croate [Bravo! în dreptă]. Cunoscuta vofbă: „mulţămirea casei Habsburgă“ are şi ac[î valorea ei. [Mişcare] şi poporale slave voră ţină minte acesta mulţumire. [Bravo! în dreptă]. Der este totodată o tristă dovadă câtă de adenc acăclută deja şi acestă jumătate a monarchiei sub tir ă ni a rassei maghiar e.u (Aplause vii în dreptă). Vorbesce apoi Gregr de multele o-prirl de întruniri şi de legile escepţionalo introduse de guvernă şi esclamă: „Austria nu e ună stată liberală, nu e nici ună stată absolutistă, ci e ceva mai rău, este ună stată ală arbitriului ministerială birocratică sub masca aşe4ăminteloră constituţionale.u (Aprobări sgomotose). Critică mai departe starea finance-loră, care, 4i°ej a devenită mai rea sub acestă guvernă şi resumândă tăte întrebă decă se mai pote mira cineva, că poporală boemă a perdută încrederea în acestă guvernă ? Gregr încheiă 4icSndă: „Decă Austria ar fi încurcată odată într’ună răsboiu de unde să vină entusiasmulă poporului, decă maioritatea uu pote privi în stată altceva decâtă o putere inimică şi pe a-supritorulă nisuinţeloră sale naţionale? Să răspundă la acesta cestiune ministrulă de răsboiu; cumcă însă lucrurile au a-junsă aici, are să mulţumescă supremulă comandantă ală armatei acelora, cari au omorîtă însufleţirea pentru dreptă şi a- ventulă patriotismului. [Aplause în dreptă] Noi [Cehii tineri] suntemă prea slabi ca să răstumămă guvernulă, der pretindemă ca să-şi esecute programulă dela 1879. Boulanger cătră alegătorii sei. Generalulă Boulanger a adresată a-legătoriloră săi din departamentulă de Nord următorea scrisdre: piua de 15 Aprilie va însemna pentru ţeră datulu unei adevărate liberări. Aţi opusu cu curagiu re-sistenţă tuturoru presiuniloru şi aţi luatu posiţia contra tuturoru tiră-niilorîi. Spre a asculta de consci-inţa loru, lucrătorii, pe cari au încercată a‘i înfrica, ’şl-au pusu în jocu chiar pânea loru de tdte filele. Se cuvine onore stăruinţei şi bravurei vostre. Politicii, cari totdeuna au numai se amâne unu programă de pe o 4i Pe alta, pretextau că nu ’nţelegă profesiunea mea de credinţă. Voi aţi înţeles’o şi cu mine aţi cerutu disolvarea unei camere condamnate la neputinţă şi re-visuirea unei cohstituţiunî nu numai antirepublicane, ci şi usurpatore, căci aceia, cari au votată acestă con-stituţiune, şi-au adausă în modă arbitrară o putere constituantă, pe care ei au refusat’o alegetoriloră loru. Ceea ce cere Francia şi ceea ce voi aţi întărită sub numele meu, este o adunare naţională constituantă, dinaintea căreia dispare orice ambiţiune şi care în republică va da poporului loculă celă largă*, ce are se-lă ocupe şi pe care totdeuna i-l’au promisă şi din care a fostă sistematică îndepărtată. Interesele nostre suntă acelea ale patriei şi ale republicei, der re-publicei şi patriei nu’i este de ajunsă a trăi, ci trebue se o şi scimă protege şi ap era fără nici ună cugetă provocatoră. împreună vomă merge cătră acestă mare problemă şi, îără a ne lăsa să ne înstrăinamă prin calumnii, asupra cărora tocmai acum aţi pronunţată verdictulă vostru, vom lucra ca se facemă republica şi patria respectată şi indistructibilă. Trăiască Francia! Trăiască republica ! Ungurii şi lepa ie pssă absolutist*. Foile ungurescl suntă forte indignate din causa unei sentinţe aduse de judele reg. de cercă din Ciucă-Sereda contra coredactorului Nagy Imre dela „Szekely Nemzetu. Lucrală stă aşa: „Szek. Nemz." publicase ună articulă vătămătoră la adresa unui advocată şi la adresa procurorului r. din Ciucă-Sereda, deşi cu numele nici unulă din ei n’a fostă amintită. Ofensaţii îmânară coredactorului Nagy Imre o declaraţiă ca s’o publice în diară, ca justificare. Deărece însă declaraţia nu s’a publicată, judele r. din Ciucă-Sereda l’a condamnată pe coredactorulă, amăsurată unei ordinaţiunl din 1857, la 50 fl. amendă, seu 5 4ile închisore. Condamnatulă însă nu este redactoră raspmulătoră ală 4i&-rului şi de aceea este cu atâtă mai mare înverşunarea foiloră ungurescl, cari ceră sS’i se dea lui „Szek. Nemz.u satisfac-ţiune pentru acestă ofensă din partea numitului jude r. - H ‘ J 4 -• vv ' • ‘ .t i « \ Nr. 78:. GAZETA TRANSILVANIEI 1888. Incidentul*! acesta îi oferă deputatului Beksics Gusztav ocasiune ca să scrie pe prima pagină a lui „Kolozsvara dela 16 Aprilie unii articulă, în care cere cu insistenţă reformarea' legei de pressă. ^ Beksics elice, că reformarea legiloră de pressă o cere chiar interesulă libertăţii de pressă, şi acesta nu pentru-că doră în Ungaria n’ar fi liberă pressă, căci — 4ice ~ 6 mai liberă ca ori unde, afară de Anglia şi Francia; este deplinii şi necondiţionată liberă; ci motivele cari ară reclamă cu urginţă re-• formarea legiloră de pressă constau după Beksics în împrejurarea, că nu e bine să esiste astăzi nici urmă de regulamente aduse prin anulă 1857, adecă în era absolutismului, căci — dice elă — acestea nu apără în Ardeală ideea de stată maghiară contra pressei daco-ro-mâne şi ultra-săsescl. Apoi continuând, Beksics scrie între altele: „Guvernulă lui Tisza atâtă de mult respecteză libertatea pressei, încâtă n’a instituită regulamente escepţionale de pressă (sic!) nici pentru Transilvania... Juriulă garanteză numai o slabă apărare contra atacuriloră de bandiţi îndreptate asupra statului maghiară ; puterea jude-«ătorescă esercitată de juraţi de ai na-ţionalităţiloră n’a oferită nici o garan-ţiă. In Cluşă celă puţină se condamnă înjurătorii naţiunei şi statului maghiară; în Braşovă (vre să dică pote Sibiiu ?) ei au fostă lăudaţi...u După acesta îşi esprimă Beksics încă odată părerea, că urmele legiloră din timpulă absolutismului trebuescă şterse, căci acestea favoriseză pressă na-ţionalităţiloră şi dau nascere la apari-ţiunl, ca cea ivită cu condamnarea co-redactorului dela „Sz. Nemz.u pice că procedura penală ar face să înceteze de sigură tdte abusurile prin cari nici acum nu se recunosce o Ungariă unită, şi în genere o ideă de stată maghiară. Der când vomă ave noi procedură penală? — se întrebă Beksics, mai cerendă încă odată nu numai oprirea regulamen-teloră da pressă rămase din absolutismă, ci şi revisiunea legei de pressă. Va să dică Beksics şi soţii săi ceră pentru Unguri deplină libertate de pressă fără nici o reservă, er pentru naţionalităţi ceră să se transforme legea de pressă absolutistă austriacă în lege de pressă absolutistă ungurescă, care scimă ce’nsemneză. Stiluri/ti plLEJ. Luândă notă despre respingerea ce-rerei de nulitate a d-lui Ştefanii Bobancu, „Ellenzeku face următorea observaţia: „Acum aşaderă în arestulă din Năsăudă potă să aeriseze odaia închiriată pe patru luni ; a d-lui viceredaktorulu Bobancu, căci nu peste multă timpă va sosi lo-cuitorulă ei“. Ce suflete nobile! Cum îngrijescă ei pănă şi de aerisirea odăiloră temni-ţeloră unguresc!, când e vorba d’a le înfunda cu Nemaghiari, cari luptă pentru îmbunătăţirea sbrtei neamului loră! Şi totă se mai plângă aceştia de persecutare ! Ce ingratitudine! * * * Ministrulă ungurescă de agricultură a publicată pentru plantarea de păduri, în scopă d’a se împe-deca dărîmarea pământului de pe dealuri şi munţi şi formarea de năsipă foitoră, trei premii mari (1000 franci, 800 fr. şi 500 fr.) şi trei premii de re-i cunoscinţă (400 fi*., 200 fr. şi 100 fr.) ce se voră da în anulă 1898 din fondulă forestieră ală ţării. Potă concura toţi cei cari au plantată păduri în 1888 pe spesele loră, er nu pe ale statului. * * * După cum spună diarele din Bucu-rescl, d-lă Michailă Cogălniceanu e greu bolnavă. Dorimă distinsului băr-bată de stată cea mai grabnică şi deplină însănătoşare. * * * Inspectarea administrativă a căii ferate vicinale Deşiu-Zelău seva face la 11 [28] Aprilie. * * * Ni se scrie, că d-lă Augustină On. Paulă, teologă din diecesa Oradei-marI în seminarulă centrală din Pesta, a obţinută la universitatea de acolo stipen-diulă de 250 fl. * * * In cerculă Deşi ului recrutarea a dată de rîndulă acesta resultate forte nefavorabile. Din 889 de recruţi au fostă înrolaţi în armata comună numai 77, la honvedl 17, la supravisitaţiă au rămasă 15, er 103 nu s’au presentată la assen-tare. In C o j o c n a assentarea se va începe la 30 Aprilie n., presentându-şe cu acestă ocasiune şi classa a IV-a de etate. * * * In Ai udă s’a ivită difterita în modă forte îngrijitoră. Corespondenţa „Gazetei TransiMnlei,“ Constanţa, Martie 1888. Domnule Directoră! Am cetită în „Gazeta“ nostră din 4 (16) c. nr. 49 o scurtă notiţă asupra balului mascată de societate arangiată la 3 c. în sa-lonele gărei oraşului Constanţa. Intenţiunea mea nu este de a face. precum s’ar cuveni, o dare de semă mai pe largă asupra acestei petreceri şi acesta pentru cuventulă, că scopulă eminamente umanitară pentru care s’a arangiată a-cestă bală este de ună caracteră strictă locală, în consecinţă înainte de realisâ-rea lui nu era necesară să fiă publicată. Voiescă însă să rectifică două erori ale raportorului „ dobrogeană“ ce le-a lăsată să se strecdre în notiţa de mai susă. In notiţă se spune: A. S. Gafeneu, Di rectorulă gărei din lo că. Dom-nulă A. S. Grafeneu ingineră distinsă şi vechiu funcţionară ală căiloră ferate este Directorulă de esplo atare ală căii ferate dobrogene a statului română, linia Con-stanţa-Cernavoda, er nu directoră ală gărei, căci gările au „ş e f 1“ şi aicea ca în totă lumea. Totă astfelă este greşită şifrasa, că spitalulă ce se va înfiinţa din produsulă netă ală balului „va aparţine gărei.a Şi acum, decă am atinsă acestă ces-tiune fără voia mea, silită însă de ra-portorulă dobrogenă, voiu spune şi scopulă ce se urmăresce prin arangiarea balului. Constanţa a începută a se europe-nisa numai de când este a României. De ospicii pentru infirmi este aprope lipsită. Calea ferată Dobrogenă are personală numerosă inferioră şi uvrieră. Pentru caşuri de bolă provocate prin accidente neprevăc[ute, bună* oră: ciocniri de trenuri, derailărî etc. personalulă is-bită de aceste nenorociri nu avea unde să’şl alineze şi alunge suferinţele la timpă. Direcţiunea pentru remediarea acestui inconvenientă, a luată ea însăşi iniţiativa înfiinţărei unei „infirmerii^ pentru căutarea personalului inferioră din serviciulă ei. Autorulă acestei salutare idei este Directorulă de esploatare A. S. Grafeneu er comitetulă organisătoră ală „infirmeriei este constituită din sociele amplo-iaţiloră superiori ai acestei linii, în frunte cu sora Directorului, d-şora Elena S. Grafeneu. Acelaşă comitetă de domne, pentru casulă de faţă formândă ună felă de surori de caritate, şl-a luată asupra sa şi fatigiosa sarcină de a supraveghia infirmeria ce se va înfiinţa. Primiţi Domnule Directoră încredinţarea distinsei stime ce vă conservă. George dela Pinticu. întâmplări diferite. Vagabăncji. In noptea de 13 Aprilie n. c. poliţia din Papolţa a pusă mâna pe doi vagabundî, de cari foile unguresc! spună că ar fi de naţionalitate români, de cumva n’oră fi chiar unguri. La tote întrebările ce ll-au adresată, au dată nisce răspunsuri forte caracteristice. Unulă din ei se cjice că a venită din România şi că în Doboli s’ar fi încuar- tirată la ună Română, pe care l’a înşelată cu îmbrăcăminte şi l’a făcută să-lă transporte cu căruţa pănă la Papolţa. minţindu-i că e omă bogată şi că ve-nindă cu elă pănă la Papolţa îi va plăti bine atâtă hainele, câtă şi cărăuşia. A-jungendă însă în Papolţa, vagabundulă începu să facă cărăuşului oferte de căsătoria, îndemnându-lă să mergă la pe-ţite pe la omenii cari au fete. Va să 4ică în locă de bani, elă îi oferi fete. Ală doilea vagabundă imita pe celă dintâiu, cu deosebire numai, că nu-şî scia spune locălă nascerei. Odată spunea că e din ună sată, altă-dată din altă sată. La urmă locuitorii veniră la idea, că ospeţii loră nu suntă pome bune. Ii denunţară la poliţiă, care pe amândoi îi aresta. Fecunditate. In Sepsi-Sângeorgiu a răposată filele acestea femeia unui cojoc ară, care în privinţa fecundităţii a dată esemplu aprope ne mai pomenită. Ea a dată nascere în vieţa sa la 26 de copii, dintre cari însă numai unulă trăesce. Nenorociţii. In pădurea Prejmerului ună tăiătoră de lemne fu ucisă de ună arbore, care a cădută peste elă. încercare de sinucidere. In Cluşiu s’a aruncată comerciantulă Emanuel Viksz în Someşă cu intenţiunea de a se sinucide. A fostă scosă încă viu din apă. La acestă pasă l’ar fi împinsă referinţe familiare nefavorabile. Sfi dormiM nojtea cu ferestrele deschise? Profesorală Dr. Reclam din Lipsea scrie în privinţa acesta următorele: Cu nedreptă se crede în poporă, că nu este bine, ba chiar periculosă a dormi cu ferestrele deschise şi cum că peste totă, aerulăde nbpte este stricăcios. Curentele de aeră în timpulă nopţii suntă stricăciose numai în regiunile acelea, unde terenulă este inlăştinosă, fiindcă exhalaţiunile peri-culose sănătăţii se ridică în aeră tocmai în timpulă nopţii. In regiuni unde pământulă este uscată, pe munţi şi eta-gele de susă ale edificieloră, tocmai din contră aerul ă în decursulă nopţii este mai curată şi mai sănătosă, ca în decursulă (jilei- Cine vrea se-’şl introducă în o-dăile sale prin ferestrele deschise a-cestă aeră, are să urmeze în modulă ur-mătoră: decă ’i stă la disposiţiune, a-fară de odaia de dormită, încă şi o altă odaiă, care în decursulă nopţii rămâne nelocuită, să deschidă uşa în-ambele aceste odăi şi să lase în odaia a doua amăsurată temperaturei anu-timpului ună geamă seu două, seu în FOILETONULU „GAZ. TRANSA (l) Parlamentariulu seu deputatulu înaintea divanului cerescul) — „Bucurosă voiu lua la cunoscinţă,u (jise Sf. Petru, „că tu, în calitatea ta de membra ală parlamentului, la legislaţiune numai de considerarea binelui comună ai fostă condusă; că tu ai vorbită şi ai votată după consciinţa ta.a — „Binele comună şi consciinţa mea au fostă fără îndoelă conducătorii mei de tore cailele, Sfântulă meu judecătoră !u — „Acesta e ună răspunsă,“ cjise Sf. Petru, ,,pe care eu l’aşă numi iesui-tică, decă aşă voi să folosescă modulă de espresiune ală unora limbi rele, der departe de mine aceea! Voescă însă să te întrebă, ore aceşti îndatinaţi conducători fostu-ţi-au conducătorii de tote dilele ?a — Ce să respundă la asta, Sf. meu Judecătoră ? Aceea atârnă de concep-tulă lucruriloră. Binele comună se pote concepe din laturele lui cele mai varii! *) Din opulu Fugements de Monseigneur Saint Pierre (Judecăţile d-lui Sf. Petru). Par Andre de Pas. Paris 1879. Insă între deosebitele pretensiunl ale a-aceluia, care câteodată între sine se con-trarieză, pote consciinţa să se liniştescă uşoră, avândă la îndemână principiulă „In dubiis libertas, adecă....“ — „In cele îndoiose libertate,u îlă întrerupse Sf. Petru, „pricepă eu acesta, după darulă limbiloră, ce înainte de asta cam cu două mii de ani l’am primită,, înainte de ce ai fi sciută tu bareml ună cuvântă latinescă. Insă ceea ce nu pricepă e casuistica ta; aceea îmi pare a fi pre invenţidsă, esplică-te mai clară.u — „Voiu încerca, Sfântulă meu Judecătoră. piseiu, că binele publică a-rată varii pretensiunl, una din acelea este, fără contracjicere, că poporului să i-se dea legi bune; alta e că poporală se aibă încredere în legislatorii săi. Decă acesta din urmă lipsesce, cum va respecta atunci poporală legile, care i-s’au dată? înţelegi deducerile meiePu — „Mă nisuescă,u c[ise Sf. Petru. — „Acum, ca poporală să aibă încredere în legislatorii sei, înainte de tote aceştia nu trebue suspiţionaţl, pentrucă şi ei, ca cei mai mulţi omeni, cari astădl clică negru şi mâne albă, şi vice-versa, sunt supuşi schimbărei păreriloră loră. Căci decă i-ar suspiciona astfelă, atunci cu dreptulă ar pute dice , că legea, ce i-au dat’o, ar ave cu totulă altă colore, decă respectiva sf&tuire şi votare ar fi urmată, în locă de astădl, ori mai na-inte ori mai târdiu cu o (^i. Price-pi-mă.“ — „Mă silescă a te pricepe,w clise Sf. Petru. — „Prin urmare trebuie/ relua erăşl cuvântulă deputatulă, „celă puţină după modesta mea părere, să încunjure legis-latorulă cu cea mai mare băgare de semă ori ce apariţiune ce l’ar înfăţişa ca nestatornică, nesigură, schimbătoră, şi că ar face legile după îmboldulă eventuală, momentană, căci acesta l’ar scăde în o-piniunea publică. La înţelesă m’am es-primată ?u — „Aşa, aşa“, răspunse Sf. Petru, „nu mai puţină credă şi eu a cunosce din esplicările tale, încât va confuse, ce voiescî a’ml clarifica. Tu vrei să dicl: deorece e în interesulă ţărei a ave legi, care să se respecteze, fiindcă acelea suntă făcute de bărbaţi luminaţi şi cons-cienţioşî, aşa trebue să te nisuescl a fi ună astfelă de bărbată. Pentru aceea cu diliginţă conscienţiosă a trebuită să studiezi marele îutrebărl ale binelui publică, care ai fostă chiămată a le deslega, şi votarea ta să fi fostă totdeuna espre-siunea convingerei tale. Aşa ţi-ai înţe- lesă tu mandatulă tău de deputatu, dreptu-i ?u. — „Totuşi nu tocmai aşa, Sfântulu meu judecătoră. Şi aceea ar fi fostă în-tr’adevără imposibilă Cugetă numai: când am fostă chiămată în corpulă le-gislatoră, eram tînără şi forte slabă pregătită pentru acesta. Eu nu făcusemu studii aprofundate nici într’ună ramă ală sciinţeloră de stată. Intrega mea echipare pentru parlamentă a stată pe acelă timpă din anumite opiniunî preconcepute, idei, ce prinsesemă icl-cole din scrieri diaristice şi din reuniuni, concepte drăgălaşe, care au fostă mai multă resol-tatulă unei aplecări naturale, decâtu ală unei precugetărl mature. Aşa votările mele, lucru naturală, că purtau cu suie semnulă neesperiinţei. Eu votam orecurn cu uşurinţă într’ună înţelesă seu altulă aşa precum me lăsam a fi condusă seu de amorală propriu, seu de studiele mele superficiale, seu chiar de esemplulă ami-ciloră mei. Mai târdiu, după-ce medi-tarea, esperiinţa, şi ună studiu seriosă ml-au deschisă ochii, am cunoscută fără greutate, că eu, in multe caşuri, am urmată o cale falsă, şi am combătută ce ar fi trebuită sâ apără, din contră am părtinită ce ar fi trebuită să combată, Insă a mă întorce de pe acestă cale Nr. 78 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 decursulă luniloră celoră calde din veră t6te geamurile de susă şi de joşii deschise. — Cine are însă o singură odaiă de durmită, fără altă odaiă laterală, să deschicjă ună geamii de sus r dela o ferestră (care este câtă se p6te de depărtată dela loculii unde se află patula) şi sS-1 lase crepat, puindă între crucea ferestrii şi ferestră ună dopa de plută. In acestă posiţiune se ficaeză geamula deschisă legându-la cuună şiretă de celălaltă pentru ca să nu se des-chi4ă mai tare în decursulă nopţii şi să rămâe numai o crepătură pentru circula-rea aerului; în fine se lasă gialusiile •■în jos. Astfelă se premenesce în decursulă întregei nopţi aerulă şi se echi-îibreză temperatura lui. Intr’ună astfel de aeră rece şi curată somnul este cu multă mai sănătosă şi dimineţa se simte omulă cu multă mai puternic, ca într’ună locală închis şi plin de aer vi-ţiosă. Vara când dormi cu ferestrile deschise, când te deştepţi dimineţa * simţi mai multă poftă de lucru şi os-tenâla nu te coplişesce atâtă de uşoră. Mai are şi altă avantagiu deschiderea geamuriloră de susă. Nu numai că se premenesce mai iute aerulă din o-daiă, der nu mai suntemă espuşl atâtă de multă consecinţeloră rele ale curentului de aeră. De curent riavemu să ne tememu, decă nu suntemu năduşiţi, căci nici odată nu produce bole; pentru persone sănătose şi nu prea delicate şi clocite, curentulă nu este nici pe departe atât de stricăciosă, ca aerulă stricată dintr’o odaiă, unde nu este curentă. Frica de curent s’a lăţit printre omeni fără să fiă motivată şi Ja unele persone a ajunsă pănă a fi n-diculâ. Cuventii funebru. rostită la îmormentarea tînărului Septimiu Mihălescu din Craiova, doctorandă în medicină. Tristă Adunare! OrI-ce lucru are începutulă şi sferşitulă său, şi orl-ce fiinţă se nasce, trebue să şi moră. Acesta e legea creaţiunei. O flore răsare primă-vera, se desvoltă, îşi răsfaţă frumăsele sale colori sub racjele învietbre ale so-relui, şi după-ce ne desfăteză cu ffum-seţea şi mirosulă ei plăcută, de care umple aerulă, se veştejeşce şi more. Măreţulă ştejară şi bradulă munţiloră din mică copăcelă devine o măiestosă , podobă a naturei; apoi, împlinindu-şî des-tinaţiunea şi cursulă existenţei, cu înce-tulă se usucă şi elă, şi se preface în pulbere. Aşa se trecă tote şi cu toţii dela cea mai neînsemnată plantă pănă la omă, şi dela păstoră pănă la rege. Ei omule! te crec}! mare şi învingătorii. Decă ai învinsă ună leu, ună tigru, ai că eşti triumfătoră; decă ai cuprinsă o ţeră, te-ai numită cuceri-toră; ai luată fulgerulă din [nori şi ai c|isă că eşti domnitorulă naturei. Da; ai învinsă fiinţele şi puterile brute ale naturei, căci tu eşti spirită, şi cea mai mare putere a universului este spiritulă. N’ai reflectată însă, că o gloriă mai mare decâtă acesta este a te învinge pe tine însuţi, a-ţî mărgini nemăsuratele tale pofte şi aspiraţiunî, şi a-ţl sci ţărmuri loculă şi timpulă tău în mijloculă naturei. Facemă sgomotă câtă trăimă, ne ţinemă mari şi mândri unii de alţii, şi trăimă ca şi cum esistenţa ndstră ar trebui să fiă eternă. Ne gândimă că atunci ne-amă împlinită scurta cale a vieţii şi ne întorcemă în oceanulă nemărginită ală puterii necreate ; neînsemnatele nostre individualităţi nu se mai cunoscă; se contopescă într’una, precum rîurile mid şi păraiele se amestecă şi se contopescă într’una, în sînulă mării spre care alergă tote împreună. O singură fiinţă, o singură putere, este fără începută şi sfârşită:- este fiinţa său puterea eternă, din care amă eşită şi în fiinţa căreia ne întorcemă cu toţii. E tristă însă, când fldrea cade, lovită de grindină, înainte de a-şl fi împlinită destinaţiunea sa; este o nespusă durere a muri omulă |în fiorea tinereţei. Câte visuri şi dorinţe, câte speranţe nu se stingă atunci cu ele, lâsendă în urma loră durerea şi pustiulă! Septimiu Michălescu, doctorandă în medicină dela universitatea din Bucu-rescî, fiiulă venerabilului profesoră Si-meonă Michălescu dela liceulă din Craiova, de abia împlinise 27 de ani, şi a-cum, când din fiorea mândră, care împo-dobia câmpulă părintescă, avea să devină stîlpă ală familiei, când era să fiă fala şi sprijinulă nemângăiaţiloră săi părinţi în thppulă bătrâneţeloră, acum ei îmbrăţişeză cu durere numai umbra lui cea rece, care se duce şi se depărteză în noianulă veclniciei. Septimiu Michălescu s’a născută în oraşulă Zlagna din munţii apuseni ai Transilvaniei, în cea regiune muntosă şi clasică numită ţera Moţiloră, la anul 1860, Octomvre 15 — In acelaşi ană, cu trei luni mai nainte, părintele său trecu în România şi se stabili în Craiova ca profesoră la gimnasiulă de aici, transformată atunci în liceu. Miculă Septimiu petrecu erna aceea cu mamă-sa şi două surori ale lui în casa bunică-sa din acelă oraşă, unde se născuse, şi în primăvara următore fu adusă, fiindă încă în faşiă, de cătră părinţii săi, la noulă domiciliu. Câtă de mare fusese bucuria absintelui părinte atunci, când auc|ise despre nascerea celui dintâiu fiu, în urma altoră două fiice mai mari! Crescândă elă sub îngrijirea părintescă, făcea cea mai mare bucuriă pă-rinţiloră săi, prin chipulă lui celă fru-mosă, prin deşteptăciunea şi desvoltarea spiritului său. Ajungendă la etatea de şcolă, fu dată la şcolele de aici, şi la 1879 îşi termina cu laudă studiele lyceale şi trecu examenulă de bacalaureată.. Pentru a-şl deschide o carieră independentă şi a se face folositoră sie-şî, familiei şi patriei sale, pe care învăţase a o iubi cu devotamentă dela părinţii săi, îşi a-lese ca specialitate medicina şi se înscrise la Facultatea de medicină dela Universitatea din BucurescI, unde trecuse cu succesă lăudabilă tote examenele pănă la celă din urmă, care singură îi mai remăsese, împreună cu tesa de doc-torată. Când se pregătea şi pentru a-cestea, în tdmna trecută, fu lovită de o crudă bolă din care abia restaurată, se puse din nou pe muncă obositore a casă şi la spitalurl, recidivă şi cădii din nou în bolă, care nu voi să-lă mai părăsescă, şi în urma căreia, după grele suferinţe, îşi dete sufletulă în braţele părinţiloră săi, unde alergase cu trei săptămâni ’nainte, căutândă scăpare. Aici cu tote că i-s’au dată tăte îngrijirile părintescl, şi cele medicale de cătră doi din cei mai în etate şi mai es-perimentaţl doctori, nu fu cu putinţă de a fi scăpată din gura nemilosei morţi, care-i tăiâ firulă vieţii la 2 Martie ora 6 d. am. — fiindă cu câte-va ore mai ’nainte împărtăşită cu ss. taine ale mu-ritoriloră, după dorinţa sa propriă, voindă să arete cu acesta că, precum a venită în lume ca creştină, totă aşa vre să esă din lume erăşî ca creştină. , Plângi nemângăiată mamă, plângeţi întristată părinte şi întristată familiă; der plângeţi creştinesce, plângeţi în resig-naţiune. Adueeţi-vă aminte de cuvintele acelui înţeleptă străbună ală nostru, care ° p tS?£ a ® Pg.5*® g*3 I s--: &® S'g’g s 3 f ^ o £ £-§*©5 w * S S'g’S &.© 3 * Wsî-.ag = « - ^ B& r 1 (—». ţp (B T w £ ^ b Si ts« < p ® B ^ST-r *S‘â S' j» ti- ® -CC P P‘ ^ O Pv« Pi-^- pu O © H P = © P Oii-t a B‘g 5T fl* C3 gO -cc^ uy r/3 M Z gsfig& 0 © ş. __c» ,-■, Hi p “ h ® CUcc g «L pcCD M tu 8-^s’g o<«,B 5® rv ^ i— & © © GG © P 4j O i a *3? ® S 3 a - » <-t g g, ►* 2 ”■ o £ i* o S 2.©^ g'3 C - OQ C CD c+- tU ® B* O- ffi SC c+- ■ » ,_, ® S 2. bj S ® g-â 3 © fc> ©• o, 2.|r® § ® B*g. I I B po . o P g< M © Pb^ 2 B Cb S 2“ '4 tB p § && 5 $ ^ 2 ip ® s % ® Boa g ». £f*B ®<* §5 O P O S 3 P | § g*§ ii ^12, B< pe 5D< Pb b 3 3 g* S" 2c £ *t2j §ig ® f=t ►-1* jL ® B ^şs.p H, £* © j3^ © $5. 2o B ^ B 2 **7- ® £- sr 3 S T3 E» P £ B ti'2r"B £L g tu S o 2 “ 2, « -r♦ B K< P o O o <-t S. ^ ®; $D< foc B 3—'C -p- ?2 Kb • £ 03 3,8 H—' Hb. pc o a-g ^ p 2- p c* © ci o 5 ;5 d o PS( P P 3, 8» â? o ^ * a ^ £ S gbc P St © p g- p § & S 981 s H-* P> g ^ © © © g 85 P •-S. Hp —c ^ J3 t— P 02, © S ® a “ hrH r— P “ p C*^ O © pc 3: ?3 83 o P- H- ^ © © © 02 p g* p( 83 p O P 3 © . Pc ^ 20 2 o B sr o-P N o p © p e-K crH p P © -&• gbH^j PC P ^ -p © s K P 83 p H-l> p «r+“ P »G0 © S P" g OC P i—. © ©' 3. s» I—I • c-A ^ Pj >-< © © P ►P P ° 3 p? ® -1.45. p g. 2 P S- ® © 02 P ©c © ^ g 3‘ 3-2. R S3 P. 02 ^ © pc pc & £ O 5 6 o p Depositulâ fabrice! de mărfuri de argUtl arşii şi de sobe de căhăli la LUDWIG RHEIN, Braşovă, Strada Poştii No. 608. o* p. o f» *T=t CD 8» o © 3D ©K i 8 3? B B 3 © 03 tt {= l : te 23 < B M 'i1' • S5 O fie © <0 o 3 £ P P- S &• l’S B> o' B 2 B g b' & CD Cb CD B o> O M CD. g- B« CD 3 ^ e. § {DC S- B S —■ B?2.® -SiDc t» "Tj o îs B n ■B B r^- Cj* “ O- ^ H—J P pj *T3 o 2.S5 H-5 ffl sr ® b-^2 3-rt S- -• 1 © B f*< B« ® B< 2 3 *2.© «• ^ CTH-gb 2" U-© B o «. £U B m s o © px CO hi top a w c+ ■ © s B SU ir1 CD R* ^ rt- g'» 2 B O -H ^ jj* © ?-* & de _. © 2"crc §.6 B B< P ~£Xi & ^ Pj 3*® e-i © o 8? Et 8^ gTg-g n £ H-^pu â . ® 5^ «Ui .©*« » _ r o ’o m ^ ' rt ■■■ O' P< ţDc g- &> 2- « ®07,i2®aS' ^ • 4 tec CD P ST B ® rt-jj-cj g- S E® 4 p p.M4 0>3 ^ ‘S.S^M.gSg.® *r ~g §.# pB b _ a. s r^k © ^ ^® ® ® 2 £2- (@ fi’'B?l 11 i s s B-3™ E. . ® ,P H JDcOţ r 03 © o.- 3- pb O tL^i d.O-4-«,ÎD &© ® 2 2 ^ ftir «& a i 2.i“c . pb s o ® ru g-.B “5B. ££- . o 5' 2 © 'B1 o Po® B B<-® q-43 g.a ®®“ „b2® r sg — b c»^ u s.aB 2 2 ^ r^® 3 p 2 n ce® © ^ g B< hk 2c =T © -d-.4d £2 g^Şg- ^-o> q a - 3 iic o 5 © 3 Bii<5 & .p . © ®'B B B Sb>B ». "i ţ- © CU &bd P fD Q © P- e-p S-® ac ©c CD 55® :î.'©-' PR b £5 g ©-»$ o'S hi sc © 03c CO & M. ©c S. S< C/J ţ—< B. s* sua ►x t=© ©*© ss ■