fMKtiiitt, AtotaiMuis ^Tipoarafla: ■RAŞOVO, piaţa mar* Hr 22. Scrisori nefrancate nn se pri-mesett, Manuscripte nu se re* trimită! Birourile de annncinrî • BrzşovO, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai prim eseu în Vlena: Kudolf Mome, HaasensUin & Vogler (Ottâ Maat), Uemrich Sckaltk, Alai* Htrndl,M.Dukes, A.Oppelik, J. Dan-ti eberg; în Budapesta: A. V. Gold-btrţjtr. Anton Met si, Jkkstei* Bemat; înFrankfurt: G.L.Daube; în Ham* burg: A. Steiner. Preţuia inserţiunilorii: oseriă garmendti. pe o col6n& 6 cr. »i 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoi 61&. Reclame pe pagina III-a o se-riă 10 cr. v. a. său 30 bani. Airtrtff li „Gazeta11 iese In fle-eare «ţi. âbraamexte ptiu Anstio-Uiîariî; Pe unâ anu 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru Mânia si străinătate: Pe tură anii 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumără la tdte ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. AboiaoMiilfi pentru Brajorl; laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etagituă I.: pe un fi ană 10 fl., pe şese luni S fl., pe trei luni 2fl. »0 cr. Cu dusulfl în casă: Pe unii ană 12 fl., pe şăSe luni 3 fl., pe trei lnnl 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani. At&tă abonamentele câtă şi inserţitmile sunt a se plăti înainte. Nr. 75. Braşovt, Luai, Jtarţi, 5 (17) Aprilie 1888. N’ou aToonarcioiitai la „GAZETA TRANSILVANIEI". Cu I Aprilie 1888 st. v. sa’u detoMsA nou abonamentA la care învItămA pe toţi amicii şi sprijinitorii fotei niatre. Preţultt abonamentuluic Pentru Aastro-Ungaria: pe trei luni 8 fl. pe şâse luni 6 fl. pe unii anii 12 fl. Pentru România şi străinătate : pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unii anii 40 franci. Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate p08tale. Domnii, cari se voră abona din nou, să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Aamlnistraţlniiea „Gazetei Transilvaniei". BraşovG, 4 Aprilie st. v. 1888. De când s’a suitu pe tronulii Germaniei împeratulu Frideric III, declarăndu în manifestele lui, că voiesce să înangureze o domnire a păcii, s’au mai liniştită puţină spiritele în Europa, der în fondă situaţiunea generală nu s‘a schimbată întru nimicu, ci a remasu totu aşa de seriăsă şi ameninţătore ca mai înainte. Dovada cea mai învederată despre acesta ni-o produce noultt proiectă de lege, ce s’a presentată parlamentelorti dîn Yiena şi Peşta, cu privire la prelungirea facultativă a serviciului militară activă de trei am. N’a fostă de ajunsă că prin legea glăteloru serviţiulă militară de doi-spre-4ece anî s’a prelungită cu alţi doi-spre-c[ece anî; n’au fostă de ajunsă imensele sarcini ce tre-bue să le supdrte ac|î locuitorii acestei monarchii pentru armată, ci f acuma vine administraţia de răsboiu şi reclamă dela ei o nouă jertfa. Noulă proiectă de lege, ce l’amă amintită mai susă, stabilesce ca în viitoră „după cum va cere trebuinţa şi la ordinulă espresă ală monarchului^ ministrulă de răsboiu să fia îndreptăţită, a prelungi în acele corpuri de armată, în cari va afla de lipsă, serviţiulă solda-ţiloră, cari au servită activă deja trei ani conformă legii, însă aşa ca acesta prelungire să nu trâcă peste ună ană. Ya să 4ic& i se acordă administraţiei de răsboiu dreptulă de a prelungi serviţiulă activă de trei anî, încă cu ună ană. Motivele, cari au îndemnată administraţia de răsboiu a lua acesta măsură, ce îngreueză atâtă de mult sarcinele impuse cetăţeniloră prin serviciulă militară, se cjice ca suntă dictate de consideraţiuni esteriore şi de seriositatea situaţiunei generale politice. Organulă stângei moderate maghiare, „Budapester Tagblatt44 presupune, că proiectulă de lege din vorbă nu urmăresce deocamdată altă scopu, decâtă de a înmulţi contingentulă trupeloră din Gali-ţia, fără ca spre scopulă acesta să fiă de lipsă a se face o mobilis^re parţială. Prin aceea că se creeza posibilitatea de a se înmulţi contingentulă de pace ală întregei armate active în modă facultativă, se crede că se va lua Rusiei orice pretextă de a imputa că se iau măsuri de răsboiu, şi scopulă In* mulţirei forţei armate fle crede a se ajunge astfelă pe cale pacînică. Fdrte bine observă însă numi* tulă c]xartk, că vrândă a se satisface pentru nlomentă unei trebuinţe, se admite în genere o durabilă estindere a timpului de serviciu, deşi numai în modă facultativă. Căci cu tăte că prelungirea serviciului militară o face dependentă proîectulă de lege de „ne-epărata trebuinţă44 şi de „ordinulă espresă ală monarchului,44 se proclamă totuşi în teoriă pentru du* rată posibilitatea de a constrînge pe soldaţi din t6te corpurile de armata, ca în locu de trei anî să servescă activă patru anî. Este prin urmare forte justă părerea acelora, cari ceră să se mărginescă puterea discreţionară, ce se reclamă în favărea administraţiei de răsboiu prin memo-ratulă proiectă delege, ca dintr'o măsură dictată de trebuinţele momentane de apărare în Galiţia, să nu resulte o durabilă îngreu-nare a sarcinei serviciului militar pentru poporaţiunea întregei monarchii. Austro-Ungaria şi Rusia. In cercurile oficiale turcescî din Constantinopolă se iveşte tema de o încăerare între Austria şi Rusia. Acesta din urmă este bănuită de a aţîţa o răscălăîn Bosnia şi Herţegovina cu scopulă de a vedâ o parte a armatei austro-ungare ocupată acolo. Prinţulă rusă Panjew, care stă în fruntea comiteteloră slave din Petersburgă, a dată instrucţiuni generalului Casaciloră, Aki* mow (care se află de doi ani în mănăstirea rusă Pantelimop din Constantinopolă cu mulţime de peregrini rusesci ce mereu sosesc acolo şi pe cari poliţia turcescă îi supraveghiază strictă) să renunţe la planurile pentru Bulgaria, şi totă activitatea să şi-o concentreze asupra Bosniei, pentru ca să organiseze acolo bande de insurgenţi contra administraţiunei Austro-Ungariei. Afară de acesta Rusia agită în modă fărte vin în Macedonia înpotriva Austro-Ungariei. ProclamaţiMe contra crtnţnM FertinanM. O telegramă din Pirotă îm-părtăşesce, că o nouă proclamaţi-une revoluţionară împotriva prinţului Ferdinandă a fostă confiscată Yinerî la Turtucaia, ună sată de lângă Dunăre. In proclamaţiune se protestăza împotriva usurpaţi-unei de tronă de cătră prinţulă Ferdinandă şi îndemnă pe Bulgari se ’şî ţie gata puscile şi se'şl umple cartuşierele. După cele din. urmă informa-ţiunî sosite din Sofia, totă la Pirotă, măsuri particulare au fostă luate cu scopă de a spori siguranţa personei prinţului Ferdinand. Strajele de n6pte împrejurulă Pa- latului suntă întărite prin 6menl credincioşi, prinţulă se arăta forte puţină pe uliţă. Circulă sgomotulă, că fia mai multe gamisdne din provinciă s‘au făcută arestări. MmMe piicsct In România. Mai multe comune rurale din România s‘au revoltată în 4ilele din urmă, aşa că a trebuită să intervină oştirea ca să potolescă mişcarea. Acăstă mişcare, care a fostă îndreptată în contra autori-tăţiloră comunale a arândaşiloră şi a proprietariloră, a produsă mari îngrijiri în capitală. Eată ce scrie „România liberăorganulă oficiosă ală guvernului actuală, despre tur-burările ţărănesc!: Mişcarea ţăraniloră din Ilfov fi a putută începe sub o înfăţişare politică, aefi însă ea a degenerata într‘una adevărata asalta în contra proprietăţii. în tote satele răsculate faptele au fosta identice. — Mai ântâiu alungarea au-torităţilora comunale, însoţită adese de violenţe asupra personeloră, violenţe ce au mersa pănă la morte, mai în urmă prădări la casele arendaşilora şi proprie-tarilora. Pretutindeni aprope, acestora li s'au devastata cu totula imobilile li s‘a scosă porumbula din pătule, şi pe alo curea locurile de arătură au fosta luate în silnicie. Programula deasemenea a fosta identica. — Pretutindeni s‘a spusa că ar fi venita ordine din Bttcu-rescl să se dea ţăranilora locurile cu dijmă din 4©ce una, ierbăritula numai 1 leu, şi porumbula cum o fi. Cum se vede nu se mai pote esplica mişcarea printr‘unfi felfi de spontaneitate. O lo-ziiică a fosta dată şi de sigura se p6te găsi urma unei agitaţiuni culpabile. Se vora face sforţările cele mai mari pentru a se pute pune mâna pe iţele acestei odiose înscenări. In aşteptare guvemula e silita să ia măsuri energice de represiune, şi mulţi din nenorociţii cari au fosta întărîtaţl vora plăti p6te mai înainte de mişeii cari i-an pusa în mişcare. Eoă disposiţiunile ce sunta pănă acum în cursa de execuţiune: Unuia din punctele cele mai tulburate din plasa Dâmboviţa este Valea Pasării şi linia Brăneştî, M6ra Domnescă şi Afumaţi. Dealtmintre în Afumaţi a isbucnita mişcarea cu adevăratula ei ca-raăteră de atentata în contra proprietăţii. Pe acea liniă se găsesca: secretarula generala ala ministerului de interne, jude cătorula Tătăranu şi procurorula Câr-lova. Au la disposiţia lora două companii de liniă şi două escadrone de cavalerii. In Brăneştî ordinea e restabilită deplina şi toţi -capii mişcării arestaţi au fosta espediaţî la BucurescI sub escorta unui detaşamenttt de geniu. Astă(fi ordinea se va restabili în Mora Domnească, şi, de-6re-ce ordini sunta date ca să se procedă cu cea din 'Urmă energiă, s’a mai trimisa acolo una escadrona de roşiori. Alta centru de răscolă plecata din Fierbinţi s’a întinsa pifn Creaţa-Leşile, .Dascălu, pănă la CrătuneştI. In Creaţa-Leşile s’au comisa devastări în contra proprietariloră şi cârciumarilora din localitate. Acolo sunta trămise : una ba-taliona de venătorî şi două escadrone de cavaleriă, din cari nnola trecenda prin Tunari a explorata părţile acelea ou patrule preventive. Acăstă espediţiune, după ce va res-tăbili ordinea în Creaţa-Leşile şi cătunele vecine, se va instala^ în Greoii şi Grădiştea, puncte cari sunta şi ele a* gitate. In cela din urmă momenta (afjl di-mineţă) mişcarea a isbucmta şi în Lipia-Bojdanii, unde devastaţiunl enorme au fosta comise la arendaşi, şi unde co-mersantula Nicolae Filip a dispăruta. In acăstă direcţiă ajutăre imediate au pornita, ca să întărăscă trupele locale din Fierbinţi. Alte puncte ale districtului nu sunta ameninţate. Cum însă agitaţiuni culpabile s’au semnalata în Colentina, o compania de liniă a fosta trimisă într’acolo. Cu deosebire în vecinătatea Bucu-reşcilota autorităţile au ordina să useze de cea mai mare rigăre, căci cu câta te ajpropi de oraşa cu atâta starea materială a ţăranilora este mai bună, aşa că aci agitaţia nu are nici măcară pre-textula miseriei. In alt§ plasă, la Lămoţeştii din Ne-goeştl, ţigani veniţi tocmai din Afumaţi reaculaseră pe congenerii lora. Supre-fectula locala însă, orna fărte energica, şi căruia i se trimisese ajutăre seriose, a purcesa pe dată la represiunea turbu-rărilora şi a restabilita ordinea. îndată ce liniştea va fi restabilită, suntemfi siguri că guvemula se va o-cupa de întrega situaţiune a ţăranilora. Mai pretutindeni administraţia comunală fus es e cu totula neome-născăfaţăcu ţăranii. Pe alo-curea arendaşii şi proprietarii nu aplicaseră cu sinceritate contractele agricole. Astfela rău-voi-torii au putută găsi una terena priinciosa pentru propagarea ideilora subversive. Sunta indicii certe, că încurenda să pdtiă începe lucrarea de ameliora-ţiune.“ * * * „ Unirea“ nu e mulţumită cu modulă cum s‘a tractată cestiu-nea turburăriloră ţerănescî în cameră şi mai alesă nu e mulţumită cu declararea ce a facut‘o primulă-ministru, promiţendă că va lua chiar „măsuri estreme“ spre a face să „reviă domnia legii.u „Unirea,44 care nu crede că prin luarea de „mesurî estreme44 s‘ară pute linişti ţăranii şi stabili domnia legii, scrie între altele: Domnia legei am stabili-o noi, apu-cându-ne să întrebuinţămtt măsuri represive extreme contra celoril ce s’au sculată cerendă pâne ?... Amă stabili o dom-niă a legei mai crudă şi mai neomenosă decâtă chiar aceea, ce se stabilesce în Irlanda. Şi, ce (ficemă ? n’am stabili nici o domniă a legei. Nu. Amă stabili din potrivă o domniă a nelegalităţii. Care e pricina adevărată, capitală, care a făcută pe ţărani să nu mai rabde în piele şi să se scole ? Cine pote tăgădui că n’ar fi miseria? Nimeni. Şi e aşa de adevărată încâtă nici unulă din cei cari au vorbită erl în cameră n’au putut’o face. Toţi au recunoscută că e aşa. Der să ne dămă semă şi de pricinile miseriei. Oh! când ne vomă apuca să studiemă acesta, vomă vede limpede, ca lumina sorelui, că, decă ţăranulă sufere şi e miserabilă, decă a ajunsă în stare să n’aibă ce mânca, e pe de o parte Nr. 75 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 lipsa de măsuri seriâse şi bine cumpănite spre a-i asigura s6rte bpx$, şi p$ de alta călcarea, de cătră mulţi deţinători cu orî-ce titlu ai pământului, a tu-turoră măsuriloră şi legilojră ce brumă avemă în folosulă ţăraniloiă; ceva mai multă chiar decâtă călcarea, întărcerea loră în chipulă celă mai neomenosă în chiar potriva celoră pentru binele cărora suntă făcute. Aici e buba, şi nicăieri altă... Miseria ţăraniloră n’are altă causă decâtă lipsa de legi şi călcarea de. legi existente. Şi amă numi „reintrare sub domnia legei® a igurarea spoliatoriloră că’şl pot urma vexaţiunile şi călcările de legii Căci e lămurită numai aci amă ajunge întrebuinţândă „mijldce extreme” spre a potoli o mişcare produsă din causa călcăriloră de legi. Aici şi numai aici amă ajunge. Facemă ună sinceră apelă la guvernă; îi supunemă aceste consideraţii^ îlă sfătuimă să ţină semă de ele şi nici să se gândescă Îs „mijlocele estreme.” Blândeţea va face mai multă ca orî-ce altă mijlocă; deja în unele sate răsculate s’a putută observa acesta. Blândeţea spre a linişti pe turburaţi. Etă ce recomandămă deocamdată”... scirile pilei. Cu privire la „Revista Literară a IlI-a,® publicată în foiletonulă numărului de Duminecă ală „Gazetei,® adresându-ni-se întrebarea, decă dăschi-demă colonele foiletonului nostru discu-ţiunei asupra unoră idei sulevate în amintita revistă, — cu care dealtmintrelea nici noi nu suntemă întru tote de acordă, der în foiletone lăsămă autoriloră voia de a‘şl esprima liberă ideile, — răspun-demă că tocmai acesta ne-a fostă scopulă când amă publicată fără nici o observare acea „Revistă”, de dorită fundă o discuţiune de asemenea natură, ca să se lămurescă cestiunea mişcărei şi valorei literare la noi. * * * Ministrulă ungurescă de finanţe face cunoscută, că notele de stată de 1 fl. emisiunea primă din 7 Iulie 1886 se voră primi spre a se schimba cu altele numai pănă la finele lui Iunie 1866 pe temeiulă unei petiţiunî timbrate şi adresate ministerului comună de finanţe. După espirarea acestui termină acestă felă de note nici nu se mai primescă, nici nu se mai schimbă cu altele. * 6 * Ministrulă ungurescă de comunica-ţiune, precum şi celă de comerţă au primită representaţiunea .comitatului Bra-şovăprivitorela r e gul ar e a Oltului. Cei interesaţi voră fi chemaţi în curând de corniţele la o adunare, în care să se constitue societatea de regulare. ?' ' y * ;/ SJăcţiuuea Curiei r. din Resta însărcinată cu afaperilă d^ciplifiară, ală ad-£ vocaţiloră a adusă sub Nr. 624 din|888j următorea hotărîre, pe care o. anunţă ca lege: Cestiunile panslaviste urnite de advoea'tă, constitue de-lictă disciplinară.® îndemnă la aducerea acestei hotărîrl se dice că ară fi dată nisce „propagande panslaviste® săvârşite de advocatulă Yendel Kudlik din Po-jună. E vorba de nouă persecutări şi ţe-rorisărî ale Slovaciloră cu carte. * * * De presentă petrece în Deva tri-misulă ministerială Fejer Miklbs pentru a se îngriji de colonisarea Ciangă-iloră. Se dice că 40 familii de Cian-găi voră fi colonisate la Hunedora. Familiile de Ciangăi destinate pentru Deva se ştâptă pe cjiua de 24 Aprilie şi încă în aceeaşi săptămână li se voră împărţi pământurile cumpărate pe sema loră. Tote-să înzadară! „Patrioţii® îşi voră ajunge scopulă, când va face plopulă pere şi răchita micşunele. * * * Foile unguresc! stau să-şi iasă din piele de bucuriă, că — după a loră închipuire — au aflată cine este autorulă articolului din „Kr e uzz eitung®, care le făcură multă supărare Unguri-loră şi despre care şi noi vorbirămă mai calele trecute. Lucrulă stă aşa: Scriito-rulă maghiară Abrânyi Emil a primită dela „Dr. F—a” din Sibiiu o scrisore în care’i comunică, că elă cu ochii proprii a văzută în protocolulă dela postă adresa scrisorei recomandate ce s’a trimisă foiei „Kreuzz eitung® în ^iua de 31 Martie şi susţine — vecjl bine fără a putâ aduce nici o dovedă — că autorulă scrisorei, respective a articulului trimisă, ar fi profesorală pensionată Lenhardt, pe care-lă numesce „unulă din cei mai veninoşi Saşi maghiarofagî®. Scrisorea ce a jbrimit’o Abrânyi e publicată mai în tote foile ungurescl. * * * Marea adunare a r eun iuniloră săsesc! din Ardeală se va ţine în a-nulă acesta în S e b e ş ă. Se facă mari pregătiri pentru aceste serbări, constru-indu-se chiâr o mare hală în acestă scopă. Va fi serbare poporală, concertă, banchetă ş. a. - * * * In luna lui Martie s’au estradată din comitatulă Turda-Arieşă6 paşaporte pentru liberă trecere în România. S’au ivită focuri în 4 comune causândă o pagubă de 838 fl. 80 cr. dintre cari 360 fl. acrfostă asiguraţi. La 1 Aprilie n. se aflau în comitată 8196 orfani cu 89 tutori. . ' Starea sanitară a locuitorilortt în Martie a fostă mai favorabilă, numai în Vereşmortă a bântuită între eopii durerea de grumazi, bolnăvindu-se 4 şi murindă 1. Epidemiă între vite nu s’a ivită. Ce pnvesce darea, trebile stau câtă se pote mai râu. S’au încassată în darea directă 11^204 fl. 4 cr. şi au râmasă restanţă 249,120 fl. 37 cr.; s’au încassată în darea militară 166 fl. şi au rămasă restanţă 22, 502 fl. 52 cr. In raportă cu Martie anulă trecută s’au încassată în anulă acesta mai puţină cu 4975 fl. 70 V2 cr. în darea directă, şi mai puţină cu 194 fl. 41 cr. în darea militară- La propunerea inspectorului de dare, comite-tulă administrativă ală comitatului a ho-tărită să ceră dela ministeriulă de finanţe autorisaţiă spre a scote esecuţiă asupra mai multoră comune pentru 'în c as sar ea restanţeloră. Vai de bietulă poporă! * * * O nouă defraudare s’a descoperită la primăria cercului VII din Pesta. Din 1882 diumistulă Lud-wig Molnar defraudeză timbrele actelor. Primarulă l’a suspendată din funcţiune şi a ordonată a se aduna datele necesare, spre a se constata câtă de mare e paguba. * * * In adunarea comitatensă a Bistriţei s’ja hotărîtă, ca în interesulă preţi-osei şi bogatei archive a oraşului şi districtului Bistriţa, care, cum se scie din ordinulă fişpanului Banffy, a fostă transportată din edificiul magistratului în cassa comitatului, să se numescă ună archivară cu îndatorirea d’a pune în ordine actele şi documentele din archivă, pentru ca să se potă folosi spre scopuri scienţifice şi altele. Se speră că cu acestă ocasiune comuna orăşenescă va cere să i-se res-titue numerosele documente, care suntă proprietate nendoiosă a oraşului Bistriţa. * * * Generalulă Maicană a fostă condamnată de consiliulă de răsboiu la 10 luni închisore, perderea gradului şi 400 fr. amendă. * * * Două mii de Evrei streini, cea mai mare parte din Austria, au fostă provocaţi de autorităţile rusescl să pâră s e s c ă Odessa în cursă de o săptămână. * * * După cum spune o telegramă din Pari să, o personă a trasă de trei ori dintr’ună revolveră înaintea palatului preşedintelui Republicei; elă avrută, se cjice, a atrage luarea aminte a d-lui Camot asupra miseriei în care se găseşce; car-uşele n’aveau glonţe. Procesul^ de pressă alţi „Tribunei." Sub acestă titlu eetimă în „Tribuna* dela 3 (15) Aprilie a. c. următorele: Actulu de acusare. Spectabilă judecătoria juri ală de pressă! Primulă articulă întitulată „Sibiiu 25 Noemvre căi. v.“ şi publicată fără de subscriere în nr. 268 din 1887 ală dia-rului cuotidiană redactată în Sibiiu de Adriană Caşolţanu în limba românescă, citândă din discursulă adresată de fos-tulă deputată dietală Traiană Doda cătră alegătorii din Caransebeşă următârele: Sibiiu, 25 Noemvre st. v. „Scopulă meu a fostă ca să deşteptă pe Români şi totodată ca vaietele nostre să străbată pănă la locurile cele mai înalte, ca să va4ă şi Maiestatea Sa, că nemulţămirea nostră e mare, şi că suferinţele nostre au ajunsă de nu le mai putemă suporta, pentru-că decă eu ca generală, care am sângerată pentru Tronă şi patriă, sunt silită s’o facă a-cesta, atunci trebue să fiă ceva putredă în împărăţia nostră, şi că trebue luate mijloce pentru sanarea răului.” La cuvintele citate ale amintitului articolă de 4iar’b după traducerea autentică alăturată la acusare a aceluiaşă articulă, să mai adaugă următorele ex-presiunl: Generalului Traiană Doda: Scopulă mai pre susă de tote, ’i-a fostă să-’i deştepte pe Români. Românii s’au deşteptată ei ore ? — se deşteptă'? — audă ei glasulă patriotului adevărată ? înţelegă ei cuvintele scurte şi lămurite ale lui? Din cji în c]i fotă mai multe suntă semnele, care arată, că se deşteptă Românii, că âudă glasulă patriotului, că-’i înţelegă cuvintele. 2. Decă totuşi, sgomotulă făcută de alţii ar fi atâtă de mare, ca glasulă generalului Traiană Doda să nu fiă înţe-lesă, vomă striga cu toţii ca să răsune împărăţia. Ne-amă pronunţată dintru începută în cea mai inofensivă formă, pentru-ca să se scie, cum ne-amă pronunţată. Decă nu e destulă nici atâta, atunci când va cere trebuinţa, va trebui să facemă pretutindenea, cum au făcută gră-niţerii la Caransebeşă. Numai aşa vomă fi dovedită, că ne-amă deşteptată. 3. Căci nu e vorba numai de fraţii, noştri din Caransebeşă, ci de noi toţi, de onorea nostră naţională, de posiţiu-nea nostră în vieţa publică a patriei nostre. Nemulţumirea tuturora e mare, toţi nu mai putemă suporta suferinţele. 4. Caransebeşenii mergă deci înainte cu alesulă loră, şi noi trebue, decă nu ne mai rămâne alta, să mergemă cu toţii după dânşii. Ca să se scie, că alesulă grănice-riloră dela Caransebeşă nu represintă numai cerculă său, ci pe toţi Românii din ţările coronei ungare. Pentru aceste manifestaţiunl trebue să fimă cu toţii pregătiţi. Deore-ce expresiunile indicate în punctele 1—4 nu numai îi despartă pe Români ca naţionalitate deosebită de ceilalţi locuitori ai patriei, der îi şi pun în faţa naţiunii maghiare, — deore-ce, mai departe, după încercările amintite şi FOILETONUL!? „GAZ. TRANS.“ W INIMOSULU. Poveste. A fostă odată ună omă lucrătoră, ’ Ce ara pe după cuptoră C’o lingură de cusitoră, C’o lingură cu coda ruptă, Să şedă aci care m’ascultă. ’lce c’a fostă odată, ca ne altă dată, a fostă ună bărbată şl-o muiere. După-ce s’au fostă totă plâgătuită ei din pricină că n’aveau copii, Celă-de-susă, într’o bună dimineţă, ll-a dăruită o vraşcină de ei, curată câte găuri pe ună ciură. Pe celă mai mică mamă-sa n’avea ochi să-lă vacfă, de-ore-ce şi fiind-că nu prea vrea s’o asculte şi de frică de locă nu vrea să scie, să fi fostă, ce să fi fostă. Şi în butulă ei, In im o sulă, c’aşa-i era numele, crescea ca din apă, — într’o 4i ca’n două, în două ca’n nouă şi’n nouă ca’n nouă-decl şi nouă! Nici să-lă fi trasă tu totă mereu de creşcetulă capului şi mai altcum nu se putea. Când într’o cji 4i°e elă cătră mă'-sa: — „Şi mamă! Ce-i frica aceea că eu vă totă audă vorbindă despre ea şi nu potă de locă să înţelegă, că ce pote să fiă?®. — „Frica, Inimosule, este, când ai temă de cineva ori de ceva®. * — „Eu totă nu potă să’nţelegă. Am de cugetă să iau lumea şi crucişă şi curme4işă. Trebue să aflu eu dela o vreme, că ce pote să fiă frica aceea. Mâne mneţă am să plecă, — găteşte’mî ceva merinde de cale®. Să fiă, cum să fiă, der sângele, vorba ceea, apă nu se face şi mama inimosului n’ar fi avută voiă să-lă va4& luândă lumea în capă. Der fiind-că vorba bună nu putea să-lă înmoiă, de frică erăşl nu scia de locă, n’a fostă încătrău, a trebuită să plece şi a şi plecată numai elă, singură singurelă. Şi apucândă la dramă, să duce, duce piciore bătute — cum e 4isa — 4^ de vară pănă’n seră, cale lungă să-i ajungă. Când dela o vreme soseşce la nişce birturi şi se hotăreşce ca acolo să-i fiă masulă peste nfipte. — „Ei, dragulă meu tînără voinică, la birturile mele "nu e de rămasă peste nopte, că-’să prilostite şi pe cine îlă apucă sera aci nu mai vede sorele®, — 4ice birtaşulă. „Au păţit’o câţi frmnijă şi erbă. Şi eu însu’ml, pe când să se amestece 4iua cu noptea, încui uşile şi îmi cruţă cea pelcuţă pănă o am®. — „Eu rămână aci, să vedemă ce-o să fiă de capulă meu. Tu, decă te strîngă curelele, haide, du-te!® —răspunde Ini-mosulă. Birtaşulă îi pune pe masă câteva cofe de vină marmanziu, culesă tomna cam târdiu, — ca Inimosulă, de-a fi avândă dorulă suptului, să fiă celă puţină chefuită, pe când a veni lucrulă celă rău să-lă înhaţe. Inimosulă, rămasă numai elă singură, trage la vină din cele cofe şi se lungeşce pe-o laviţă ca să-şi mai odih-nescă cele ose sdrobite. Abia aţipeşte şi numai ce aude prin podă o sguduitură, deşi casele s’au clătită din temelii. — „Prostă lucru! Ore ce să fiă?! — îşi 4ice Inimosulă, de frică însă nici poveste. După sguduitură aceea pe locă se desface podulă deasupra dreptă în două şi chîtinelă, chitineluţă se lasă în josă ună picioroiu de omă, nu cum să fiă, fâr’ curată de uriaşă, cum a şi fostă. După piciorală acela urmeză celălaltâ, apoi mijloculă şi în urmă ună ometeu de nu-lă încăpea casa! — „Ce faci atâta langră cu vintulâ tău, de mă tre4escl din somnă ? — 4ice Inimosulă. „Nu puteai să vii mai tiptilâ.?® — „Şeii una Inimosule?® întrebă uriaşulă. „De nouă-decl şi nouă de ani, de când viu la birturile astea, omă în tălpi ca tine n’am aflată. Alţii, pe când să mă coboră, erau prăpădiţi de frică şi de spaimă, pe când soseam, nici nu ră-suflau măcară. Tu insă eşti copilă de lele odată. Şeii, că’ml placi de minune?! — îmi placi, dău aşa; — să nu mai mănâncă pâne, de nu’ml placi. Dreptă dovadă a cinstei, ce-ţl portă, ostenesce cu mine în pivniţele mele cele secrete, în care picioră de omă pământenă n’a intrată ; acolo e mama vinului şi comorii nesfîrşite, să ne chefuimă odată, decă ml-am dată şi eu de omă. Să mergemă!®. Şi s’au dusă ei în pivniţele cele secrete ale uriaşului, unde, pe lângă mama vinului, din care ’şl-au udată măseaua, câtă le-a luată pielea, atâtea comori erau de nu s’a mai pomenită, de când e lumea! — „Tote ale tale să fiă, că eşti co- Ţ.V. r~ ■«vr~~a de zadarnice pentru sanarea. jeriloră fecute de Români, deştep-tuturoră Româniloră din ţările cotei ungare e indicaţi ca soopă; aceste espţesiunl constituescă delictulă de agitaţiune contra naţionalităţei ce este lovita de punctulă 2 din §. 172 alţi codi-celui penalti. DeOrece în cursulii instrucţiunii făcute conformii legii, locuitorulă din Si-j biiu şi publicistulii Ioană Slavici a mărturisită, că elă este autorulă tuturoră acestoră expresiunî şi a primită răspunderea pentru ele: alăturândă aici t6te actele ce cuprindă în ele resultatele instrucţiunii făcute în causa acesta şi lăsândă la o parte conrăspunderea, rădioă prin acesta contra publicistului şi locuitorului din Sibiiu, ca autoră ală espresiuniloră de mai susă, acusare pentru comiterea prin pressă a delictului de agitaţiune contra naţionalităţii, lovită de punct. 2 ală. §-lui 172 din codulă penală, rugândă cu totă stima pe presidiulă judecătoriei juriale de pressă, ca pentru pedepsirea după lege a acestui delictă să pună termină pentru pertractarea causei şi să citeze la elă pe acusatulă, binevoidă a mă vesti despre acesta şi pe mine. Murăşă-Oşorheiu, 5 Aprilie 1888. A. Vita, procurorii reg. supemă. II. Decisiunea tribunalului. Nr. Prsd. 532. 1888. Inmanueză acusatului ună esemplară din acestă actă de acusare yestindu’lă, că pună termină pentru pertractarea în faţa curţii cu juraţi 7 8.50 8.52 )7 10.03 17 10.05 n 11.32 11 1L37 77 10.82 77 1QL37 77 5.90 77 5.92 /O >7 10L.— 77 102;- 'o „ 98.— 77 9$.50 104.50 77 105.50 • «Vi— -8% pe ană. ■t Cureulfi ta buna fie Viena din 14 Aprilie st. n. 1888. Renta de aură 4°/0....................97.45 Renta de hârtiă5°/0 ............... 85.85] Imprumutulă căiloră ferate ungare . 149.5Q Amortisarea datoriei căiloră ferate de şjg ostă ungare (1-ma emisiune) , . 96. v Amortisarea datoriei căiloră ferate de 5 ostă ungare (2-a emisiune) . . 126.25 Amortisarea datoriei căiloră terate de ostă ungare (3-a emisiune) . . 110.26 Bonuri rurale ungare ....... 104.20 Bonuri cu clasa de sortare .... 104.40 Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104. Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. pilă odată,u — 4ice uriaşulă, — eu n’am 8ă mai viu în vecîu. — „Le primescău —răspunde Ini-mosulă — „cu dragă inimă ca dela ună frate de cruce“. — „De-a fi să fiă, — să ne vedemă cu pace la anulă şi la mulţi ani! — 4^°® Uriaşulă, luându’şl bună rămasă dela Ini-mosulă, pentru a nu se mai întorce UÎcI a4l. Desă de dimineţă vine birtaşulă şi se miră, multă se miră, când vede pe Inimosulă sănătosă ca mărulă, lungită pe cea laviţă. . — „Şi cum se face, omule ală lui Dumnedeu, de nu ţl-a răpusă capulă bala jde astă nopte, — cum se face? ce-a fostă ?“. — „Apoi a fostă aşa şi pe din-colea“ — răspunde Inimosulă, — şi’i po-vestesce tote din firă în pără, întocmai cum s’au întâmplată.. „De uriaşă n’ai să porţi mai multă nici o teamă, că n’are 8ă-ţi mai vină în vecl“. Apoi duce pe birtaşă prin pivniţele cele secrete, unde e mama vinului şi comorile cele fără numără. — „Tote acestea mi le-a dăruită uriaşulă mie şi eu te cinstescă pe tine cu ele, că mie de nici ună folosă nu potă să’ml fiă“, — 4ice luimosulă cătră birtaşulă, ce stătea gură-cască, vă4ândă ce nici n’a visată măcară. — „Şi cn ce să-ţi mulţămescă pentru atâta bunătate ?a< întrebă birtaşulă. „M’ai scăpată demătăhala aceea de u-riaşă şi, ca pupăză pe colacă, mî-ai câştigată atâtea comori, că nu le aflu rostulă.“ — Cu ce :? Da ia să-mi dai o globă de cală ca să nu fiu totă pici ore bătute, ci să potă purcede mai în ticnă.u — „Bucurosă, şi-o fată pe de-asu-pra, că am trei ca Erupte din sbre, — să-ţi alegi,u — respunde birtaşulă. — „Ei, nene birtaşă! Nu-să în tb-nele dragostei şi nu însurişulă mă portă pe căi, alta, cu totulă alta e, ce mă rode la inimă. Voiu să sciu, că ce-i frica aceea şi păn’ n’oiu simti-o încolţind în inima mea, răpausă n’o să am, cum n’are apa.u — „Şi astă nopte nu ţl-a fostă frică de locă?!u — întrâbă birtaşulă. — „De unde, măi omule, nici vorbă!“ — răspunde Inimosulă. Şi, luându-şl o globă de cală, ce a fostă numai o ruptură, — îşi ia rămasă bună şi la drumă băiete! Der calulă îndată s’a făcută unăleu- paraleu, de sta să sbore, atâtă de pogană mai putea să fie. Apoi se duce, duce, ca ventulă şi ca gândulă, multă lume împărăţia, ca Dumne4©u să ne ţiă, că din poveste multă mai este, e lungă şi frumosă, să ascultaţi şi d-vostră. Cine va asculta multe va învăţa, cine a durmi, bine s’a odichni. Când dela o vreme sosesce la co-drulă de aramă. Aci şi arbori şi flori, şi pasări şi tbte celea, erau numai aramă limpede, nu altceva. Inimosulă nostru, nici una nici două, ci se ’nfundă prin celă codru. Să’i fiă lui urîtă ori frică să’i fiă, de unde! Fiind-că-’i picase dragă, rupe o flore şi şl-o anină în căciulă. Apoi, dreptă la mijlocă de codru, află ună lupă bătrână prinsă într’ună laţă. Ce se gândesce, ce nu se gândesce, elă scie mai bine, destulă, că rupe laţulă şi’i dă lupului drumulă. — „Iţi mulţămescă, Inimosule, că m’ai scăpată din belea. La vreme de nevoiă şi eu ’ţl-oiu prinde bine, ia trei peri din spinarea mea şi ţi-i pune la straiţă. Când îi fi la mare nevoiă suflă numai peste ei, că eu cu întregă nea- mulă meu am să’ţî sară într’ajutoră, sufletă creştinescă ce eşti !a Aşa şi face elă, Inimosulă, apoi se ia mai departe, uşoră ca ventulă şi iute ca gândulă. Şi, după ce merge tocmai câtă tre-buiesce, ajunge la codrulă de argintă. Aci, şi arbori, şi flori şi pasări şi tbte cele, erau numai limpede argintă, — hu alt-ceva. Fiind-că-’i picase dragă, rupe o flore de argintă şi şl-o anină în căciulă, — după-ce aruncă pe cea de aramă la o parte. Apoi dreptă la mijlocă de codru află ună peşce la o margine de Iacă, sbătându-se prinsă într’o unghiţă. Ce se gândesce, ce nu se gândesce, elă o scie mai bine, destulă, că şi pe pesce îlă scapă din belea. „Iţi mulţămescă, Inimosulea — 4^®e peşcele — „la vreme de nevoiă şi eu ’ţl-oiu prinde bine. Ia trei S0I41 din spinarea mea şi ţl-i pune la straiţă. Când vei vede, că nu mai e încătrău, suflă numai peste ei şi eu cu întregă neamulă meu am sâ-ţî sară într‘ajutoră.a (Va urma.)