facţiunea, AdmiiiistratiMea , Tipografia:
BRAŞOV0, piaţa mare Hr 22.
Scrisori nefrancate nu se pri-mescă, Manuscripte nu se re* trimită!
Birourile de aiuncinrî: .
Braţovu, piaţa mare Ar. 22.
Inserate mai primescă în Vieaa: Hudolf Mosse, Haasenttein <fc Vogter i(jtt«Maas),Heinrick Sckalek, Alois Herndl, M.Dukes, A.Oppelik, J. Dan-neberg; In Budapesta: A. V. Gold-ben/er. Anton Metei, Eckstein Bernai; în FrankfUrt: G.L.Daube; înHam-burg: 4. Steiner.
Preţulă inserţiuniloru: o seriă jjarmendă pe o coldnă 6 cr. ?i 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după taiifă şi învoială. Reclame pe pagina IlI-a o s«-riă 10 cr. v. a. său 90 bani.

AJTTJitr LL
,Gazetaa iese In fle-care (ţi.
Abonamente pentru Anstro-Ungaria
Pe unu arm 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe unii anii 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni (0 franci.
Seprenumeră la tăte oficiale poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul! pentru Braşoyu:
la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe unăană 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. B0 cr. Cu dusulft în casă: Pe tură ană 12 fl., pe sâse luni 6 fl., pe trei luni 3 â. tină esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâtă abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 74.
,.v Braşovă, Duminecă, 3 (15) Aprilie
1888.
Nou a‘borL8U3cient*Ci
„GAZETA TRANSILVANIEI".
Cu I Aprilie 1888 st. v. sa’u deschişii nou abonamentft iii oare tfnritâmă pe toţi amicii şi sprijinitorii fotei nâstre.
Preţulu abonamentului i
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni 8 fl. pe şese luni 6 fl. pe ună anii 12 fl.
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unii anii 40 franci.
Abonarea se p6te face mai uşorii şi mai repede prin mandate p08tale.
Domnii, cari se voră abona din nou, .să binevoescă a scrie adresa lămuriţi! şi a arăta şi posta ultimă.
Administraţia „Gazetei Transilvaniei".
Braşovă, 2 Aprilie st. v. 1888.
Pe lângă crisa Bismarkiană, care a produsa o mare agitaţiune în t6tă Germania, făcu triumfurile electorale ale generalului pensionat Boulanger acţl celu mai mare svonă.
Marea popularitate, de care se bucură Boulanger la Francesî, se manifestă acuma prin aceea, că diferitele arondismente din ţâră se întrecă unele pe altele de alu a-lege ca deputată în cameră. Acostă mişcare se p6te considera totodată ca ună protestă în contra măsti-riloru, ce s’au luată faţă cu Boulanger din causă precum scimă, că a participată ca soldată la a-gitaţiunile politice.
Devisa lui Boulanger este „di-solvarea cam erei “ şi ,7revisuirea constituţiuneP şi pdte tocmai a-cestă devisa deşteptă cele mai mari temeri în rândurile politiciloru moderaţi şi prevecjetorî ai republicei francese.
Suntu caşuri precedente în istoria Franciei, cari dau nascere unoru îndreptăţite îngrijiri, că popularitatea cea mare de care se bucură Boulanger îlă pote tace cu timpulu stăpână pe situaţiune şi ca ceea ce se 4i°ea mai multă în glumă, că densulu va deveni „dictatorii44 se p6te preface uşorii în seriositate.
Numărulu aderenţiloi*ă lui Boulanger cresce pe 4* ce merge. Ei se recruteză din t6te partidele. In frunte stau bonapartiştii şi monar-chiştii, după aceea vină radicalii, estremii şi socialiştii. Fiecare dintre aceste partide îşi urmăresce scopulu seu, t6te însâ se unescă în dorinţa de a răsturna cu ajutorul u luî Boulanger starea actuală a lucruriloru în Francia.
Flamura sub care se conduce mişcarea este idea „revanşei44, a cucerirei Elsaţiei şi Lotaringiei. Acesta ideă face ca massele a-prbpe pretutindeni se se pronunţe pentru Boulanger şi se-’lu redice pe paveza loru.
Republicanii moderaţi se află în mare încurcătură şi nu sciu cum se-şî mai ajute, căci nu se află nici unu bărbată în sînulă loru, care se potă ţine peptu cu popularitatea lui Boulanger.
Mai multă decâtă toţi spereză Bonapartiştii a profita de succe* sele lui Boulanger în Jfavbrea res-tabilirei regimului lorii ,,democra-
tică. “ Ună omă de încredere a prinţului Victor Napoleonă, d-lă de Roger declară pe faţă într’o enunciaţiune a sa, că bonapartiştii voră . sprijini pretutindeni candidatura generalului Boulanger, pentru că ea este ună protestă strălucită în contra ,,confusiunei“ de faţă şi o palmă dată acelora, cari „îşi arogă44 a guverna Francia.
In asemeni împrejurări când din nou suntă escitate t6te pasiunile în sînulă poporului francesă mulţi îşi 4ică, că Boulangismulu p6te împinge Francia seu la unu rSs-boiu civilă seu la unu răsboiu cu Germania. De aci provină îngrijirile cele mari, ce se esprimă în acesta privinţă în pressa europenă.
Alba-lulia, 10 Aprilie st. n.
Voindă a satisface'* promisiunei, ce amă făcut4o în scrisorea dintâiu, cu privire la întrunirea din 7 Aprile st. n. a. c. ţinută aici în oraşulă nostru în afacerea subsidiiloră contribuite pentru „Gazetă/4 credă că pentru informarea publicului română voiu face mai bine decă vă voiu ruga să publicaţi întregulă cuprinsă ală procesului-verbală, ce s4a luată în acea întrunire şi care este ur-mătorulă:
Protocolă
luată în adunarea generală a membri-loră, cari au concursă cu ajntdrele loră benevole întru subsidiarea diarului „Gazeta Transilvaniei/4 ţinută în Alba-lulia la 9 Aprilie st. n. 1888.
I.	In numerii 286, 287 şi 288 ai „Gazetei Transilvaniei44 din anulă 1887 şi în numerii 17 şi 18 din anulă curentă fiindă conchiămaţî toţi acei membrii ai naţiunei române, cari au concursă la timpulă său cu ajutorele loră benevole întru subsidiarea „Gazetei Transilvaniei/4 pe diua de astădlla 2 ore postmeridiane, într4o adunare generală la otelulă „La Sore/4 acesta adunare fiindă anunţată la timpulă său direcţiunei de poliţiă din Alba-lulia, care s4a şi presentată prin comisarulă de poliţiă Zsombori, şi în urma acestei convocări presentându-se mai mulţi contribuenţl atâtă din locă câtă şi din alte părţi, domnulă Dr. Aur3l Mu-reşianu, redactorulă „Gazetei Transilvaniei44 într4o vorbire bine accentuată şi petrecută cu multă interesă, arătă publicului adunată scopulă conchiămării acestei adunări generale şi înainte de tote invită adunarea generală ca să4 şl constitue biroulă.
ad I. în urma acestei invitări adunarea generală proclamă în unanimitate ca preşedinte ală său pe Reverendissi-mulă Domnă protopresbiteră Alexandru Tordăşianu şi ca secretari pe domnii advocaţi Mateiu Nicola şi Georgiu Filipă.
II.	Preşedintele şi secretarii ocupân-du-şl locurile loră, se insinuă mai întâiu la cuventă d-lă Dr. Aurel Mureşianu care cu actele şi registrele originale în mână, desfăşură fasele prin câte a trecută „Gazeta Transilvaniei44 dela apariţiunea ei încependă, şi arată, că pe la anulă 1860 la iniţiativa domnului Georgiu Filipă actuală advocată în !Alba-lulia s’a făcută apelă cătră naţiunea română, ca să concurgă cu ajutore benevole întru subsidiarea „Gazetei Transilvcniei44 şi că în urma acestui apelă a intrată dela anulă 1860 pănă la 1863 suma de 6456 fl. 88 cr. 45 galbeni şi 290 fl. v. a. în obligaţiuni.
Arată mai departe că luptându-se „Gazeta Trensilvaniei* pe acelă timpă cu multe neajunsuri, pănă la ani$ă 1876 s’a spesată a eonto contribuţduniloră a-dunate, din avătfea propriă a rădactore-lui de atunci Iacobă Mureşianu suma de 5962 fl v. a. şi dela anulă 1881, când „Gazeta Transilvaniei44 a începută a eşi de trei ori pe săptămână, precum şi dela 1 Aprilie 1884 de când a devenită tjiară cuotidiană, sume considerabile, cu tote că redactorulă respectivă n’a trasă nici ună salară seu beneficiu.
Propune în fine esmiterea unei co-misiunl de trei inşi căreia îi va aşterne în detailă tote socotelele şi-i va espune întrega situatiune pecuniară a foii în specială şi care comisiune studiândă lucrulă să vină şi să raporteze resultatulă scru-tăriloră sale adunării generale.
ad. II Prin aclamare adunarea generală alege pe domnii Axente Severu, Mateiu Nicola şi Basiliu Başioţa ca membrii ai comisiunei şi consultările adunării generale se suspindă pentr’ună timpă pănă la subştemerea raportului comisiunei esmise.
III.	După terminarea lucrăriloră co-misionale, redeschidăndu-se adunarea generală, notarulă comisiunei esmise, ad-vocatulă Mateiu Nicola, subşteme rapor-tulă comisiunei şi propune următor ea resoluţiune de copclusă:
ad UE. Adunarea generală ascul-tândă darea de semă a redactorelui Dr. Aurel Mureşianu şi ascultândă raportulă comisiunei esmise, care a revăcjută socotelele şi s’a convinsă despre veritatea loră, dândă absolutoriulă trebuitorii d-lui Dr. Aurel Mureşianu ia următorea reso-
luţinne de condusă:
Avendă în vedere, că fericitulă Iacobă Mureşianu în decursulă câtă a redactată „Gazeta Transilvaniei44, a fostă necesitată a spesa pentru susţinerea acestei foii sume considerabile din averea sa privată în speranţă că acele spese le va pute refunda din contribuirile benevole, ce voră întră;
avendă în vedere că din contribuirile benevole intrate, a împrumutată cu obligaţiunea lui Alexandru Marusy dela 15 Augustă 1861 suma de 3000 fl. v. a. şi acea sumă o a şi asigurată prin in-tabularea dreptului de pemnă, transta-bulată pe basa resoluţîunei oficiului reg. de cartea funduară din Braşovă cu data 24 Februarie 1876 Nr. 2683 în protoco-lulă cărţii funduare din Braşovă Nr. 6457, er cu obligaţiunea lui Dumitru Scurtu dela 11 Februarie 1861 suma de 1000 fl. v. a., şi acea sumă o a asigu-guijată prin intabularea dreptului de pemnă, transtabulată pe basa resolu-ţiunei dela 6 Aprile 1877 Nr. 215Q în protocolulă cărţii funduare din Braşovă Nr. 1099;
avendă în vedere, că d-lă Iacobă Mureşianu, aceloră sume elocate, — în speranţă că contribuirile benevole voră cresce la o sumă considerabilă, care să potă corespunde necesităţiloră fdiei, chiar fiindă coustituite într’ună capitală — le-a dată unilateralmente numirea de „fondulă Şincăiană44 pentru ajutorarea „Gazetei Transilvaniei44 şi „fondă naţională ală Gazetei44 şi sub aceste titluri le-a şi asigurată;
avendă in vedere că din causa a-cestei numiri, proprietarulă caseloră din nr. cărţii funduare 6457 dela ună timpă incoce a denegată solvirea intereseloră scadente după acelă capitală împrumutată, din causă că redactorulă respectiv nu s’ar fi legitimată că ar fi iu dreptă
a le ridica cu tote că pănă la ună timp le ridicase, şi din causa acesta a «rmat procesă, care s’a decisă în ultima ins-' tanţă în defavorulă redactorelui „Gazetei Transilvaniei;44
avendă în vedere, că avansurile făcute de familia d-lni Iacobă Mureşianu pentru susţinerea „Gazetei Transilvaniei44 întrecă întreită şi împătrită suma, care a intrată din contribuirile benevole pentru ajutorarea şi subsidiarea „Gazetei Transilvaniei.44
avendă în vedere, că naţiunea română nu pote pretinde dela o singură familiă ca s§-şî jertfescă totă averea sa în folosulă culturei naţionale, fără a-i pune în perspectivă orecare escontentare bareml parţială,
adunarea generală decide şi decre-teză unanimă:
D-lă Dr. Aurelă Mureşianu, actuală redactoră şi proprietară ală diarului „Gazeta Transilvaniei/4 care apare în Braşovă — pentru care (jiară au fostă şi eselusive sunt menite acele contribuirl benevole, din cari au resultată susă a-mintitele împrumuturi de 3000 fl. şi 1000 fl. v. a. — este îndreptăţită a denunţa datomiciloră sumele împrumutate şi a le put6 şi redica împreună cu interesele restante după acele capitale, şi a le folosi pentru acoperirea parţială a a-vanseloră deja făcute din averea privată a familiei Mureşianu, şi pe temeiulă a-cesta primindă capitatele împrumutate a chita primirea acelora şi a concede şi întabularea ştergerei pemnului câştigată în favorulă „fondului44 numită „Şincaian44 şi „fondulă naţională44 ală „Gazetei Transilvaniei.44
Totdeodată adunarea generală esprimă în principiu dorinţa ca spre asigurarea esistenţii „Gazetei Transilvaniei/4 celă mai vechiu şi mai meritată (jiară română, publiculă română să fiă provocată a conveni într’o adunare generală, şi în aceea a stabili modulă creării unui capitală mai considerabilă, fiă prin esmiterea de acţiuni, seu fiă şi prin alte contribuirl benevole.
—	Acesta resoluţiune de condusă a-dunarea generală o primesce în unanimitate şi o dechiară de a sa.
VI.	Preşedintele adunării generale d-lă Alexandru Tordăşianu dechiarândă agendele acestei adunări de terminate, mulţumesce membriloră întruniţi pentru onorea ce i-au dat4o Insărcinându-lă cu presidiulă; şi mulţumesce mai departe domnului Dr. Aurel Mureşianu pentru fatigiile sale şi espunerile detailate, ce le-a făcută, precum şi pentru zelulă cu care familia fericitului său tată şi a sa au adusă sacrificii în folosulă naţiunei române, apoi, urându-i tăriă şi per-severanţă în lupta cea dreptă pentru binele şi prosperarea naţiunei române, rogă adunarea generală ca să însărcineze doi membri ai săi cu verificarea protocolului de faţă.
ad IV. Se alegă ca membri verificatori d-lă protopopă Simeonă Micu şi d-lă advocată Nicolau BaJbu.
—	Cu aceste adunarea declarându-se de disolvată protocolulă s’a încheiată şi subsemnată la 6 ore p. m.
D. u. s.
Ales. Tordăşianu m. p. Mateiu Nicola m. p.
preşedinte.	advocată.
George Filipd m. p.
advocată.
S’a verificată şi aprobată, Alba-lulia, în 8 Aprilie 1888. Nicolau Barbum.p. Simeonă Micu m. p.
advocată.	protop. gr. cat.
Nr. 74
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Brăila, Martie 1888.
Domnule Redactorii,
Am urmărită cu cea mai mare luare a-minte apreţiările diaristicei maghiare, asupra modalităţii cu care s’au condusă D-nii Dr. Aurel Mureşianu şi Bobancu, dinaintea juriului din Gluşiu, cu oca-siunea [judecării acusaţiunei ce li s’a adusă de guvernulă ungarică, că excită populaţiunile nemaghiare, der mai alesă pe Români, contra Unguriloră.
Pe întrecute tote organele de publicitate susă arătate nu numai că bla-meză abţinerea de a se apăra a ambiloră valoroşi bărbaţi, pentru motivulă, că maioritatea juriului nu era compusă de persone, cari să scie să vorbescă limba română, a naţionalităţii acusaţiloră, ci şi taxeză de absurdă o atare pretenţiune, pe când, după a mea părere, acestă cerere este cum nu se pote mai raţio-nabilă.
Susţină acestă părere basându-mă numai şi numai pe învăţămintele sciinţei politice seu de stată, deorece asupra adevăruriloră proclamate de dânsa nu mai încape cea mai mică controversă.
Studiulă istoriei ne arată, că statele au avută origini forte diverse; că au esistată şi esistă multe state compuse de popul! diverşi, că nişte atarî state multă, puţină înclină spre disolvare, divisân-du-se în altele mai mici. In adevără, ce au devenită imperiele Assirieniloră, Ba-biloneniloră, Niniviţiloră, Perşiloră, Ma-cedoneniloră, Romaniloră, Arabiloră ală lui Carolă celă mare, ală Mongoliloră, ală lui Carolă şi Napoleonă? Nu asis-tămă la disolvarea imperiului Otoma-niloră ?
De ce ?
Pentru că formarea unoră atarî state nu este efectulă causeloru naturale, morale, ci produsulă forţii unite cu viclenia, cause factice, măiestrite, şi prin urmare trecătore.
Examinândă bine, vedemă că cele două elemente materiale şi morale ce constituescă statulă suntă: organisa-ţiunea şi agregaţiunea.
Factorii organisaţiunii suntă doi: 1) o putere comună de dominaţiune, şi 2) ună dreptă comună; er factorii agrega-ţiunii suntă trei: 1) o mare reuniune de individualităţi umane, seu mai pe scurtă ună populă, 2) autonomia acestui populu, şi 3) ună teritoriu ce-i servesce de aşedământă.
Nu intru în amănunte asupra tuturora acestoră elemente, der afirmă, că fără recunoscerea unui dreptă comună şi a unei puteri comune, nu se pote stabili o unitate permanentă în mijloculă agregaţiunii a milione de indivicjî, şi prin urmare statulă. Şi asemenea, fără elementulă materială ală populului, fără ca acestă populă să fiă domnă pe destinele lui şi pe porţiunea globului pământului, pe care trebue să fiă aşecjată în modă permanentă, stabilă, esistenţa statului este imposibilă. Fără stabilitate perfecţionarea este imposibilă, căci presupune continuitatea. In adevără populii nomad! se disolvă la fiăcare momentă, f&ră a lăsa chiar urme despre esistenţa loră.
Raţiunea ne spune că ună poporă nu trebue să fiă o adunătură, o simplă agregaţiune de individ!, ci din contră toţi membrii ce’lă compună datorescă a presenta ore-carl caractere, cari să’i în-
sufleţescă de aceea’şi cugetare, de acelaşi spirită şi să tindă cu toţii la ună scopfi comună, formarea Statului.
Acestă unitate, ce esistă în rărunchii unui poporă şi’lă pune în stare a forma ună stată, ca să fiă complectă, perfectă cată să presente cele patru condiţiunl fundamentale ce urmeză: a) Naţionalitatea ce există în consciinţa unei origine comune şi a egalităţii de stirpe. Ea se manifestă printr’o credinţă tradiţională că poporală îşi trage originea dintr’ună totă comună, b) Sentimentulă naţională ce constă într'o unitate de vederi şi de păreri, asupra nevoiloră raţionale, naturale şi morale ale asociaţiunii politice. Numai prin acestă sentimentă, naţiunile se distingă unele de altele. Elă formeză legământulă celă mai solidă ală statului,
c)	G-eniulă naţională ce constă în apti-tudinele speciale cu care este dotată o naţiune. Acestă geniu se manifestă în da-tine seu moravuri, înaptitudinl, în idei, în sentimente, într’o limbă, comună, limbă ce este produsulă comunităţii de idei şi de sentimente. Comunitatea limbei este cea mai mare legătură a unităţii şi proba cea mai invederată a existenţii geniului naţională la ună poporă. d] Caracterulă naţională care, unită cu geniulă, cu sentimentulă naţională împinge pe ună poporă a considera ore-carl interese ca generale şi colective, şi din aceste ajunge de se convinge de necesitatea de a face să predomine aceste interese asupra coloră partiuulare.
Der, din sărăcia limbeloră. cuven-tulă poporă mai însemneză şi mulţimea de indivizi supuşi unui stat mare, seu mai bine clicend 1 e-gaţl între ei numai prin unitatea vieţii publice, prin vieţă colectivă, şi cari, din causa acestei unităţi formeză cu toţii o singură unitate.
Sciinţa politică ne arată că statele formate de popull diverşi nu potăne-utralisa germenii de descompunere decâtă prin asimilaţiune seu contopire, şi că acesta nu pote fi fructulă nici ală forţei, nici ală vicleniei, ci numai ală egalei îndreptăţiri a tuturoră supuşiloră, orl-cărei stirpe ar aparţine ei.
Acestui principiu îşi datoresce esistenţa Belgia, unde convieţuescă, la adumbrirea unuia şi aceluiaşi stată, po-pululă vallonă, de origine latină, şi po-pululă flamandă, de origine germană. Elveţia unde trăescă la olaltă: Italienii, Francesii şi Germanii.
Intre drepturile naturale are antie-tate şi acela de a ne servi, pentru usu-rile vieţii, de limbagiulă în care amă crescută, pe care’kamă înveţată. I n tote ţările în adevără civilisate, în cari se vorbescă mai multe limbi, acestădreptă nu mai este supusă di seu ţi unii, căci este garantată prin pactulă-fundamentală, mai alesă întru ce privesce autorităţile şi puterea judiciară, pentru actele de procedură şi desbaterî. Este inicu a sili pe prevenită seu pe acusată a se apăra într’o limbă pe care n’ar pute să o înţe-legă, seu din’aintea unoră judecători, cari nu’i pricepă limba.
D-nii Maghiari, cari se pretindă ci-vilisaţl, ară trebui să imiteze întru tote apucăturile adevăraţiloră popull civili-
saţl. Deprinderile barbare, asiatice, şî-au trăită traiulă!
Unu Ardeleand,
fugită de traiulă celă bună
ce ni l’au făcută în Ardâlu D-nii Maghiari.
SOIRILE DILEI.
*
Precum spună unele diare din Bu-curescî, M. Sa monarchulă Franciscă Iosifă ar ave de gândă se visiteze în primele c}ile ale lunei Iunie pe Regele Carolă la Sinaia.
*
* *
Consiliulă ministerială din Budapesta vădândă, cănumărulă pensioniş-tiloră se îmulţesce din di ce merge, şi că acestă îmulţire îngreuneză forte multă tesaurulă, considerândă, că în pri-mulă cuartală ală anului curgătoră suma pensiuniloră s’a îmulţită cu 200.000 fi., a decisă ca cu începere dela 1 Aprilie a. c. numai acei funcţionai! să fie pensionaţi, cari au ajunsă la vîrsta de 60 de ani.
*
* *
Deschiderea solemnelă a anului de studii la universitatea din Pesta nu va mai începe de aci înainte la 1 Septemvre, ci în Dumineca înteiu după 15 Septemvre. Predarea rectoratului însă se face ca şi pănă acum la 1 Septemvre.
*
$ $
Comisiunea economică a comitatului Sibiiu a hotărîtă să înfiinţeze târguri de vite de prăsilă în Sibiiu. A-ceste târguri se voră ţine deodată cu târgurile de vite de primăvară, şi voră cuprinde tote soiurile de vite. In anulă acesta târgulă se va ţine în 29 Aprilie st. n. şi voră fi admise numai vite cornute (tauri, vaci şi viţei). Vitele admise la acestă târgă voră fi premiate cu premii în bani printr’ună juriu anume instituită spre acestă scopă. Suma premi-iloră ce vine a se împărţi s’a taxată cu 400 fl. Publicaţiunile oficiale detailate privitore la acestă târgă se voră face în curândă prin vicecomitele. Se atrage cu deosebire atenţiunea culţivătoriloră şi neguţătoriloră de vite la acestă tergă de vite de prăsilă.
* *
*
In comitatulă Ci u cui ui s’au ivită în luna Martie 3 incendiurî, causândă în totală o pagubă de 695 fl. S’au es-trădată paşaporte pe câte 15 cjile 3, pe câte ună ană au cerută paşaporte pentru liberă trecere în streinătate 842 individ!. In dare au rămasă restanţă de pe cuartalulă primă 22,476 fl. 301 2 cr., er în darea militară 1667 fl. 90 cr. Starea sanitară a locuitoriloră a fostă ce-vaşă mai favorabilă ca în luna premer-gătore. Scolele din Gurghiu-Remetea şi Ciutacfălău nu corăspundă aşteptăriloră căci la cea dintâiu personalulă didactică e prea preocupată de afaceri bisericescl
în detrimentulă instrucţiunei, er la cea din urmă localulă e peste măsură strimt,
aşa că nu corăspunde scopului.
*
* *
Cu privire la deschiderea unui i n s-titută de surdo-muţîînCluşiu, ce se va face în Septemvre a. c., s’a adus hotă-rîrea, ca înainte de deschiderea institutului să se ţină un curs preparatoră cu surdomuţii începândă din mijloculă lui Maiu c. In scopulă acesta ministrulă Trefort va fi rugată să trimită încă cu ^iua de 1 Maiu pe profesorală promisă.
*
* *
In luna Martie numărulă poporaţiu-nei din Cluşiu a crescută cu 13.52° 0 la 1000 de locuitori. Acesta e ună casă cu totulă escepţională pentru luna Martie în care de obiceiu mortalitatea întrece numărulă născuţiloră. Totă în acestă lună s£au căsătorită în Cluşiu 18 părechl, anume: 2 rom. cat., 10 reform., 2 gr. cat., 1 gr. ort. şi 3 israelite. Darea o-raşului pe cuartalulă I ală anului curentă face 143.007 fl. 23 cr., din aceştia s;au incassată 92,628 fl. 8y.2 cr. au rămasă restanţă 50,379 fl. 141/., cr. Din darea militară au rămasă restantă 1390 fl. 41 cr. In raportă cu anulă trecută încassă-rile s!au făcută în anulă acesta pănă a-cum multă mai bine.
*
* *
In privinţa defraudării în scola de pictură din Pesta, caneelistulă Pan-cratius Nemeskeri-Kiss a mărturisită pănă acum, că a defraudată 3667 fl. Se scusă cu miseria ce a dus’o din causa bolei îndelungate a soţiei sale.
*
îfc A
In Moldova-nouă s’a comisă în calele acestea ună atentată cu dinamită în casarma, gendarmiloră. Aten-tatulă se (ji°e că ar fi fostă îndreptată numai în contra sergentului George Kun, română de origine, născută în comuna Stoiana de lângă Gherla. Dinamita, aşe4ată în o ţevă de bronză, a-fostă pusă la ferestra odăiei în care durmea sergentulă, chiară în direcţiunea patului său. Esploadarea a causată o pagubă de 112 fl. Sergentulă a fostă a tinsă numai peste partea inferioră a pântecelui, devenindă incapabilă de serviciu pe câtva timpă. Se dice că aten-tatulă ar fi fostă ună actă de răsbunare contra sergentului, care a făcută să înceteze jafurile cele multe ce se comiteau în comună.
*
* *
Familia d-luiadvocată Octaviană Sorescu a încercată o durerosă per-dere, prin încetarea din vieţă a celui mai mică băiată ală seu, Cicerone, în verstă de 2 ani.
Esprimămă întristatei familii since-rile nostre eondolenţe.
FOILETONUL!? „GAZ. TRANS.U
ZESevistă, literară,.
III.
Decă more câte-ună scriitoră tînără şi cu talentă — aud! de multe ori (}i" cendu-se: „Ce opere n’ar fi lăsată elă lumii, să mai fi trăită ceva!“ Nimică mai fals, decâtă acestă părere, şi nimică mai greşită, decâtă judecarea valorii unui talentă după ce aru fi scrisă, decă ar fi avută mai multe dile, ori, mai generală — decă s’ar fi aflată în cutare şi nu în cutare împrejurări. împrejurările favorabile ori nefavorabile scriitorului pentru literatoră nu esistă; elă judecă scrierile şi influenţa loră cu aceeaşi stric-teţă şi după aceeaşi măsură.
La noi lumea nu-i deprinsă cu acestă adevără. Dânsa caută să justifice sărăcia nostră literară cu împrejurările sociale, ba şi politice, ce nu ară fi potrivite pentru desvoltarea talenteloră. Acesta-i o erore; talentele seriose nu cunoscă pe-decî de nici ună soiu. Adevărulă este că nu le-amă avută. Amă avută însă lologl d. e., cai! s’au ocupată de formafi.
scrieriloră, nu de cuprinsul Q de idei ală loră; lumea pe ei i-a urmărită, şi faţă de curentulă, lipsită de totă pedantis-mulă, junimistă, a rămasă pănă mai eri alaltaerî străină. De-o parte te plângi de împrejurări şi de altă nu primeşti ce-ţl dă de-a gata celă ce-a făcută ceva bună! AstădI să fimă der buni bucuroşi a ne în-căldi la razele, ce ne trimită scriitorii de dincolo şi pe lângă ei să facemă şi noi câtă putemu face.
Să nu facemă însă cum amă făcută pănă acum, căci astfelă poeţi mai de valore decâtă celă analisată în revista trecută de pildă, nu vomă produce. Să ne întorcemă dela palida imitare a mo-deleloră din literaturile străine, să ne lăsămă de subiectele tratate de geniile şi talentele altoră neamuri cu ceva mai multă succesă decâtă noi, (Ce-ară dice străinii traducându-le sarbedele imitaţii ale poesiiloră loră?) şi să ne adâncimă în studiulă poesiei, şi vieţei poporului în tote ale ei manifestări! In România poesia a luată ună mersă sigură şi mai îndrăsneţu numai după-ce a pusă stăpânire pe subiectele ori limba poporului^ dup?*ce s’a naţionalisată şi a devenită o
poesiă originală. Ceva mai târziu traducerile germane ale Carmen Silvei şi Mitei Kremnitz au fostă troenite de laudele criticiloră germani, er aceşti critici au accentuată totdeuna mai întâiu originalitatea subiecteloră naţionale; acesta i-a însufleţită pentru noi mai multă, decâtă talentulă scriitoriloră, ce le-a dată formele de versă ori de novelă; fără în-îndoială şi acestora li s’a făcută cuvenita dreptate. Congruenţa resultateloră criticei germane cu ale celei româneşti, pănă acum aprope esclusivă junimiste, să cuvine să fiă şi aici bine accentuată.
Dacă-i dreptă acestă faptă şi dacă-i dreptă, că nouă Ardeleniloră şi Ungureni-loră, ‘ şi din alte motive ni să cuvine a ne apropia de poporă a ne lua din cu-ratulă isvoră ală poesiei şi vieţei lui inspiraţiile nostre şi a i le reda lui, se le înţelegă, să le prindă dragi, şi să-i pună în vedere clare şi românescl ideale, dacă suntă drepte acestea, ce ne rămâne să facemă?
De culegerea producteloră literatu-rei poporale prin Pompiliu, Jarnik-Bâr-seanu, Popă Reteganulă, Sima a lui Ionă şi ceilalţi ave-voiu prilegiu a vorbi
în aceste reviste mai târcjlu. Rămânândă la plăsmuirile artistice, inspirate din vieţa poporului, voescă să dau răspunsă la întrebarea pusă.
„Plăsmuiri^ îşi numesce Slavici novelele sale din poporă. Traduse în nem-ţesce, Nemţii le-au judecată avendă în vedere scrierile loră de asemenea natură. In literatura germană artistică adecăţâranul germană a fostă introdusă de Auerbaoh, ţăranii lui vieţuescu în Pădurea negră; din celelalte părţi ale Germaniei începură a scrie în acelaşă feliu Freytag, Rank şi alţii. Alături cu acestă Auerbach, care în curgere de vre-o trei decenii a scrisă neobosită despre ţăranii săi, critica germană nu şovăi a ridica amintitele „plăsmuiri^ ale lui Slavici. Der şi-au găsită şi plăsmuirile acestea imitatori între aţâţi şi aţâţi scriitori de povestiri dela noi din Ardeală ori clin Ungaria? Afară de Logofătulu Mateiu ală dlui I. C. Panţu, despre care vomă grăi într’o revistă următore, noi nu cunoscemă altă încercare, vrednică de pomenită. Scriitoraşiloră noştri le place să-şl caute subiectele prin cercuri, în cari şi sentimentulă si gândirea a primită ceva din
k 74.
GAZETA TRANSILVANIEI
1888.
1 rejreseatanţa comitatolni Braşom.
Mercurl representanţa comitatensă i Braşovului a ţinută şedinţă estraordi-ari. Dintre lucrările ei, aminti mă ur-iltorele:
Sa numită o comisiune de assen-ire a cailoră pentru anulă curentă, din inii protonotară Tompa, L. Romană, fug şi Gr. Salmen.
S’a luată la cunoscinţă raportulă iceşpanului în afacerea întregirei mem-liloră aleşi şi cu cea mai mare dare ai omisiunei municipale. Ios. Puşcariu şi Bogdană au declarată că voescă a’şl sercita drepturile în alte comitate.
In afacerea căii ferate vicinale se în privinţa împrumutului din fon-ânlft de construcţiune a şoseleloră să se idreseze din nou ministrului o petiţiune mgându-1 să aprobe conclusul representan-#i, ca acest împrumut să se amortiseze în 12 ani, er nu în 10 ani cum prescrie legea. Întreprind Storului constructoră, care a ob-■inută prelungirea concesiunei încă pe mă ană, sS i se acorde din partea autorităţii subvenţiunea de care ar ave nevoiă. Se decide mai departe, ca linia ie construcţiă sS se modifice într’acolo, ca dela gara Braşovului sS trecă pe la Kermană şi Preşmeră la Sepsi-Sân-b'eorgI, der ca tramvaiu cu vaporă se ducă numai pănă la magazinele de lemne oraşului Braşovă, aflătore pe hota-rulă Satulungului, er construirea de aci mai departe pe la TSrlungenî şi Purcă-reţî la Prejmeră sS nu se mai facă.
Se aprobă conclusele representan-ţeloră comunale din Satulungă, Cernată, TârlungenI, PurcărenI şi Zizină privitore la introducerea vămei de importă pe băuturi, şi statutele presentate se voră îmâna ministerului spre aprobare.
Se aprobă conclusele representanţei comunale din Cernată în afacerea arendării dreptului de măcinată şi cu privire la prefacerea salei celei mari în teatru; ală representanţei comunale din Bodă în afacerea zidirei unui birtă; ală representanţei comunale din HSrmană în afacerea construirei grajduriloră destinate pentru animale de trasă, şi ală representanţei comunale din Apaţa cu privire la procurarea unei tulumbe şi a u-nei casse de feră.
Conclusulă representanţei comunale din Ghimbavă asupra lefei medicului comunală se modifică într’acolo, ca leafa anuală pentru ună medică doctoră să fiă 600 fi., er pentru ună medică chi-rurgă 400 fl.
Se aprobă conclusulă representanţei comunale din Hălhii privitoră la pensionarea medicului comunală Barthol-Tonsch cu 400 fl. pe ană.
De asemenea se aprobă conclusulă representanţei comunale din PurcărenI privitoră la arendarea dreptului de mă-
sulimanulă unei culturi mai superiore şi 'presintă tendinţa de-a să apropia de nivelulă stăriloră din „lumea mare“; pentru inima ţăranului şi pentru gândirea lui ferită încă de acele înrîurirl pare că le lipsesce simţulă şi scrutătorea curiosi-tate a novelistului. Altfeliu romane ca .,Barbu Strîmbu în Europa,“ „Strada Carmen Sylva,“ novele ca „Prafă şi ce-nuşe11 şi altele multe nu ară găsi locuri de frunte în diarele nostre literare. Dacă modelele, ce ne-au dată scriitorii litera-turiloră străine nu ar fi cunoscute tu-turoru, Slavici ară fi de ajunsă să ne înveţe, care-i teremulă ce dă novelistului română subiecte originale naţionale, şi pentru scrierea loru limba curată neasemuită de frumosă.
Dela sine să înţelege că lucrarea scriitorului perde astfeliu uşorele de adusă şi închipuitele situaţii, să ’ngreuiasă pre-tindendă o adâncire a studiului psicho-logiei poporale, o lungă şi amenunţită observare, desbărarea de frasele gole fără idei, er pentru acestea şi talente seriose. Nu ne-amă mai juca de-a scrisului ci am scrie ori nu amă scrie!
Nu amu scrie atunci nici versuri,
cinată şi la sistemisarea unui postă de esecutoră comunală.
Conclusulă representanţei comunale din Satulungă d’a se da ună ajutoră văduvei fostului notară comunală I. Po-povicl se înapoiază oficiului fisolgăbiră-escă ca să mai adune date şi apoi să facă din nou propunerea.
Intemplărî diferite.
Pocii. Paguba pricinuită prin incen-diulă de deunăzi în Cristiană, comit. Sibiului, s’a calculată la 5868 fl.; din a-cestia erau asiguraţi 2900 fl. — In Ţîn-ţari au suferită, din causa focului, doi economi o pagubă de 152 fl.; asigurată n’a fostă nimică.
înecaţi. Michailă Bucur şi G-eorge Savu din Răchisulă de josă se puseră după ce ’noptase, de pe ţărmulă Oltului lângă MatefalenI într’o luntre a lui Va-silie Micu, ca să trecă peste Oltă, care venea mare. La ţărmulă celălată luntrea se lovi de ramurele unei sălcii ce atârnau pe suprafaţa apei şi se răsturna. Toţi trei nenorociţii cădură în apă; Micu isbuti să se ţină de ramure pănă ce sosi ajutoră, er ceilalţi doi se ’necară.
Câdută. Fabricantulă Fiseher de Far-kashaza din Cluşiu căclu la 10 Aprilie n. de pe stelagiulă celă înaltă ală casei sale, ce tocmai se zidesce, rănindu-se greu la capă.
Ucigaşii. Ucigaşnlă Stojkov, care a comisă sese omoruri în Szerb-Klari, a fostă prinsă la 9 Aprilie n. de poporă tocma când se ’ntorsese în comună şi căuta să între cu forţa în casa unchiu-său, care se lupta cu elă şi striga după ajutoră. Poporulă înfuriată l’a omorîtă în celă mai grozavă modă O comisiune a fostă trimită să ancheteze.
mare, de A. X e n o p o 1 ă. — „Liniştea, poesie şi „Frica,“ novelă de D. Zamfir e s c u.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.u)
Pesta, 14 Aprilie. Camera de-putaţiloră a primitu tractatulu cu compania de navigaţiune Lloyd.
Ministrulu de honvecjî a pre-sentatfi camerei unu proiectu de lege pentru eventuala convocare a reserviştiloră şi reserviştilorîi de întregire la serviciu activu şi în casii de pace.
Berlinâ, 14 Aprilie. In privinţa crisei cancelariale nu s‘a iviţii nici unu momentîi nou. Cestiu-nea căsătoriei pare a fi resolvată.
DIVERSE.
ProfeţT nuoî. La Raab au apărută de curendă doi profeţi noui în personele a doi Englezi, unulă creştină, altulă e-vreu, care s’au unită să susţină , că E-vreii zadarnică aşteptă pe Mesia, prevestită de cărţi, căci elă a fostă deja în lume şi nu este altulă decâtă Christosă. Numiţii au provocată o îutrunire, la care au asistată forte mulţi creştini şi vre-o 50 de Evrei. Dovecfile şi argumentele ce au adusă an fostă aprobate în unanimitate. Ei au dată în lume o publica-ţiă, prin care chemă la discuţia cărţiloră evreescî pe cei mai mari rabini, spre a le arătă că texturile nu se raportă decâtă la ceea-ce s’a întâmplată acum 1888 de ani în Nazareth. Au scosă şi broşuri, însă numai în evreesce, astfelă, că nu potă fi înţelese de toţi. A făgăduită însă că în curândă voră dala lumină
Literatură.
Almanachulfi societăţii academice socială literare „România Junâ“ din Vi-ena a apărută în editura aceleaşi societăţi. Tomulă ală doilea cuprinde : „Scă-ată de suferinţă.a Nuvelă de Carmen ylva. — „Ovidiu.u Actulă celă nou deYasile Alexandri. — „De ce nu-’mi viiu şi „Kamadeva41. Poesii de Mih ailă Eminescu. — „Din expe-rienţeu deTită Maiorescu. — „Gon-sciinţa naţională14 de A. Mocsony. — „Donna Serafma44 de A. îfaum. — „E-pistolă lui Naum.u Poesiă de Iacob N e-gruzzi. — „Cânteculă dorobanţuluiu şi „Cânteculă tunaraluia poesii de I. Ne-niţescu. — „Fântâna Blandusiei14 şi „Pastelă iaponeză11 poesii de D. C. 01 ă-nescu. — „Visurile1* poesie de Ma* tilda Poni. — „Educ.aţiunea naţio-nală“ de I. P o p e s c u. — „Solidaritatea intereselor11 de I. Sb ier a. — „Bobo-celă.11 Novelă de I. SI a viciu. „Despre elementele chemice11 de N. T e c 1 u.— „Intelectualitate11 ca notă esenţială a plăcerii estetice şi morale de S. V e 1 o-vană — „Săraculă11 poesie de I. Vulcani.. „Caracterulă lui Ştefană celă
învăţăturile loru în limba ungurescă şi nemţescă. Ei îşi propună a pune basele unei nouă religii evreescî. La a doua întrunire, ce s’a ţinută îu Raab, au luată parte mai mulţi Evrei decâtă la ântâia şi s’au observată şi doi rabini bărboşi bătrâni, perciunaţi şi ghebos!, cari umblau repede dela ună asistentă la altulă împărţindu-le argumente contrarii ace-loră date de Englezi. Ei au fostă daţi afară şi discursurile au urmată în aplau-sele Evreiloră presenţî.
învăţaţi a respira! Suntă sute de mii, ba chiară milione de omeni culţi, cărora cu totă dreptulă le-ai pute cfice cuvintele de mai susă; fiind-că ei pe-trecă mare parte din timpulă loră şe-4endă, mulţămită acestui modă de vieţă, şi-au uitată firesculă modă ală respi-rărei. Una dintre aceste datini rele este respirarea prin gură. Ea produce îmbolnăviri a membranei mucose din gură şi din gâtlej ă. Noi trebue să res-pirămă în totdeuna pe naşă, căci nasulă este naturalulă respiratoră pentru aerulă
ca „la floarea de portocală14 şi altele prea multe, ci amă scrie în feliulă cum au scrisă d. e. Alexandri, „pastelurile11'. A-vemă doră şi noi subiecte vrednice să fiă prinse ’n privazulă partelului! Au doră şi câmpurile nostre frumose şi sprintene Rodice şi întinse lanuri, şi pădurile fre-mătă de frunze! Şi ţăranulă nostru nu-ţi oferă din zori şi pănă ’n seră atâtea situaţii, vorba lui Alexandri, la
torulă cetitoră nu le-a trecută cu vederea, der le-a trecută multă publică, căci de! nu-au eşită la lumina în vre-o „carte44 cu vr'ună titlu de Liră, Cavală, Harpa — vomă vorbi mai lămurită despre a-cestă apariţiă ce-şî caută subiectele în creaţiunile poporale şi le tornă ’n forme perfecte de limbă potrivindu-le unele cu altele — este o apariţiă, fără îndoială plină de putere.
Sfânta muncă dela ţară, isvoru mare de
rodire ?
Decă ne lipseşte apoi lunca din Mir-ceştl şi malulu Şiretului, nu avemă câmpia şi malulă Ternavei? Şi decă nu te mulţămeşte poesia acesta curat contemplativă, cine te opreşte să alegi o acţiune mai puternică în două trei şire energic fixată şi mai plină de dramatice efecte ? Er decă ne lipsescă Dumbrăvile roşii, nu avemă alte amintiri din vremile bătrâne vitejeşti? Şi apoi balada şi legenda şi povestea nu şi-a găsită şi la noi unulă dintre poeţii cei mai pricepători ai firei şi ,frum-teţiloră loră — înţelegă pe tinărulă G. Coş buc ?
Astfeliu de apariţii suntă bine ve-vite să cureţe viţiata nostră atmosferă literară. Prin originalitate şi putere ele esă totdeuna la suprafaţa, să împună dela sine. Se înţelege, că şi criticiloră noştri li s’ară cuveni să atragă atenţia publicului asupra loră la totă prilejulă şi de-altă parte să nu să sfiască a lovi vrăşmaşă în cei lipsiţi de talentă şi cei cari scriu avendă pănă şi tendinţe de speculaţiă.... Mai bine să ne numărămă pe degete scriitorii, decâtă să avemă o sumedenia de spirite impotente!
G. B. Dnică.
Când vomă ajunge să ne ocupămă cu dl. Coşbuc, ale cărui versuri pricepă-
prăvosă şi rece. Facemă cu deosebire pe părinţi atenţi asupra acestui lucru se dedea pe copii loră a respira pe respi-ratorulă naturală, adecă pre naşă. O a doua îndatinare stricăciosă este respira-ţiunea cea superficială, la care se folosesc-e mai numai pressa pântecelui, pe când muşchii peptului mai că nici nu se îm-părtăşescă la respiraţiune. Prin acesta capătulă plumâniloră se eschidă dela lucrare şi noi scimă, că chiar acesta for-meză sediulă şi punctulă de mânecare ală dureriloră celoră răutăciose de peptă. Ună mijlocă bună de a preveni acestea este în casulă acesta gimnastica respi-raţiunei în aeră curată. Trebue să respire omulă încetă şi bine [adencă]; după aceea să ţină aerulă vre-o câteva secunde în sine şi să slobodă aerulă repede. Prin acestă modă de respirare se întăresce musculatura respiraţiunei şi se conservă elascitatea ţăsăturei plumânilor. Acestă gimnastică se pote săvârşi la terestra deschisă cu ocasiuuea unei temperaturi favorabile seu cu ocasiunea pre-umblărei. Cine n’a cunoscut’o acesta pănă acum, acela să facă o încercare şi atunci numai decâtă va concede, că aievea a învăţată din nou a respira precum se cuvine.
0 familiă înecată. Deputatulă Scupi-nei sârbesc! PetrovicI pleca în 9 Aprilie n. din sătulă Ostroviţa la Belgradă, însoţită de soţia sa, doi copii şi unu ser-vitoru pe terasamentulă şoselei ridicată de-alungulă rîului Sava. Terasamentulă era în parte inundată şi la ună locă apa era aşa de adencă, încâtă caii începură a a înota şi aşa alunecară de pe terasa-mentă în torentă, care-i răpi cu elă. Valurile i-au înghiţită pe toţi şi cadavrele loră au fostă aruncate de Sava, după vr’o două (file, la ţărmă lângă Belgradă.
Rectificare. In numărulă de alaltăerl ală foiei nostre, pag. 1 col. 4, sentinţa primă din alineatulă ală 4-lea este a se ceti aşa: D-lă Carp declara, că alegerile voră fi libere, măcară de ară pătrunde numai
2—3 junimişti în cameră, la care sentinţă din erore s’au lăsată afară cifrele 2—3. De asemenea pe pag. B, col. 1, şirulă 38 din susă este a se ceti: Raportulă procurorul ui, în locă de: Raporto-rulă etc., la corespondenţa] din Alba-Iulia, şirulă 18 din susă, să se cetescă Temidei în locă de „Tămidei11. er în nr. de eri, la telegrama din BucurescI, e a se ceti comisiune, în locă de colisinne.
Cursul» pieţei Braşov»
din 2 Aprilie st. v. 1888
Bancnote românesc! Cump. Argintă românescă .	„
Napoleon-d’orî ...	„
Lire turcesc! ...	„
Imperial!............„
GalbinI..............„
Scris. fonc. „ Albina116u/0 „
ii ii ii 5°/0 „ Ruble rusesc! . . . „ Discontulă .... 61/2—
8.56 Vend. 8.58 8.50	,,	8.52
10.08	„	10.05
11.82	„	11.37
10.82	„	10.37
5.90	„	5.92
101.—	„	102.—
98.—	„	98.50
104.50	„	105.50
8°/0 pe ană.
Cursulii la bursa de Viena
din 18 Aprilie st. n. 1888.
Renta de aură 4%.......................97.45
Renta de liârtiă5°/0...................85.35
Imprumutulă câiloră ferate ungare .	150.—
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostu ungare (1-ma emisiune) .	.	96.
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . .	126.25
Amortisarea datoriei căiloră ierate de
ostil ungare (8-a emisiune) . .	110.25
Bonuri rurale ungare..................104.20
Bonuri cu clasa de sortare ....	104.40
Bonuri rurale Banată-Timişu ...	104.
Bonuri cu cl. de sortare..............108.75
Bonuri rurale Transilvane ....	104.
Bonuri croato-slavone.................108.25
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă.......................100.—
Imprumutulă cu premiulă urgurescă 1*28. Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului......................134.75
Renta de hârtiă austriacă ....	78.85
Renta de argintă austriacă ....	80.70
Renta de aură austriacă...............110.70
LosurI din 1860	  133.25
Acţiunile băncei austro-ungare . . .	865.—
Acţiunile băncei de credită ungur. . 272.25 Acţiunile băncei de credită austr. . 270.30 Galbeni împărătesei ......	5.97
Napoleon-d’orI........................ 10.04
Mărci 100 împ. germane.............. 62.32’/2
Londra 10 Livres sterlinge ....	1.26.85
Editoră şi Redactoră responsabilă:
Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 74
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
/IU
H| Depositnin îaMcei de mărfuri lie argim arstt şi de solie le căMH la LUDWJSRHEJK,Braşov! - jţ[..
03
O
ta
0
£5
«o-
Pi
s
ci
-îs
ca
1
o
ta-
ci
u
M
Ui
X
X
(9
i
&
a
rj
3
3
•O
O
TJ
ta-
&
«3
fcO
rt
Q>
•îJ
tJ
JQ
cS
g
B
.H
w
0
01
o
Fabrica de măifnrî ie arşii (kMD ars şi de sobe de iftffl din Cârstian,
societate pe acţii.
Avemă onăre a anunţa, că singurulu representantă ală fabricei nostre de humă arsă [pămfintă de otel din Cârstian îl, este de aci încolo domnulă Hudwftg Rhein, Braşovă, Strada Foştii [Nonnengasse] No. 608, unde pentru ^înlesnirea publicului ’
Araft espusii In depositu permanenta modele din t6te produsele nostre de celu mai bună şi mai probată argilă aln Ardeiului — sigură împotriva focului — şi recomandămă cu deosebire
Sobe de căhăli
şi mai pline de gusta.
şi sobe cu vatră turnate informele si colorile cele mai moderne
Fabricate de humă arsă, SSţyaTt
nume, sulinare pentru conducerea apei, de. orl-ce dimensiuni -f durabilitatea se garantezâ -r- coperişe ae urloe [coşuri] de totă forma şi mărimea, ţevi pentru aburii, hornuri pentru remise [magazii] de locomotive, plăci turnate pentru păreţi, iezle pentru nutreţulti cailorh în formă de scoică, cărămizi de filtrata, ramure de sulinara, canale pentru aborturl, pâlnii, blide, şi altele şi altele; asemeni şi mărfuri de argila pregătite după modele şi desemnurl.
Mărfuri de Chamoth ■ resistente focului, canale, plăci, petri fasonate, cărămi<|I-icurî, retorte de gaza, petrii pentru poleială, părţi constitutive de sobe, tinciu, prafa, cuptdre, apoi humă dură şi resistentă la foca.
Ornamente pentru zidiri, ,“Itacotta| se
şi fdrte eftina.
prepară prompt
Recomandânda fabricatele nostre bunăvoinţei onor. publica, ce şi pănă acum a avut-o şi asigurându-la de cela mai atentu serviciu şi pe preţuri f6rte ieftine
Ne rngămă ca comandele să se adreseze ladepositulă nostrn la d-lă
LUDWIG RHEIN,
:B3ES-A-işO-vâ% strada Foştii 3STr. SOS.
Fabrica pe acţii de humă. arsa şi de sobe de căhăli
din Oarstian/â..
S*
o>
I
o
pu
o
o
fc?
B
r
e
i
5
• i
fi
x
w
w
£
&
f
o
o
co
ill DepoM fabricei de mărfuri de argim arsă şi de sobe de cMI la LUDWIG RHfelN, Braşp. |
PACEA nr ETOOPA
este de prevăzută, deorece au încetată furnisările cele mari de haine gata pentru streinătate, în urma căreia cea mai mare şi cea mai renumită fa-orică a Monarchiei de haine bărbătesc! s’a vădută îndemnată a desface [vinde] 2300
COSTUME BĂRBĂTESC! GATA
complete, elegante, moderne, pomposfi adjustate pentru primăvară şi vâri
în tdte mărimile cu preţuiţi de neereifutii de eftină, câtă a costată confecţionarea ; — numai ca să se golescă colosalulă deposită şi spre a putea continua cu lucrările. Fiecare costumă constă din 3 bucăţi, ş. a.: ună pantalone gata modernă, o giletcă potrivită, ună rocft elegantă lucrată. Tdte după desemnulă de josă, în trei diferite calităţi, în tote colorile dorite.
I. Calitate. Costumu de vară din stofe cu Pantalon/, rocă şi giletcă.	Numai 61 i. 5. $! f 1
II. Calitate. .Costumd de primăvară din stofe V Pantaloni, rocă şi giletcă.	J fl Numai i v 1.1.50 ■ # .
III. Calitate ' Costumă forte flnâ din’j stofe de imWR Pantaloni, rocă şi giletcă	Numai )(„ fl. 9.50 $
IU ,■ Parde§iuri bârbătesei 1H Bl.: din stofe de postavu sadea, seu ^ 1 H II melirt, în tote colorile dorite, ele-gantti lucrate, cu căptuşală fină	18.501101 jOMla115. |
Afară de aceste se află o mare cantitate de Q' Costume pentru b&eţî şl pardesiuri C potrivite pentru orî-ce etate în tote colorile. W	
Unft costumu completă pentru băeţî dela 3—7 ani costă numai X fl. 2.50, fl. 3.50 până la 11. 5.	
Unft costumu completă pentru băeţî dela 7—14 an! costă numai fl fl. 4.—, fl. 6.— până la fl. 8.— fl	
UNU PARDESIU, | eleganţii, modernii lucraţii din stofe fine în orl-ce i mărime pentru băeţî dela 6—14 anî.	fl. 6.50. fi fl. 8.50. fi fl. io.— q
Lw COinciUCl© oij ullgv di iiraitcl lUU^llilvdi pd/JllUailUilllUX giUoiiiicai
tului şi lungimea mâneciloră, precum şi colorea dorită. Mostre nu să potă trimite, de orece să află numai costume gata.—Comandele se efec-tuăză cu rambursă poştală prin
Fekete, Wleit. V., „Km1 ungar. Krone44 No. 18/59.
Care este cea mai buna hârtia pentru ţigări?
Acestă întrebare forte importantă pentru fiă-care fu-imătoră de ţigări s’a stabilită dej a în mo-ulă celă mai ne-dubios"
Nu este reclamă gâlâ, ci ună faptă constatată prin autorităţi scientifice de primulă rangă pe basa analisei comparative a diferite-loră hărţii de ţigări mai bune, ce se află încomerţa, căbărtia do ţigări
11 *3$
9Wt J«W
---simy----
NiusNmora «a«*j
ăl90 «DOVM 00
BHBCRC00OS87A RtBSBftKlOlIC
•mojnoo iHvmm va» mivvh liisnv v wnwntwoa »ivo
„LES DERNIERES CARTOUCHES“
„DOROBANŢULtJ 4 -fig'
din fabrica BRAUNSTEIN FRERES la Parisu, ij
05 Boulevard £xelmans,
\
este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă.
După ce s’a stabilita acesta între altele prin |Dr. Pohl, profesorii la facultatea tech-nică în Viena, Dr. Liebermann, profesoră şi conducetoru ală stabibmentului chemicu de stata în Budapesta, şi o anaiisă comparativă, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere nou6 higienice de cătră Dr. Soyka, profesoră de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produsă chiar resultatulă strălucită, că bărtiele de ţigări „Les derniâres Car-touches“ şi „Dorobanţu!fi“ suntă cu 23—74% mai uşore, şi că împărtăşeşte fumului de tutună cu 23—77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semăna cu desemnulă aci imprimată şi care 6rtă firma Braunstein Freres.
Fabrica a deschisă ună depositu pentru vendare en gros a hârtiei de ţigări şi a tu-buriloru pentru ţigări
193,50—17
VYIl.V I. Be*., Schottenring: »r. 95,
şi află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de ven4ai'e asemenea mărfuri.
I0SIF GAV0RA.
Pentru lucru eminentă şi gustă bună la esposiţiunea regnicolară din 1885 din Budapesta, distinsă cu medalia cea mare a esposiţiunii.
MT In Budapesta, strada Vâczy Nr. 17. ~im
Recomandă obiectele necesare pentru
adjustarea bisericilor^ şi capeleloru
cu cele ce sunt provedută în abundanţă pentru preţurile cele mai moderate, şi lucrate
câtă se pote mai frumosă, anume:
.o.	.	A	reuniuni de înmoi-
Odăjdii felon
mentare.
şi altele, după ritulă gr. orientală.
Praporii şi stindarde pentru reuniuni.
Stindarde pentru pompieri, copii de scolă, reuniuni industriale, reuniuni de cântări şi
Primescd repararea hainelorfi vechi precum şi aurărirea şi argintărirea pe lângă preţuri moderate.
Cusături cu aură, argintii şi mătasă şi haine bisericesc!, cusute cu firii de aură, argintă şi mătasă.
Dantaie bisericesc}. Invătitâre de prestolă. Mărfuri bisericesc!. Damaste etc. Punctualitatea mi-o potii adeveri prin mai multe sute de epistole de reeunoseinţă.
Cataloge do preţuri la dorinţă trimitu libere de postrpor	179,30—19
Statue, policandre, potire şi chipuri sfinte, sfeşnice pentru altariu şi de părete, candele. Iconostase, chipuri pentru fruntariu. înmormântarea Domnului etc. etc.
De Închiriaţii
dela Sf. Miliailu 1888 încolo, suntti următorele realităţi află-tore în suburbiulîi Scheiu:
1.	Casa Nr. 1388 în Prundu;
2.	Casa Nr. 1391 în Strada mare;
3.	Casa laterală Nr. 1451 în Groverî.
Informaţiuni mai de aprope dă epitropulîi, D-ld Steri e Stinghe, Prundu în Scheiu.
Epitropia parochială a biserieei române ort. râs. dela Sf. Nicolae.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovîi.