Redactinnea, Adainistraţiuiu . Tipografia: BRAŞOVU, piaţă mare Nr 22. Scrisori nefrancate nu se pri-mescu, Manuscripte nu se re* trimitu! Birourile de amcinrî: Braţovfi, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescu in Vlena: Rudolf Mosse, HtmsensUin & Vogler (OtteMaas),Heinrich Schalek, Alois Herndl, M.Jhikes, A. Oppelik, J. Dan-neberg ; în Budapesta: A. V. Gold-berger, Anton Mezei, Eckstein Bernat; în Frankfbrt: G.L.Daube; înHam-burg: A. Steiner. Preţuiţi inserţiuniloru: o seriă garmendu pe o colină 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoiălă. Reclame pe pagina Hl-a o seriă 10 cr. v. a. s6u 30 bani. „Gazetau iese în fle-care <ţi. ANULtJ LI. Pe ună anii 12 fl., pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate: Pe unti and 40 franci, pe ş6se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. ADonameiînlfi pentru Braşovn: laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etagiulu I.: pe unti ană 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Ou dusulti în casă: Pe unu and 12 fl., pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplard 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atâta abonamentele câta şi inserţiunile simt a se plăti înainte. Nr. 72. Braşovti, Vineri, 1 (13) Aprilie 1888. Nou a/foonsnnent-u. la lorii imperiului pentru neegala tractare, ce-o întâmpină. Acum de curându, — precum Cu i Aprilie 1888 st. v. se deschide nou I amii văcjutii în numerulti de erî — abonamcntd ia care îrwitămfl pe toţi amicii §i spri- Kreuzzeitung44 din Berlin esprim&ţmai lasă nimicii de doritu. 1 temeri şi m privinţa orgamsaţii*- „GAZETA TRANSILVANIEI". deschide dieta ungurescă şi susţine că ac[î raporturile între armata şi popo raţiunea civilă în Ungaria au devenită aşa de bune, îbcâtă nu Preţuiţi abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. pe şese luni 6 fl. pe unti anii 12 fl. Pentrn România şi străinătate : pe trei luni 10 franci, pe ş^se luni 20 franci, pe unti. anti 40 franci. Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vorii abona din nou, se binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Aâministraţiiinea „Gazetei Transilvaniei". nei armatei aliatului Germaniei „Unitatea armatei împărătesei c|ice numita foiă, ,,o ameninţă o singură împrejurare, adecă că uneia din diferitele naţionalităţi, dealt mintrelea egalii îndreptăţite, i s'a concesu nu numai o posiţiune de sine stătătore în monarchiă, ci şi stăpânirea peste alte naţionalităţi într4unu stătu separată. “ Afirmarea acesta făcută de unu 4iaru de frunte berlinesă este în împrejurările de faţă destulă de Igravă. Şi nu atâtă ceea ce se a-firmă, câtă mai multă ceea ce se retace este de natură a da enun ciaţiunei berlinese ună caracteru foarte agresivă faţă cu Unguris-mulă dela putere. Au şi înţelesă foile din Peşta importanţa ataculni, ce se îndrepta pe neaşteptate în contra posiţiunei privilegiate şi a egemoniei Maghia riloră, şi de aceea au sărită cu ţâţele ca la comandă, spre a combate articululă amintită din „Kreuz-zeitung44. Cu acesta ocasiune „Kreuzzei-bung44 a trebuită se-şî audă multe. A.rticululă din vorbă ală acestui ţiară este caracterisată de foile ingurescî ca o „espectoraţiune indolentă, “ „denunţiaţiune impertinentă, “ „insinuaţiune perfidă44 ş. i. Unele (ţiare din Peşta susţină, îă articululă „organului Iunkeri-orău este o „contrabandă austri-ică sub|bandieră prusiană44, cu alte îuvinte că a fostă urzită din Viena, le cătră aceia, cari sunt pătrunşi le „ura cea mai mare în contra lualismului, a parlamentarismului ii a Ungurismului.44 Organulu nemţescu ală d-lui Cisza se incercă într4ună lungă ar-iculă a combate afirmările fbiei ierlinese. Nu mai esistă, (ţice elfi» iicl o neînţelegere între Jdinastiă i „naţiunea ungară;44 „gloriosulă tegu împărătescă negru-galbenă44 lu stă în oposiţia cu „stegulu lui Jtefană,44 precum susţine f6ia ber-inesă. Nu Maghiariloră li s4au ăcută concesiuni, cari nu sunt estulu de clară limitate, ci Maghiarii au făcută concesiuni dinas-iei, primindu asuprăşl la înche-3rea pactului mare parte din da-oriile publice şi invoindu-se a racta ca comune nisce afaceri, ce ădeau in competinţa parlamen-alui ungurescă. Nu este adevărată, c(ice mai eparte „Pester Lloyd44, că esistă î Ungaria mulţi politici serioşi, ari stăruiescu şi astă(}I a „dobândi armată independentă ungurescă îb unu ministru de resboiu res-onsabilă numai parlamentului un-urescă44. Numai o mică parte a posiţiunei ar ave asemeni preten-unl, der şi acestora le-ar da nu-îai o valore teoretică. Pretinde apoi f6ia pestană, că ngurii întotdeuna au fostă gata aduce grelele jertfe, ce s’au ce-îtă pentru armata comună dela Ceea ce l’a înfuriată mai mult pe „Pester Lloyd44, este „impertinenţa44 cu care f6ia berlinesă susţine că „stegulă lui Ştefană pre adeseori a fostă ridicată în tim-pulă trecută şi mai non în contra domnitorului legitimă44 şi cere ca „maiestatea cordnei Habsbur giloră44 sS pună stavilă „escese-loră de putere maghiare44 şi „â meţelei de suveranitate naţională.44 In mânia ei esclamă foia ti-szaistă: „A ne face asemeni imputări sunteţi mai puţină îndreptăţiţi voi, cari mai multă decâtă odată, când va venită la socotelă —ca la 1866— a-ţî încuragiată şi sprijinit p’acei Maghiari rebeli, cari voiau „să rădice stegulă tricoloră în contra suveranului legitimă. Rîde hîrbă de 61ă spartă — şi apoi să nu se indigneze „Pester Lloyd44? Despre naţionalităţile asuprite, cari după „Kreuzzeitung,44 sunt pe calea maghiarisării pe terâmulu administraţiei, justiţiei şi pe celă şcolară, f‘6ia tiszaistă nu face de-câtă o singură dată amintire, însă şi atunci numai spre a le da încă o lovitură şi a-şî vărsa aşa puţină năcazulă asupra „neruşinatei44 afirmări a cjiariilui berlinesă, că „naţionalităţile nemaghiare ar fi fidele regelui44. Nu s'a întâmplată niciodată, 4ice „P. Lloyd,44 ca portretulu Maiestăţii Sale să fiă depărtată şi înlocuită cu portrete revoluţionare din partea Unguriloră, der s’a întâmplată, ca la „poporaţiunile nemaghiare fidele regelui, pe care e iubesce aşa de multă „Kreuzzeitung44 să fiă înlocuită portretul regelui legitimă alu Ungariei cu acela ală împăratului Rusiei.44 Şi pe când denunţă astfelă, pătrunse de ura cea mai înverşunată, oe naţiunile conlocuitâre, foile unguresc! se plângă asupra „denun-iaţiunei pline de ură44 îndreptată de 4iarulh berlinesă în contra Unguriloră ! Programulă noului guvernă română. In şedinţa dela 28 Martie noulă guvernă română ’şî-a desvoltată progra-mulă său. D-lă deputată P a n u efisese că noulă ministeră nu e eşită nici din maioritate, nici din minoritate, n’are încrederea ţării, ci numai a Regelui. Elă nu crede că alegerile voră fi libere, căci atunci gu-vemulă ar căde. Acesta e ună ministeră anormală. Cere imediata disolvare a ca-meriloră. D-lă deputată Blaremberg se ridica contra modului cum s’a compusă noulă ministeră, care e ună guvernă personală. Ună ministeră formată de d-lă D. Ghica ar fi fostă mai acceptabilă, pentru-că elă făcuse apelă şi la oposiţia unită, care însă a refusată a întră în ministeră, fiindă-că d-lă Ghica declarase că nu va disolva camerile. Guvernulă actuală e continuarea guvernului trecută şi caută a acoperi răspunderea ce o are înaintea ţării guvernulă d-lui I. C. Bră-tianu. Cere disolvarea camereloră şi o declaraţiă a guvernului în privinţa politicei sale esteriore. D-lă deputată Grădişteanu dise, că actualulă guvernă nu e espresiunea ţării, nu suntă nici din partidulă d-lui Lascară Catargi. Care e programulă noului cabinetă? Cere imediata disolvare a cameriloră şi garantarea libertăţii alegeriloră. D-lă P. Carp, ministru de esteme răspunde antevorbitoriloră. pice că decă actualulă guvernă e eşită dintr’ună mică grupă, causa e că n’a voită să se coali-seze ca oposiţiunea-unită, care rămâne cu t6te astea o imensă negaţiune şi prin urmare ună mică partidă. La acusarea că actualulă guvernă vre să guverneze cu Regele şi cu dorobanţulă, d-lă Carp răspune că acestă afirmare e o legendă, deorece d-sa nu aşa ci altfelă a disă când i-se atribuia d-lui I. Brătianu rega-tulă şi neatârnarea ţării, şi anume a (fisă că acestea se cuvină Regelui care a luată iniţiativa, şi dorobanţului, care ’şl-a vărsată sângele pe câmpiile Bulgariei. La acusarea că actualulă guvernă n’are încrederea ţării, d-lă Carp răspunde: „Da, o recunoşcemă, nu suntemă|po-pularî, der suntă două soiuri de popularitate : este popularitatea promisiuniloră, popularitatea speranţeloră deşteptate. A-cea popularitate n’amă căutatu-o şi n’am rîvnit-o niciodată. Este însă popularitatea fapteloră îndeplinite; aceea o am-biţionămă, şi avemă convicţiunea firmă, că intraţi nepopulari în guvernă Vom eşi populari, contrară cu alţii cari au intrată populari şi aă eşită nepopulari. (Aplause.) D-lă C a t p declara că alegerile voră fi libere, măcar de ară pătrunde numai junimişti în cameră. Promite că acestă guvernă, care nu e nici ală majorităţii, nici ală minorităţii, va fi ună guvernă nepărtinitorii, şi de aceea să nu’i judece acum, ci pe urmă, după faptele lui. Mi-nistrulă de esteme continuă apoi astfelă : D. P. P. Carp, ministrălă de esteme A venită pe urmă d. Blaremberg şi principalele sale Imputări au fostă, că sun-temă un ministeră personală şi că ga-rantămă impunitatea guvernului trecută. La prima imputare a adăugată însă d. Blaremberg un ce, care a ruptă vîr-ihlă acusării d-sale : D-nia sa de 22 de ani se luptă contra guvemeloră personale. Apoi decă guverne personale au fostă guvernulă d-lui Iepureanu, guvernulă d-lui Creţulescu, guvernulă d-lui Catargi, guvernulă d-lui Brătianu, decă guverne personale de 22 de ani, şi numai guverne personale s’au succedată în ţera acesta, suntem în drept a ne întreba: apoi aşa să fiă ? Fost’au totdâuna guverne personale în ţâra acesta, său d-lui Bla-rembergă i se întîmplă ceea ce i s’a întâmplată, în poveste, unui fiu de rege la nascerea căruia tote zînele au venită şi i-au dată câte o calitate: una l’a făcută firumosă, alta instruită, o a treia elocinte, a patra onestă, şi a venită şi una răutăciosă şi i-a făcută ună dară, care a anulată pe tote celelalte, i-a dat ună earaeteră totdeuna nemulţumită. D. N. Blaremberg. Ceră cuventulă în cestia personală! D. P. P. Carp, ministru de esteme. Garanţiă de impunitate pentru guvernul trecută? Noi în acestă privinţă, — şi acestă declaraţiune o facă în numele întregului guvernă — credemă, şi nu ne vomă Nr. 72 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 depărta unu singură moment ti de acâstă credinţă, că în politică greşelile se în-dreptâză, dâr nu se resbună. Dâcă dv. credeţi că în ţâra acesta, la fiă-care răsturnare de guvernă are să se ajungă la răsbunare şi pedâpsă, decă credeţi că pentru fiecare greşală politică să fie, în afară de răspunderea morală, în afară de pierderea puterii, şi o respundere, care atrage după sine pedepsă, — decă d-v. voiţi să aruncaţi ţera într’o confu-siune şi convulsiune nepomenită, declar că nu noi ne vomă preta la ună asemenea jocă. A atinsă d. Blaremberg şi politiea esterioră, elicei că d-sa în nici un cas, chiar decă s’ar face disoluţiunea, n’ar putea să ne dea încrederea d-sale. Eu m’am întrebată totdâuna pentru ce? Şi aci ne aflămă faţă ârăşi cu o legendă, faţă cu legenda politicei germane. Noi ne întrebămă pentru ce acestă politică germană a luată ună aeră aşa de teribilă încâtă fără să dea nimeni nici o explicaţiune totuşi să se dică: A! sunteţi pentru politica germană, sunteţi nisce adevăraţi trădători! Politica germană, d-loră, e caracterizată mai alesă prin faptulă, că guvemulă germană face câtă se pote mai puţină politică externă. Vă pare pote acesta ună paradox, cu tote astea e strictulă adevără. Tote răsboele purtate de principele de Bismarck au fostă răsboe de politică internă şi pe cari nu le-a făcută decâtă numai pentru ca să înlăture piedecile a-duse la constituirea imperiului germană; încolo a căutată cu cea mai strictă prudenţă să asigure pacea de care Europa are nevoiă. Acesta e caracteristica politicei germane şi noi ne întrebămă, de ce avemă noi nevoiă, noi, cari avemă ună teritoriu ce pote hrăni de trei ori mai multă poporaţiune decâtă are, noi cari mărindu-ne resursele am putea îndoi puterile statului română fără nici o acţiune exterioră, de ce avemă noi ne-voe, decă nu de pace? Trebue der să ne asociămă cu acei cari au lucrată totdeuna pentru liniştea şi pacea necesară prosperităţii şi mări-rei poporului română. Acesta e politica germană şi în acestă sensă guvemulă actuală e pentru politica germană, pe care a recunoscut-o şi d. Brătianu cu ună tactă ce trebue să aibă aprobaţiu-nea nostră şi n’am avută nici ună motivă de a nu-i da, chiar fiindă în opo-siţiuae, întrâga mea aprobare pentru o politică atâtă de conformă jcu adevăratele interese ale ţării. Viu acum şi la cestiunea programului; am uitată însă ună lucra, ună actă de politeţă: am uitată să mulţu-mescă d-loră preopinenţi pentru . testi-moniulă de bună purtare în viâţa nostră politică şi privată ce au binevoită a ni-lă da. In acestă privinţă eu, care sunt de Dărerea d-lui Grădişteanu, dică că era i-' nutilă acestă testimoniu, pentru că noi credemă, că onestitatea, şi politică şi privată, nu e ună merită, ci o datoriă ;■ cofi-damnămă acolo Unde nu o găsimă, der când o are cineva nu cjieem-ft decâtă: cet homme a fait son devoir. Rupă ce ni se dă acestă testimoniu de bună purtare, ne vedemă apoi acu-saţi de o mulţime de rele, cari infirmă pănă la ună punctă orecare greutate şi, daţi-mi voe să spună, chiar sinceritatea acestei politeţe făcute mai nainte. Cestiune de programă ? Apoi da, este evidentă că ministeriulă are programul său; că acestă programă e cunoscută der pote nu de d-lă G-rădişteanu. D-sa în totă programulă junimistă n’a vădută decâtă majoratulă ţărănescu, o idee personală a mea şi care n’a figurată niciodată în programulă partidului. Fiind-că ni se vorbesce de programulă junimistă, să vedemă, care e acest programă. Noi vremă inamovibilitatea în magistratură conformă cu elementele seriose ce le avemă la disposiţiunea nostră, şi în acestă privinţă credă că inamovibilitatea curţiloră de apelă întovărăşită cu o îmbunătăţire- materială sim-ţitore face magistraturei o posiţiune a-tâtă de înaltă, atâtă de bună, încâtă magistratura devine o carieră seriosă. In materie de finanţe am recunoscută totdeuna şi recunoscă şi astădi, că sub punctulă de vedere pură bugetară cestiunea fostului guvernă a fostă bună şi echilibrarea bugeteloră a fostă făcută în modă seriosă. Am disă însă, că a-cestă echilibrare aveţi să o sdruncinaţi prin politica financiară şi prin modulă cum d-vdstră regulaţi creditulă Statului prin modulă cum administraţi Banca, prin modulă cum aţi produsă alterarea valutei, alterare plină de .pericole pentru noi. Se îndoesce cineva dintre d-vostră când dămă asigurare formală, că avemă să regulămă acestă cestiune? Şi cine se îndoesce despre acesta va vede, că îndoiala în curândă va fi fără temeiu. Ce mai voimă noi ? Voimă întinderea pe o bază mai mare a proprietăţii mici, voimă legea comunală, nu sciu decă e liberală seu conservatore, der o lege comunală, care dă comunei o neatârnare mai mare decâtă cea de astăzi. Voimă, în meserii, ca posiţia lucrâ-toriloră să- fiă apărată conformă cu cerinţele cele mai modeme ale legiloră celoră mai înaintate. In instrucţiunea publică, principiile d-lui Maibrescu, principii, cari nu placă d-lui G-rădişteanu, der cari au fostă reluate în legea d-lui Sturdza, ne pară seriose şi sănătose şi le vomă supune discuţiunei viitorului parlamentă. Mai voimă descentralisarea administrativă, căci neatârnarea judeţeloră este astăcll nulă. Din tote aceste lucruri unulă singură ar fi suficientă în alte ţări ca să Se ra-cjime partidele de dânsulă. Este deci ună programă seriosă, a cărui realisare cere o muncă îndelungată şi pe baza căruia se potă forma nouăle partide. Că vechea Dreptă şi vechea Stângă, în forma loră actuală, aparţină mai multă istoriei decâtă realităţii presentului, este lucru, care nu va apăre ca nou în gura mea. Noue formaţiuni trebue să se producă pe base de legi positive, de idei nu doctrinare, de idei ce nu stau în aeră, der de idei 'practice şi bine codificate, — acesta a fostă totd’auna părerea nostră, şi când întrebă d. Panu, cu ce vă presentaţl ţărei când aveţi să formaţi par-tidulă? îi răspundemă cu acestea avemă să ne presintămă ţărei, pe basa loră se pote procede la reformarea interioră a partideloră şi a Statului română. Cine le va admite va fi cu noi şi cine nu Ie va admite va fi în câmpuri adverse. Noi nu ne vomă schimba părerile nostre, der nici nu vomă căuta să impunemă parlamentului viitoră idei pe cari le va repudia. Aceste cuvinte ne aducă în modă firescă la chestiunea disolvărei. Toţi oratorii cari m’au precedată au (jisă să procedămă la disoluţiune şi să o facemă imediată. Credă că nu dică ună ce, care ar pute mira vre-ună membru din acestă parlamentă, decă susţină că cu acestă parlamentă, guvemulă actuală nu pote să întreţie relaţiuni îndelungate şi că ori parlâmentulă ori guvemulă trebue să se retragă. Naşce întrebarea: ce era prudentă, ce era mai patriotică? să facemă disolvârea astădi, adică în mîjloculă unei agitaţiuni ne mai pomenite în ţâră, seu să o facemă mai târdiu? Chiar Corona a trebuită să’şi pună întrebarea: când şi-ar da sâma mai hine de adevărata voinţă a ţării: atunci când pasiunile sunt întâritate, seu atunci când agitaţiunile voră fi liniştite, pentru-cc să şcie care este voinţa binecugetată şi bine cumpănită a naţiunii. Că avemă să procedămă la disolva-rea acestei Camere este ună faptă asupra căruia nu pote fi nici 6 îndoială, şi mesagiulă regală, care va închide acestă Cameră va adeveri Cuvintele ce vi le spună acum. Vă repetă însă, că în momentele de înfierbântare în cari se află ţâra, noi n’amă credută că este bine să procedămă imediată la disoluţiune, şi să procedămă imediată la nouă alegeri. Acestea suntă, d-loră, declaraţiunile pe caii eramă datori să vi le facemă. Noi vă rugămă pe toţi, şi pe majoritate şi pe -minoritate, ca să binevoiţi a lăsa deoparte aceste discuţiuni cari nu potă decâtă să mărâscă pasiunile a că-roră liniştire trebue să o dorimă cu toţii, şi să votaţi bugetulă, — şi vă promi-temă că nu vomă lua acestă votă niciodată ca ună semnă de aprobare, ci’ltt vom considera numai ca ună actă patriotică, pe care îlă faceţi dv. faţă cu ţâra, dându’i mijloce de a merge înainte (a-plause). SCIRILE BILEI. Pentru sinodulă gr. or. română din Sibiiu s’au mai alesă deputaţi în Sibiiu: P. Cosma şi Iacob Bologa; în Stlisce: E. Măcelariu şi pretorele L. Bran de Lemeni; în Săbeşii: Ioachimă Fulea şi Daniilă Davidă; în Alba-Iulia: Rubină Patiţa şi V. Tordoşană; în Deva: Dr. I. Mihu şi Samuilă Popă; în Haţegii: Ambrosiu Bărseană şi G. Danilă; în Gioagiu: Ios. Orbonaşiu şi Dr. N. 0-lariu; în Câmpeni: Gherasimă Candrea şi M. Cirlea; în Cluşiu: Dr. A. Brote şi P. Pipoşă; în Solnocu: Dr. R. Roşea şi Nic. Cosma; în Bistriţa: Dr. A. Todea şi G. Şandoră; în Ternara: M. Voileană şi Dr. N. Olariu; în SigM-şora: Ioană Şandru şi Zach. Tătară; în Fâgâraşu: Bariu Duvlea, Ioană Turcă ; în Turda: P. Cosma şi Dr. P. Spanu; în llia: Alexe Olariu şi Nic. Popă, secretară de finanţe. * * * Autorităţile politice au fostă încu-nosciinţate, că prinţulă de coronă R u d o 1 f va inspecta, în calitatea sa de inspectoră generală ală infanteriei, tote trupele de infanteriă şi de vânători şi în acestă scopă va călători în monar-ohia întregă. Prinţulă de corănă a retuşată, din consideraţiunî militare, orl-ce primire festivă. * * * Ministrulădehonvedî a ordonată, ca ţinerea în evidenţă a indivi-cliloră liberaţi de serviţiulă gloateloră în interesulă serviţiului publică să se facă de acele comande de cercă, pe ală că-roră teritoriu locuescă respectivii. Fără o directă ordonare a ministrului numai acei indivicll se scotă din evidenţă, cari ori au satisfăcută obligamentului loră la gloate, ori cari au murită. * * * Precum comunică „Moniteur de Rome^ Papa a numită asistenţi ai tronului papală pe episcopii Ionii S z a b o din Gherla, Michailă Pavelă din Oradea-mare şi Victoră Mi- h a 1 y i din L u g o ş ă. * * * Tergulă anuală de prifciă-vară ţinută deunădile în Orăştie a fostă bunicelă. Vitele s’au vândută cu preţuri bune, porcii au fostă forte căutări, * * * FOILETONULtT „GAZ. TRANS.44 (7) NUNTA IN ŞCHEIU. Pănă pe la 1830. (Fine.) De chiămători, când mergeau cu lăutari la vre-o fată, se (jicea că „duce plăcinta44, pentru că găina, cei duoi colaci şi plosca cu vină dăruite de nună, pe lângă ce se înţelegeau cu ginerile să le mai dea, erau ale loră. Găina o ffigea, colacii îi tăiau bucăţi şi da la fete, la neveste şi la feciori, pentru-că toţi feciorii mergeau mai bine cu chiă-mătorii. Apoi şi fata unde duceau chiă-mătorii plăcinta, îşi chiăma şi ea alte fete, surate d’ale ei, şi jucau acolo de ţinea jocu uneori pănă despre cjină, şi jucândă fetele şi feciorii, şi feciorii cu fetele, mai aucjiai âră că cutare a cerută pe cutare şi cutare pe cutare şi apoi aşteptai eră altă „plăcintă44 şi fetele necerute trăiau cu nădejdea şi îşi aşteptau şi ele diua şi cesu. Ginerele cu miresa după-ce sta la nună câtă sta şi vedeau că omenii s’au rărită şi că nu mai era cine să joce, îşi luau nopte-bună şi plecau acasă. Luni dimineţa de pe la optă, nouă, pănă pe la amâ4ă, lăutarii mergeau pe la nuntaşii mai de frunte „de-i zoria44. La ginere.Luni se. spălau vasele şi miresa trebuia şi ea să ajute. Ginerele trebuia să mergă Luni dimjnâţa, să mergi cu a tînără cu ciubăru la fântână să aducă apă, şi chiămâtorii şi din rude, muieri şi omeni, mergeau de-i stropiau cu apă, că (jiceau că aşa e bine, că e cu norocă; şi îi stropiau cu apă bine de totă de îi mai scăldau, apoi fiă vară fiă eraă. Sdcra mică ducea tineriloră Luni de dimineţă, ducea tăiăţăi cu lapte, ori mu-ieţi cu lapte, pe care îi mânca ginerele cu mirâsa ca să le fiă traiu dulce. Luni sara pănă nu făceau masă, ginerele şi cu mirâsa mergea la nunu şi la sdcra mică „de-i hiritisiau. Pe la şâse sera veniau lăutarii la ginere, unde se făcea masă şi după masă era jocă. Atunci se juca mai cu sâmă „periniţa44, de 4i°eau la lăutari: „Ia cli-ceţl măi o periniţău ; de altfelă se juca uneori şi la pungă şi la nună. Jucătorii, omeni şi muieri, se prindeau de mână ca la horă, lăutarii cântau şi hora se’n-vârtia în drepta şi în stânga. Unu dintre jucători era în horă, în mijlocă, cu pe- riniţa în braţe se’nvertia de două, de frei ori singură în locă şi după-ce-şl alegea pe unu dintre jucători — de era bărbată ori fecioră, îşi alegea nevastă Ori fată — dicea în cântecu lăutariloră: „Cine jocă periniţa să-i pupe neichii guriţa14, apoi arunca periniţa la piciorele celui alesă şi îngenunchia pe ea; celă alesă trebuia să îngenunche şi elă, şi înghenunchiaţl se sărutau. Lăutarii ţîpau cu lăuta plimbândă ‘ degetu pe cordă în susă şi în josă. Celă dintâiu se prindea apoi în horă şi rămânea celălaltă de juca periniţa şi făcea şi elă totă ca celă dintâiu. Fetele şi nevestele nu se prea lăsau să le pupe; le pupa cu de-a sila, şi dâcă juca periniţa, ele nu coceau din gură nimică, cinumai omenii, când o jucau, şi ‘feciorii. Pe vremurile alea se mai juca la nunte şi „Pipera44: ună felă de brâu, de se prindeau omenii ca la horă de mâni. Celă care era de purta (jicea din gură: Cine jocă Piperu, Piperu săracu SS se plece cu capu, şi apoi le spunea ce să facă şi de câte ori să dea cu picioru în pământii. Ori le 4icea âră: Cine jâcă Piperu. Să-şî lapede odoru şi atunci cu toţii se desbrăcau de haina de pe deasupra de rămâneau uneori în cămaşe şi aşa jucau. Pănă jucau, altu le Iha hainele de le amesteca şi le făcea rîsă, de rîdea totă lumea. Şi Luni sâra ţinea jocu şi petrecerea pănă târ4iu. Cu totă obosela, petrecerea era uneori mai veselă; âmenii erau mai slobo4î la gluttie, că eraă mai multă nemuri şi pretini şi cunoscuţi. Şi lăutarii erau obosiţi şi cum stau şi cântau, pe unii din ei îi fura somnu, Atâta trebuia mai alesă chiămătorilorfi, cari începeau să se mai ţină şi de drăcii. Ei se duceau binişoră şi frecau pe obrâzft pe lăutari cu său şi cu de pe căldare, şl-apoi îi deşteptau să 4ic&, lăutarii vfi* 4ându-se rîdea unu de altu şi lumea ri-dea de ei. ^ La o săptămână, adecă în cea dintâiu Duminecă după nuntă, naşa o scotea pe cea tînără la biserică, era „scosn bisericii44, şi din biserică când eşiau, o ducea la ea şi chema şi pe alte neveste. Şi la ea făcea cinste cu covrigi şi jimble, ori cu colacă cu chitişore (gogoşi) şi cu comuri, de era în dulcş; şi cu ra- 72-, GAZETA TRANSILVANIEI •'» 1888. In D e ş i u mai în fiă-care sâptă-iă se ivesce câte untt câne t u r -; battL pilele trecute, de esemplu, intra în oraşă untt câne turbattt, probabilii dela sate, şi muşca pe soţia lui Lang Istvan. Femeia muşcată fu imediaţii pusă sub cură, der cânele a fugiţii făr5 a fi putută fi omorîttt. De observată e, după cum scrie o fdiă ungurescă din Cluştt, că înainte de a se pune darea pe câni abia decă se aucjia în ţinutultt Deşiului despre vre-untt casă de turbare. Din comitatulu Braşovului. Luni a ţinută comisiunea administrativă a comitatului Braşovtt şedinţa, în care s’au cetită diferite raporte lunare pe Martie. Raportorulă economică îm-părtăşesce că comunele cercului superiorii s’au întrunită pentru întemeiarea unui institută de prăsire a mânziloră şi viţeiloră şi că statutele s’au presentată ministerului de agricultură spre aprobare. Inspectorulă şcolară rapor-teză, că în numerosele scole visitate de elă resultatulă dobândită e favorabilă. Celă mai slabă resultată s’a arătată în scola poporală gr. or. din Râşnovă şi în scola cea ev. luth., din Vulcană, precum şi în scola de repetiţiune din Cer-nată. Celă mai bună resultată s’a arătată la scola elementară ev. luth. din Râş-novă, unde anume instrucţiunea gimnasticei rămâne nentrecută în comitată. La scola poporală de stată din Satulungă s‘a constatată defectulă, că nu se portă nici ună joumală de classă. ! Raportorulă procurorului constată, eă în temniţa tribunalului erau la finele lui Martie 119 arestanţî, între cari 106 condamnaţi şi 13 în cercetare. In temniţele judecătoriei cercuale a Braşovului şi Satulungului se aflau în cur-sulă lunei 41 condamnaţi, dintre cari la finele lunei au mai rămasă 2 îu arestă spre a‘şl face pedepsa. Din raporţulă oficiului or-f,anală orăşenescă pecuartulăprim rqsultă, că la finele lui Martie au rămasă sub tutorată 3145 persone, cu 19 mai puţină ca la finele lui Decemvre a. tr., sub curatelă suntă 231 persbne, ou 1 mai multă ca la finele lui Decemvre a. tr. Averea aflătore îu păstrarea oficiului orfanală era la finele lui Martie 677.183 fi. 31 cr., dintre cari 3548 fl. 76 cr. în bani gata. De sub tutorată au fostă liberaţi îu cursulă cuartului 97 persone, de sub curatelă 5 persone. Din raporţulă oficiului orfanală comitatensă pe cuartulă primă resultă, că la finele lui Martie au rămasă sub tutorată 5324. persdue, ou <28 mai puţină ca la finele lui Decemvre a. iar., sub curatelă 225 persdne, cu 9 mai multă ca la finele lui Decemvre a. tr. Averea aflătore în păstrarea oficiului orfanală era la finele lui Martie 319. 875 fl. 01, între cari nici ună bană gata. De sub tutorată au fostă liberaţi în cursulă cvartului 128 persone, de sub curatelă 2 persone. Raporţulă inspectorului de dare constată că întrega datoriă de dare era la finele lui Martie 149.670 fl. W/r cr., dintre cari 137.687 fl. 20% cr. chiu încălzită cu miere ; la soosu bisericii şi la boteze mierea la rachiu se şcia. : De altfeltt nu trebuiau cheme la scosu bisericii pe tote muierile, care mersese la nuntă. Pentru-că la Rusalii, când totă lumea mergea la mormentă cu colivă ori cu păsattt şi că Vţnă, mergea şi a tînără ’ cu socră-sa şi muierile care nu erau chiămate la scosu bisericii nu-i cumpăra ălei tinere nimică; eră muierile care fusese chiămate, îi cumpăra, aşa erau obiceiu să-i cumpere, câte o sticlă pe care i-o dau la mormentă plină cn vină, şi puneau în ea şi câte o svertă de flori, ori îi dau câte ună castronă cu ureză cu lapte şi făclii de ceră. Naşa la Rusalii lua finii-sii untt ciubără mare cn nouă cercuri, ună co-lacă şi o sticlă. După nuntă era bine ca tinerii să se dafcă mai întâiu la oaie o nuntă,- ori la boteză şi nu era bine să sa Aucă întâiu la mortă. Numai de nevoiă mare şi când se’ntămpla de le muriau câte cine-va din nemuri, numai atunci se duceau cei tineri la mortă mai înainte de a fi mersă la câte o nuntă ori bo-tezft“. Gr* I. Pitiş. s‘au plătită, rămânendă 11.983 fl. 04 cr. restanţă. Din raporţulă conducătorului oficiului de construcţii resultă, că drumurile de ţeră suntă în stare forte bună, podurile, şanţurile şi alte o-biecte suntă încă defectuose, mai departe distanţa Braşovtt-Cluşiu a suferită prin isvore şi la fântâna albă s£a întâmplată o dărimare. .Altă defectă e că în tdmna trecută nu s‘a împărţită pietrişulă. Inundările n‘au pricinuită nici o stricăciune şoseleloră, ci an ruptă ună podă de pe şoseua comitatensă Braşovă-S Sângeorgiu pentru restabilirea căruia oficiulă de con-strucţiunl a acordată din fondultt de construire a şoseleloră o sum& de 220 fl. întâmplări diferite. Nu beţT apă înfierbântaţi. Pilele a-« cesteâ mai mulţi copii de şcdlă se ju-' cau la câmpă în apropierea Mediaşului. După-ee se osteniră, începură pe întrecute sâ bea apă rece din ună is-voră rece. S’a aflată între ei unulă care a beută după olaltă 11 pahare, altulă 16 pahare, der studentulă de cl. II. gimnasială Brandtsch Rudolf a beută numai 13 pahare şi după o suferinţă de 2 O CO ||! DeBosMt fabricei de mîrfnn de argiltl arsdşide sobe de călăii la LUDWIG RHEIN, BraşoYti. | A vist d-loru abonaţi! Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiascâ a scrie pe cuponul* mandatului postai* şi numerii de pe fâşia sub care au primit* (Jiarul* nostru până acuma. Domnii, ce se aboneză din nou, să binevoiascâ a scrie adresa lămurit* şi. să arate şi posta ultimă. Totodată facem* cunoscut* tuturor* D-lor* abonaţi, că mai avem* din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloru -Gazetei,“ precum şi câteva întregi colecţiunî, pentru cari se pot* adresa la subsemnata Administraţiune în casu de trebuinţă. Administraţiunea „Gaz. Trans.“ TIPOGRAFIA A. W IN BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22, înfiinţată cu începerea anului acestuia, pro-v6dntă cu cele mai nou6 mijloce tehnice şi asortată cu cele mai modeme tipuri, primesce şi efectueză totă felultt de lucrări tipografice, precum: Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în aură, argintă şi colori, tabele, etichete de totă feiiulă şi ese-cutate elegantă, şi în colori ş. a. Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, fac-ture, liste cu preţuri curente, avisurl, reco-mandaţiunl, cerculare ş. a. Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colori. Dispunândă de maşini perfecţionate şi de is-vore efline pentru procurarea hârtiei, stahilimen-tulă nostru tipografică este în posiţiune a esecuta ori-ce comandă în modulă celă mai esactă şi estetică precum şi cu preţurile cele mai moderate. Comandele eventuale se primescă în biuroulă tipografiei Braşovă, piaţa mare Nr.22 etagiulă I cătră stradă. Comandele din afară rugămă a le adresa la TIPOGRAFIA A. IREŞIAI, Braşov! i ei Cea mai bună e6,36~n Hârtie de ţigarrete eite veritabilul^ LE HOUBLON fabricată francesă de GAWLEY & HENRY, în PARIS A se feri de imitaţiune. Acestă hârtiă se recomandă cu căldură din partea domniloră Dr. J. J. Pohl, D. E. Ludwig, D. M. Lippmann, profesori de chimie la universitatea din Viena, pentru curăţenia sa absolută şi pentru că nu are în consistenţa sa nici o materiă stricăciosă; ta 3 |*500/|\mms' § i CQ a = a •ante »a«X7î vjic-HtMtL3i de l’Ativukttk 17. re» Bcraflije', a PARIS Câştigă sigură! Fie-care oniti activii p6te fără ca-pitalu seeşî câştige cţilnicu 5 pănâ la 10 fi. pe cale reală şi onestă prin primirea unei representaţii lucrative. Şi ca ocupaţia secundară potrivită pentru oricine. Agenţi cu provisionu mare se instaleză în tote oraşele şi comunele monarchiei. Oferte suntu a se adresa: Kaufm. Kanzlei „La Confidenţial în Budapest. 40,3—1 de nrcHmiATă O odae frumosă către stradă, nemobilată, cu bucătăriă etc. etc. O odae mică spre curte, mobilată. In Tergulă pomeloră. Nr. 93, I etagin. Tipografia A. MUREŞIANU Braşov*.