&■ ■ ' Muiea, Admiaistratiuuea ' _ Tipografia: ' BRAŞOVU, piaţa măre Nr 22. Scrisori nefrancate nu se pri-mesoă, Manuscripte nu se retrimită ! Birourile de annneinri: Braţovî, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescu în Vlena: Budolf Mosse, naasenstein & Yogler (btte Maas), Heinrich Sclialek, Alois Btrnăl, M.Dukes, A. Oppelik, J. Dan-Htberg; în Budapesta: A. V. ffold-btrger, Anton Mezei, Eckstein Bernat; înFrankflirt: G.L.Dcmbe; înHam-burp: A. Steiner. Preţnlfl inserţiunilorfi: o seria garmendtt pe o colână 6 cr. di_90 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese dnpă tarifa şi învoială. Beclame pe pagina III-a o se-riă 10 cr. v. a. său 30 bani. AKULt LL „Gazeta" iese în fle-care 4i. Aboimente pentru Anstro-Uigaria Pe unu ană 12 fL, pe şese luni 6 fi., pe trei luni 3 fl. Pentru Somânia şi străinătate: Pe unu ană 40 franci, pe şăse luni 20 ftancl, pe trei luni IO franci. Seprenumerft la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Aăonamentnlft pentru BraşovS: laadministraţixme, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe unuanu 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulu în casă: Pe unu anu 12 fl., pe s6se luni 6 fi., pe trei luni 3 fl. tină esemplaru 5 cr. v. a. său 15 bani. Atâtfi abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 70. Braşovtt, Mercurî, 30 Martie (11 Aprilie) 1888. USTovi a,Toonam.ezit*ă „GAZETA TRANSILVANIEI". Cu I Aprilie 1888 st. v. se deschide nou abonamentu la care învitămfi pe toţi amicii şi sprijinitorii foiei nostre. Ppeţulfi abonamentului s Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 8 fl. pe şese luni 6 fl. pe untL anu 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10, franci, pe şese luni 20 franci, pe unii anii 40 franci. Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se voră abona din nou, sg binevoescă a scrie adresa lămuriţi! şi a arăta şi posta ultimă. Arimiflistraţinnea „Gazetei Transilvaniei". Braşovu, 29 Martie st. v. 1888. Cu venirea ministerului Rosetti la cârma statului românu, spiritele s’au mai liniştită şi oposi-ţiunea e mulţămitâ deocamdată, că d-lă I. C. Brătianu nu mai e la guvernă. Unele cfiare oposiţionale au daţii espresiune acestei mulţămirî, mai cu semă că noulă guvernă încă dela începută a săvârşită unele acte, care au fostă aprobate fără reservă chiar şi de opo-siţionalii cei mai înverşunaţi. Intre acestea e şi ocuparea unoru posturi de înalţi funcţionari cu bărbaţi, cari se bucură de încrederea tuturoră partideloră. Ună altă actă săvârşită . de noulă guvernă, care va contribui negreşită şi elă la calmarea spi-riteloră, e menţinerea vecbiloră funcţionari, capabili şi probaţi, chiar şi a celoră intraţi în serviciu sub guvernulă d-lui I. C. Brătianu. Acesta e o bună pornire spre a ajunge odată la o stabilitate a funcţionariloră atâtă de multă dorita în România, care nu p6te fi decâtă în interesulă ţării. Mergândă astfelă înainte, noulă guvernă ’şl-ar pută înşgheba ună partidă câtă de mică, de care a-cum e lipsită. Nu-i vorbă, la o sprijinire durabilă din partea partideloră din parlamentă nu se p6te aştepta guvernulă actuală. Deja i s’a spusă, că bugetele i-le voteză, der mai multă nu; er după acesta să di-solve camerele şi să se facă nouă alegeri pentru corpurile legiuitore. Guvernulă s’a şi declarată învoită cu acesta şi precum ni s’a tele-grafiată acfi, alegerile pentru no-uele corpuri legiuitore se voră face în prima jumătate a lunei Sep-temvre din anulă curentă. Mai- importantă este a se sci, ce atitudine va observa noulă guvernă în politica esternă a României. Noului guvernă i s’a făcută şi dintr’o parte şi dintr’alta imputarea, că va face politică nem-ţescă, şi la acestă imputare negreşită a contibuită acfi şi fap-tulu, că pressa din Pesta şi din Viena s’a declarată fărte mulţă-mită cu modulă cum s’a resolvată crisa ministerială. Ea cfice adecă, cumca noulă cabinetu română va continua a duce mai departe firulă politicei esterne adoptată de d-lă I. C. Brătianu, căruia oposiţiunea îi făcea imputarea, că se scaldă în apele politicei nemţesc!. Noulă ministru de esterne d-lă Carp a tăcută în acestă privinţă o declaraţia în şedinţa de erî a camerei, cfieendă ca e curată legendă afirmarea, cumca dânsulu şi colegii săi facă politică germană. Nu cunoscemă încă întrega de-claraţiune a ministrului de esterne, der de sigură va fi (fisă, cumca politica esternă ce o face trebue să fiă o politică românescă, adecă amăsurată intereseloră ţării. E naturală, că fiecare dintre guvernele mareloră state interesate la politica esternă a României caută să interpreteze schimbarea ministerială, aşa cum s,a făcută, în interesulă său. Astfelă vedemă că pressa rusescă ar vrea să esplice schimbarea guvernului din Bucu-rescî în sensă antigermană,‘adică contrar alianţei germano-austriace. Noi credemă însă, că politica esteridră a României se va dirige ca şi pănă acuma după cum dic-teză interesele ţării, şi de aceea părerea nostră e că cele ce sepe-trecă acfi în România privescă cu deosebire consolidarea ei internă, dela care atârnă în prima liniă vi-itorulu ţării şi tăria ei. Pressa germană şi Ungarii. O telegramă din Berlină cătră „Pester Lloyd“ comunică urmă-tdrele : Unii articulă de fondii ală f6iei(ofi-ciose) „ Kreuzzeitungu polemiseză viu contra atacuriloră pressei unguresc! a-supra armatei comune, reînoite cu oca-siunea retrâgerei ministrului comunii de răsboiu contele Bylandt-Rheidt. Foia germană întrebă, decă nu e la îndemână nici unii procurorii ală statului? Glorio-sulii stegă împărătesei! negru-galbenii nu va ceda stegului lui Ştefanii, pe care nobilimea maghiară l’a ridicaţii forte a-deseorî contra suveranului legitimii. Corona habsburgică în orice timpii ar pute pune în marginile cuvenite escesele abu-sive de putere şi ameţela de suveranitate naţională ale Maghiarilorii. La acestă telegramă, care a făcută sânge rău în Pesta, observă „Pester Lloydw în cunoscutu-i stilă: Acestă telegramă amtt primit’o cu puţină înainte de miecjulă nopţii; deocamdată reproducemă acestă expectoraţiune a unoră creeri aprinşi fără altă observare şi vomă aştepta cuprinsulă întregă ală arti cuiului, înainte de a da râspunsulă cuvenită la acestă impertinenţă a vr’unui Junker prusiană ameţită de băutură. Cum vedemă, o se avemă o discuţiă interesantă. DeţutaMfl Miclailî Popimcl şi camera ungara. In şedinţa dela 7 Aprilie n. preşedintele camerei deputaţiloru unguri şî-a presentatu raportulă său în afacerea deputatului Michailă Popovicl. Raportulă dice : Anunţă onor. camere, că amăsurată raportului meu făcută în şedinţa del$ 3 Martie a. c. am invitată în sensulă art. de lege XLI din 1876 prin scrisore pe deputatulă Michailă Popovicl, alesă în cerculă electorală Caransebeşă din comi-tatulă Caraşă-Severină, ca în intervală de 15 (fii© să-şi presinte mandatulă. A-costă a mea invitare, pe cum se dove-desce din hârtia de îmânare trimesă cu raportulă Nr. 7172 ală fişpanului comitatului Caraşă-Severină dela 9 Martie, s’a îmânată d-lui Michailă Popovicl în-su-şî la 7 Martie; cu tote astea pănă a-cum densulă nu ’şl-a presentată mandatulă, ba precum declară în două scrisori, nici nu e aplecată a face acesta. De a-ceea rogă onor. cameră să transmită a-facerea acesta, în sensulă §. 6 art. de lege XLI din 1876, la comisiunea de incompatibilitate.a Scrisorile d-lui Michailă Popovicl suntă cunoscute cetitoriloră noştri. Comisiunea de incompatibilitate va decide precum a decisă asupra mandatului d-lui generală Doda şi aşa va trebui să se facă o a treia alegere. Alba-Iulia, 8 Aprilie n. 1888*). (Coresp. part. a „Gaz. Trans.) întrunirea convocată de redactorulă Dr. A. Mureşianu în afacerea subsidiiloră pentru ajutorarea şi susţinerea „Gazetei Transilvaniei s’a ţinută erî aici în Alba-Iulia la otelulă „Sore." Dintre contribuenţii la acele subsidii din anii 1860—1863, cari au luată parte la întrunire, notămă, pe lângă d-lă advocată Georgiu Filipă, care la 1860 a iniţiată colectele pentru sprijinirea „Gazetei," pe domnii: Axente Severu, pro-topresbiteră Alex. Tordăşianu, advocată Mateiu Nicola, jude reg. în pensiune Basiliu Başiota, advocată Nicolau Barbu şi pe alţii din diferite părţi. După constituirea adunării alegân-du-se ca preşedinte d-lă protopop Tordăşianu, ear ca notară domnii Georgiu Filip şi Mateiu Nicola, redactorul „Gazetei" a făcută darea s’a de semă despre administrarea sumeloră contribuite la 1860—63, arătândă totodată în general greutăţile prin care a avută să trecă foia şi în specială neajunsurile cu cari s’a luptat ea începând dela 1865 de când au încetată contribuirile din vorbă, precum şi fasele prin cari a trecută foia pănă când s’a putută avânta la starea de a pute corăspunde dorinţei generale a publicului română devenindă o foiă cuotidiană, a indegetată totodată şi la sacrificiile, ce le-au reclamată interesele de esistenţă ale foii dela redactorii ei în acest! 25 de ani din urmă. După darea de semă, care a fost ascultată cu viu interesă de cătră adunare, s’a alesă o comisiune de trei, compusă din domnii Axente Severu, Mateiu Nicola şi Basilă Başiota cu însărcinarea de a revisui socotelele şi a face adunării o propunere de condusă. După suspendarea şedinţei, ca se se potă consulta comisiunea, redeschidându-se peste vre-o oră şi ună cuartă, comisiunea raporteză prin d-lă advocată Matern Nicola. Adunarea în urma raportului comi-siunei se declară deplin satisfăcută cu darea de semă a d-lui redac-toră ală „ Gazetei" şi voteză în unanimitate o propunere de condusă, ală *) Acestă corespondenţă nu ni-a sosită, pănă aclî, cu tote că ni s’a espediatii Duminecă, precum se vede din data scrisorii. Red. căreia cuprinsă vi’lă voiu comunica pe basa procesului verbală ală adunării. Adunarea s’a terminată la orele 6 sera. __________ X. SOIRILE DUEL Ună membru ală fostei societăţi locale dela „Gri vi ţa" întrebă pe cole-gulă, care a luată în păstrare banii contribuiţi în „Bucura" pentru cumpărarea unui harmoniu: pe când va fi dispusă să concheme pe membrii contribuenţl ca să le dea semă de acea sumă şi, fiindă cam de multă la păstrare, şi despre interesele cuvenite ? * * * In cerculă Branului s’au alesă deputaţi mireni la sinodulă archi-diecesană din Sibiiu d-nii: Ioană cavalerii de Puşcariu şi Dr. Nicolau Popă, conrectoră gimnasială. * * * Codulă militară austro-ungară se va modifica în modă esenţială: efectivulă de răsboiu ală armatei comune nu se va mai fixa prin cifre; obligamentulă militară va începe cu anulă ală 21-lea ală etăţii; voluntarii pe ună ană voră fi o-bligaţî espresă a depune la finele anului esamenulă de oficeră, în casă contrară voră trebui să servescă încă ună ană, şi alte modificări. Tractările între ambele ministere se continuă. Proiec-tulă de lege respectivă se va presenta parlamenteloră la tomnă. * * * De mai multe (file între vitele cornute de pe hotarulă Oedenburgului, în Ungaria de nordă, bântue în modă epidemică boia de gură şi de unghii. * * * Făcându-se denunţarea, că în galeria, de tablouri din Pesta s’au comisă defraudări de bani publici, s’a pornită cercetare. E acusată cance-listulă Szabo din numita galeriă. Szabo cfice, că totdeuna banii s’au dată toţi directorului galeriei, Pulszky. Vomă vedea ce descopere ancheta. Pănă atunci deputatulă Geza Polonyi va interpela din nou în acestă afacere pe ministrulă de instrucţia. * * * La primăria cercului Elisabethstadt (Elisabetopole) din Pesta s’a descoperită o defraudare de bani comunali, comisă de cancelistulă Geza Kaszap, care niciodată n’a fostă controlată de nimenea. Banii defraudaţl dela 1885 suntă în sumă de 5—6000 fl. Kaszap a fostă arestată, Kossuth şi emigraţiunile unguresc!. Ludovicii Kossuth a adresată redactorului (fierului „Hungaria“ din Newyork o scrisore, în care se plânge amară contra emigraţiu-nei din Ungaria la America, ce in timpulă din urmă mai vîrtosă a luată proporţiunî de totă îngriji-tdre. Etă ce cfice între altele Kossuth în acea scrisăre: Mie-mî causeză profundă întristare şi ne’ncetată mâ înspăimântă emigraţiunile în massă ce pomescă în timpulă mai nou din patria mea la America şi cari emigraţiunî se estindă şi asupra maghia-rimei. Aci nu e vorba de ună refugiu necesitată de împrejurări politice, ci vorba e de emigrare prin care se caută o schimbare de patriă. Acesta e lucru înspăimântăto Nr. 70. GAZETA TRANSILVANIEI 1888. ind-că este ună semnă alţi timpului, prin care se arată, că sermana mea pa-triă maghiară nu numai în privinţa politică, ci şi în privinţa situaţiunei co-i mun'e economice este forte greu bolnavă^ der unti lucru adencă întristătoră este acesta şi pentru aceea, că cugetândă câţi inimici, atâtă în patriă câtti şi în afară din patriă, ameninţă esistenţa maghiari-mei constătătore din om ânăde omeni, mî-e cu neputinţă să nu consideră de o adevărată nenorocire naţională împrejurarea, că iubirea de loculă nascerei nici nu este destulă de generalisată, nici nu este destulă de puternică pentru a face pe maghiarimea din acea ţâră nefericită ca ea pe ea să se reţină, şi să înceteza cu emigrările. Sciu, că d-vostră acolo în America vă nisuiţl să păziţi integritatea maghiarismului Maghiariloră emigraţi, şi acestă nisuinţă posibilă că va avă atâta influ-inţă, că emigrantulă maghiară va rămâne maghiară şi şi pote să rămână u-nulă ca acela, care este născută în America din mamă maghiară cu tată maghiară, căci urma lăsată de mâna mamei şi timbrală crescerei materne nu se pote şterge, e indelebilă. Der din ge-neraţiune în generaţiune numai aşa s’ar pute conserva în America maghiarismul Maghiariloră emigraţi, dâcă aceştia, lo-cuindă în masse mari la olaltă, ar constitui comune unguresc!, seu decă ma-ghiarismulă loră (de ceea ce Dumnezeu ferescă) s’ar împrospăta mereu prin nouă şi nouă emigrări. Afară de asta maghiarimea din America deja în a doua generaţiune involuntară se contopesce cu limba mamei străine, a ţinutului streină, se absorbe în caracterulă, în moravurile acestui ţinută străină; acesta e o necesitate socialistică, care de multe-orî la prima generaţiune îşi produce efectulă.u După acesta amintesce Kos-suth, că a primită multe epistole din America dela urmaşi de ai generaţiuniloră curatu maghiare de odiniără, la cari urmaşi însă astă4î nici urmă nu se mai vede că ar fi de origine maghiară, nu îşi mai sciu nici numele de fami-liă ungurescu, pe care l‘au erecfit dela tatălu loru. La totu casulu, accentueză Kossuth, emigraţii sunt perduţl pentru patria maghiară şi în emigraţiunl elfi vede o apari-ţiune Î6rte tristă pentru patria maghiară, o adevărată nenorocire naţională, cum o numesce elă. O RECTIFICARE. Micâsasa, 7 Aprilie n. 1888. Onorată Redacţiune! In interesulă adevărului binevoiţi, Vă rogă, a da locă în preţuitulă (fiară „Gazeta Transilva- niei" următorei rectificări: piarulă germană „Kronstădter Zeitung“ din Bra-şovă cu dtulă 29 Martie a. c. Nr. 74 între varietăţi scriindă despre casulă nefericită, întâmplată sub iazulă mor ei dela Micăsasa, când s’au înecată ună bărbată cu soţia sa, — publicată şi în „Gaz. Trans.“ din 11/28 Martie a. c. Nr. 55 — (fice: că „pre când unii dintre cei răsturnaţi cu luntriţa în apă cercau cum să’şi scape vieţa, pre atunc poporală, care se adunase pe ţărmuri, spre a afla cadavrele celoră înecaţi, la sfatulă preotului au pusă pe o făliă de pâne o lumină aprinsă, şi felia cu făclia au lăsat’o pe suprafaţa apei, în acea credinţă deşertă că unde se va opri făclia de pâne, acolo pe fundulă apei se află cadavrele înecaţiloră.u După ce însă în Micăsasa actualmente numai eu sunt preotă, urmeză că scornitura cu „sfatulă popii" mă atinge pe mine şi ca onor. publică cetitoră -să nu credă că dlă corespondentă ală dia-rului “Kronstădter Zeitung“ vorbesce adevărulă şi prin acesta să fiă indusă în erore, voiu descrie cum s’a întâmplată lucrulă. Joi în 15 Martie s. n. an. c. (în „Ga-zeta“ din erore s’a scrisă Miercuri în 14) pe la 9 ore post. m. s’a răsturnată luntrea cu 12 omeni, cari voiau să trecă dela malulă stângă la celă dreptă ală Temavei mari. Au scăpată 10 şi s’au înecată 2 inşi, bărbatulă cu soţiă-sa, în urma cărora au remasă 5 copii minorenl. Casulă acesta s’a lăţită curând în comună şi a produsă cea mai mare compătimire, şi deşi era o tină de totă mare, totuşi mai toţi omenii din comună au eşită la loculă unde s’a întâmplată nefericirea. Insă eu, deşi adencă întristată pentru nenorociţii înecaţi şi mai cu semă pentru orfanii loră, am rămasă a-casă fiindă că sunt sătulă de luntri şi de ape, fiindă şi eu în vieţa mea de 8 ori în asemenea periculă, şi încă odată numai cu câţl-va metri mai în josă de unde s’a întâmplată acum nenorocirea. Precând au ajunsă omenii din comună la Târnavă, cei scăpaţi din gura morţii s’au dusă unii în comuna vecină Ţiapu, er alţii într’o crişmă apropiată unde şi-au schimbată vestmintele, aşa sătenii trebuiau să stea pe malulă dreptă şi să privescă apa în susă şi în josă, că încă nu se scia sigură nici câţi şi nici cine s’a înecată. Ca să se bage cu înotulă nime nu cuteza, fiindă apa tare mare şi repede, ba mergea pe ea şi puţină ghiaţă, âr luntrea era cufundată, încâtă mulţi credeau că s’a dusă de multă pe apă la vale. Prin urmare îi vine omului tare cu-riosă fantasia d-lui corespondentă ală amintitului (fiară, cum vede elă: „pe unii luptându-se cu valurile şi alţii umblândă la sfatulă popei cu lumina şi felia de pâne după cei înecaţi. “ Ore când ar fi putută cineva umbla pe apă, fiă chiar cu luntrea, după cine ar fi umblată mai întâiu? eu credă că după cei vii „cari se luptau cu valurile apei“ şi numai după aceea după cei morţi. Să se scie însă şi aceea, că totă „lupta cu valurile apei“ atunci nu putea dura decâtă celă multă 5 minute şi se termina ori spre bine ori spre rău. „Lupta cu valurile apei“ a stată în aceea, că cei cari au scăpată s’au prinsă toţi de câte o nuia dela fundulă iazului, căci altcum, să fi fostă voinici chiar ca d-lă corespondentă, şi totă trebuia să se finescă „lupta“ cu pierderea vieţii. Atâta s’a întâmplată în cfiua neno-rocirei, şi eu desfidă pe ori cine ca să îmi arate, că eu am vorbită în diua aceea ori în cele următore pănă astăzi barem! cu ună singură omă din comună ori dinprejurală acesta asupra mijloceloră de a pute afla cadavrele înecaţiloră, şi nici am văcfiită, nici am aucfită ceva în acestă obiectă. Prin urmare descrierea d-lui corespondentă ală cfiarului „Kronstădter Zeitung“ cu privire la „sfatulă popei pentru folosirea pânei şi a luminei“ este seu o erore culpabilă, seu o ofensă tendenţiosă a corespondentului foiei germane faţă cu persona mea. Primiţi vă rogă adânculă respectă ce vă păstreză. Filipu Docolinu. paroch greco-cat. întâmplări diferite. OmortL In comuna Szerbklari din Ungaria se petrecură în (filele acestea nisce cruzimi îngrozitore. Ună arestantă, care’şi omorîse pe mamă-sa, câtă timpă fu în arestă se purta bine aşa că necondiţionată fu pusă în fine în libertate, îndată ce se văcfii însă liberă, prima lui faptă fu, că luâ ună revolveră, se duse cu elă Îs primarulă satului şi îlă descărca asupra lui. Glonţulă însă nu nimeri pe primarulă, ci pe soţia acestuia care tocmai atunci întră în casă şi pe care o răni de morte. De aci se duse la no-tarală şi fiindcă notarulă nu era acasă, împuşca în loculă acestuia pe ajutorulă notarului, pe care îlă nimeri dreptă în pântece şi care astăcfi trage de morte. La auclulă împuşcăturei năvăli în casă grădinarulă notarului, sălbaticulă arestantă însă şi pe acesta îlă întâmpina cu glonţe, rănindu-lă greu. împuşca totodată şi pe ună altă individă, care din întâmplare se afla pe stradă tocmai din-naintea casei notarului. In faţa atâtoră omoruri, se aduna mulţime de poporă ca să pună capătă cracfimiloră sălbaticului arestantă, der toţi se înspăimântară de ameninţările acestuia şi nu cutezară a ’i se pune în cale. Pe când solgăbirS-ulă respectivă se duse cu gendarmii la casa ucigaşului, nu aflară decâtă urmele unei nouă sălbătâcii a lui, îşi omorîse nevasta, pe care gendarmii o găsiră cu capulă sdrobită în bucăţi. Nu se scie, decă nefericita femeiă a fostă prima, ori ultima victimă cu care şî-a încheiată ucigaşulă şirulă omoruriloră săvârşite în acestă (fi, ceea ce se scie însă este, că ucigaşulă a dispărută şi pănă în timpulă de faţă nu s’a putută prinde, Convocare. Adunarea generală a Associaţiunii de credită şi depuneri „Meseriaşulă Ro-mână“ se convdcă conformă §-lui 31 din Statute pentru anulă 1887 la 13 (25) A-prilie a. c. şi se va ţine la 2 ore d. pr. în localulă institutului, târgulă straeloră Nr. 147, ceeace se aduce la cunoscinţă pentru fiecare membra. Obiectele pentru ordinea (filei sunt: 1. Preşedintele va deschide adunarea generală. 2. Presentarea listei despre membri şi cuote (§. 40 lit. f.) 3. Raportulă direcţiunei. 4. Raportulă comitetului de supra-veghiare asupra raportului direcţiunei. 5. Cetirea bilanţului presentată de Direcţiune. 6. Raportulă comitetului de supraveghere asupra bilanţului Direcţiunei. 7. împărţirea profitului din anulă 1887. 8. Darea absolutoriului pentru cas-sară, directoră esecutivă şi direcţiune. 9. Alegerea a doi membrii în Direcţiune. 10. Aprobarea regulamenteloră primite de Direcţiune, anume: a) Regulamentulă pentru censură, b) Regulamentulă pentru afacerile interne şi c) Regulamentulă pentru depuneri şi 11. Schimbarea §-loră 4, 9, 12 şi 85 din statute. On. Domni membri, cari nu potă lua parte la adunarea generală, au drep-tulă conformă §. 33 din statute a împuternici în scris pe ună altă membru să-i represinte. Brasovă, 28 Martie (9 Aprilie) 1888. Bart. Baiulescu. preşed. Academia Română sesiunea generală din anulă 1888. (Urmare.) II. Publicaţiunile Academiei. 1. Din Analele Academiei s’au publicată următorele volume : Tomulă IX, cuprinde partea administrativă şi desbatenle anului 1886— 87. Sacţiunea a Il-a a Tomului VIII cuprinde următorele memorii: Amintiri despre Grigorie Alexandrescu, Scrisore cătră V. Alexandri, de Ionfl Ghica. Apulum, Alba-Iulia, Bălgradă în Transilvania. Studiu de Gr. B a r i ţ h. Schiţe din vieţa Mitropolitului Ungro-Va- FOILETONULtJ „GAZ.TRANS.“ (5) NUNTA IN ŞCHEIU. Pănă pe la 1880. După ce ocoliau, eră se aşe(jau la locă, cum fuseseră mai nainte şi popa le mai cetia din cărţi şi după-ce isprăvia le da poveţe ca să se aibă bine, să se îngădue unu cu altu şi să trăiască fericiţi şi apoi le spunea de sărutau mâna nunului şi nunii. După-ce îi cununa îi scria pe cei tineri la protocolă, îi scria părintele ori vr’ună curatoră de ai bisericii, uneori numai decâtă, alteori după-ce eşiau din biserică. Der de plătită trebuiau să plă-tescă atunci, şi de plătită plătia nunu câte trei, patra, cinci sfanţihe de argintă, după câtă vrea şi după câtă îi da mâna, că nu se plătia ca acuma totă într’ună felă. Apoi eşiau din biserică şi clisieru în tinda bisericii punea taleru cu cheile bisericii şi cu apă de punea nunu crei-ţari, şi omenii cari vreau. Când eşiau din biserică, lăutarii erau acolo aşteptândă la porta bisericii; der a unii totă nu se duceau lăutarii să-l ducă; se duceau nuntaşii şi fără lăutari. Când pomiau dela biserică, lăutarii începeau să dică marşuri, şi diceau în-tr’una pănă ajungeau unde se făcea nunta. Ei mergeau întâiu; după ei veniau chemătorii (colăcerii) încinşi peste mijlocă, peste haine, cu câte o cârpă fecută în două în colţuri, adecă încinşi cu basmalele căpătate dela miresă, dela pungă ; ei erau călări şi caii gătiţi şi ei cu cârpe legate la urechi de-a dreptă şi de-a stânga de frâu de atârnau în josă. Apoi veniau băieţii, cari duceau făcliile. După ei venia nunu cu ginerele de’mpreună, apoi omenii; după ei venia nuna cu mi-resa de’mpreună, apoi nevestele. Nunta de obiceiu se făcea la ginere, de avea unde s’o facă, de nu, o făcea la vre-o rudă a lui seu la săcra a mică. In curtea, unde se făcea nunta, la intrare era în dramă ună ciubără mare şi curată plină cu apă, cu câteva bucăţele de pâne şi câte o flore ori două, muşcată, ori rujmărină, şi era acolo pentru ca să pună în elă omenii creiţari, pe care îi lua cine pusese ciubăru, de obiceiu băieţi de-ai casii, pentru că la fete, la muieri şi la feciori le era ruşine se stea lângă ciubără şi să păzescă creiţari pe care îi puneau omenii. Imprejurulă ciubărului erau îngrămădiţi toţi băieţii veniţi să vadă nunta şi uneori câte unu din ei fecea „pui de giolă“ : băga pe ne-vădute mâna în ciubără, lua ce putea din ceiţarii din elă şi fugia. Nuntaşii ajungeau unde se făcea nunta şi şedeau în curte; aşa se (ficea, că „şade în curte “. In fruntea curţii era o masă în patru colţuri, acoperită cu o pânzătură frumosă. Pe masă era, pe o tavă, o găină tăiată şi jumulită frumosă, duoi colaci, în colaci câte ună firă de rujmărină, apoi două sticle cu vină şi încă ună taleră de obiceiu ună castronă*) de cusutoră şi în elă câteva bucăţele de pâne, presărate cu sare. — Sub masă era o căldare de rufe, mare nouă, şi în căldare o ploscă cu vină. Găina, colacii şi plosca cu vină erau dela nunu. IDecă nunu se’nvoia cu ginerele, ca se pună şi elă, îi cumpăra şi căldare, decă nu, o împrumuta dela cineva, ca să fiă acolo sub masă. — Pe lângă masă în frunte, şi de-a dreptă şi de-a stânga pe mai departe, erau aşedate lăiţl şi scaune, pe’ care şedeau omenii; partea din spre^portă *) Blidh de cositoru cu torte seu urechi. era slobodă: pe acolo veniau chiămătorii de dăruiau. In fruntea mesii pe scaună sta nunu; la spatele lui sta, în piciore, nuna, mi-râsa cu procovu în capă şi ginerele, er la spatele loră erau cei doi băieţi cu făcliile de cununiă: una a ginerelui şi alta a miresii; a cui ardea mai multă, acela avea să moră mai întâiu; aşa se credea. Lăutarii aşteptau la portă şi cficeau marşu de câte Ori vedeau că mai vine câte ună nuntaşă. După-ce şedeau în curte nunu şi omenii, nunu lua de pe masă o sticlă de vină, închina întâiu elă şi o da la omeni înainte; închina şi din cealaltă şi o da şi pe aceea pe cealaltă parte, de închinau toţi omenii, câtă ţinea dăruitu, de câte două ori, de câte mai multe ori. Când se isprăvia vinu din sticle, se aducea altu. Câtă ţinea dăruitu, omenii aşetjaţl pe scaune vorbiau între denşii: cei mai bătrâni vorbiau despre vremurile apucate de ei, . de potope şi ploi, cari au mâncată deluri şi păduri întregi, de vremuri tari, de răsboie şi bole pustiitore, de felă de felă de gădini, de lupi şi de urşi şi de felă de felă de întâmplări şi băieţii pe la spate se apropiau uşurelă Nr. 70 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 lahiei Filaret* II-lea 1792 şi ale altor* persone bisericescl cu cari el* a fost* în relaţiune de aprope, de Episcopul* Melc hi se d ec îi. Notiţă istorică despre oraşul* Botoşani, de A. Pap adopol*-Calimach*. Raporturi asupra câtorva mănăstiri, schituri şi biserici din ţâră, presentate Ministeriului Cultelor* şi alţi Instrucţiunei publice, de Gir. G. T ociles cu. Dare de sâmă despre colecţiunea de documente istorice române aflate la Wiesbaden. — Cuvântare pentru aniversarea ^ilei de 10 Maiu, ţinută de Di mit r ie A. Sturdza. I. Scrisore autografă dela Mihaiu Vitâzul*. — II. Stâgul* lui Şerban* Vodă Cantacuzino. — EI. Nouă descoperiri numismatice româ-nescl. — Cuvîntare pentru aniversarea filei de (Jece Maiu, ţinută de D. A. Sturdza. Secţiunea a IT-a a Tomului IX cuprinde, după, decisiunea dela 28 Martie 1887, memoriile Secţiunii ord tipărite în volume separate. Astfelă s’au terminaţii şi închisă Memoriile secţiunei istorice, formândă ună volumă compusă din următorele memorii: ţ>ece Maiu. Memoriu presentat* Academiei de D. A. S turd z a. Biserica din PărhăuţI în Bucovina, de R. FI. Mariană. Sema visteriei Moldovei din 1818, de Y. A. U r echiă. O statistică a Ţării RomănescI din 1820. Comunicare de V. A. Urechiă. InscripţiunI după manuscrise. Comunicări şi note de V. A. Urechiă. Generalul* Kisseleff în Moldova şi Ţera Romănâscă. 1829—1834, după documente ru-sescl de A. P ap a do p ol*-Calimach*. Notiţe despre Slobozii, de Y. A Urechiă. Volumulă cu Memoriile secţiunei scienţifice cuprinde urmă-tdrele: Despre originea şi modulă de zăcere ală Petroliului în generală şi particulară în Car-paţl. — Discursă de recepţiune de Gr. Cobal-cescu, — cu Răspunsă de Dr. D. Brândză. A treia sesiune a congresului Geologică internaţională ţinută la Berlină în 1885. Relaţiune de Gr. Stefănescu. Apărătorulă de trăsnetă [Paratonnere], de Em. Bacaloglo. Ală Vl-lea Conguesă internaţională de Igienă şi demografie şi esposiţiunea de igienă şi demografie din Yiena [Septemvre-Octomvre 1887]. Relaţiune de Dr. I. Felix. 2. Din Operele complete ale lui Miron, Costinu, cari se publică, de cătră cole-gulă nostru d-lă V. A. Urechiă,; a apă-rută tomulă II, în care se cuprindă scrierile mai mici ale celebrului cronicară moldoveană, dintre cari mai multe au fostă pănă acum inedite. Volumulă acesta este amplificată cu ună mare numără de facsimile de pe documente, peceţl, ins-cripţiunl şi altele. Ministeriulă Instrucţiunei publice a luată asupra sa tote cheltuelile necesitate de acestă publicaţiune, în care s’au strînsă tote producţiunile literare ale marelui logofătă şi cronicară ală Moldovei din secululă ală XVTI-lea. 8. Istoria lui Herodotti, în traducerea premiată, a d-lui D. I. Ghica, a continuată a se tipări şi în cursulă anului trecută; ea a ajunsă pănă la pagina f28 şi pănă la capitolulă 74 ală cărţei întâiu a lui Herodotă. 4. In sesiunea trecută aţi decisă tipărirea colecţiunei de basme şi cântece populare în dialectulă macedo-română, culese şi traduse în limbile română şi franqesă, de cătră răposatulă nostru colegă, doctorală Obedemru. Acâstă colec-ţiune s’a tipărită întregă sub îngrijirea de aprope a bibliotecarului Academiei, d-lă I. Bianu, şi formeză ună volumă în 8° de 336 pagine. Ună glosariu completă pentru textele cuprinse în acestă volumă se va adăoga la sfârşitulă lui. Deosebite cause au împedecată însă ca acestă lucrare să se facă în cursulă a-nului şi de aceea publicarea volumului nu s'a terminată încă. Lucrarea se va face în anulă vii- toră. 5. Flora Dobrogei de d-lă colegă Dr. D. Brândză, lucrare căreia i s’a acordată premiulă Lazără în sesiunea trecută, nu a fostă pusă încă sub ţipară. Autorulă a voită să supună mai întâiu acâstă importantă lucrare sciinţi-fică unei revisiunl, după care va începe tipărirea ei. 6. La 1881 s’a publicată de cătră d-lă colegă B. P. H a ş d e u întâiulă tomă ală Psaltirei slavo-române a diaconului Coresi, tipărită la 1577. Acum d-lă Hasdeu a începută tipărirea tomului ală doilea ală acestei publica-ţiunl. Ea va cuprinde Analecte despre mişcarea literară extra-co-resiană la Români între 1570 — 1580, despre nemulă lui Coresi în România, despre activitatea cărtuerărescă a diaconului Coresi şi despre Psaltirea cea ro-irflîiiâscă dela 1577. Acestă volumă va continua a se tipări şi se va termina în cursulă anului. 7. Tipărirea Marelui Etimologică alăRomâniei a continuată fără încetare şi în cursulă anului trecută. Făs-cioră I-a din tomulă II, cuprincfendă cuvintele „Amus-Apuc“, a fostă publicată în luna Octomvre; fâsciora Ii-a, în care se apropie finirea literei A, este de asemenea terminată şi se va publica chiar în cursulă actualei sesiuni. Colegulă nostru d-lă B. P. Haşdeu, autorulă acestei lucrări monumentale, a citită în şedinţele dela 5 Iunie şi 4 Decernvre câte-va articole din lucrarea sa. D-sa se va conforma şi acum vechiului şi bunului său obiceiu, de a vă presenta însu-şî o relaţiune despre mersulă marei sale lucrări. 8. Nu s’a începută încă tipărirea scrie-rei Ţăranulă Română de d-lă Gr. G. Tocilescu, căreia i s’a acordată la 24 Martie 1882 premiulă Năsturelă Herăscu de 5,000 lei. Manuscrisulă a-cestei lucrări se află depusă la Acade-miă, după ce a fostă supusă unei revi-siunî generale. Tipărirea acestei scrieri se va face în curendă în Analele Academiei. 9. De asemenea se află pregătită publicarea Catalogului descriptivă ală monum enteloră sculpturale şi epigrafice din Museulă Naţională de Antichităţi. (Va urma.) Furnisare pentru armata bulgară. După o împărtăşire a consulatului generală c. .r. austro-ung. din Sofia cătră camera de comerţă şi industriă din Bra-şovă, ministeriulă princiară bulgară de răsboiu va publica în curendă pertractare cu oferte, ce se va ţine în Maiu, pentru furnisaiijea pănă la 13 Noemvre a următoriloră articull de echipamentă: 44.000 metri postav sur de mantale 39,000 i) n verde ’nchisă, B 14,000 n 71 venăt închis (civit) 1,000 n 7) roşu, & 400 7) 7) albă, galbenă, s 250 7) 7) .1 400 7) n vânăt deschis azuriu -H 64.000 părechl de cisme. 5,400 complexe de pele, 92.000 m. pânză de vântrele la (corăbii) 8,000 m. pânză flamandă, lăţimea 72 cm. 6,200 pături pentru soldaţi, 3,100 aripi de corturi. Circulă Bora dă astădî ultima re-presentaţiă. Representaţia de erf a fost ca şi cele trecute — dela care merită amintire d. Henry Steiner ca Indiană călare, Mr. "Wbodie în grandiosele sale pirouette şi salto-mortale pe cală, sig-nora Clotilde Rossi în salturile ei înainte -şi îndărătă pe cală, Mr. Freed Cooke nentrecutulă jockeu în arta călăriei — deosebită de bine întocmită; artiştii, es-celenţl în tote producerile loră. Publi-oulă i-a aplaudată multă er d-şora Ghica a primită şi două buchete frumose şi mari, d-lă Heuberger, dibaciulă dres-seură, o coronă. D-ş6ra Edvards călări asară cu ună avântă aprope sălbatică de îndrăsneţă er în leu de Bar re esecu-tată de d-şorele Ghica, Stoodley şi Edwards, d-şora Ghica a rămasă în-vingătore. D-şora Ghica a mai călărit, asemeni lui Heuberger, ună armăsară rusescă în totă felulă de mersuri; Heuberger a mai secerată aplause îndelungate cu Athos, Porthos, Aramis şi D’Artaquan, precum şi cu valsulă ese-cutată de alţi doi cai. — Signora Rossi îşi repeţi eserciţiile ei grele pe sîrmă, răuşindu-i tote dela prima încercare şi Ich-Kichsee pe prăjina de Bambus făcu pe mulţi să tresară la îndrăsneţele-i os-cilaţiunl în înălţimea circului. După posta maghiară, au fostă presentaţî asară şi elefanţii, fără să fi fostă anunţaţi în programă. — Aragemă atenţiunea publicului, aducendu-i aminte, că astădî suntă ultimele representaţii la 4 şi 7 ore. SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ală „Gaz. Trans.u) Berlina, 10 Aprilie. Crisa can-celarială e neresolvată încă. Se pare, că ambele părţi ţinu strînsă la punctulu loru de stadiu. Deşi în aparenţă este armistiţiu, lumea e pregătită a vede ivindu-se din nou, încă înainte de finele septe-mânei, contrastele esistente. Bucuresci, 10 Aprilie. Minis-trulu de esterne Carp cetesce în cameră o declaraţiune ministerială, care cfice> că regele a alesă ministerulă actuală, fiindă că stă neutrală. între partide. Cu privire la politica estemă, este o legendă a cjice, că ministrulă actuală face politică germană. Desvoltândă programulă politicei interne, declară, că e cu neputinţă a păşi la urna electorală în timpulă iritaţi-unei momentane ce domnesce, der aşteptă pănă ce se voră linisci spiritele, apoi se voră disolva ca-merile. Cere în fine votarea bu-geteloră. Parlamentulu se va disolva în jumătatea ântâia a lunei Septemvre. DIVERSE. 0 istoriă ciudată. Un soldată fran-cesă dintr’ună batalion de vânători, în gamisonă la Troyes, venise să petrecă câte-va (file în familia sa. - Mai acum câte-va trecândă printr’o stradă, însoţită de tatâlă său, o jună femeiă îi eşi înainte ţinândă în braţe o fetiţă. A-cestă femeiă fusese amanta soldatului mai nainte d’a pleca la armată, şi avusese cu ea o fetiţă, în etate de optă luni. Rupă ce vorbi cu amantulă ei, îi puse copila în braţe şi o luâ la fugă. Soldatulă rămase uimită în mijloculă stradei cu fetiţa în braţe. Ne sciindă ce să facă, se duse la biuroulă unui comisarii de poliţiă. Comisarulă îlă sfătui să adopte copila, care era a lui din mo-mentulă în care mamă sa o părăsise. Tatălă soldatului, ună forte soldată decorată cu medalia militară, primi cu en-tusiasmă propunerea şi declara că va fi naşulă micei fiinţe. Luâ apoi copila şi o duse acasă. Fetiţa care-şl perduse mama, găsi o familiă la acestă brav omă. Cursulu pieţei Braşovtt din 10 Aprilie st. n. 1888 Bancnote românesc! Cump. 8.50 Vând 8.51 Argint* românesc* . n 8.45 8.48 Napoleon-d’orî . . . 10.02 n 10.04 Lire turcesc! ... 11.82 n 11.35 Imperiali Galbinl 10.32 10.35 rt 5.90 ji 5.92 Scris. fonc. „Albina116°/0 n 101.— r> 102.— n n 5°/o 98.- n 98.50 Ruble rusesc! . . . 104.— ii 105.— Discontul* .... «7*- ■8°/0 pe an*. Cursulă la bursa de Viena din 9 Aprilie st. n. 1888. Renta de aurii 4°/0................. Renta de hârtiă5°/0................ împrumutul* căilor* ferate ungare . Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căilor* terate de ost* ungare (3-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare............... Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banat*-Timiş* . . . Bonuri cu cl. de sortare........... Bonuri rurale Transilvane .... Bonuri croato-slavone.............. Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argint* austriac* .... Renta de aur* austriaeă............ LosurI din 1860 .................. Acţiunile băncei austro-ungare . . . 97.85 85.64 150. 96. 126.— 0 109.80 104.50 104.25 104.— 103.60 104. 103.25 78.60 81. 111.20 132.50 863.— Editoră şi Redactoră responsabilă: ________Dr. Aurel Mureşianu.________ şi ascultau cu mare băgare de semă şi de multe ori rostiau şi ei din cuvintele bătrâniloră; omenii mai tineri erau mai posnaşl, se lega unu de altu, făceau câte o glumă de rîdeau şi muierile, cari erau grămădite pe la spatele omeniloră, ori erau prin tindă ori prin casă. Muierile când nu rîdeau de ce spuneau omenii, inai alesă vorbiau de miresă, de gătela ei, vorbiau de feciori şi de multe ori una se pleca şi şoptia alteia la urechiă, că cutare a cerută pe cutare, că mama cutărei fete a îmbiată ea însăşi pe fe-cioru cutare şi altele; altele eră începeau să-şî şoptescă, că cutare omă a venită la nuntă cu cămaşa şi ciorecii nespălaţi bine, ori că a venită ne rasă ort cu cişmele pline de noroiu, şi cu tote astea totă sciau spune de fiăcare câtă a dăruită. Dăruitu se începea nu multă după aşetjatu la masă şi după-ce nuntaşii erau cam toţi adunaţi. Mai întâiu se dăruia dela socrii ăi mari: o perină ori două, straiu ori ţolă după cum le da mâna, şi pe perinl gimbiru miresii, pe care ginerele îlă dusese miresii Sâmbătă sera cu punga. Dela mirâsă, adecă dela săcra mică, se dăruia: straiu, pântijătură, şer- vete, ştergare pentru îmbrobodită şi ştergare de ştersă. Apoi dăruia nunu: şese, şepte sfanţihe de argintă, câtă avea plăcere. După nună dăruiau omenii ceilalţi, care doi, care trei, care patra sfanţihl de păreche, care după cum îi lăsa inima; unu singură duruia ună sfanţihl; câte o muiere, de era singură, cumpăra de dară ori o tigaiă, ori ună lămpaşă, ori ună răzîitoră seu ună tacâmă (două furculiţe, două cuţite şi două linguri), o tavă ori două sfeşnice cu luminări în ele, ori chiu-şore (piuliţe), ori nnă cort* şi altele. Alta dăruia ună blidă de cusutoră ori o năstrapă*) ori ună castronă de cusutoră, ori ună fieră de călcată şi altele. — Nunu şi omenii, cari erau puşi la masă, dăruiau singuri. Socrii, Omenii cari nn cran puşi la masă, ci erau mai pânlăturf, muierile văduve şi feciorii, dan la chiămătorî de dăruiau. Chiămătorii câtă ţinea dăruitu şi apoi câtă cărau pe masă, umblau totă cu cârpa încinşi peste mijlocă şi în capu golă şi cu gârbaciu în mână. Chiămătorii dela cine ce. le da luau dara şi mergeau pănă aprope de masă şi dăruiau: „Ia a nume de bine, jupâne ginere, dela cutare *) Cană de cositor* cu capac* tot* de cositor*. atâta, (numiau persona şi dara); dela Dumne4eu mai multă, dela d-lui mai pUţinăa. — Când îşi dăruiau Omenii singuri, nu cficeau decâtă: „Ia a nume de bine, jupâne ginere; dela Dumnecleu mai multău. De dăruiau bani, chiămătorii după-ce îi daruiau îi aruncau, ca să se vacjă, în taleru de pe masă cu bucăţelele de pâne; sculele şi celel’alte dăruite şi arătate, ori le lăsau pe masă, ori le duceau în casă şi le da în sema socrei. Ori de câte ori dăruia cineva, ginerele mulţămia luându-şl pălăria ori căciula din capă. Dăruitu ţinea cam câte ună câsă ori şi mai multă, după mulţimea şi a nuntaşiloră. Când nunu vedea că s’a isprăvită de dăruită şi după-ce întreba şi pe chemători, şi şi ei spuneau, că s’a isprăvită de dăruită, nunu vărsa dara din blidă, cu pâne cu totă, într’o basma, îlă înfăşură şi îlă da miresii; mireasa îlă lua şi săruta mâna nunului şi da dara nunii, eră nuna îlă lua, îlă lega bine şi îlă băga miresii în sînă. Uneori înainte d’a se fi sfârşită de dăruită, cam pe la isprăvite, ca ună felă de glumă, unu seu altu din chemători lua pe nespuse pe ună băiată, îlă ridica în susă şi-lă dăruia: „Ia a nume de bine, jupâne ginere, ună ciobană la oi.u Decă băiatu plângea ori ore-cum, îlă împăca cu ună creiţară ori doi. Mai mare era gluma, de rideau toţi omenii, când lăutarii pe neşciute se dăruiau unu pe altu. Lăutarii erau atunci cu verghina (ţim-bală) de se întrebau: „ai băgată şi cu ver-ghinau ? Verghina era cu corde multe de bătea în ele cu pene ori cu ciocănele : când mergea o ducea „de gâtă,u când sta o punea pe o meşcioră ori pe ună scaună. Altu era cu flueră de osă (naiu): multe fluere, de le plimba pe la gură de colo pănă colo şi sufla în ele. Alţii erau cu lăuta, altu cu clauaretu. După-ce se sculau dela dăruită, gi-nerile cu mireasa de mână, mireasa totă cu procovu în capă întră în tindă şi la intrare socra a mare le frângea la amândoi nnă colacă în capă, şi din elă bucăţi şi bucăţele le arunca la muerf, la omeni, prin curte, prin tindă, pe unde erau. (Va urma.) J Nr. 70 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 £5 ^ p3 ^ ® ® P B IO N P p cd ek C-h !__■ o p «r* p. p £ ^3" Oi. s oi. 03 a £ S CD> Si § Ş s CC * R CC g/'d cr i-s co a> ii P Q3 -co o • c; o ^ p- ^ M g.s 1 p p 3 co' CD f?p a p d“ -73 B 2 N B g 881 Ş- O b 0- ÎJt g -S B'-Bi £ p a.B B s° p >-i B' 2> & & _ P o 1— < i—> •—* • !—!• ■<* T3 >73 ££ O P> O ^ P- P «? £ ** pc P pc 2 CD B P 2 -co P p o J3 & CC P CDc o co CD P > i/i F* p cc p O * 3. CD P & i-S CD CO p CD P P F* P o* o P ii- l-K p p 2 3 a. cd p. >—• Pj CC CD CDc 52—48 Se deschide abonamente pre anule 1888 la AMICULU FAMILIEI. ţ)iaru beletristică şi enciclopedicu-literarn — cu ilustraţiunl.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 c^i a lunei în numeri câte de 2—8 c6le cu ilustraţiunl frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Românilorfi de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoru indivic(iloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulu întregii e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci—-lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. W V V # . . PREOTULU ROMANU. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunl. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — 8V2 cble; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-traţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torl şi diverse ocasiunl, mai alesă funebrall, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarl; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. Colectanţii primescă gratistt totu alu patrulea esemplaru. Numeri de proba se trimitii gratisii ori-cui cere. IMT A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. "Wi Totu de aci se mai potii procura şi următorele cărţi din editura propriă: Apologie. Discusiunî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 80 cr. Renascerea limbei românesc!în vorbire şi scriere învederită’ şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi IU. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 80 cr. Tote trei împreună 1 fl. Cuvântări bisericesc! la tote sâr-bătorile de peste anu, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fl. Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr. Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr. Idealulu perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Opera unui omâ de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idealulu pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Codreand craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Ultirnuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Elu trebue sâ se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr. Hermanu şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr. (ligenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu.. Preţulă 30 cr. PetulantulQ. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Finme prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr. Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Retegann. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Tesaurulu deia Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr. Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr. Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr. Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. U. Preţulă 30 cr. îndreptară teoretică şi practică pentru învăţământulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-vSţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei ia noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15. Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30. Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Bnteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl. Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprin4endă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr. Nu m8 uita. Colecţimie de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea caiculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparandl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţ! de rugăciuni: Mărgăritarul sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesc! forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50 Miculd mărgăritard sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cn mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl. Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-deu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone fru-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusu Christosd. Preţulă miui esemplară legată şi spedată franco e 15 or. Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu. a-lo: