)
Macţiuea, idmMstraiiaia fiţnpata:
BRAŞOVU, piaţa mare Ir 22.
Seniori nefrancate nn se primesc A, Manuscripte na se retrimită !
Birourile de amncinri:
Irsfovfi, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primescA în Vtaaa: BudoifMosM, Haaaenstein A Vogltr (OthMaas), Heinrich SchaWk, Aloi* Htrndl, M.Dukes, A. Oppelik, J. Dan-ntberg; în Badapasta: A. F. Oold-htrger, Anton Metei, Scksteifa Bemat; tnFrankftirt: G.L.Daube; în Ham-burg: i. Stemer.
PreţolA inserflonilonl: o seriă garmendA pe o colină 8 cr. ţi 80 cr. timbra pentra o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina Ill-a o senă 10 cr. t. a. său 30 bani.
ASUL® LI
„Gazeta11 iese & fie-care t|i.
AbosamsfitB neutru Anstro-Uigaria
Pe unA ana 12 fL, pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe onA anA 40 franci, pe şăse Ioni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Se prenumeră la tâte ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentnli pentru BraşoTi:
la administraţiune, piaţa mare Kr. 22, etagiulA I.; pe un A anA 10 fl,, pe şese luni 5 fl., pe trei Ioni 2fl. 50 cr. Cu dusulAîn oasă: Pe unA anA 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. UnA esemplarn 5 cr. v. a. său 15 bani.
AtâtA abonamentele câtA si inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 63.
Braşov®, Lmii, Marţi, 29 Hârtie (10 Aprilie)
3SToii a"bon.ajcnent'ă.
„GAZETA TRANSILVANIEI".
Cu I Aprilie 1888 «t. v. «e deschide nou sbMuaeatâ ia oare îavităad pe toţi «mieii fi sprijinitorii fdiei nostre.
Preţulfi abonamentului s
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl. pe şâse luni 6 fl. pe unu ană 12 fl.
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unii anA 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşoru şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se voră abona din nou, 86 binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Administraţinnea „Gazetei Transilvaniei''.
Braşovu, 28 Martie st. v. 1888.
Scirea despre intenţiunea ce o are cancelarulti germanii Bis-mark de a se retrage dela postulu sSu, tocmai în situaţiunea politică de acjî a Europei, a venită cam pe neaşteptate şi de aceea e viu discutată de pressa întregă.
Causa acestei „crise cancela-riale“ ar fi, după cum se spune, unu proiectă de căsătoriă a prinţului Alexandru de Battenberg, fostultt principe ală Bulgariei, cu princesa Victoria, fica împăratului germanii Friedericti III. Acestei căsătorii i-s’ar opune cancelarulu Bismarck, fiindii că ea ar fi de na tură a turbura raporturile dintre Germania şi Rusia, a căreia sim-ţibilitate cancelarulu a crutat’o în totă timpulă crisei orientale.
Se mai cfice, că acestii proiectă de căsătoriă ar fi o intrigă a Angliei, că împărătesa Germaniei n’ar vrea se renunţe la acestă proiectă, şi că prin urmare lupta ar fi între cancelarulă Bismarck şi între îm-perătesa Germaniei, şi că delare-sultatulu acestei lupte ar atema rămânerea ori retragerea cancelarului germană.
Crisa e în adevără seriăsă şi multe cfiare s'au vădită înşelate r susţinendă la începută că se p6te “considera crisa ca şi resolvată, e-şindu totă cancelarulă învingătoră.
‘ Ar fi putută eşi astfelă luerulă,
1 decă causa crisei ar fi proiectulă ’ de căsătoriă amintită. In realitate 'inse proiectata căsătoriă e numai ’ ună pretextă, care totă trebuia a-f flatti pentru a masca adevărata causa a retragerei cancelarului.
Se scia încă de când trăia îm-"‘pâratulu Wilhelm, că între principele de coronă, acţî împăratulă ^Friderică III, şi între cancelarulă “ Bismarck nu esistau raporturi intime, din causă că moştenitorulă tronului, cu principiile şi ideile sale liberale, nu se putea învoi cu procederea autoritară şi reacţionară a cancelarului în resolva-rea cestiuniloră politice interne.
La suirea sa pe tronă, împă-ratulu Friderică în proclamaţia sa câtră poporă a spusă că cor6na sa se bazeză pe fundamentulă le-găturei nedespărţite dintre prin-, cipe şi poporă, er în scrisorea ce ‘ a adresat‘o principelui Bismarck a 4isu, că sguduirile interne trebu-cft evitate, ca şi schimbările în

aşecţămintele şi legile imperiului; că constituţiunea imperiului trebue conscienţiosă observată; că prin-cipiulă toleranţei religiose să ser-vescă ca scută pentru toţi supuşii săi, căci toţi au egală parte în inima sa; că trebuescă împăcate interesele opuse ale diverseloră clase sociale; că autonomia administrativă e folosităre, numai să nu îngreueze pe singuratici, după-ce destule sarcine impune poporului statulă, şi alte asemenea declaraţii face împăratulă Friderică, care mai multă preţă pune pe ridicarea bu-neistărî a poporului, decâtă pe strălucirea altoră fapte mari şi glo-riose.
încă de atunci s‘a putută vedea, că liberalismulă împăratului nu va putea lucra alăturea cu autoritarismulă şi reacţionarismulă cancelarului. Ună monarchă cu asemenea principii liberale nu putea fi învoită cu modulă puţină constituţională cum a căutată să resolve cancelarulă cestiunile politice interne, mergândă păuă a impune măsura de espulsare a cetăţeniloră imperiului.
Organulă oficială ală partidei conservatore, „Konservative Kor-respondenz,“ încă arată ca adevărata causă a crisei diferenţe în politica interiorâ. Cancelarulă a băgat de semă, că sfatulti său nu mai are Înaintea cordnei aceeaşi trecere, precum avea înaintea împăratului Wilhelm.
Crisa s’a înăsprită deodată cu publicarea decretului împerătescă dela 1 Aprilie nou, prin care se amnestiază tdte persdnele osândite pentru crimă de lesă-majes-tate, pentru delicte seu crime politice, pentru resistenţă în contra puterei publice, pentru violare a ordinei publice, pentru delicte de pressă şi pentru contravenţiune în potriva dreptului de întrunire şi de asociaţiune.
La acestă decretă de amnes-tiare de sigură că nu s‘a aşteptată cancelarulă germană, căci decre-tulă e o desaprobare indirectă a procederei sale în resolvarea ces-tiuniloră politice interne. Cancelarulă vede, că nu‘i rămâne alta de făcută decâtă seu să ‘şl schimbe programulă seu să se retragă.
Prin urmare „crisa 3ancelarială“ nu e altceva decâtă lupta constituţionalismului contra autoritarismului, lupta liberalismului contra reacţionarismului care nu se pdte sferşi altfelă decătă prin învingerea celui dinteiu.
Academia Română
sesiunea generală din anulă 1888.
(Urmare.)
I. Şedinţele de peste ană.
In cursulă celoră 42 şedinţe ordinare de peste ană s’au discutată şi ho-tărîtă mai multe cestiunl administrative şi scienţifice. In specială în şedinţele oublice s’au făcută numerose comunicări, cetiri de memorii, studii şi notiţe, dintre cari o parte s’au şi publicată în „Anale.44
D-lă Haşdeu, în şedinţa dela 15 Maiu a făcută o comunicaţiune orală a-supra vechiloră sigilii ale oraşului Bu-curescî, presentândă ca ilustrare mai multe documente din secolii XVT-XVII.
In şedinţa dela 5 Iunie d-lă Urechiâ a cetită memorinlă s&n despre „Slobozii,u care s’a şi publicată.
D-lă Odobescu a Vorbită la 19 Iunie deflpre tesaurulă găsită la începutulă secolului la sătulă ConţescI din Doro-hoiu, şi din care tdte bucăţile conservate se află în museulă Ermitagiului din St. Petersburgă. Totă d-lă Odobescu a cetită în şedinţa dela 11 Decemvre un memoriu asupra activităţii literare şi a-supra publicaţiuniloră de literatură poporală ale meritosului, acum răposată, tipografă ală Academiei Petre Ispirescu.
La 26 Iunie d-lă generală Fâlcoianu a presentată o seriă de calcule, făcute de d-sa, asupra răsăritului şi apusului Sorelui în BucurescI în anulă 1888.
In şedinţa dela 9 Octomvre d-lă JEm. Bacaloglu a vorbită despre o nonă descoperire a lui Eddinson, privitore la perfecţionarea luminatului electrică.
Şedinţa publică dela 6 Noemvre a fostă ocupată cu lectura relaţiunei d-lui Dr. Felix asupra congresului internaţională de igienă şi demografia, care s’a ţinută la Viena în vara trecută.
In şedinţele dela 20 Noemvre şi 4 Decemvre d-lă Simit a făcută Academiei împărtăşiri asupra mai multoră documente istorice privitore la Români, cari se află în archivele dela Chişineu.
In şedinţa publică dela 11 Decemvre d-lă Papadopol-Calimachu a făcută o comunicare despre „Dereptate44, nume pe care cronicarii îlă dau locului, unde Ştefană celă mare a fostă proclamată Domnă ală Moldovei.	J
La 9 Octomvre d-lă Urechiâ a comunicată mai multe informaţiunl şi notiţe despre vieţa şi activitatea literară a lui Vartolomeiu Măzărenu, archiman-drită şi cărturară moldovenii din seco-lulă ală XyiII-lea. _
In şedinţa publică dela 5 Februarie d-lă Urechiâ a comunicată ună memoriu despre PăJiarniculă Caraimană din timpulă lui Ieremia Movilă şi despre Legea organică a Chinoviiloră Moldovene decretată de Mironă Moghilă Bamovschi Voevodă prin chrisovulă dela 20 Sep-temvre 1626.
Pentru serbarea (fii®* de 10 Maiu, în şedinţa dela 8 ale aceleiaşi luni, sub-scrisulă a cetită memoriulă, care vă este cunoscută şi care avea de scopă să a-rate însemnătatea acestei (file pentru istoria modernă a Româniloră.
Membrulă corespondentă ală Academiei, d-lă Gr. G. Tocîlescu a făcută o re-laţiune despre castrulă romană dela Cea-tal-Orman din Dobrogea şi despre inscrip-ţiunile găsite acolo ; er în şedinţa dela 13 Noemvre d-sa a descrisă ruinele unui însemnată stabilimentă termală romană şi a unui castra stativă descoperite la Bivolari, în susă de mănăstirea Cozia.
In cea din urmă şedinţă publică, dela 4 a lunei curgătore, d-lă Haşdeu a cetită ună studiu de mare însemnătate, a-supra numelui şi originei oraşului Ar-geşă, şi asupra zidirei minunatei biserici din acelă oraşă.
(Va urma.)
Corespondenţa „Gazetei Transilvaniei,'1
De pe Crane, 20 Martie 1888.
Domnule Redactoră! In (filele trecute din întâmplare îmi veni în mână foia patriotică „Szolnok Doboka,“ în care cetisemă că Vass Imre solgăbirăulă Cia-chi-G-ârb oului ejdenumită pretore suprem în modă provisoriu în cercnlă Lăpu-şiului.
Că ce sentimente nutresce acestă d-nă solgăbirău faţă de poporală român şi inteliginţa lui, dovedescă faptele-i : Ună preotă a ^utezată“ a face două recursuri în contra judecăţiloră aduse de d-loră, densulă în antipatia sa faţă de apărătorii poporului română a însemnată cu cerusă roşiă §-ulă legii pe basa căruia notariulă cercuală să-lă acuse pe preotulă respectivă la judecătoria cer-
cuală spre a fi aspra pedepsită. Pedepsirea i-a şi succesă, der conducerea ponorului a o smulge din mâna preotului, nară domnului, nu i-a putută succede.
Altădată pentru competinţa inspectorului silvanală pentru planulă de es-ploatare a pădurei bisericesc! a estimată pe preotă, pe timpulă estimărei a dispusă ca gendarmii, aduşi anume spre a-cestă scopă, să, se preumble în jurală caselora parochiale ca la casă de răs-colă a parochului să fie la îndemână; într’aceea nu înceta de a-lă admo-nia că de va cere trebuinţa va aduce ună întregă batalionă de honvedl (în contra unui singură omă.) Se vede că densulă ca solgăbirău „puternică14 cum e, totă a sciută de fiică. Ce să-i faci, frica totă fiică rămâne şi cu gen-darmii lângă tine!
Cu altă ocasiune a (fisă preotului, căruia nu-i convinea a se arăta slugarnică, cum ar fi'poftită solgăbirăulă: „decă d-ta te-ai fi purtată „leală44 mai multe nu s’ar fi întâmplată cu d-niata.u Va să (ficft lealitatea după conceptulă dânsului e a fi slugarnică d-loră solgăbirăi.
„De mortuis aut bene, aut nihil44 Incependă din prima Aprilie anulă curentă, nu aparţine cercului Ciachii-Grâr-băului. Cr&nenii îi poftescă cale bună cătrâ Lăpuşă; cu tote astea pagubă că nu „fericesceu cu persdna oficială a d-sale ună cercă ungurescă, er nu ro-mânescă, cum e şi ală Lăpuşului.
Unu Crăneanâ.
SCIRILE PILEI.
Cu ocasiunea înaintăriloră apropiate în armată, archiducele Rudolfă va fi înaintată la gradulă de feldzeug-meister, câtă şi va fi promovată la ran-gulă de admirală extra stătum.
*
* *
In cerculă Braşovului js’au alesă deputaţi mireni la sinodulă ar-chidiecesană din S i b i i u: d-nii Diamandi Mano le şi Neculae Stră-voiu. In cerculă Trei-scau neloră: d-nii Octaviană Sorescu şi Iosifă Pu ş-cariu. Joi se voră alege deputaţii din cleră.
*
* *
Ministrulă ungurescă de interne a adresată municipiiloră o ordinaţiune-cerculară, în care le aviseză să afle pe agenţii secreţi, caii îndemnă popo-raţiunea să emigreze, şi să ’i pe-depsescă.
Curiosă ministru! Vede numai a-genţl secreţi, der nu vre să ve(fil şi mi-seria şi alte ticăloşii ale regimului, care suntă cei mai periculoşi agenţi de a provoca emigrarea.
*
* *
Impărtăşiserămu în tomna anului trecută scirea, că ministrulă ungurescă de interne a colonisată atunci 190 de copii slovaci orfani şi semiorfanl din comitatele Trencină şi Arva în partea de josă a Ungariei, fiindă daţi în îngrijirea familiiloră avute unguresc! din comitatele Clongradă, Bihoră şi Clanad. Acum comunică „N. P. Journal,44 că mi-nistrulă continuă cu încercările sale ia-nicerescl, căci peste câteva (file alţi 110 copii slovaci voră fi împărţiţi în Aradă şi în comunele maghiare din comitatulă Aradului. Ministrulă ungurescă de comunicaţiune va da, la invitarea celui de interne, şese delegaţi cari să însoţesc &
Nr. 69.
GAZETA TRANSILVANIEI
1888.
/
pe copii ce voră fi transportaţi gratuită pe căile ferate ungare.
Potă fi geloşi Turcii de asemenea
miniştri.
*
* *
După cum este informată o foiă vi» eneză, ministeriulă comunii de râsboiu austro-ungară proiecteză înmulţirea infanteriei şi vânătoriloră în timpii de pace cu 2200 de omeni. Acostă (dispo-siţiune, după informaţiunile numitei foi, ar aduce sporirea bugetului armatei cu
486,000	de fl. De asemenea se clice c& este proiectată îmulţirea artileriei cu vr’o 85 tunuri. Cavaleria încă se va spori.
*
* *
Ministrulii ungurescă d® culte şi instrucţiune publică a inter cţisă procurarea, pentru bibliotecile şcolare, a opului 1001 de nopţi, întocmite de Nador Gyula [Budapesta, ediţiunea lui Coloman Nador, 4 tomuri] ca unele care escită fantasia şi au influ-inţă stricăcidsă asupra moralităţii.
*
* *
Sibienii simţii forte îngrijaţl, din causă că în qfilele acestea mai mulţi câni au fostă muşcaţi de ună câne turbată. S’au luată măsurile necesare.
*
* *
Am primită raportulă Institu-/tului de credită şi de economii „Albina“ din Sibiiu pe anulă 1887 din care vedemă că: profitulă curată al anului 1887 este de 48,221 fi. 48, fon-dulă de reservă după dotaţiunea primită din profitulă anului 1887 s’a urcată la 64,082 fl. 01, er fondulă de pensiuni ală funcţionariloră la suma de fl. 27,521.39, dividenda anului 1887 s’a fic-sată cu 10 fl. de acţiune, er pentru scopuri de binefacere s’au destinată 1411 fl. 07 şi anume: 600 fl. scolei civile de fete a „Associaţiunei transilvane14 pentru trebuinţele curente, 200 fl. la 128 familii din Galaţi (comit. Făgăraşă) nenorocite prin foculă din 22 Aprilie 1887 (distribuiţi deja prin direcţiune); 200 fl. dăunaţiloră prin focă şi esundărî din Bănată în primăvera anului espirată (distsibuiţl deja prin direcţiune), 200 fl. dăunaţiloră prin focă şi prin esundărî din Transilvania, afară de cei din comuna Galaţi, totă în primăvera anului espirată (distribuiţi deja prin direcţiune), 100 fl. scolei elementare de fete a „Re-uniunei femeiloră române din Sibiiu“, 25 Reuniunei pompieriloră din Reşinarî, 25 fl. „Reuniunei române de cântări din Sibiiu; 25 fl. Reuniunei pentru înfrum-seţarea oraşului Sibiiu şi 36 fl. 07 cr.
Reuniunei române de agricultură pentru
comitatulă Sibiiului. '
*
* *
Cetimă în revista „ Macedonia,a că o mare parte din capitaliştii macedoneni vreu să înfiinţeze o t i p o g r a fi ă r Qr mânescă în M acedonia. Nu se scie încă loculă unde, unii suntti de părere s’o ducă la Ianina, centrulă ve-chei Megalo-Vlachii, alţii suntă pentru Bitolia, capitala Macedoniei. 0 tipografia românescă în Macedonia nu este lucru nou, a mai fostă una la Moscopole. Lipsa unei tipografii române este de multă simţită în Macedonia.
Dela institutul!! bacteriologici Iii Buni.
Dlă Dr. Y. Babeşă a expusă în ultima şedinţă a societăţii de medicină starea cercetăriloră sale asupra tratamentului în contra turbării. D-sa s’a o-cupată parte la Parisă, parte la B-Pesta în timpă de doi ani cu cercetări asupra turbării şi espune înainte de tote resul-tatele de ună interesă practică ce le-a obţinută. D-sa a obţinută ună semnă forte importantă prin care se pdte re-cunosce aproximativă la o săptămână după infecţiunea rabică, dâcă veninulă turbării a întrată în organismă seu nu.
Asemenea i-a succesă de a produce într’ună timpă forte scurtă virusulă fix, adecă substanţa cu care se prepară vac-cinulă în contra turbării, pe când — cum se scie — Pasteur are trebuinţă de doi ani pentru a produce această substanţă.
Cercetările d-sale asupra tratamentului în contra turbării i-au arătată o faptă de cea mai mare importanţă, a-nume: că decă substanţele care ser-vescă pentru tratamentă nu suntă făcute cu cea mai mare esactitate ; decă iepurii care servesc pentru tratament nu sunt bine aleşi, decă trepanarea nu e făcută cu o deosebită abilitate, decă în fine se face cea mai mică greşâlă în privinţa anti-sepsei, substanţa cu care tractămă ani-malulă în contra turbării, în locă de a-1 apăra de acestă bolă, ea înse-şl provocă turbarea.
Aceste consideraţiunî explică pentru ce d-lă Babeşă nu a voită să începă tratamentulă la omă în B.-Pesta, unde a fostă însărcinată cu tratamentulă an-tirabică. Numai după ună studiu neîntreruptă asupra acestei materii şi fiindă aici în Bucurescî în posesiunea tuturoră mijloceloră necesare, şi convingendu-se despre identitatea rabiei de aici cu rabia observată în alte ţări, precum şi exer-ciândă personalulă său pentru cercetările
aqeste, care pretindă cea mai mare con-scienţiositate şi rutină, declară, basân-du-se pe experimente cu totulă probate, că este gata de a începe tratamentulă în contra turbării la omă.
Experimentele menţionate suntă în scurtă următdrele:
Şese câni au fostă trataţi după o metodă specială cu substanţe provenite din virusulă turbării în modulă celă mai eficace, adecă în interiorulă craniului. D-lă Babeşă s’a convinsă la mai multă de o sută de câni, că prin acestă inoculare, totdeuna se nasce turbarea. In-tr’adevără, că toţi cânii, care nu au fost trataţi prealabilă în contra turbării, au sucombată în urma bolei pănă cândă cei şese trataţi preventive, deşi inoculaţi pe urmă ca ceilalţi trei, au rămasă sănătoşi. Chiar procedândă în modulă inversă, â-decă inoculândă întâiu substanţa rabică în interiorulă craniului şi tratându-i după aceea în contra rabiei, nu au devenită turbaţi.
Aceste resultate suntă cu multă mai doveditore decâtă chiar resultatele lui Pasteur, care prin metoda sa, fâcândă acelaşă experimentă, au perită 60% din cânii trataţi.
D-lă Babeşă explică resultatulă său mai favorabilă din modificaţiunea tratamentului. Aflândă deră o metodă cu totulă sigură pentru a preveni cânii chiar decă sunt infectaţi de o manieră cu multă mai periculosă decâtă ceea-ce aflămă la omeni, care se infecteză numai prin o muşcătură simplă de câne turbată, nu se mai îndoesce de locă despre eficacitatea absolută a tratamentului modificată de dânsulă. D-sa s’a mai convinsă la 42 de câni, că tratamentulă său nu producea nici ună pericolă, pe când decă substanţa, prin care se face tratamentulă, nu se controleză în modulă celă mai autentică, caşurile nu sunt rari unde cânii capătă turbarea tocmai în urma tratamentului.
D-lă Babeşă pănă acum nu este îm-pedecată de a începe tratamentulă la omă, decâtă numai prin lipsa unui numără destulă de mare de iepuri de casă, care servescă la producerea materialului de tratamentă şi care nici cu cele mai mari sacrificii pecuniare nu se potă procura aici în ţeră.
Sperândă, că şi acestă pedecă în cu-rândă va fi înlăturată, ne felicitămă de resultatulă strălucită, obţinută în aşa scurtă timpă în institutulă nostru din Bucurescî.
Acestă resultată nu produce numai imense servicii ţerii nostre, unde boia
FOILETONUL# „GAZ. TRANSA
G)
NUNTA IN ŞCHEIU.
Pănă pe la 1830.
Ginerile se îmbrăca cu ilică şi peste elă cu zăbunelă, erde era iernă şi avea ghebă, mergea cu gheba, de avea cojocă mergea cu elă împlăşcată.*) Apoi cu cioreci şi cu cămaşa scosă peste ciorecl, cămaşa era largă, largă şi la mâneci, era dintr’o foiă, la umere neîncreţită, fără guleră lată, la gâtă se încheia cu chio-torf de aţă. Cămaşa, largă şi lungă fără guleră era strînsă în curele late, cu care se încingeau omenii şi feciorii peste mij-locă, şi încreţită era lăsată numai pănă mai susă de ghenunchî peste ciorecii de zeche albă, cu care se îmbrăcau omenii şi feciorii. Deasupra curelii seu şerparu-lui cămaşa facea ună sînă, care sluju în locă de buzunară, de puneau în elă de tote. — Omenii erau cu ilice cu mâneci peste ilică cu zăbunelă, seu cu dulămiţe albe, er alţii cu ghebe, unii cu cojocă cu breu', er alţii cu peptare de pele de diă, lungi şi fără mâneci. Mai înainte vreme umblau omenii şi cu săricl. — Dicele erau de parchetă albă, cu găita-nurf negre pe peptă, cusute ca ciapra-
*) „împlăşcatilw adecă nu „îmbrăcata pe mâneci- ci numai aşa ca o manta,
zurile, fiicele erau de veră, der se luau şi ierna pe sub dulămiţă. — Zăbunelele erau fără mâneci, ca nisce lalbăre totă albe şi totă de parchetă cu găitane negre ca fiicele. — Dulămiţele erau lungi pănă josă, mai largi decâtă potrivite pe trupă, cu mâneci lungi şi se făceau din postavă albă, pe peptă cu găitanurf negre ca ciaprazurile, şi trase cu găitană şi dela subţiori pe cusătură în j osă pănă la mijlocă. — Ghebele erau totă ca -du-lămiţele, numai câtă nu erau albe şi de postavă închisă. — Cojocele cu brâu erau cusute cu mătasă negră, la mijlocă erau mai strimte, la pole mai largi. Pe guleră şi pe dinainte cu piele negră măruntă de mielă negru. N’aveau nasturi, se îmbrăcau pe mâneci, ori împlăşcată. Peptarele erau fără mâneci, croite mai strimte în spinare, er în pole mai largi veniau de lungi pănă la ghenunchî, ori mai susă, erau ori de împlăşcată, ori de îmbrăcată, pentru încheiată aveau nasturi de cioiă. Peptarele le ţineau mai multă de sSrbătore, şi cu peptare umbla şi muieri.—Săricile erau cu mâneci, erau lungi pănă la călcâie, de straiu grosă, cu laţele în afară, albe, seine, ori sure. In capă cu căciuli de mielă negre, în-nalte, drepte şi cu fundu lată şi dreptă, er josă potrivite pe capă, cum purta Neică Duţu Stinghe pănă bine de cu-rendă. 6menii mai săraci purtau căciuli
albe, care erau mai rătunijite la fundă şi erau mai scurte. —De multe ori ginerile mai cu dare de mână avea căciulă de barson şi cu vidră. — Vera umblau cu pălării mari în păreţi cu fundu lată, er la capă numai potrivite. Aveau nisce păreţi de le ţineau umerii, la păreţi le punea sfori ca să-i ţînă, când le ploua păreţii se întăriau. — In piciore erau cu călţunî cu carâmbă largă şi pănă la jumătatea fluerului, cu potcove înalte şi înguste, nu puse pe lată ca mai târcjiu, alţii cu cisme cu urechi la carîmbă dinainte, alţii apoi erau încălţaţi şi cu opinci, după cum le da mâna. — Hainile le făceau croitori ca d’al de Şerbană, Bolo-geanu, Anghelă şi alţii, er cojocele şi peptarele şi căciulile le făceau cojocari ca Scurtu, Trică Şchiopu tatălă şi alţii.
Muerile umblau cu ghiordii, cu tili-vichii şi roche venătă şi roche roşiă şi roche de lână vărgată şi şurţă albă şi surţă de lână de-a grosă. — Ghiordiile erau cu mâneci strimte, şi la trupă cam de se potriviau, er mai josă largi. Pe la mâneci erau cu covrig adecă erau cu blană albă, măruntă de mielă de vr’o trei patru degete, pe la mâneci, pe la gâtă şi pe dinainte pe margine. Ghiordia dela subţioră pănă la brâu avea o îndoitură şi pe îndoitură era cusută posomantu*.)
*) Posomantulu e unu şiretă mai lată de ui ă degetu, tăcută din fire în colorea aurului.
acesta teribilă e, chiar după constatările d-lui Babeşă, mai frecuentă decâtă în cele mai multe alte ţeri, der prevedemă timpulă, când din întregulă Orienttt, omeni muşcaţi de câni turbaţi voră căuta şi voră afla mântuirea loră la Bucurescî în institutulă nostru de bacteriologiă.
(„România Liberă.u)
Inundări*
Csongrad-uM este ameninţată a fi cu Desăvârşire distrusă. Poporală, care în sărbătorile Pasciloră loră şi de atunci în-c6ce ne’ncetată a lucrată cu bărbăţiă şi cu curagiu pentru a se asigura contra inundărei astăcţl este cu totulă desperată. Tote stăvilarele rîuriloră s’au stricată şi apa a împresurată întregă ora-şulă. Miliţia şi gendarmeria ducă poporală cu sila ca să lucreze la .repararea stăvilareloră, der totulă e înzadară, căci o parte din 6menl fugă, er altă parte nu vreu să lucreze. Pe când se repară ună stăvflară, celălaită se strică, căci cres-cerea apeloră este ajutorată de ploile mari şi continue din acele părţi. Apa a începută deja să străbată şi în părţile interne ale oraşului.
Seghedinulic erăşl este inundată. Numai o diferenţă de 24 centimetri este între înălţimea de acum a apei şi între înălţimea maximă a apei ce s’a văclutti pănă acum la Seghedină.
Dela Ujszasz pănă la Solnocu este o adevărată mare. Şinele călei ferate simtă sub apă. Comunicaţia posibilă că s’a şi întreruptă deja. Solnoculă e ameninţată a fi cu desăvârşire perdută.
Comunele Besenyszeg şi Bdghdt suntă sub apă. Mai multe case s’au ruinată. Locuitorii îşi părăsescă satele şi-şi caută scutinţă pe unde potă.
Forte ameninţate suntă şi oraşele Kunhegyes, Kisujszdllds şi comuna Kende-res. De asemenea Szarvas şi Gyu\a.
La 5 Aprilie o ploiă vehementă, împreunată cu fulgere şi trăsnete, a cădută asupra Budapestei, în urma căreia stradele din apropiarea Dunărei au fostă inundate; der şi în părţile mai dinăuntru ale oraşului vr’o 1000 de pivniţe au fostă umplute cu apă şi pe mulţi locuitori din parterre apa i-a alangată din lăcaşurile loră.
Intemplărî diferite.
Tâlhăriă. Ţăranulă Samuilă Bitea din Saca, lângă Beiuşă, a fostă călcată de hoţi şi jefuită de vr’o 4000 fl. Bitea e greu rănită şi nu se scie decă va scăpa cu vieţa.
Ghiordiile se fâceau totă din ce se făcea rochiile, de bogasiu (pânză venătă) îşi f&ceau numai ăle mai năcăjite, ăle mai bogate îşi făceau de prizîlă [materiă de lână cu ună pără negru şi cu unu mo horită închisă). — Tilivichiile erau ca scurteicile, fără mâneci, numai de îm-plăşcată, susă strimte între spete câtă şedea în vârfulă spinării şi apuca pe umeri, josă largi şi lungi cam pănă la ghenunchî, eră pe subţiori trase cu co-vîrgică şi îndoite ; covîrgică avea şi pe la gâtă şi pănă josă pe dinainte pe margine ca şi ghiordiile ; ele erau îmblănite cu blană măruntă. Rochile era fără mâneci, susă potrivite pe trupă, dela bm mai largi aşa că era încreţite. La peptă aveau guri (firă de celă? râu cusută pe pânză grosă). Rochile era pe polă vînăti, altele pe roşiă; mai târcjiu s’au ascunsă astea şi s’au scornită rochi de mătase, cum e a mea „în pielea şerpeluiu, sâs vinete, la care le 4i°ea că suntă de bo gasîu. — Surţurile se făceau pe atunci numai dintr’o foiă ori o făiă şi jumătate şi erau unele şi de mătase, roşii şi albe, albe de moşalimă, er altele deprim zîlă. — In capă muerile erau învâlite ci gimbiră şi îmbrobodite cu ştergară. Ştergarele nu se prea călca; bătrânele umbli cu ele necălcate, le mai întocmiu şi lai făcea cu făcăleţu, er ăle mai tinere la călca. Ştergarele le făcea cocdne dJ
lOOO
Nr. 69
GAZETA TRANSILVANIEI.
. . . ;	.• . j
Literatură.
„Versuri ţi istorisiri" de Adela Xe-nopolă. Iaşi, Tipografia Naţională. 1888. Preţuiţi 3 lei.
Revista societăţei „Tinerimea română" Nr. 3, are sumarulii: CI o pin el. Din ale nostre. — P. I. S. Modificările cojei globului, (urmare.) —Rădulescu Niger. Frmnjă verde. - Dem. din B. Alcoolulti şi alcoolismul*. — N. Din jur-nalulti unui marinară. [Atena]. — S t e m i. Lăsatulă Secului. — N. Din jumalulă unui marinară. [Smirna.] — Rădulescu Niger. Iorgu Văreanu, Nuvelă. [Urmare şi fine].
Apelu
eătră femeile române.
Onoratulă comitetă ală „Associaţiu-nei transilvane pentru literatura şi cultura poporului română,u avândă în vedere importanţa cea mare, ce o are lu-crulă de mână şi desemnulă pentru scdla civilă de fete, pe care o susţine, ba chiar pentru întregă poporală română, ca o cestiune, ce se referă la sporirea puterii de producţiune în ramulă industriei de casă, a constatată, că ar fi f6rte de dorită şi folositoră, ca pentru o mulţime de lucruri femeescl de mână, care se învaţă în scola civilă şi cu deosebire în cursulă complementară ală acelei scdle, înfiinţată deja cu începutulă anului soo-lastecă 1887/8, să se folosăacă modele luate după lucruri classice în combinaţi-ttnea de colori şi de forme ornamentale, precum se află ele în lucrulă de mână, săvîrşită de femeia română dela sate, din tote părţile ţerii, dedrece prin folosirea • acestoră forme — în loculă modeleloră moderne, adeseori lipsite de individualitate, ba chiar şi de gustă estetică, — si combinarea loră în composiţiunl nouă, nu numai că s’ar crea pentru lucrulă de mână în scolă şi pentru industria de casă preste totă, o basă solidă şi cu caracteră genuină română, ci s’ar pune de timpuriu stavilă coramperei gustului, care începe a se manifesta şi la poporă, mai alesă în lucrurile, cari compună por-tulă lui.
Spre ajungerea scopului intenţionată este deci de lipsă, ca scola civilă se aibă la disposiţiune o colecţiune de modele din diferite lucruri de mână, săvîrşite de femei române dela sate mai dibace, în specială de cusături, chindesiturî, broderii, ţesături etc.
Atâtă câştigarea obiecteloră trebu-inciose, pentru realisarea atarei colecţi-unl de modele cum şi arangiarea loră, amăsurată recerinţeloră învăţământului, onoratulă Comitetă al] Associaţiunei transilvane prin hârtia sa Nr. 332/1887 a a-flată cu cale a o încredinţa comitetului Reuniunei femeiloră române din Sibiiu, care onorifică însărcinare subscrisulă comitetă cu plăcere o a şi primită, nu-trindă însă totodată firma speranţă, că în vederea scopului importantă şi de
mare folosă pentru crescerea copilelofă, şi în genere pentru proşperarea industriei de	la Români i vomă afla
sprijinulă necesară la întregă publiculă română.
In deosebi ne permitemă a ne adresa cătrâ femeile române, pricepătăre de causă, din tote părţile patriei, ca pentru a pută pune la cale o colecţiune de modele din diferitele lucruri de mână femeescl, câtă se pote de completă, să aibă bunăvoinţa a ne oferi seu a ne acuira diferite piese de cusături, chindesiturî, prodării şi de ţesături, lucrate de femei române dela sate mai destere.
Aceste piese de lucruri de mână potă fi nouă său vechi, dâr ca să corăs-puncjă scopului trebue să fiă lucrări complete, fiă chiar şi numai o parte din ună întregă, er dâcă suntă numai începute, să fiă de aşa, ca să se vacţă procederea la continuarea lucrării.
La casă când atare lucra de mână potrivită de modelă, fiindă mai de preţă, nu ni s’ar pute oferi gratuită, să ni-se trămită pe lângă reversă, celă puţină pentru decopiare.
Pentru înlesnirea pachetării şi cruţarea postportului, rugămă pre on. subcomitete a Associaţiunei transilvane să binevoiască a îngriji fiăcare prin biroulă său de spedarea obiecteloră acuirate.
In acelea părţi ale ţării, în care nu esistă subcomitete, rugămă pe femeile române dela oraşe şi pe preutesele române, ca densele să colecteze lucruri de mână ce le voră afla potrivite de modele şi să îngrijaşcă de spedarea loră.
Tăte aceste obiecte suntă a se adresa la „Comitetulă Reuniunii femeiloră române din Sibiiu44, trimiţânduse nefrancate.
Spese de postporto anticipate se voră rebonifica.	/
Pachete cu recepere nu se primescă.
Obiectele oferite gratuită se voră chita cu mulţămită pe calea 4iaristicâ.
Pentra-ca deja în semestru ală 2-lea ală anului şcolara curentă să se potă pune la disposiţiunea şcălei colecţiunea intenţionată, ne rugămă a ni se speda obiectele colectate celă multă pănă la 30 (18) Aprilie 1888.
In fine rugămă pe tote on. Redac-ţiunî a foiloră române, ca să dea locă acestui apelă.
Din şedinţa comitetului Reuniunei femeiloră române din Sibiiu ţinută la 15 Ianuarie 1888 st. n.
Pentru comitetă:
Maria Cosma,	Dr. Russu,
preşedintă.	secretară.
Declaraţia noului linistein români.
Preşedintele Cabinetului a făcută următărea declaraţiă dinaintea ambeloră corpuri legiuitbre:
Chemaţi la guvernă prin încrederea M. S. am crec|ută a îndeplini o datoriă cătră Tronă şi Ţeră primindă fără şovăire misiunea cu care ne-a onorată M. S. în împrejurările de faţă.
Pătrunşi precum suntemă de res-
pectulă Constituţiei, scimtt că nu putem sta la acestă locă decă nu vomă şi încrederea ţării.
Acâstă încredere ne vomă sili a o dobândi prin o strictă legalitate în tăte ramurile administraţiunei publice.
Procedândă astfelă credemă că vomă putâ răspunde la trebuinţa de linişte ce o simte ţâra; linişte care va fi cu atâtă mai asigurată cu câtă fiăcare ce-tăţeanfi s** va simţi pusă în stare de a esercita în deplină libertate drepturile sale în limitele legei.
Acestă declaraţiă a făcută bună impresiă în o parte a oposiţiunei, care se mulţămesce deocamdată cu aceea, că dlă I, Brătianu s’a retrasă şi spiritele s'au. liniştită-Altă parte a oposiţiunei, precum şi partidulă dlui I. Brătianu, (ţică că n’au ce căuta la guvernă 6menî <şare n’au încrederea ţării.
De altmintrelea t6te partidele suntă hotărîte a vota noului guvernă bugetele, der după aceea camerele să se disolve şi la vară ori la tămnă se se facă alegeri nouă.
ULTIME SOIRI.
Berlină, -7 -Aprilie.-—-^Gazeta Naţională44 menţine, că proiectulă de căsătoria între principele Bat-tenberg şi principesa Victoria fiind depărtăhă îndată, d. Bismarck n‘a avută motivă se căra demisiu-nea sa.
Atena, 7 Aprilie. — Cu prile-giulă sărbătorii naţionale celebrată erl, oposiţiunea a făcută o mani-festaţiune în contra ministerului. S‘au schimbată focuri de revolveră, în urma unei bătăi a cărei causă nu este încă lămurită. A lostă ună mortă şi ună rănită.
DIVERSE.
Noulil presidenttf ala camerei d'epu-taţilorfi francezi, Felix Iules Meline, este, ca mai toţi bărbaţii de stată francezi, de profesiune advocata şi ca studenţfi^în Pa-risfi a mai colaborată şi la <]îare literare. Ela este unuia dintre cei mai d’a-prâpe amici d’ai lui Jules Ferry şi totdeodată una intima d’ai lui Floquet (deşi nu are aceleaşi principii radicale politice ca acesta). Lui Ferry are de a-i mulţămi în cea mai mare parte cariera sa politică, care o începu pe timpula asediărei Parisului mai întâiu ca vice-primar (vice-maire) în I-iula arondismenta. Alegerea
sa ca comunard nu o primi. --Dela anula 1872 a fosta deputata ala unui depar-’tamentttr ala Vosigilora. In 1878 fă subsecretarii de stata înnfiniate^la de justiţia sub Dufaure, erîn 1883;fh ministru de agricultură sub Ferry.- O dreaţiune a lui Meline prin. care s’a remarcata activitatea s’a efemeră ca ministru este or-dinula „pour le merite agricole,“ care la începută avu mulţi contrari, er aţi îşi află din ce în ce mai mulţi muşterii. Dela demisiunea sa ca ministru păşi Meline cu predilecţiune ca apărătbră ala intereseloră agricole şi în deosebi: pentru punerea de vamă pe producte. După-cum se anunţă din Parisa, ela a fosta pUsa de cătră moderaţi ca una candidata de frunte din causă că ela avea mai mulţi sorţi de a obţinâ câteva voturi şi din drepta, căci ela nu numai că e de una caractera p&cînică, ci ca capa ala protecţioniştilora era bine văzuta şi de drepta. Agitările au fosta mari pe timpula alegerei, care dădu ună resultâta unica în felula său, adecă ambii candidaţi, ClâmjBnecau şi Meline, primiră oâte 168 voturi. In < acesta casă cela mai bătrâna se priveşce de alesa şi aşa Meline fu proclamata de presidentă; de-orece ela s’a născuta în 1838, er Clemen-ceau în 1841. Mâline este una omtt sub-ţirelă cu o fisionomiă slabă, capula acoperita cu	9i“~"cî©Ja
cărunta. Iubirea sa 'de dreptate şi .activitatea s’a sunta în generala cunoscute şi apreţuite. Meline este una buna dta-tora, deşi vocea nu-i este aşa puternică, se ţine însă stricta de obiecta şi este claira în espunerile sale. In cestiunile ecostto-mice espunerile sala sunta ascultate. Cu mare atenţiune în cameră.
Bancnote românesc! Arginta românesc!! Napoleon-d’or! . .
Lire turcesc! . . Imperial! .... G-albinî * . . ... . Scris. fonc. „Albina“60/0 n ii	n B%
Ruble-rusesc! . . . Discontula ....
Cursulă la bursa de Viena
din 6 Aprilie st. n. 1888.
Renta de aura 4°/0................97-
Renta de hârtiă50/o.................84*65
Imprumutula căiiora ferate ungare . 150.26 Amortisarea datoriei căiiora ferate de
osta ungare (1-ma emisiune) . .	96,
Amortişarea datoriei cfiilora ferate de
osta ungare (2-a emisiune) . . 125.60 Amortisarea datoriei căiiora terate de 0 osta ungare (3-a emisiune) . . 109.80
Bonuri rurale ungare..............104.50
Bonuri <3u clasa de sortare .... 104.26-Bonurf rurale Banata-Timişa . . . 104.— Bonuri cu cl. de sortare...........103.6G
. n. 1888	t	
p. 8.43 Venei		. &.50
8.44		8.48
10.02	îl	10.04
11.32	»	IpS
10.32	JŞ	iqs5
5.90	Jî	#93
10L.—	JŞ	103;	
98.—		98,50
104.—	??	lOtf.-
t—8«/0 pe	ană.	
Editorii şi Redactoră responsabilii: Dr. Aurel Mureşianu.
p’aicl, şi murindă alea apoi au începutii a le face muieri de prin Săcele. Atunci ştergarele era mai prâste, era unii firii de tortă şi cu unu de borangică. Ştergare era şi „învărgate44 şi „cu floriu: cu prescura, cu păhărelu, cu peptănaşu, cu florea a veche, cu şetreanca, cu comu berbeCelui, cu măseua, cu flârea dintre speteze, cu puiu ălă măruntă şi altele.
Fetele umblau în capă cu ştergarele, le coceau „sovonele44, luaite dela Seche-loice, care vrea, care nu, umbla cu capu golă. Fetele se purta cu cosiţe şi de pe la 16, 17, 18 ani mergea la împletitore, unde plătia câte două, câte trei duci*) de le împletia; aşa „era tainu44, ca să mergă să le împletescă pentru Duminecă. Unele mergeau de Sâmbătă sera, că Duminecă erau aşa de multe de nu mai răsbiau. Noptea şi le învăliau cu cârpă udă, ca să nu se sbîrlescă, şi aşa le ţinea cosiţele totă săptămâna. împletitore era Lina lu Drăghicî care le împletia cu doue căde, împletite în multe, nu ca acuma în trei; codele le aduceau peste capă şi le cosiau de pără de nu se cunoştea. — Peste c6de se gătiau cu pan-clicl ori cu guri de ajungea pănă josă (gură era panclicile cusute cu firă şi fiori).
Muierile erau încălţate cu cisme
*) Dutca are cam douăgroşiţe şi face cam 10 ban! s6u 4 crucert.
negre, mai înainte vreme cu potcovă, ceva mai josă ca la omeni, mai târ(liă vreme cu coporă; fetele şi nevestele tinere purtau cisme calbine cu coporă, âr băetele pănă pe la dece, doi-spre-c]ece ani, umbla cu cisme roşii cu coporă. Copora era ună felă de tocă de lemnă îmbrăcată în piele; la mijlocă cu gâtă, adecă era mai subţire, susă şi josă mai lată şi cu potcovă de fieră; copora era ceva destulă de înălticelă. Fetele mai purtau şi ună felă de pantofi, de le coceau conduri, şi era cu coporă şi pe margini cu panclicî roşii ori vinete.
Miresa era îmbrăcată cu iiă, pe umere cu brăţări de firă, întocmai ca pumnii la mâneci, pe peptă cu flori totă de firă, cusute de anumite cusătorese, cum era pe acea vreme Făgărăşanca şi Duloica. Şi mânecile la iiă erau lungi, de când se’ncheia, mai întâiu învertia mâneca pe braţă şi apoi o încheia cu „pumnii44 de firă de băierf. Unele şi în peptă aveau la iiă brăţare şi se’ncheia pe dindărătă, pentru că erau numai ciu-pagă, adecă fără p61e. Miresa mai era gătită cu roche ; peste roche venia surţu, er peste surţă, o încingea cu paftale, de argintă la d’ăle mai bogate; la ăle mai sărace paftale rele, proste. In piciore era încălţată cu cisme galbine cu coporă.
Pănă când eşiau din curte dela mi-râsă ca să mârgă la biserică, lăutarii le
cjiceau marşu pănă ce nu se mai vedeau. După ce pleca cu nunta, le puneau lău-tariloră să mance, şi după ce mânca, se duceau lăutarii pe la ginere, mai alesă când le era în dramă, şi de acolo mergeau la biserică, unde era nunta.
După ce nuntaşii ajungeau în biserică, nuna lua miresii procovu din capă pănă o cununa, şi decă o cununa, i-lă punea erâ. In biserică, în mijlocu bisericii, se aşe<]a întâiu ginerele şi de-a stânga lui miresa, îndărătu ginerelui şedea nunu şi de-a stânga lui şedea nuna ; pe de o parte şi de alta şi prin strănl şi prin horă erau nuntaşii şi pe lângă ei muieri şi băieţi veniţi ca să se uite. Popa începea să le cetescă câte ceva din cărţi, apoi lua de le aprindea făcliile de nuntă şi le da ginerelui şi miresii de le ţineau în mână şi după ce le ţineau câtă le ţineau popa le lua dela ei şi le da nunului şi nunii de le ţineau. Apoi mai slujia câtă mai slujia şi popa lua din cununii una, atingea cu ea la frunte pe ginere şi apoi pe miresă şi 4icea: „Cunună-se robu lu Dumnezeu cutare cu roba lui Dumnecjeu cutare44 şi făcea ginerelui crace cu cununia c]i" cendă: „In numele Tatălui şi ală Fiului şi ală sfântului duhă amină44. Apoi eră făcea totă aşa a doua oră şi a treia oră şi după ce făcea de trei ori, da la nunu să ajute şi punea ginerelui cununia în
capă. Dnp’aceea lua cealaltă cununiă şi începea dela miresă: „Cunună-se r6ba lu Dumnec|eu cutare cu robu lu Dumne-deu cutare în numele tatălui şi ală fiiului şi ală sfântului duhă amină44, pănă de trei ori şi după de trei ori, eră da la nună să ajute şi punea şi miresii cmrania în capă. Apoi dascălu din strană le cetia apostolu şi popa le cetia sfânta evanghelia şi apoi lua de le da să guste din pişcoturî şi din paharu cu vină, şi nunului şi ginerelui şi nunii şi miresii. Apoi lua dela nună şi dela nună din mână făcliile de cununiă şi le da la doi băieţi îmbrăcaţi în haine dela biserică şi apoi începea să ocolescă: întâiu mergeau băieţii cu făcliile, apoi popa cântândă: „Isaia dănţueşte44, şi după elă ginerele cu nunu de mână, şi aşa mergeau de ocolaiu de trei ori. — De era nuna mai avută, de vr’ună negustoră ceva, vr’o cocdnă, când era de ocoliau, arunca cunfeturî peste miresă, peste ginere, peste toţi, şi băieţi, băiete, nSaerî care vrea, strîngeau. — Altă-dată nu şedeâU aşa mulţi negustori în cetatemulţi sta pe Tocile, dela „Crucea Căpitanului44 în susă şi veniau la biserică la Sfânta Treime.
(Va urma.)

Nr. 69
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
S/. 2016—1888 All&fr;
I
Hirdetm&iy.
’A vizjogi tSrvâny 1885 6vi XXUI t. cz. 101 §-a ertelmeben felhivom Fogaras vârmegye teruleten letezo azon viziunivek vizhasznâlati jogositvânyok tu-lajdomesaik kik a jogositvânyukra vonatkozo engedelyt, s illetve a 20 evi hâbo-rithatlan gyakorlat igazolâsât a m. evi 10424 sz. a. kibocsâtott hirdetmeny folytân f. evi Mârczius 31-eig nâlam be nem j elentettek, hogy 6 bonap alatt vagy is 1888'Avi September 30-âig [bezârolag] az engedâlyert folyamodjanak, kulonben jogositvânyuk el^nyâszefctnek tekintetik, s vizimuveik felett a hatosâg intezkedik.
Megjegyeztetik, hogy az engedâly elnyevese czeljâbol benyujtando bead-vânyok âs egyebb iratok, a vizjogi torveny 191 §-ânak mâsodik bekezdese ertelmeben bâljeg es illetek mentesek.
A folyamodâsi kŞtelezettseg minden hatosâgi engedâlyre szârulo vizimunkâlat tulajdonosâra kiterjed, ’tehât ontozesi, lecsapolâsi, ârmentesitesi, ipari vâllalatokra, tovâbbâ nyilvânos es magân vizvezetekekre, nyilvânos es magân csatcznâkra, vedgâtokra es zsilipekre egyarânt ervenyes.
Fogaras, 1888 evi âprilis h6 1-en.
Fogaras vârmegye alispânj a
Gramoiu Dimel, alispân.
A vist d-lort abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ea la reînoirea prenumeraţiunei s8 binevoiască a scrie pe cuponul* mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au primiţii diarulă nostru până acuma.
Domnii, ce se aboneză din nou, sS binevoiască a scrie adresa lămurită şi sS arate şi posta ultimă.
‘ Totodată facemu cunoscută tuturoră D-loră abonaţi, că mai avemă din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloră „ Gazetei, “ precum şi câteva întregi colecţiunî, pentru cari se potă .adresa la subsemnata Administraţiune în casă de trebuinţă.
Sosirea si im tremilon sl psiH ii 'Bnjnt
I. Plecarea trenurilor*:
I.	Dela Braşovâ la Pasta:
Trenulă de persone Nr. 307: 7 6re 20 de minute sera.
Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minută dimineţa.
2.	Dela Braşovâ la Bucurescî:
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 6ră 55 minute după ameţ-
ii. Sosirea trenurilor*:
I.	Dela Pe8ta la Braşovâ:
Trenulă de persone Nr. 308: 9 6re 46 minute înainte de amedî. Trenulă mixtă Nr. 316: 9 6re 52 minute sera.
2.	Dela Bucuresoî la Braşovfi:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după am6<}î.
A. Plecarea poştelor*:
a) Dela Braşovă la R&şnovu-Z&r>iescî-Branu: 12 ore 30 m. după ame<|L
V
c)
d)
e)
„ Zizinu: 4 6re după amecjl în Secuime [S. Georgi]: 1 oră 30 minute ndptea. la Făgăraş*: 4 ore dimineţa. la Sâcele: 4 ore dimineţa.
B.

Administraţiunea „Gas. Transă
Sosirea poştelor*:
a)	Dela Reşnovu-ZSrnescî-Branu la Braşovă: 10 ore înainte de ame^l
b)	„ Zizmă la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovă: 6 ore sera.
d)	„ Fâgăraşu la Braşovă: 2 ore dimineţa.
e)	„ Sâcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera.

52-47
Se deschide abonament* pre anul* 1888
la
AMICULU FAMILIEI, piaru beletristică şi enciclopedicu-literaru — cu ilustraţiuni.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 c[i a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiuni frumOse; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. -t— mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Românilor* de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiuni din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste tot* nisuesce a întinde tuturor* individiloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulă întreg* e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMĂNU. ţ)iaru bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiuni. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2'A — 372 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiuni, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră' teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-mŞnunte şi scirî cu preferinţa celor* din sfera biseripescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Golectanţii primesefi gratisu totă alu patrulea esemplară.
Numeri de probă se trimită gratisu orî-cui cere.
A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ îl) Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. "Ui
Totti de aci se mai potti procura şi următorele cărţi din editura propria:
Apologie. Discusinnl filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederate şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederată şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sârbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariuld. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealuld perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omu de bine. Novelă originală. — Continuarea novelei: Idealul* pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreanu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimul* Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
El* trebue sâ se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulu 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după 'Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilării Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantuld. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de auru. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Romând. Cartea I, II, UI, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Cojectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 er.
In dreptar d teoretied şi practicd pentru învâţămentuld intuitivd în folosulă eleviloră normali (preparandialî), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în mâsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manualu de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din NăsSudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manualu de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprincjendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparandl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 or.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritaruld sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculu mărgăritaru sufletesed. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânefă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visul* Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-deu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusd Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.