Stdaetinnea, Administiatiuea ' , Tlposiafia: ■ BftAŞOVU, piaţa mare Nr 22. ScrţBorî nefrancate na se pri-mescfl, Manuscripte nu ee retrimită ! f Birourile is annucinu: Braţovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescâ în Viena: i&udolfMosse. Uaasenstein A Vogler (Otte Maas), Heitirich Schalek, Alois Herndl, M.Dukes, A. OppelikJJ. Dan-mberg; în Budapesta: AjJV. Oold-htrytr. Anton Hotei, Ecksteh Bernat; înFrankfUrt: G.L.Daube | înHam-burg: A. Steiner. Preţul? inserţiunilorfl: o serfă garmend? pe o colină 6 cr. 4 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoială. Eeclame pe pagina III-a o se-riâ 10 cr. v. a. seu 30 bani. „Gazeta* iese în fle-care (ţi. Atoaueite pentru Aistro-Ungaria Pe unii anii 12 £1., pe şdse luni 6 £., pe trei luni 3 fl. , Festin România şi străinătate: Pe ună and 40 franci, pe aăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franol. Seprenumeră la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentul! pentru Braşov!: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe unit and 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusuld în casă: Pe und and 12 fl., pe sâse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. tind esemplard 5 cr. v. a. său 15 bani. Atâtd abonamentele câtd şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 67. BraşovU, Vineri, 25 Martie (6 Aprilie) 1888. Din causa sfintei sărbători -Buna Vestire**, diarulti nu va apără până Sâmbătă săra. SSTota. si'borLStrcieaaLt-CL „GAZETA TRANSILVANIEI”. Cu I Aprilie 1888 st. v. se deschide nou abonament! la care invităm! pe toţi amicii şi sprijinitorii foiei nostre. Preţulu abonamentului: Pentru Austru-Ungaria: pe trei luni 3 fl. pe şâse luni 6 fl. pe unu anii 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unu and 40 franci. Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate p08tale. Domnii, cari se vorii abona din nou, să binevoescă a scrie adresa lămuriţi! şi a arăta şi posta ultimă. AdministraţiMea „Gazetei Transilvaniei''. Procesul! 4e pressă alî „Gaietei". n. Braşovd, 24 Martie st. v. 1888. Limbagiulîi de care s‘au folosită 4iarele tiszaiste în discutarea procesului nostru de pressă nu numai că a dată pe faţă, cum amă cţisă, intenţiunile duşmane ale guvernului, ci a descoperită şi t6tă ticăloşia stăriloră publice dela noi. A fostă vorba înaintea juriului din Cluşiu de libertatea de pressă. Apărătorulă nostru a dovedită cu argumente nerestuma-bile, că prin asemeni urmăriri de articulî politici inofensivi se face ilusoriă libertatea de pressă, cu care se fălescă înaintea lumei ci-vilisate cei dela putere. Şi ce răspunde organulă de căpetenia ală d-lui Tisza? „Decă-i aşa,w — cjice elă f&ră de nici o sfială — „atunci e pe-cată să mai stricămă orzulă pe gâsce şi mai curendă ori mai tar-4iu naţiunea maghiară va trebui să se învoiască cu o restrîngere a liberţăţii de pressă.w Nu cuprinde ore tocmai acesta dorinţă a foiei tiszaiste mărturisirea indirectă, cumcă noi n’amă trecută peste marginile libertăţii de pressă şi cumcă spre a face să amuţescă cu totulă foile naţionalităţilor nemaghiare va fi trebuinţă de restricţiunea libertăţii de pressă? Fariseismulu, cu care 4iai*ulă tiszaistă declară imediată, după ce şî-a descoperită oftulă inimei, că elă ar fi celă din urmă, care s‘ar lăsa să fiă dusă de curentulă duş-mănosă pressei, se dă de golă când mai târ4iu face imputări juriului din Cluşiu, că n’a procedată cu destulă stricteţă, când a achitată pe unulă dintre „reifă-cătorî.u Mai multă încă. Organulă d-lui Tisza vrendă a dovedi, că nu se p6te asemăna starea naţionalită-ţiloră din Austria cu a celorădin Ungaria — ca şi când aici n‘ară esista totă atâtea poprire diferite şi ca şi cum 11‘aru fi şi acestea din came şi sânge — scapă ună cu-cuventă, care răstrirnă orî-ce principiu de dreptate şi de libertate. „Pentru că noi (adecă Maghiarii dela putere) nu înfnnţămă aici te- ritorii de limbă — c}ice foia tiszaistă — ei (adecă pressă naţionalităţi-loră) n’au dreptă şi îndeosebi n’au dreptă istoricii de-a agita cu aceea, că sunt iloţi asupriţi de Maghiari şi că îi ameninţămă cu peire.“ . Cu alte cuvinte a4b sub „li-beralulă şi constituţionalul!!41 re-gimă ungurescă, naţionalităţiloră nemaghiare nici nu mai le e permisă a se plânge asupra nedrep-tâţiriloră, pentru că n’au dreptă istorică! Unde rămâne atunci constituţionalismul şi liberalismulă multă lăudată ungurescă? Ună oficiosă mai mititelă din Cluşiu, înfuriată de cutezarea acu-saţiloră, cari au cerută ca tribu-nalulă să le înţelegă apărarea loră românăscă, ni-o spune şi mai verde, că în acestă stată numai de gra-ţiă pote fi vorba faţă cu noi, nu de dreptate şi egală îndreptăţire, şi esclamă: „Nu sciţi, că naţiunea maghiară a cucerită cu arma acestă ţeră şi că are prin urmare drep-tulă de a porunci aici, cum îi place ?“. Cumcă afirmarea din urmă a f6iei subvenţionate este celă mai sfruntată neadevără, nu mai e lipsă să dovedimă noi, acesta au dove-dit‘o cercetările nepreocupate istorice, o dovedescă însă şi aşe4a-mintele Ungariei pana la 1848. Nici despre aceea, decă avemă seu nu aici dreptă istorică, nu e nevoiă se perdemă multe cuvinte, după ce cu trite mistificările unoră „istorici44 de talia lui Hunfalvy, nu s‘a putută răsturna adeverulă, că în deosebi noi Românii suntemă descendenţii celoră mai vechi stă-pânitorî ai Ardealului. Der între-bămă, după ce înainte cu o sută de ani s‘a proclamată libertatea omului şi după ce chiar adversarii noştri se fălescă că la 1848 au proclamată principiului modernă ală libertăţii, egalităţii şi frăţietăţii, mai p6te fi vorba de vFună dreptă istorică, care să justifice, a4l în veaculă civilasaţiunei, aservirea naţionalităţiloră nemaghiare ? Scriitoriulă acestoră şire avu ocasiune a convorbi asta t6mnă în Viena c’ună bărbată de stată de frunte din Austria, care, fiindă vorba de raporturile dintre Români şi Unguri, 4ise între altele: „E regretabilă, că pe lângă causa d-voastră nu pledeză şi ună dreptă istorică mai recentă.Răş-punsulă ce fa primită a fostă; „Poate fi;’ der cu atâtă mai multă pledeză pentru causa noastră nedreptatea istorică. ^ Acăstă nedreptate seculară s‘a îmbrăcată a4l în haina constituţionalismului şi se deosebesce de cea de odinioră numai prin cinis-mulă şi rafinăria cu care se ese-cută ameninţându-ne chiar esis-tenţa individuală. Ori d6ră nu constitue celă mai brutală atentată asupra esistenţii şi libertăţii individuale, când se pretinde — cum face ună altă oficiosă din Cluşiu — ca Românii se înveţe mai ântâiu limba statului, drica voescă să li se facă dreptate şi să fiă părtaşi la folrisele statului ? Adversarii noştri ar face bine dâcă nu ară mai umbla cu doi bani în trei pungi, ci ară declara pe faţă, că ceea ce voiescă şi urmă-rescu ei este curatulă şi nefalsifi-catulă despotismă de ras&ă, care nu mai ţolereză nici dreptate, nici libertate individuală, cu atâtă mai puţină libertate politică şi naţională ! Bncuresei, 22 Martie st. v. (Coresp. part. a „Gaz. Trans.“) întâmplările din BacttrescI şi pressă austro-ungară. — Deschiderea Academiei Române. Primindă erî 4iar©le din Pesta şi Viena, noi cei de aici ne-am spăriată de grozăveniile, ce le povestescă publicului lorii, despre cele întâmplate la noi. Despre armele aflate în pivniţa ca-seloril d-lui Fie va şi despre proclamaţiile din redacţia „Epocei44, aici nimeni nu scie cevaşl, şi noutăţile acestea în faptă nu esistă, decâtii în creerii cores-pondenţiloră acelorti tfiar©, cari ne do-vădescă că suntă nisce 6menl puţin informaţi despre cele ce se petreci! în ţeră şi mai puţinii serioşi. Ne place a nu le pune la îndoială onestitatea datorită omeniloră de publicitate ! Der nu ne putemii îndestulii mira, cum de raportorii celoră mai de frunte 4iare ale unei monarchii luminate poţi! fi atâtă de uşurei, şi cum (fiare de talia foilorit „Neue freie Presseu şi „Pester Lloyd44 potă fi atâtti de rău informate, chiar din capitala regatului românii, care în răsăritul!! Europei este de o valore hotărîtă. Şi copii sciu la noi, că ultimele e-venimente nu au avută o intenţiă ostilă iubitei nostre dinastii, şi mai puţinii ostilă statului românii. Asemenea sciu şi copii la noi, că manifestaţiile cetăţenilor!! capitalii nu au svorîtă din intrigi streine, nici nu s’au născuţii cu ajutorulii faimoseloră ruble rusescl, ci s’au născută, din indignarea 6-meniloră de bine, a fostă o revoltă a moralului publică în contra omeniloră corupţi, cari: înconjurau şi duceau pe d-nulă I. C. Brătianu. Aceşti părăsiţi periculoşi în ultimii ani se purtau în ţâră, ca şi când ţâra acâsta ar fi de jafii, ca şi când ar apune ca mâne şi astfelă fiăcare se grăbia să jăftiiască cât mai multă, na să aibă „bani albi pentru dil® negre.w Nu credemă că d-lă I. C. Brătianti şi elementele oneste din cabinetulă său să fi avută vr’o scire despre gradulă corupţiunii, în care trăiau omeni de ai guvernului său şi acâstă nesoiinţă a fost cea mai mare greşâlă a lui. Amăgită 4ilnică prin adrese de a-âerinţă, ticluite de organele sale de administraţia, amăgită de banchete şi alte manifestaţii înscenate, la participarea cărora cei mai mulţi nu sciau ce facă, bă-trânulă omă de stată se legăna în ilu-sii că ţâra e mulţumită cu cele ce face guvemulă său. Căderea îlă va redeştepta, şi pe vii-toră va pute deosebi* pe amici de mişei. ]£r pănă atunci naţiunea română a câştigată o victoriă din cele mai fru-m6se, scuturându-se de mişei, şi dove-dindă lumii, că sentimentulă moralului este puternică desvoltată în sînulă ei. Ună poporă morală este puternică, este june, are viaţă şi'viitorii, âr ună poporă demoralisată este îmbătrânită, dec&4ută şi aprripe de peire. Cei dela „Pester Lloydu ară putâ cugeta asupra acestei ţese, apoi să întrebe pe alţii „unde începe Asia!w Noi i-amă răspunsă, nouă alţii ne suntă datori cu răspunsulă, alţii la cari faptele de imoralitate publică suntă dil-nice rubrici prin 4iarele loră, aprope de 12 ani de <4il© trecuţi. „Dracu rîde de porumbea şi-i mai negru decâtii ea!u * * * Şedinţele anuale ale Academiei s’au deschisă a4l de M. Loră Regele şi Regina. Pe faţa Maiestăţiloră Loră se vedâ bucuria şi acâsta a fostă mai bine es-primată în cuvântarea de deschidere, rostită cu multă vervă şi cu entusiasmă de cătră M. S. Regele. Cuvântarea a fostă o regâscă salutare a Academicia-niloră, mulţumindu-le pentru munca dovedită în decursulă vieţii tinerei Academii, care muncă are deja resultate forte strălucite. Finiţulă vorbirii a fostă rostită cu ună entusiasmă care a răpită întregului publică ună aplausă unanimi!. Cuvintele Regelui suntă pre clasice ca să nu fiă cunoscute de toţi. Ele suntă următorele: „ Continuaţi D-loru pe calea apucată şi dovediţi Europei, că Academia română este unii focară ală sciinţii, care are chemarea a încâleţî totă răsă-ritulă !a Efectulă acestei frase a fostă răpi-toră, şi în o clipită ai vădută înveselin-du-se de bucuriă tote feţele fără deosebire de tîneră ori bătrână. La acestă escelentă discursă a răspunsă ilustrală preşedinte d. M. Kogăl-niceanu — care spre bucuria tuturora Româniloră s’a reînsănătoşată pe deplină — cu elocvenţa şi forma alâsă a unui vechiu şi distinsă parlamentarii. După aceea a urmată cetirea raportului anuală şi s’a continuată şedinţa. * * * Crisa ministerială este aprope pe isprăvite, isbutindă d-lă Th. Rosetti, a forma ministerulă. Numele d-nului Th. Rosetti este o deplină garanţă pentru ţâră, că ordinea şi legalitatea va domni pretutindenea. D-sa este unulă din cei mai serioşi bărbaţi ai României şi înzestrată cu o modestiă mare şi cu-o judecată de adevărată omă de stată. Ţâra este în dreptă a aştepta multă dela bărbaţii distinşi, cari compună noulă guvernă. X. Bucurescî, 22 Martie v. (Dela unU altă corespondentă.) Deschiderea Academiei române. — Crisa ministerială. Astă4l la ora 1 d. a. s’a deschisă sesiunea generală a Academiei Române sub presidiulă M. S. Regelui. Şedinţa de deschidere a fostă onorată de presenţa Maiestăţiloră Loră Regele şi Regina. D-lă Kogălniceanu e însănătoşată pe deplină a asistată la acâstă şedinţă. Timpulă fiindă frumoşii, ună mare numără de cetăţeni aştepta sosirea precum şi la fine plecarea părechei regale. Amăsurată programului îndată după deschidere d-lă secretară generală a dată cetire raportului anuală asupra lucrări-loră din anulă trecută. Cu o deosebită atenţiune au fostă ascultate 'pa&agple dela începută, în care se anunţă perderile ce a îndurată Academia prin mortea lui" Cipariu, membru ordinară, şi a lui Iacob Mureşianu, membru onorară. Dintre Românii de peste munţ < Nr. 66. GAZETA TRANSILVANIEI 1888. membri âi Academiei, erau de faţă d-nii Bariţă, Babeşiu şi Porcius. Intre însărcinările ce a dată Academia aflămti pe cea dată d-lui Bariţă împlinită. D-lă Odobescu e speranţă că îşi va da sămă încă în acestă sesiune despre însărcinarea ce a primit’o. D-lui Bianu i-s’a dată la propunerea preşedintelui Academiei o nouă însărcinare pentru bibliotecile din Rusia. D-lă Den-suşianu e în Italia. După terminarea şedinţei MM. LL. au binevoită a se întreţine cu mai mulţi dintre membrii Academiei. Alături de d-lă Kogălniceanu am vădută în decur-^sulă agrăirii din partea M. S. Regelui pe d-lă T. Maiorescu. In sfârşită Maiestatea Sa trecândă dela d-lă Kogălniceanu pe ceilalţi ’i-a luată la rândă. Era lămurită, că unii căutau ocasiunea să fiă agrăiţl de Regele. * * * Noulă cabinetă se spune că va fi constituită dintre „junimişti. “ Dificultatea cea mai mare e că junimiştii n’au în cameră decâtă ună singură deputată er portfoliurile nu le potă ocupa tote. Liberalii disidenţi suntă indignaţi de a-cestă combinaţiune, er conservatorii în-cepă a fi părăsiţi de tovarăşii loră de luptă. Mulţi începă a regreta retragerea distinsului bărbată de stată Ioană Brătianu. Se vorbesce că chiar disolvându-se camera, partidulă Brătianu-Sturdza va întruni o maioritate sdrobitore. C. Retragerea d-lui I. C. Brătianu. (Revista diaielor* Române) „ Voinţa Naţională,u organulă d-lui I. C. Brătianu scrie, în numărulă său de Mercur!, între altele: piarele duşmane partidului liberală consideră retragerea o-lui I. C. Brătianu ca o cădere iremediabilă; unele mergă mai departe: ele anunţă că primulă ministru ar fi fostă gonită de ţeră şi de Rege! Când patimele se voră calma, când spiritele voră începe a se reculege, se va vede golulă adâncă pe care l’a lăsată d. I. C. Brătianu prin retragerea sa. Cei mai orbiţi se voră convinge, că mănţi-nerea sa la putere era o necesitate absolută, în situaţia actuală a partideloră la noi în ţeră şi că d. I. C. Brătianu numai în interesulă ţărei primise sarcina ingrată de a relua frânele guvernului. Nu setea de putere, nu ambiţia deşertă, nu vanitatea orbă, cum pretindea oposiţia, f&cuse pe primulă ministru să revină asupra primei sale otărîrî. In condiţiile actuale de luptă, în starea la care au ajunsă luptele politice la noi, era ună adevărată sacrificiu pentru d. Brătianu de a se întorce în capulă afacerilor ă.... D. I. C. Brătianu nu putea să sufere să mai fie într’una causa atâtoră desbinărî personale, atâtoră patimi des- FOILETONULtf „GAZ. TRANSA (3) NUNTA IN ŞCHEIU. Pană pe la 1880. In tote Duminecile de după logodnă pănă la nuntă, ginerele mergea la mi-resă cu plocone: câte ună colacă, bom-bonţe din boltă, jimble, câte vr’o două mere, câte vr’o două pere. Miresa eră îlă cinstea: făcea vr’o două uscăţele, \r’o două periniţe, scovărdl, clătite ori plăcinte. După logodnă veniau „strigările în b»iserieăa, de trei ori în trei sărbători una după alta. După sfîrşitu slujbei popa eşia în uşa din drepta a altarului şi spunea că „cutare fecioră vre să se căsătorescă cu cutare fată“; „decă cineva ;are vr’o pricină să se arateu, adecă vrea să se arate deoă ginerele era încurcată cu altă fată. Când era aprope să facă nunta, se da destrea. Ginerele mergea cu neamuri de-ale lui: surori, cumnate, fraţi, la socra irică, care le făcea masă, Ie făcea cinste şi chiema şi pe votre atunci la cinste. Ginerele, decă vrea, lua din 4esfre şi cinstea miresii câtă avea plăcere: ună lănţuite personală în contra d-sale. D-sa a făcută deci din nou sacrificiulă per-sdnei sale; D. Brătiami se retrage însă avândă deplina încredere a ţării, urmată de simpatiile generale ale naţiunei. Ast-felă fiindă, partidulă liberală, care e ţera întregă, nu renunţă la luptă; din contră ouvântulă său de ordine nu pote fi altululă de câtă acela care a răsunată în totd’auna eu sgomotă în tote unghiurile ţărei: La luptă în contra răsvrătitoriloră, la luptă în contra turburătoriloră de stradă, la luptă în contra reacţiunei! „Telegrafului, ună altă organă ală d-lui I. Brătianu, vorbindă despre alegerea noului ministeră şcrie sub titlulă „Lovitura de stată “ : „Capulă statului n’a voită să ţină semă de situaţiă şi s’a condusă în alegerea ministeriului numai de consideraţii personale. Ună funcţionară, care de câţiva ani nu mai ia parte activă la politică,© numită şefă ală guvernului. Acesta -e d-lă Teodoră Roseti. D. Cârpă, care a declarată formală în Cameră, că nu mai are grupă şi că prin urmare nu represintă pe nimeni — cuvântă pentru care nu se socotea în dreptă să facă parte dintr’o simplă co-misiă parlamentară — e ministru. D. Maiorescu, care nu represintă nici ună colegiu şi nu s’a înfăţişată mă-cară la alegeri, e chemată în capulă tre-biloră. Etă omenii pe cari regele i-a chemată la cârmă: omeni fără legături în ţeră, omeni fără valore. politică. Noi, şi împreună cu noi ţera întregă, nu putemă primi acestă soluţiune. Ne trebue ună guvernă politică, er nu ună guvernă personală ală regelui. Datori suntemă să spunemă şefului statului, că chemarea unui guvernă junimistă e ună actă autoritară, o lovitură de stătu. Şi precum amă combătută lovitura de stradă ce s’a încercată dilele trecute, totă aşa vomă combate lovitura ce vine de susă şi vomă lupta din răsputeri ca Constituţiunea să fiă respectată. Ţera întregă ne va secunda şi guvemulă personală ce intră a4î în scenă, silită va fi să se retragă “. „România liberăorganulă d-niloru Carp-Maiorescu, cari facă parte din noulă cabinetă, c|ice cu privire la noua situaţiă după retragerea d-lui Brătianu: „Nu scimă care va fi atitudinea definitivă a celoră ce au pierdută beneficiile puterii. Credemă însă că, decă atitudinea loră ar lua o direcţiune vinovată, ea nu va găsi răsunetă în ţeră. Aceia însă, cari au condemnată8 colectivitatea şi cari au luptată în potriva sistemului ei de guvernare, au contratată o mare datoriă cătră ţeră şi cătră Suverană, aceea de a colabora din răsputeri cu desintere-sare personală şi cu devotamentă pentru obşte, pentru a face cu neputinţă în-torcerea sistemei condemnate. Este deră de întâia trebuinţă de a conlucra la domnia legii şi la păstrarea reputaţiunii Statului română, pentru ca să se potă începe întrecerea nobilă de a servi ţera, prin mărturisirea sinceră a ideiloră cari ne unescă seu ne deosi- zlotă, doi, trei; zestre se da câte 100, 15Q, 200 de nemţăşcî. Pentru nuntă ginerele îşi punea chiămătorl, decă era din neamur. ori din prieteni. Decă miresa avea vr’ună neamă, îi . spunea să-lă pună şi pe acela din parte-i şi atunci' ginerele nu punea decâtă unulă. Chiămăţorii. şi ginerele, călări (la cai plătia ginerele), mergeau câte odată toţi trei împreună, ori se rânduiau de mergea câte unu; de obiceiu însă ginerele mergea împreună cu ună chiămătoră. Pe atunci se chiema la nuntă de Vineri, înainte de Dumineca nunţii, înce-pândă de pe la două după amârjă şi pănă sera.: da cu plesna în portă, în straşina porţii, în stoboră, (uluci), ori în ce era, de eşia cineva din casă: omă, muere, fecioră, ori fată, îi da să’nchine din plosca ce o ducea fiăcare chiămătoră cu elă, îmbia să’nchine mai bine, şi după ce mai închina Ţicea chemătoia: „Se cunună cutare cu cutare; s’au îggată socrii mari şi mici şi jupânu nu nu şi cu tinerii de’mpreună, să faceţi dragoste să poftiţi şi D-vdstrău. — De era numai vr’ună băiată acasă, îi spuneau lui: „spune-i drăguţă, că suntă poftiţi la nuntă“. — Pete Ie şi băieţii nu primiau să bea din bescă şi prin urmărirea cu fidelitate, în gospodiăria statului, a acestoră idei. Atunci se va accentua vieţa modernă, normală şi sănătosă a regatului română, mergândă cătră idealulă obştesc a ală întăririi şi desvoltării puteri-loră României, Din aceste simţăminte fiindă însufleţiţi., noi nu aspirămă decâtă la a ne întâlni la lucru cu toţi omenii de bine şi avemă credinţă, că din acâstă conlucrare va isvorî încrederea reciprocă şi urmărirea împreună a aceluiaşi scopă. »Epoca*, organulă grupului tinerilor conservatori, anunţândă formarea noului cabinetă Ţi06 • Cum se scie, d. Th. Rosetti, deşi fândă parte din grupulă junimistă, este in forte bune relaţiunl cu celelalte grupuri ale oposiţiei şi pote, cu mai mare înlesnire de câtă ori cine, să împăciu-iescă spiritele, formândă ună ministeră de transiţiune care să espedieze afacerile curente pănă la nouă alegeri şi la de-signarea partideloră în presenţă. „Luptau organulă radicaliloră opo-siţionall atacă cu vehemenţă pe junimişti scriindă între altele: „Ună ministeră în care e d. Cârpă nu pote fi ună ministeră de pace şi neutru. D. Cârpă este ună politică militantă, care şl-a arătată duşmănia atâtă faţă cu guvernulă lui I. Brătianu, câtă şi mai cu semă faţă cu oposiţia din ţeră. „Venirea lui la ministeră este o sfidare dată oposiţiei, este gagiulă că a-ceştă domnă va face totă posibilulă ca să-şi realiseze politica sa personală, ca sâ-si urmărescă scopuri ce suntă diametrală opuse cu ale tuturoră celorlalte nuanţe. „Prin urmare, însărcinarea d-lui Th. Rosetti, o căptuşelă a, d-lui Carp şi Maiorescu, cu formarea cabinetului, este condamnarea tuturoră celorlalte partide şi darea de preferinţă unui grupă de valeţi ai palatului.u scirijle j>u;ki. Ni se trimite spre publicare urmă-torea rectificare: „Poşta Română“ aduce în numâiulă său din 10 Martie a.:c. biografia D-lui generală Traiană Doda. „Deore-ee în acestă pretinsă biografia s-au strecurată mai multe neadevăruri şi nu se face nici cea mai scurtă amintire de strălucitele şi numărosele sale fapte militare, ne vedemă necesitaţi a Vă aduce la cunoscinţă, că vomă da noi la timpulă său o biografiă adevărată, ba-sată pe date autentice, a acestui valo-rosfi bărbată, ca Onoratulă publică română să fiă în stare a-lă apreţia după cum i-se cuvine.u * $ ^ D-lă Dr. Emilă F e ke t e -N e gru-ţiu e. numită medică asistentă în re- servă la. regimentulă 51 de infanteriă. * * * Cetimă în „Monitorulă oficialău din BucurescI: ploscă. — De nu era nimeni acasă, lăsau vorbă la vecini. Vinei I sera şi toţă noptea despre Sâmbătă, sdera mică şi ajutătorele aveau de lucru cu frământatu pânei şi ală co-laciloră pe cari îi coceau pentru nuntă. Sâmbătă sera ginerele mergea la miresă cu punga cu lăutari; aşa se (jicea că „duce punga“. Elă ducea miresii gimbiră1) şi oglindă, eră socriloră cisme. Gimbiru şi oglinda le ducea chiar ginerele : alea erau ale lui; eră cişmele le duceau chiămătprii, fite-şl-care câte • o părechiă. Se puneau cu ele la masă, şi după ce se puneau la masă, când .vepia miresa de-i da flori ginerelui şi iparamă pe tavă, atunci ginerele îi da ploconu ce ducea. Decă ginerele n’avea socri, aducea numai miresii cisme. — Dup’aceea punea la masă; aducea bucate ’) Gimbirulă e cârpa cam mări cică, cu care se legă femeile la capă; câmpulă e negru-vâ-nătă, cu puişori roşii cu câte o cojă în formă de secere de colore galbenă; marginele suntă. cu flori mai mari, roşii brăsdate de galbenă. Ilfl portă femeile din Braşovă. şi din satele dim-prejură: Săcele, Brand, etc. pănă şi cele din Vlădenl. Când pune iniresii gimbirulă în capă Se cfice că ,,o’uveleşte“. Compară espresiunile : „’ţl-ai veefutu gimbiru în capă”, „te-ai văcuţă în văii tă” şi altele' „A cademia Română aduce viile sale mulţămirî d-nei Bălaşa St. B1 e-bea, din Braşovă, care a binevoită a dărui pentru biblioteca sa următorele manuscrise: 1. Istoria ţerei românesc!, manuscrisă în 4°, din care lipsescă dela 1 ncepută 13 cole. 2. Adunarea istorii-loră dela începutulă lumei pănă la împărăţia lui Constantină Paleologulă, împă-ratulă celă de pe urmă ală Greciloru, sco să de pe greciă pe limba română de Grigore dasc. Buz. Scrise de Ioniţă sin Şeitan ot satu Turcheşă la anulă 1810. 3. Colecţiă de semne traduse de pe limba elinescă şi scrise de George Gligore Mincu la 1852 în Braşovă.“ * * * Foile ungurescl aducă soirea, că m i-nistrulă de honvecjl a ordonată să se aprovisioneze fie-care companiă de honvecll ou câte 40 de părechl de opinci, pentru honvezii cari nu potă se se deprimă bine cu boconcii (ghetele.) * ^ $ „Kolozsvâra dela 3 Aprilie scrie: „Consilierulă ministeriului de finanţe Nicolau Fejer a fostă la Deva în causa colonisărei Ciangăiloru. Planulă ar fi, ca între 90—100 de familii de cian-găi se se împartă 1000 de jugâre pă-mentă arătoră, aflătore în hotarulă Devei, ca proprietate a erariului, er locurile pentru case ar avea de gândă era-riulă sâ le cumpere în nemijlocită apropiere de oraşă, lângă drumulă ce duce spre Hunedora. De astă-dată însă nu s’a alesă nimică din tergulă acesta, de orece proprietarii locuriloră de case au cerută nisce preţuri atâtă de mari, în-câtă erariulă crede că ei nu vreu sS le vemjă. Afacerea colonisărei însă prin acesta încă nu s’a dată uitării, mai ver-tosă pentru-că se potă afla la Deva din destulă şi alte locuri potrivite pentru colonisare, şi fără de asta doră nu vo-iescă d-nii dela Deva s6 pună în jocă şi acestă plăcută ocasiune pentru mărirea oraşului loră, precum au pusă în jocă ridicarea fabriciloră dela Simeria şi Huedină.“ Ori câtă s’ar sbuciuma „patrioţii,“ prafu si ţerînă nn se va alege de aceste uneltiri de maghiarisare. * * * Cetimă în „Opiniunea“ din Craiova numărulă de Luni 21 Martie : „In Transilvania, localitatea Blaşă, a apărută încă dinIanuariu: Musa Română o frumosă şi instructivă revistă, sub redacţia d-lui Mureşianu. „Bucăţile de musică ce publică suntă atâtă de bine alese încâtă formeză po-doba artei musicale. Literatură încă nu lipsesce. „Acestă revistă este multă de recomandată, căci într’ensa orl-ce Română şi băutură: fiertură'2) de orezu ori de fidea, ori sarmale ; vină ori rachiu. Apoi se sculau dela masă, strîngeau mesele şi începeau jocu, care ţinea pănă pe la 12, 1 şi 2 noptea, şi la jocă se adunau şi fete din vecini, cari eraa mai de aprope, ori din neamuri. Duminecă dimineţa eră chemau la nuntă, der ginerele nu mai mergea, mergeau numai chiămăţorii. Lăutarii Duminecă dimineţa pe la cesurile nouă veniau întâiu la ginere de îlă zoriau, aşa se dicea că „îlă zoreşteu: cântau marşuri seu şi de jocă, der nu prea aveau \reme de jucată, că aveau lucru: muierile cu gătitu bucateloră, cu tăiatu cărnii pentru friptură şi cu fâcutu a totă ce trebuia, er ginerele cu căratu mese-loră, şi scauueloră, cu adusu vinului [singură îşi aducea butoiu], a farfuriiloră şi altele. Dela ginere lăutarii mergeau la miresă. Acolo începea jocu de după „eşitu din biserică^. De jucată jucau în curte, 2) Supa, seu după nemţeşce, „zupa14 nu fierbe de locă la vetrele Româniloră din Şcheiu; ei o numescă fiertură; decă fiertura e „îngroşată1* cu făină şi cu oţetă, se chiamă „zamă acră"; zaruă acră e şi fiertura de mielă cu borşă şi cu tarhonă.’ Nr. 67 fţ GAZETA TRANSILVANIEI. -*rr+trf-...... 1Î5QO J- tr- ■pote găsi atâtii opere musicale clasice, religios©, de salonă, câta şi fermecăto-rele cântece naţionale, culese şi arangiate cu multă măiestriă de mulţi compositorî. „Revista ese odată pe lună şi se tipăresc© cu multă îngrijire pe hârtiă velină.u Din Bucovina. Cetimu în „Revista Politică41 dela 1 Aprilie: „Veniturile şi spesele fondului religio-naru ort-or. din Bucovina sunta specificate pentru anula 1888 câte cu 706,900 fl." Pentru trebuinţele cultului s’au fixata 413,800 fi., pentru învăţămentfi' 123.800 fl., pentru spese generale 51.260 fi., pentru pensiuni 59.300 fl., la capitalulfi neatacabila s’au adausa 58.250 fl. Er veni-trnile fondului sunta următorele: din interesele active 278.000 fl., din domenii şi realităţi 421.000 fl., din banii şcolii 4411 fl., de pe vendarea de cărţi 300 fl. şi 2215 fl. din feluritele venituri. Consistoriulă metropolitană şi şcola reală gr.-or. din Cernăuţi. După câta sun-temă informaţi, consistorială metropolitana din Cernăuţi a ceriită dela consi-liula şcolara ala ţării depărtarea direc-toriului catolica şi a învăţătoriloră catolici dela acesta institutfi întreţinuta pe spesele fondului gr.-or. ala Bucovinei, şi înlocuirea lorfi cu profesori de legea gr.-or. Acesta pasa ala consisţoriului metropolitana se baseză pe mriculfi de funda-ţiune ala acestei şcoli, care stipuleză, că profesorii străini numai până afcuncia pota funcţiona la acesta instituta, pănă ce se va afla numărula suficienta de profesori de legea gr.-or. Trecere la uniă. Cea mai mare parte n. s’a împuşcata cuţ. revolverula său de serviciu una căprarii dela regimentula 12 de arţileriă din Sibiiu, er una husară dela regimentula 3 de husari tota . din Sibiiu s’a spânduratfi. — Proprietanflă br. Seraphina Orczy, nepota ala ministrului unguresca br. Bela Orczy, s’a împuşcata cu una pistola în T. Eors. — Contele Karolyi Victora s’a împuşcata în prima di de PascI, în, castejălă său din comuna Ciurgo, în Ungaria. Câusa sinuciderei nu se’scie positiva, se crede însă că ar fi fosta între altele şi lipsa de sănătate. , • Focfi. Joia trecută a arsa în pădurea Avrigului numită Faţă-Jibrii. Paguba e destula de însemnată. — In (Şşjn-trula oraşului Şireţiu au arsa în >17/29 Martie 40 de edificii, 60 de familii sunt fără adăpostă. — In comuna Hethars din Ungaria una incendiu vehemenţa, a prefăcuta în cenuşă, la 29 Martie, 120 de case împreună cu tote edificiile, de pe lângă ele; 700 de 6menl au rămasa pe stradă. Scola, biserica, precum şivi-âţa a 2 omeni au că4ută< viptinţă ;fla-cărilora. — In Cristiana, copit. Sibilu-lui, au arsa 8 edificii împreună cu mai multe vite. Edificiile au fosta tote a-sigurate. trau în casă; nunu cu ginerele şi eu dmehii stau în curte. Niţna ducea ,,mi-resii o bucată de licofU (turtă dulce); pireşja» îla lua, îlă băga î$ sînă si a doua tantă pănă după alegeri. Aceeaşi hotărîre a luat’o şi minoritatea. J Preşedintele camerei Chiţu ă demisionată şi ’şî-a depusă şi ma# datulă de deputată. DIVERSE. Influinţa sării asupra ridichilor^ Scimă, că ridichile f6rte iute se lemnos şiază, decă nu au ume4elă, mai alesjl în solă nisiposîi. .Acesta se pote încuiji giura,, decă vopifi . sâmâna, ridichele cu sare, fiindcă sarea ţine ume4elă, în cari ridichile devină gustuose şi fragede. 0 ploiă de furnioî. Locuitorii din oraşulă Nancy [Francia] au fostă martori în luna Iuliu anulă trecută, la 6relş 5 sera, la ună fenomenă forte curiosă. Q adevărată ploiă de furnici a că4utfi peste totă orâşulă. Din aceste insectă unele aveau pipi er altele nu. Ele cădeau pe trecători, în strade şi pe pieţele publice. Ploia acesta de furnici ţinu în timpă de o oră. Ea se atribue unui nott genă de vârtejuri mari aeriane, cari au urmâtă unei mari furtuni din noptea trecută. Insectele ar fi fostă duse de aceşti! mari cureoţî atmosferici, veniţi dintr’ună punctă nedeterminată. Cursnlâ pieţei BraşovA din 5 Aprilie st; n. 1888 Bancnote românescl Arginta românescă Napoleon-d’orI . . , Lire turcescl . . Ioane riali ^ , , GaRjiat ‘ ? r 5° Ruble rusescl Discontulă Cump. 8.48 Vfind . 8.50 8.44 p 8.48 10.— V) 10.02 11.82 n 11.37 1.0.32 •V jş 10.37 5.94 J/ 101.— p 102.— »r 10 11 98.— 98.50 102.— 103.- • 6VS- ■8°/o Pe ană. V iS’ Convocare. .^Reuniunea fondului pentru înfiinţarea unei spole rom. de fetiţe în Cluşiua va ţine adunarea şa generală anuală în 19 1. c. st. n. îa 4 ore după ţfrândă în. Crirsulă la bursa de Viena dm ^Aprilie st. n. 1888. Renta de aură 4°/0..................96.80 Renta de bârtiă5°/0.................84.55 Imprumuţulă căiioră ferate ungare . 149.25 Amortisarea datoriei căiioră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . 95.50 Amortisarea datoriei căiioră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . 124.75 Amortisarea datoriei căiioră terate de ostă ungare (3-a emisiune) . . 109.25 Bonuri rurale ungare................104. Bonuri cu clasa de sortare .... 108.60— Bonuri rurale Banată-Timişu . . . 104.— Bonuri cu cl. de sortare.............108.80 Bonuri rurale Transilvane .... 103 85 Bonuri croato-slavone.................103.25 Renta de bârtiă austriacă .... 78.15 Renta de argintă austriacă ... . . 80.35 Renta de aură austriacă ..... 110.40 Lbsurî din 1860 182.10 Acţiunile băncei austro-ungare . . . 859.— Acţiunile băncei de credită ungur. . 272.25 Acţiunile băncei de credită austr. . 272.40 Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă . . U . . . .. \ . —.— Imprumuţulă cu premiulu ungurescă 123.— Losurile pentru reguîarea Tisei şi Se- ghedinului ......................124.40 Galbeni împărătesei .................. 5.97 Napoleop-d’orI !.......................10.02 Mărci 100, împ. germane ... . . . 62.171/2 Londra 10 Livres sterlinge .... 126.55ţ.. Editorii şi.Redactorii responsabilă: 1/ " Bp. ■< Aurel Mureşianu. Nr. 67 GrAZETA TRANSILVANIEI. 1888 tsac^ § P 2. §.»! a, n ©> 5' rt- ^ . * S* S:5 <19 2 7. s o* >-fJ (2 p g S cp? 3- p5 QP5 ^ 3 ® 05© gp feShl ■ R 1 . st. fej* i» "nP g. S, ^2. o » .y^-1 5 S ^Mn s!" î ® Mp oo ' © :g^PÎ ■ iS>8f “ JTT M> \m 3L~w3 p s>;g£ ,® 2>e i ^3.^» s^.ÎÎŞî A o ® 2 „ © ®S$ £i 00 ® gg ^»S • Cb-Sl.l ? 5 sL® 5 ® p-S® S. _ 05 o. 1 ©_ A " TS t»5 A P g 0 © A p 2 g3! 3 3 © « ©-j» ^ O C-p ® n* e.- £ © S5* 2 Wer. " ** ^ O ^ cd r ■» m ♦ >i 2 -ţ-i-S • f ffi® 2 ©< § t» iă 3 2- to.ş A P1 CO s.' © ™ ►t 2. ® A sa. ă 2 S^-oo C 3 » -g. wf & 2.' 05^P 13 £3 £. © £f© A. P O. ^ p’.r ©' F^rau.g* ® p s- §!© « ® i.® o- 2 ©"' ® ^ SS 2 c £. 2. 9 » N 3 ®^p"»îp S. *<( e ° ® fi o.» 2* o. fcf a» • ® p>? ® o 5’ v' o S*S?>3'5 e l'agi» ac ©• © P St 9 3 ~’X) 3 * P< A O ac — A ~ o o“ 0 2.2 o 2< o. A 03 fi I j?5 0. 3. 1 ® © . 3 >i S 3*2 ©-st © 5® i © — - C0< O *4 P< 50 A p. © A 2 cj- Q. p O" hj p ă 2 î.4 B ® a ^ § F 2 i £ ® 8 |g.® S 5[ 2 ® r*' $i* 3 ® 'S i.gc o p ® A < 3 § 2 0 pi* & g' 0 Pj p* th 2. _ p> ®> ^ © *0 © ►< ©, O 09 0< p* 2--"''^>-03 ® 2 2". ~ p. i-i. 3*g.®& © gl®" J*® 2. Sfcc 2 £ o tK" S C0 rj- 9 £, p g 9 o 2 0p o ® g>E?*£.p5--  1 0 2 QD . P © P A O'-'g to &O ffi»o px JBt P g l*ţ) a< ^ H ®- 2 a < ^ w g:es- p. ~ Q. e* ^ p- 1-5 ^ o o a»; o fsg ►r8'|!|>KFS ^ ► I fc- . h+> P a S5*^ Jg [Hi I [h] [iii [h] [HI P. T. Am onâre a încunosciinţa, câ am cumpărată dela d-lă I. lohannsen, aci în Braşovu, prima lui falnica ardelena fle ştampilie de cancincn. Nisuinţa mea va fi de a corăspunde câtă se pate de bine tuturoră ceri nteloră, pe lângă cele mai eftine preţuri, şi de a ţine totdeuna pasă egală cu progresulă specialităţii mele. Mă rogă pentru nmmrosâ clientelă. Prima fabrică ardelena de ştampilie de cauciuc», succesoralii lui I. loliaxinsen: M. 0. Linz Braşovu, Strada aţii. [Hi [h] 1 1 m 1 [Hi |3f 2 “ p- O» M ţi o • IfQ? ^g‘g-gn'4 ^.ooq «; 5. SL g 0.® — O* c+- tr P 05 0“ 2L P' cr - 8 w «S. I' s- ^ ^ 5 7* 00 ţi— ® Pj 5. tp P 03 CiîCPî ®' 3 < *4 o 0Q & P *-* < JX> pş. O ffi S'S? ©> rj ca CD P- I__I (-* Cfi ►0 P- 0 •§-|f 1,1 Pt p- << 00 B P' S- N p- •< O- ®- ® *-l N < ® - 1 ®- St <-®- p 2: ® CB ” O p 75 ® ca ® ta- P s° ET*e ® o p^p. 3 jS.03. ® t-^ te ® tSJ S- ® 0:1 P ®-■ sî:0Q w* ESI P ®- P. P p CU ® p ţr 5- O- ct- P §<*> ^a1 ci^ © a> ^ & p' ® <; H P p, B ®5 o S | " sr^ 8-1-1 d> - 3cq od -i- g. rs.s < 52^ n :§’ p ® ST p* &a 52^.0 ® ^ ffi p < B . P p ST o ® F1 p* |.<5.<| PV ® fer1 p • S&gd B 3 'Ti “ ®. a ® o co ® •-* ® 00 ®00 ® 'OQ CP $ < ®- CD- • p »- ® ® w g- o r» S ®. P- P- p. O-p- po- <1 £ a> P- ►— p S: P S? A O"1 m ^ N CD-A 9 C: < B 3 3 01 p 00 N -B A g- P P.CP A _XÎ ®. Jp §- § Sg" ffgg. i m p M- s.B CO g- O P CSI P A' If*P=î ^ olSS O _ _ ____© s. P-* * p 5* TO î'T-* ® CP A ____^3-0^5 ” ®îr* ® Cfs •■' fă pi- »—1 O 00 S |&rg p-s-^p & ®- cr1 A P M tS1 p* O «rK & ct>. fi :03 P A- p* 3- pfpO P ^ eo 2- £D Pi 3 »—■ £ 2. C- O M W -02 o 5* 5 £5 05 CZ2 O 50 0! 85 r“h CD o CC ST o cr> 5‘ A o p. a»; A t» O sr o 00 p A 'L g p P c+- P- O i-j i-j . J° i5 g. P* ST, W3--A5' I|b- l§-°g.g §2 °- £ §C .5 X o " Ş-Si! cip.o.g O1^ *J 00 P ° ^ ° A- Ş? I &g^|> & 2 p- £- O P ^ g* g- £• § 3 ÎS. 851 S * -5 © ÎS: £ 8 a, S5 a § a 8 «© ’ Re O- o n xji o C8 85 50 £ O- O "c 3 2. £«' P gsi 54.* ^ c< O- 3’ -p- ^ H» B 55 O _ £ £ £ O Om jşj p’ £ CT5 o pi 851 ^ 85 02 o o 3. o ►£ CD _ 85 O Q"1 >§ O S- £« £- £ <î M* l/l P-1. o £ 85 -e-*: a 3 02 £ CDi O CO £ & 0 N- <1 *T3 2 & 85* ^ CC 331 pi 85 o 85 £ £- 85 P *-s CD O* O iî- H< 83 02 O 0S p £- ’-î CD CC p £ 3 p ^ 1- V CD ^5 23 O ^ CC e:+- *73 gL ^ Gîi CD ^ £ -3. § CD H P ?= & H-» »—* « £ £ CD £ 3. ® £- co CD CDt Irevocabila! 1 1 lumal B <|lle! Insciinţare. CIRCDLD ..' engrles-â.-american'Ci Louis Bom (în circnlu din colosalulu cort* fdrte eleganta DINAINTEA PORŢII VĂMII). JOI în 5 Aprilie 1888 SERA LA 77, ORE ST MARE REPRESENTAŢIUNE DE GALA ~m pentru deschiderea circului cu programă f6rte bogată şi forte interesantă. Debutulil întregului personală artistică constătătoră iiumai din puteri artistice de prlmulii rânjii. Joi în 5 Aprilie după ameţii la 2 ore va fi ac~ 0 MARE PROCESIUNE DE PARADA “M cu toţi caii, elefanţii, cămilele, dromedarii, trăsurile de gală etc. prin stradele principale şi va lua parte la ea întregulă personală artistică (costumată). BUCĂŢILE DE MDSIC SE ESECUTĂ DE ORCHESTRA PROPRIA. Preţulfi locuriloru: Locă reservată (numerotată): 1 fl. 50 cr. — Loculă I 1 fl. —Loculă II 60 cr.—Loculă HI 80 cr. Copii sub 10 ani şi militarii (dela sergentă majoră în josă) plătescă pentru locurile I, II şi EH jumătate. Pentru comoditatea publicului cassa circului va fl deschisă şi înainte de am&|ă dela 9—12 ore şi după amăgi dela 3 ore. SPRE CONSIDERARE Din causa disposiţiuniloră de călătoriă ce s’au luată, nu se pote da ulei orepresentaţiune mai mulţii decâtă cele anunţate pe placate. Cu distinsă stimă XjO*U.1s Bom, 5— Proprietară şi Directoră de circă. Nr. 1885 ex 1888. 3-2 PUBLICAŢIUITE. Joi în 26 Aprilie a. c. se va ţinea spre scopulă vengărei casei din Uliţa Căldărarilorfi Nr. 528 [fostulă spitală militară] atâtă o pertractare de oferte în scrisă, câtă şi licitaţiune verbală. Se învită deci toţi doritorii de cumpărare, ca pănă în 25 Aprilie a. c. înainte de prânejă 12 bre să ’şl aştemă la d-lă primară Franciscă de Brennerberg ofertele sigilate, provăgute cu ună timbru de 50 cr. şi ca vadiu 10% din suma de cumpărare oferită, conţineudă ofertulă totdeodată şi dechiaraţiunea, că ofe-rentului îi suntă cunoscute condiţiunile contractuale şi de ofertă şi că se supune loră necondiţionată. Suma, ce se oferă, are să se amintâscă în ofertă în cifre şi litere. Licitaţiunea verbală se va ţinea în aceeaşi (ţi la 3 ore după prângă laofi-ciolatulă economică orăşenescă. Nu se primescă ofertele aşternute după timpulă ficsată. Condiţiunile contractuale şi de oferte se potă examina de fiecine la oficio-latulă economică orăşenescă în decursulă breloră oficiose pănă în cjiua de licitaţiune, putendu-se totdeodată vedea pănă atunci şi realitatea ce are să se vândă, totuşi însă pe lângă intervenţiunea oficiolatului economică. Preţulă de strigare pentru casa, ce are să se vângă, este 20,000 fi. Braşovu, 27 Martie 1888. Magistraturi orâşenescu. Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei" a o cr. se potil cumpera în tutungeria I. Uross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Albrecht & Zillich, IM Dl m [Al 1 IN BRAŞOVfl, piaţa mare Nr. 22, înfiinţată cu începerea anului acestuia, pro-vedut;l cu cele mai noue mijldce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri, primesce şi efectueză tottl felultl de lucrări tipografice, precum: Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în aurti, argintii şi colori, tabele, etichete de totti feliulti şi ese-eutate eleganţii, şi în colori ş. a. Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, flac-ture, liste cu preţuri curente, avisuri, reco-mandaţiuui, cerculare ş. a. Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colori. DispunOndii de maşini perfecţionate şi de is-vdre eftine pentru procurarea hârtiei, stabilimen-tulti nostru tipografică este în posiţiune a esecuta ori-ce comandă în modulă celă mai esactă şi estetică precum şi cu preţurile cele mai moderate. Comandele eventuale se primescă în biuroulă tipografiei Braşovfi, piaţa mare Nr. 22 etagiulă I cătră stradă. Comandele din afară rugămfi a le adresa la TIPOGRAFIA A. MDREŞIANU, Braşovu. $1 jî„ §1 IR i. Plecarea trenurilor*!: 1. Dela Braşovd ia Pesta: Trenulă de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera. Trenulă mixtă Nr. 315: 4 bre 01 minută dimineţa. 2. Dela Braşovfi la Bucuresci: Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după ambdl. II. Sosirea tren urii oru: I. Dela Pesta la Braşovd: Trenulă de persone Nr. 308: 9 bre 46 minute înainte de amedl. Trenulă mixtă Nr. 316: 9 bre 52 minute săra. 2. Dela Bucuresci ia Braşevd: Trenulă mixtă Nr. 317: 2 bre 32 minute după amăgi. A. Plecarea posteloru: a) Dela Braşovă la Beşnovu-Zâmcscî-Brană: 12 bre 30 m. după amăgi. „ Zizvnu: 4 bre după amăgi, în Secuime [S. Georgl]: 1 oră 30 minute noptea. la Făgăraş a: 4 bre diminăţa. ia Săcele: 4 bre dimineţa. B. Sosirea posteloru: a) Dela lleşnovu-Zemescl-Branu la Braşovă: 10 bre înainte de amerjl. b) „ Zizinu la Braşovă: 9 bre a. m. c) Din Săcaime la Braşovă: 6 bre săra. d) ri Făgăraşu la Braşovă: 2 bre elimine9a. ej r Săcele la Braşovă: 6 bre 30 minute sera. b) <0 d) e) Tipografia A. MUREŞIANU Braşovă. [ ftUf rUîl UrTUriii/rij fjfgjMj gj ifin I rî^jjg j [51 i MUg? \ r^rr^l^jl r?tiJ f?3 ifrp i r? \î r^1 iri