Mactianea, Admiaistratianea ’ _Tipografia: ' BRAŞOV0, piaţa mare Nr 22. Scrisori nefrancate nu se pri-mescii, Manuscripte nu se retrimită ! Birourile de anunciuri: Braşovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesou în Viena: fiudolf Mosse, Haasemdein & Vogler (Otte Maus). Heinrich Schalek, Alois Herndl, M.Dukes, A.Oppelik, J. Dan-nebery; în Budapesta: A. V. Gold-berţ/er. Anton Atezei, Eckstein Bernat; înFrankfurt: O.L.Dtmbe: înHam-burg: A. Steiner. Preţuia inserţiunilortt: o şerifi, garmondn pe o colănă 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. seu 30 bani. AlTULtJ LI. „Gazeta" iese în, fle-care (ţi. Abonamente pentru Austro-Ougaria Pe unu anu 12 fl., pe ş6se lunî 6 fl., pe trei luni 3 II. Pentru România şi străinătate: Pe unu ană 40 franci, pe sfise luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la tdte ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentnin pentru Braşoyu: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe tină ană 10 fl., pe şdse luni 5 fl., pe trei hmî 2 fl. 50 cr. Cu dusulă în casă: Fe ună ană 12 fl., pe s6se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 6 cr- v. a. său 15 bani. Atâtu abonamentele câtă şi inserţinnile snnt a se plăti înainte. Nr. 65. Braşovtt, Mercuiî, 23 Uartie (4 Aprilie) 1888. 3^Tou_ alconamentu „GAZETA TRANSILVANIEI". Cu I Aprilie 1888 st. v. se deschide nou abonamentu la care învitămu pe toţî amicii §i spri-, jinitorii foiei nâstre. Preiulâ abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. pe şese luni 6 fl. pe unti ană 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unu ană 40 franci. Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se voră abona din nou, se binevoescă a scrie adresa lămurită, şi a arăta şi posta ultimă. Administrat™ „Gazetei Transilvaniei". Braşovu, 22 Martie st. v. 1888. De unu timpii încoce domnesce în România mare ferbere. Luptele de partidă nu numai au devenită mai înverşunate, der au degenerată din lupte parlamentare în lupte de stradă. Cine e vinovată, guvernulă ori oposiţiunea, nu voimă sS cercetăm acuma; destulă că acestă nouă a-pariţiune în vieţa parlamentară a României este fdrte întristătore şi trebue să mâlmescă inima orî-că-rui Română, fiă elu de ori şi unde mai vertosă când vede deductiu-nile ce le face din aceste evenimente, cu intenţiune orî fără in-tenţiune, pressa europenă. S‘a emanată adecă idea, ca în România nu mai e vorba de o luptă seridsa de partidă, ci de lupta unei mâni streine în contra ordinei de stată în România, care tinde înăuntru a o slăbi, er în afară a o compromite. Noi nu putemu crede acesta, fîindă că nu ne putemu închipui se esiste deputaţi în sînulă opo-siţiunei atâtu de nepatrioţi, încâtu să se facă instrumente orbe ale unei puteri streine, ori-care ar fi ea, după cum îi însinuă unele foi streine. De aceea suntemu de părere, că isvorulă sceneloru turbulente din (ţilele din urmă este a se căuta chiar în neajunsurile dinăuntru ale ţării şi din sînulă societăţii. Numai aşa ne pntemă esplica şi a doua demisiune a d-lui mi-nistru-preşedinte Brătianu, ce ne-a semnalat4o telegrama de erî. Noi trebue se considerămă acestă demisiune ca ună actă de patriotismu ală d-lui Brătianu, care mai bine a preferită a se retrage, decâtă a‘şl atrage învinuirea, că densulu e causa neajunsuriloră de care sufere ţera şi societatea. Decă‘n adevăr ar fi o mână streină în jocă, atunci nu credemă că d-lă Ionii Brătianu s’ar fi retrasă tocmai în asemeni împrejurări, când datoria sa de patriotă i-ar fi impusă se stea la postulă seu şi se lupte cu totă energia în contra acestora uneltiri străine, decă în adeverii esistă. Amă fi de altă parte forte scurtă-ve4ătorî, decă nu amă recundsce, că şi astăc[I încă unele puteri încercă în totă ehipulă şi modulă se iufluinţeze asupra politicei es- teriore a guvernului română, şi că. pentru 3a să’şî ajungă scopurile loră ară vede bucurosă producen-du-se anarchiă în ţeră. In asemeni împrejurări grele prin care trece ac(î ţăra, mărturia simă că e fdrte întristătorii a vede, cum în patima şi în toculă luptei de partidă unii uită cu to-tulu de ală treilea, care stă cu priviri lacome la o parte şi se bucură, se înţelege numai pe con tulă intereseloră României. Adevăratulă patriotismă trebue să arate flăcăruia, pana la ce margine p6te merge în patima şi foculă său de luptă împotriva unui partidă, şi cei ce trecă acestă margine, pecătuescu în contra patriei şi a intereseloră ei de vieţă. Dorimă ca greua crisă interi-6ră, prin care trece ac[î România, să se resolve câtă mai curendu spre bine ca să se dovedescă din nou, că Românii, cu tdte nenţe-legerile dintre ei, sciu să fiă uniţi ca şi 4n trecută, când e vorba de interesele ţării şi că nu se voră face niciodată uneltele duşmani-loră ei. Orî-cine ar lua frenele guvernului după d-lă I. Brătianu, relele ce în adevără esistă în ţeră nule va pute înlătură, orî-câtă de genială ar fi, decâtă numai atunci când toţî fii ţării voră conlucra împreună, fie-care la postulă său, cu deplină seriositate, pentru stârnirea loru. Braşovu, 19 (31) Martie 1888. Pe temeiulă învitaţiunei publicate mai în urmă în numerii 17 şi 18 ai „Grazetei Transilvaniei44 din 1888, prin care am convocată pe toţi domnii cari au contribuit la subsidiile pentru „Gazetă^ în anii 1860—1863 la o întrunire în Alba-Iulia pe (ţiua ^e 26 Martie (7 Aprile) 1888 spre a asculta darea mea de semă, îmî iau voiă a face cunoscută, că întrunirea se va ţine în Alba-Iulia Sâmbătă în 26 Martie (7 Aprile st. n.) la 2 ore după amed/i în sala Otelului ,,La Sore“ din piaţă. Dr. Aurei Kureşianu. Editoră si Redactoră. Resboiu seu pace. „Kreuzzeitung,44 organă care îşi ia informaţiunile din cercurile oficidse germane spune într4unu articulă ală său, că în urma nouă-loră proposiţiunl rusesc! privitdre la cestiunea bulgară, resboiulă este inevitabilă. Totă acestă 4iarb mai 4ice> că în casă de resboiu Rusia va fi silită a opera singură, căci după cum se prevede din împrejurările actuale, Rusia cu greu va pute conta chiar şi pe sprijinulă Fran-cesiloră. Referitoră totă la cestiunea bulgară „Politische Cor.“ primesce din Petersburgă o corespondenţă, în care ‘i se relateză următărele : Atitudinea cabineteloru din Londra, Viena şi Roma a descuragiată peste măsură cercurile rusescl, cari acum pară a fi convinse, că la casă de răsboiu voră rămâne singuri, că puterile din apusă nu numai că nu-i voră sprijini pe Ruşi în cestiunea balcanică, der că voră întărită şi pe Turcia în contra loră. In urma acestoră încredinţări, Ruşii pară a’şî schimba politica. Prin mijlocirea unără oficerî fugiţi din Bulgaria, >ei au puâă la cale ună plană pentru răsturnarea principelui Ferdinandă. Capulă acestei răscole se dice a fi Karaveloff şi Zancoff. „Ceremll espulsarea.11 Sub acestă titlu scrie f6ia ofi-ciosă „Telegrafulu“ dinBucurescî următdrele: Colonelulă Maicană a fostă condamnată. Suntemă mulţumiţi că militarulă care şl-a călcată onorea a primită răsplata cuvenită. Suntă daţi judecăţei doi generali: Al. Anghelescu şi Maicană, justiţia se va pronunţa. Der în afară de militarii condamnaţi şi acusaţl mai suntă încă culpabili, cari sfidândă justiţia ţărei, ’şî bată jocă de poporală română. Vorbimă de individulă Broadwell. Onorea ţărei cere imperiosă ca acestă străină să fiă espulsată din ţeră. Ce asceptă guvernulă? Pentru ce nu vrea să satisfacă opinia publică, indignată de cutezanţa, de obrăsnicia unui streină ca Broadwell, care şî-a făcută a-vere la noi, corapendă lumea, cumpă-rândă pe dmenii mici de sufletă, mici de caracteră ? Peste graniţă cu Broadwell! Afară din ţeră străinii, cari vină la noi cu sin-gurulă scopă de a se înavuţi, lăsându-ne în loculă aurului nostru ruşine şi co-rapţiune! In orl-ce ţeră după ună procesă aşa de scandalosă ca acela ală col. Maicană, care a traficată cu onorea sa de militar, ună streină culpabilă de a fi mituită, coruptă, deja de multă pleca între gen-darml la hotarele ţărei. Să se facă şi la noi acesta, să se dea pildă streiniloră neruşinaţi, cari a-ducă cangrena corupţi unei într’o ţeră tânără, plină de vieţă şi de vigore ca România. Afară leproşii, ca să scăpămă de lepră! SOIRILE DUEL Reamintimă că mâne, Mercur! în 23 Martie [4 Aprilie], se va pertracta înaintea juriului din Cluşiu procesulă de pressâ intentată „ Calicului.u * * * Totă lumea a admirată pe Tanner şi Succhi, fiindă că au putută răbda de fome câteva săptămâni. Der pe lângă învăătorulu ajutătorii din Valko nu suntă nimică. Acestă îavăţătoră, precum se vede din statistica scoleloră poporale din diecesa Vaţului, trăesce ună ană întregă cu 50 florini. Statistica nu ne spune, cum se întemplă minunea acesta. * * * Mare amărîciune domnesce în Chezdi-Oşorheiu, precum spune „Sz. N.,u în contra preotului Marceli Tamăs, care în dilele trecute a refusată a înmormânta pe calfa de pălărieră Franz Bandi din motivulă, că mortulă n’a lăsată în urmă’i nici ună craceră şi nici nu s’a găsită niminea, care să plătescă cheltuelile îmor-mântării. „ însăşi autoritatea Ta provocată pe preotulă să facă serviciulă de îmormentare, sub ameninţare că-lă va arăta episcopului, der preotulă a răs- punsă că nici Dumnezeu, nici episco-pulă n’are să’i porunceseă. Mortulă a fostă îmormântată fără preotă. Se cjice, că preoţimea rom. catolică din Ardeală va pune în lucrare o acţiune în contra acestui neumană preotă. - * 1 * # # In Viena a răposată în 4H©!6 »-cestea o femeă bătrână, care din considerabila sa avere, vrendă să facă parte şi archiducelui Albrecht, i-a lăsată acestuia prin testamentă suma de 20,000 fl., motivându-şl faptulă cu împrejurarea, că archiducele i-a făcută ei cu ocasiunea învingerei dela Custozza o impresiune forte plăcută. Curiosă este testamentulă ei şi pentru aceea, că în elă femea testatore protesteză cu totă puterea contra pedepsei cu morte şi pretinde, ca nici chiar contra ucigaşiloru să nu se aplice acestă pedepsă. * * * Intr’o şedinţă a societăţii geografice ungurescl din Pesta, membrulă ei ordinară Berthold "Weiss ţinu o conferinţă „despre misiunea corner cială-geograficâ a Ungarieiu. începu a vorbi de Romani, de căile loră comerciale cătră Orientă, de cheia peninsulei balcanice, care era Ungaria, şi ajunse la conclusiunea, că şi a4î Ungaria trebue să fiă mijlocitorea Orientului cu Occidentulă şi deci co-merciulă trebue concentrată în mâni ungurescl, producţiunile Ungariei să’şl procure pieţe totă mai mari în peninsula balcanică, şi încă acestă ocupare comercială politică a Orientului să se îndeplinescă acum pănă nu e târ4iu, căci altfelă va fi greu a înlătura pe concurenţi. Confe-renţiarulă a propusă, între alte mijloce practice, înfiinţarea de deposite de mărfuri, o instituţiune prin care mica Ra-guşa, „care sta odinioră sub supremaţia ungară44, a putută smulge şi ţine în manile sale secuii comerciulă întregă ală: peninsulei balcanice. Coresponienia „Gazetei Traistaiei:1 Tergulu-Murăşului, .23 Martie 1888. Tcrgu de ţeră. Focă. Luni, Marţi şi Mercur! în 19, 20 şi 21 a fostă aici în Murăşă-Oşorheiu tergă de vite, aduse din tote părţile împrejurimei în numără mare, s’au vândută 151^ vite comute 323 cai şi s’au dată 149 oilete de porci de cari în ună biletă se vândă şi câte 1 şi şi mai mulţi. Preţurile au fostă mici prin urmare a fostă târgă rău pentru vândătorî. ţ)iua târgului, Joi (22) a fostă tare cercetată, omeni au venită mulţi fiindă timpă frumosă şi căile uscate, der tergă nici în 4iua asta nu a fostă bună, din lipsa cea mare de bani, er bani în timpulă de a4l au numai jidovii, numai ei se îmbogăţescă în ţera acesta. Vă4&ndă cu ochii, ei cumpără mereu şi în oraşulă acesta, şi în strade principale, case şi încă de cele mai frumose. Alaltă seră după 9 ore a r aici focă în o stradă principal^ kirâly utcza44 într’o fabrică care ajutată de ună v* tendă spre nordă, a fabrica şi tote ab rora au fostă v" de totă spr au fost“ a de . brica locitu. Ar 1. re- Nr. 65 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 necesitate imperativă ca d-nii preoţi ai noştri să îndemne comunele bisericesc! a asigura sfintele biserici şi casele de şcolă unde acelea nu ară fi deja asigurate, sâ îndemne seriosă şi pe poporenl a’şl a-sigura celă puţinii casele ca astfelii în casîi de nenorocire se nu rămână pe drumuri. T. Şieu-Măgheruşu, Martie 1888. Starea poporului din comună. Din tote părţile se trimită corespondinţe, numai* din ţinutulă nostru nu, ceea ce face să se pară că totă spiritulă română a amuţită din partea acesta. Causa la a-cesta este negligenţa forte mare din partea multoră inteligenţi, cu deosebire a unora dintre preoţii şi învăţătorii din acestă împrejurime, cari pre puţină se întereseză de naţiunea loră. Mulţi dintre luminătorii poporului nostru nu’şl procură foi românesc!, ci maghiare şi germane, de unde se vede ca dânşii suntă aplicaţi mai multă spre naţionalităţi streine decâtă spre a loră, din a cărei sudore trăescă, precum se întâmplă şi în comuna Şieu Măgheruşă, unde pe luminătorii poporului română mai că nu-i dore capulă de interesele poporului. In fruntea flăcărui poporă de orice naţionalitate suntă preoţii şi învăţătorii, cari suntă factorii principali ai progre-sărei şi culturei unei naţiuni, şi precum aceşti capi îşi dau mai mică ori mai mare silinţă, aşa e şi progresulă. In comuna Şieu-Măgheruşă suntă Români, Saşi, Jidani şi câţî-va Unguri. Dintre toţi aceştia Românii formeză ma-ioritatea în comună, der denşii suntă cei mai desbinaţî, aşa încâtă deşi suntă maioritatea comunei, cu tote acestea sunt îndărăptulă celoră de altă altă naţionalitate şi cu deosebire îndărăptulă Sasi-loră, cari suntă cu multă mai puţini de câtă Românii din comună. De unde vine 6re acesta ? De sigură numai dela capii loră, pentru-că decă capii loră, adecă preoţii şi învăţătorii loră, se intereseză de poporă, îi dă ^ instrucţiune bună şi folositore, care duce la scopă şi prin care se deşteptă, trăiescă în armoniă şi nu se invidiază unii pe alţii, suntă în totă loculă ună întregă nedivisibilă. De aicea urmeză că deşi Saşii sunt cei mai puţini în comună, cu tote acestea suntă cei dinteiu, pentru că preotul şi învăţătorulă loră se pună în frunte şi le dau esemple bune. Românii suntă delăturaţl şi desbi-naţl în totă modulă de Saşi şi chiar de capii Româniloră (preotă şi înyăţătoră). De Sasî nu ne indignămă aşa tare, de-orece suntă de altă naţionalitate şi aşa îşi caută interesele loră proprii, ne in-digneză însă aceea, că preotulă şi învă- ţătorulă română din comuna Şieu-Măgheruşă nu numai că s’au alipită de alte naţionalităţi, ci producă invidii, certe şi desbinărî între poporenl. In ceea ce privesce starea economică, e slabă, pentru-că sărăcindăfpopo-rulă pe di ce merge nu-şl pote lucra nici pământulă care decă s’ar lucra bine ar produce binişoră bucate, şi aşa Românii avendă o stare economică bună ar putea suporta tote greutăţile de orice natură fără de a simţi neplăceri, aşa din contră Românii devină cei mai debili şi miseri în totă privinţa. Afară de aceea, la slăbirea stărei economice contribue şi comasaţia, care e ună mijlocă forte rău pentru esistinţa poporului română, acesta asemenea e introdusă la noi de capii naţiunei române din comună în conţelegere şi comuni-caţiune cu celelalte naţionalităţi. Motorii principali ai comasaţiei sunt preotulă şi învăţătorulă cari au îndemnată naţionalităţile streine din comună să ceră comasarea. După tote semnele poporulă română de aci va deveni în o stare forte critică. De aceea e şi forte nemulţumită şi amărîtă. In ceea ce privesce starea instruc-ţiunei este de asemenea forte rea din tăte punctele de vedere, pentru că luminătorii poporului nu se intereseză de şcolă, nici de progresarea poporului. Preotulă nu o cerceteză aşa dicendă nici odată ca directoră ală şcolei, er învăţătorulă nu vre se corăspuncjă che-mărei sale. Mai e de mirată, decă Românii devină batjocura celorlalte naţionalităţi? Ar fi fărte de dorită ca lucrurile să se’ndrepte, chiar spre binele preotului şi învăţătorului. €orespomlentulii. Terpll le rMtorl lela T, Seyerina. Cetimu în ,,Curierulu financiar “ din Bucurescî: Otărîtă, Steinbruchulă ne-a măturată aprope totă târgulă de vite! Etă jîn a-devără ce constatămă din situaţiunea pre-sentată de direcţiunea acestui tergă la 9/21 Martie curentă: Rîmătorii intraţi în tergă 17,931. Din aceştia 1,297 s’au vândută pentru interiorulă ţărei şi 14 mii 101 pentru Steinbruch (Austro-Un-garia). Preţurile vîmjărei au variată între 60 şi 70 bani kilogramulă după de-ducţiunea de 45 kilograme vieţă la pă-rechea de rîmătorî şi 4°/0 radeşă. Re-sultatulă inspecţiunei şi ală carantinei în cursă de 10 luni dă următorele cifre: 41 rîmătorî exterminaţi din causa bolei de dinţi: 40 ucişi şi 1 perită sub durata carantinei. Astfelă din 17,931 rîmătorî întraţî n’au mai rămasă în târgă de câtă 2,444. Succesulă acestui tîrgă e mai multă decâtă strălucită. Literatură. Foia bisericâscă şi scolastică din Blaşiu, redigeată de Dr. Ioană, Raţii şi Alexandru Uilâcană, are în Nr. 13 dela 1 Aprilie următorulă sumară: In partea bisericescă: Ioană Inocenţiu L. B. Clain de Sadă (urmare). — ObservaţiunI cu privire la raportulă, ce esistă între biserica românescă gr. cat. şi biserica roma-no-catolică, de Dr. Augustină Bunea. — S. ParesimI pe timpulă S. Chrisostomă. — Revistă. In partea scolastică : Despre rangul şi ordinea operaţiunilor în es-presiunile algebrice, de Dr. Paulă Tanco. — Epistole de pe terenulă pedagogiei practice, de V. G-. Borgovană. — Cu-noscinţe din istoria educaţiunei şi ins-trucţiunei, de M. Popă, profesoră. — Tractarea unei bucăţi de lectură, de R. Simu. — Documentă istorică. — Lucrările în acestă lună. — Varietăţi. George Lazarii, revista pedagogică literară din Bârladă, ală căreia primă-redactoră este d-lă S. M. Haliţă, are în Nr. 12 dela 15 Martie următorulă sumară : Configuraţiunea pământului pe fundulă măriloră şi ală oceaneloră, de Gavrilă Onişoră. — Feudalismulă la Ro-mânl"(schiţă istorică), de G. Constanti-nescu. — Deşteptarea şi întreţinerea a-tenţiunei în scolă, de S. M. Haliţă. — Ună răspunsă, de G. S. Ioneană. — Buletină pedagogică. — Bibliografia — Corespondenţă. — Cu numărulă acesta se încheiă anulă primă. Preţulă abonamentului pentru Austro-Ungaria face 3 fi. Calităţile şi defectele ţBranulni români. (conferinţă ţinută la Ateneulu din Bucurescî.) D. Barbu Ştefănescu a vorbită la Ateneu despre calităţile şi defectele ţăranului română. Conferenţiarulă a des-voltată subiectulă său cu acea căldură şi pricepere, care îlă caracteriseză în ori ce cestiă unde este vorba de ţărani, de felulă loră de gândire şi de simţimin-tele loră. D. Ştefănescu spune, că totdeuna a vorbită în conferinţe despre ţărani şi va face şi în viitoră astfelă. Asta pentru că la noi lumea cultă cunosce mai multă alte ţări, cu poporaţiunile loră decâtă pe ţărănimea nostră dela ţeră. Este rău lucrulă acesta, ună remediu se cere, căci altmintrell gravă va fi pedepsită acestă greşelă. Pasiunea ce o are pentru poporulă română, elice oratorulă, îl face ca şi de astădată să cerceteze caracterulă ţărăni-mei şi s’ar pute clLe a întregului poporă română. Spune că în cercetarea nostră asupra caracterului ţăraniloră se potă găsi, nu-i vorbă, particularităţi locale, judeţi-ane, der orî-câtă de pedanţi am fi, nu putemă nega că în genere poporulă română are acelaşă caracteră. Face apoi comparaţia între popora-ţia din oraşe şi cea dela ţeră şi constată, că acestă din urmă este mai bogată în imaginaţie şi mai logică în ori-ce gândire a ei. Susţine acestea cu esemple. Insistă mai alesă asupra imaginaţiu-nei poetice a ţăranului, care pănă la vârsta de 14 ani s’ar putea dice că este creatoră în totă puterea cuvântului. N’avemă de câtă să citimă casmele modestului der multă talentatului Ispi-rescu, care întrunea în sine tote puterile sufletesc! ale Românului. Trece şi descrie puterea de a judeca a ţăranului şi gustulă lui, bunulă lui simtă d’a face variaţiă în lucruri fiă acele su-fletescl, creaţiunl ale fantasiei, fiă resul-tatulă judecăţei rece. Citeză intru susţinerea acestora poesiile eroice haidu-ceşcl. Trecendă la compararea celorlalta lucruri de artă ale poporului română cu cele de felulă acesta ale celorlalte po-pore, spune cum ţăranulă nostru este su-"perioră multoră popdre prin faptulă, că ce a creată, a creată numai în gând, er nu cu meşteşugulă ce’lă are cărtura-rulă, şi pe care celelalte popore, sciind carte, l’a întrebuinţată. Acusă apoi pe sciitorii de carte ai noştri că nu prea se ocupă cu literatura poporului română. Citeză poesia Turturicei şi spune cum ideia, simţirea dintr’ensa poporulă o cântă într’ună modă sublimă, er Ienă-chiţă Văcărescu, cărturară mare pe vremea lui, abea se apropiă de acestă poesia cu strofa pe care o adăogase densulă. Citeză alte rânduri unde ţărănnnea descrie zavera, ciuma, robia etc. Vorbesce apoi despre ghicituri, legende etc. şi despre spiritulă ageră ală poporului ce se manifestă prin aceste bucăţi de poesiă. Arată cum ţăranulă are o espresiă poetică pentru ori-ce lucru, cum dânsulu caută a da orî-cărui instrumentă ori fiinţă numirea lui particulară. Insistă aci asupra numeloră ce dă poporulă floriloru, numiri, cari arată tote pănă la evidenţă puterea creatore şi fantasia bogată a poporului română. După aceea d-lă Ştefănescu trece la partea a doua a conferinţei sale. Vorbesce despre cealaltă parte a vieţei ţăranului, când îmbătrânesce, când devine sceptică, când crede în fatalitate, când cu alte vorbe se schimbă la fire, perde acea putere de creaţiune, acea ageră gândire de mai înainte. Insistă în deosebi asupra sgârceniei, şi esplică la acestă locă pe scurtă şi causa tuturoră defec-teloră lui. Termină cu cercetările sale asupra curagiului, eroismulă ţăranului, care se manifestă nu numai în răsboiu, der să-iă privimă în maximele sale asupra morţii. Citeză esemple. Publică a fostă numerosă şi a aplaudată în dese rânduri pe conferenţiara. (,,Românulă“) I. R. FOILETONUL# „GAZ. TRANSri NUNTA IN ŞCHEIU.*) Pănă pe la 1830. Multe mai scie mama din cele trecute, şi când îi dai pasă la vorbă începe să-ţi spună cu tâlcă şi ca din carte, şi’ţi povestesce de omeni cari adî nu mai suntă şi de obiceiuri cari acţi s’au per-dută, şi-ţi vorbesce de vremurile cml au trecută şi cari nu se mai întorcă. Şi are dreptate să sciă multe, pentru că multe a văcţută, şi a văcţută multe pentru-că a avută vreme să le vadă şi vreme destulă e în trei sferturi de veacă prin care a trecută. *) Românii braşoveni numescu „Cetate11 numai centrata Braşovului, adecă partea împresurată şi întărită cu ziduri şi turnuri. Preurbiul (cum se dice pe acolo) Braşovului, adecă partea din susu, portă numirea generală de „Şcheiu1'. In Şcheiu se află gimnasiulu celă mare gr. or. 5? $ ^română, cu optu clase, scola comercială cu trei §> r# clase, şcolă reală cu patra clase, precum şi cla-eN prim are în numără de cinci, tote concen-rafajin mâretulu edificiu ce se înaltă falnică & # 9 .-v ^fc^jfiuî^'vecliia biserică „Sf. Nicolae". Din Decă însă îţi vine ore-cum în gândă să o’ntrebî „de câţi anîeu, nicidecum nu-ţl răspunde d’adreptu, nicl-de-cum nu’ţl spune că a trecută de 75 de ani, ci te lasă să-i socotescl singură, după ce dânsa îţi spune că: „29 de ani suntă de când ml-a murită bărbatu, 23 de ani am trăită cu dânsu, şi de 23 ori 24 de ani eram când m’am măritată, căci pe atunci, spune Prundu dreptu în susu şi cam spre apusă, se începe o vale, care se întinde pănă departe în susu, pănă la ,.Ţîpu Oabănului", şi care cu deosebire în partea de susu e destulă de îngustă şi mărginită cu dealuri mai multă neîntrerupte, înalte şi prăpăstiose. Acea vale, pe o întindere de peste o jumătate de cesu cu piciorulă din Prundă, e acoperită cu case dese şi portă numele de „Tocile11. Tocilenii încependu dela „Crucea căpitanului11 — atâtă de departe de Prundu, pre câtă e acesta de Groverl — mergă cu toţii la biserica de pe „Tocile11: „Sf. Trăirne11. Tocilele despre miadă-nopte suntă despărţite printro spinare de deală destulă de mare, numită „Costa Prundului", suntă despărţite, dicu, de „Cacova11, o altă vale, însă nici pe jumătate atâtă de întinsă şi de asemenea acoperită de case cari suntă înşirate, astfelă încâtă formeză doue uliţe, una josă d’alungulă văii şi alta mai susă la drepta ei pe costele din faţa sorelui. Numai cei ce locuescă pe fundu văii o ducă bine în ce privesce apa. — Spre sudă de Crucea Căpitanului, de Prundă şi de Groverl se întinde în clină aşa numita „Costă" şi „Costiţă11. dânsa mai departe, pe atunci nu se măritau fetele aşa de tinere ca acuma, de aceea şi vedeai atunci pe la horă, când se făcea, totu fete în putere, înalte şi voinice. — Şi din muierile cu care am fetită mai trăescă şi astădl, cum e Ro-gozoe, Palecăsoe (fată de meşteră băgată în ţehl), Vuţa Ghiorghioe; altele au murită, unele mai de multă altele mai de curândă, cum e Ţica Butoesii, Chiva lu Lingură, Stana lu Guţoică şi Mun-teana. — Şi se făcea pe atunci ca şi acum jocă la noi pe Tocile în „Pajiştea a mareu, pe Cacova se făcea lângă Şargu şi pe Costă la „Crucea Muşicoiului“, şi la jocă veniau ca şi acuma fete şi neveste1), şi feciori2) şi omeni însuraţi de juca şi lume multă de se uita. La ori-ce jocă se făcea, fete veniau de obiceiu numai de prin partea şi din apropierea lo- ’) Nevastă, pl. neveste, se dice la femeile tinere: muere, muerl, se dice la cele mai bătrâne, seu când se ia colectivă: muerl în opo-siţiune cu omeni; femei nu e de locă întrebuinţată la clasa de renclă. -) Fecioră, pl. feciori, e singurulă cuventă întrebuinţată cu înţelesulă de : tîneră, june. Cu-ventu „June1- şi cu deosebire în plurală „Junii11 şl-a câştigată însemnarea sa cu totulă deosebită; cu altă. ocasiune voiu vorbi de Juni şi despre petrecerile loră. cului unde se făcea, eră omeni şi neveste, şi mai alesă fecior, veniau de prin tote părţile, de prin „Malu Ciurculuiu, de pe „Calea adâncău, de pe „Podu lu Gridu, de prin „Malulă lu Orghidană^, de pe la „Podu Creţului^, de prin „Capu Satuluiu, de pe „Valea Oului“, de pe „Valea Teiiu, de prin „Tigănieu, de pe la „Ţîpu Cătanii“, de pe „Goriţău, şi de prin „Ciocracă“, în sfârşită de prin tote părţile pănă şi de prin „Braşovechiuu şi de prin „CurmăturăV) însg fotă rară şi mai multă de se uitau. La jocă feciorii se întâlniau şi jucau cu fetele şi de multe ori pentru ele jocu era cu norocă. Mai înainte vreme fecioru totă se :f) Am credută cu calc a da atâtea numiri de localităţi, pentru-ca se se vadă că ele au esistată şi esistă ca numiri românesc!. De alt-felă şi în Braşovă începe lumea se întrebuinţeze numiri străine: în locă de „Zizină" dice Zâjzonă; în locă de „Postovară" Schuler (ce-tesce Ţuler) şi adeseori chiar schimbându’i numele numescă „Kapellenberg" acea măreţâ „Tempa", care se înalţă ca o crestă dinspre su-dulu „Cetăţii11. Apoi dela lumea mai de ceva din Braşovă se deprindă cu acele numiri şi „Boerii din Ţeră11. Şi lui Neică Nică şi Neică Tricâ şi Neică Vâsîi li-se face ruşine d’a le mai dice pe românesce, şi începu şi ei se le dică ca „Domnii" pentru-că Domnii trebue se scie mai bine. 65. GAZETA TRANSILVANIEI 1888. Intemplărî diferite. Crapă colosalii. Precum spune „Te-jpiesvarer Ztg.“, din josă de Friedorf în-tr’o băltăriă s’a prinşii unii crapă, care a cântărită 35 chilograme. Probabilă că cu ooasiunea inundării a trecută din Tisa în canalulă Begu şi printr’ună stăvilară ruptă fii dusă în băltăriă. Crapulă a fostă vânduţii în Timişora de celă care l’a prinsă ou 28 fl. Preotă sinucidă. Preotulă din comuna Schloss-Rosenau, Iosef Buchert, s’a sinucisă împuşcându-se cu revolverulă. Causa e, precum spună foile vieneze, că preotulă avea la 5 Aprilie o pertractare judecătorescă pentru de'lictulă de furtă de care era acusată. Bucbert era omă cultă şi mai nainte fusese instructoră în multe case nobile. Furtulă ar consta, eum se Zice, în aceea, că din ordinulă preotului au fostă tăiaţi doi arini ce a-temau în grădina parochială. Falsificare de bani. Aprope de N. Szalonta (Bilioră) s’a descoperită ună a-telieră de falsificare de bani. Gendar-miloră lî-a bătută la ocbî, că la împletitorul de coşuri Băbos din Kemenyfok e t6tă noptea lumină şi intrândă în casă deteră peste elă fabricândă împreună cu ună complice, anume Trencsenyi, note de 1 fl. forte bine reuşite. S’au confiscată banii şi maşinele, er falsificatorii au fostă predaţi judecăţii. Trencsenyi mai fusese Wndamnată la 10 ani temniţă totă pentru falsificare de bani şi pedepsa şl-a şi fileut’o. Tatălă lui Babos de asemenea fusese condamnată pentru acelaşă lucru la temniţă pe vieţă, şi a şi murită în închisore. Soiri poliţienesc!; Cu privire la notiţa publicată Sâm-» bâtă în 19 (Bl) Aprilie despre aflarea | ului visitiu spânzurată pe promenada ! & susă, se comunică acum, că numele j fisitiului e Ferencz Zoltan, din Hoghiză, [ ţi în luna Februarie se afla în serviciu la birjarulă de aci Matyas Andras. Mo-tivulă faptei nu e cunoscută. Erî înainte de amedă s’a găsită în t^rgulă flosului din pieţă o sumă mai iţică de bani. Păgubaşulă se se anunţe kt poliţiă. CONVOCARE. Onor. Domni membri ai „Reuniunei de cântări a plugariloră români din Câmpuri, conformă § 7 din Stat. Reun. se şonvocă la şedinţa ordinară a adunărei generale, ce se va ţine la 8 Aprilie a. c. n. orele 2 p. m. în localulă scolei orto-docse române din Câmpeni. Obiectulii: *' 1. Raportulă comitetulni. 2. Ra-cassarului. 3. Alegerea func- ţionariloră. 3. înscrierea de membri noi. 5. Propuneri. Câmpeni, 30 Martie 1888. Ioanu Motora, Ioanu Andreica, preş, reun. aciuară. SCntl TELEGRAFICE. (Serv. part. ală „Gaz. Trans.“) Paristi, 3 Aprilie. Formarea cabinetului se continuă. Floquet e la interne, Soblet la esterne, Frey-cinet la răsboiu, Peytral la finanţe. Bncnrescl, 3 Aprilie. Brătianu demisionându, Regele a însărcinaţii pe prinţulu Ghica cu formarea cabinetului, care însă a refusatu a-cestă misiune. Cu formarea cabinetului fu însărcinată apoi Rosetti. Şedinţele parlamentului s’au amânată pănă la formarea cabinetului. ULTIME SCIRÎ. „Bombei“ din Brăila i-se comunică dela Ismailă, că în Basarabia au sosită filele acestea patrusprezece regimente de infanterie şi cavalerie. , Palatulă Legaţiunii ruseşti din Bucurescî a fostă consumată de flăcări. Foculă a începută pe la 4 şi jum. ore dela bucătăriă şi s’a întinsă cu iuţela fulgerului; în mai puţină d’o jumătate de oră, fumulă eşîa pe tote deschicjătorele podului. Din clădire n’a remasă decâtă mai numai zidurile ; mobilier ulii, biblioteca şi avutele colecţiunî ce îm-podobeu numitulă paiaţă au fostă tote scăpate şi puse parte în dependinţele din stânga, parte în curte. Pe la 6 ore, când foculă era mai-mai stinsă, a începută a ploua. Berlinii, 1 Aprilie. Ună decretă regală amnestiază pe tote persd-nele osândite pentru crima de les-maiestate, pentru delicte seu crime politice, pentru resistenţă în contra puterei publice, pentru violarea or dinei publice, ; pentru delictele de pressă şi pentru contra-venţiune în potriva dreptului de întrunire şi de asociaţiune. DIVERSE. Pedepsă pentru beţivi. In Suedia beţivii suntă întemniţaţi şi li se dă drepţii hrană pâne, care s’a .timRii unu cesă înmuiată în alcoolii seu în vinii. Când li se scârbesce cu acestă hrană şi rămână mai bine flămând! decâtă a se nutri astfelă, li se dă drumulă. Pare că prin’acestă mijlocă mulţi beţivi se lasă de beţiă. Revoltă de femei în Constantinopolîi. Din capitala imperiului otomană se a-nunţă isbucnirea unui tumultă originală, precum nu s’a mai întâmplată de mulţi ani. Mai multe sute de turcoice au asediată formală, sub strigăte, urlete şi a-meninţărf, ministerială de finanţe [Mafie] ca să plătescă la momentă pensiunile şi restanţele salarieloră bărbaţiloră loră. Este de amintită, că precum îşi avea vechia Romă femeile sale bocitore, aşa îşi are Stambululă modernă femeile sale de scandală, cari pentru plată asediază de dimineţa pănă sera oficiile turcesc! pentm ca, fâcândă scandale, să încaseze banii restanţi. Este ună faptă cunoscută şi notorică, care-şl are geneza sa în împrejurarea, că oficiile turcesc!, neavândă bani în casse, plătescă pe amploiaţi cu mandate „au porteur“ cătră ministe-riulă de finanţe. Acesta, neavândă erăşl bani, amână pe bieţii mandanţî de pe o (fi pe alta, ba chiar ani întregi, încâtă bieţii, ne mai sciindă ce să facă, îşi iau refugiulă chiar şi la femeile înscenătore de scandale. Una dintre aceste femei pătrunse SBOAVE ŞI POVEŞTI SLAVICE. Istorisite după Dr. F. S. Krauss i de Ş G. B. Duică. . Mărulu de aurii şi cele nouă păuniţe. V U Feciorulă de împărată încăleca a treia Zi sera pe iapă şi pleca la câmpă; mânzulă alerga pe lângă iapă. Yoini-oulă şeZu totă pe iapă, adurmi cătră me- *) Voatră, voatre, a votri, votrire, în loca de peţitore, a peţi, care abia adl e cunoscută iprâpe numai în: „a merge în peţite“. Zulă nopţii, şi când se treZi văZu, că stă călare pe buşteană cu căpăstrulă în mână. Cum văZu una ca asta, feciorulă de împărată sări să’şl caute iapa ; îşi a-duse aminte de ce’i poruncise bătrâna iepei, scose părulă lupului din năframă, îlă freca în mâni şi lupulă se arăta şi’i Zise: Ce vrei nenişorule ?a Feciorulă de împărată îi grăi: „Ml-a scăpată iapa bătrânei şi nu sciu unde este.u Lupulă Zise: „Aici este la noi, iapa s’a făcută lupă şi mânzulă pui de lupă : bate cu căpăstrulă în pământă şi strigă: Trăesce iapa bătrânei !u Feciorulă de împărată bătu cu căpăstrulă în pământă şi striga: „Trăesce iapa bătrânei!“ Iapa veni cu mânzulă ca şi mai nainte. Feciorulă de împărată îi puse căpăstrulă în capă şi se întorse acasă. Mânzulă alerga sprintenă pe lângă mă-sa. După ce ajunse acasă bătrâna îi puse feciorului de împărată de mâncare, duse iapa în grajdă şi o bătea cu cleştele şi o înfrunta: „De ce nu te-ai ascunsă între lupî?u „M’am ascunsă, der şi lupii se au bine cu feciorulă de împărată şi m’au spusă.u Bătrâna eşi din grajdă şi feciorulă de împărată îi grăi: „Ascultă babo, eu te-am slujită cu credinţă şi omeniă, e vremea să-’ml dai simbria! “ Bătrâna îi respunse: „Dragulă meu, cum ne-amă tocmită, aşa vomă plăti. Din doispre-Zece cai, să ’ţî alegi tu care vrei !u Feciorulă de împărată îi Zise: „Nu-i de alesă aici, dă-mî pe acela răbeiugosă din colţă, ăla’i pentru mine, nu cei frumoşii — De ce-ţî alegi chiar pe răbeiu-gosulă cela, nu poţi alege unulă din cei frumoşi ?u Feciorulă de împărată nu voia să scie de altulă, şi’i Zise : ,,Să-mî dai ca-lulă care’lă vreu eu, că aşa ne-amă în-ţelesă!“ Bătrâna n’avea ce face şi’i cinsti calulă ce-lă cerea elă. Feciorulă îşi luâ rămasă bună, şi pleca cu calulă de căpăstru; după ce a ajunsă într’o pădure îşi curăţ! şi ţeselâ calulă, de’i strălucea părulă ca aurulă curată. Apoi încăleca pe cală şi’i dete ună desghină ; calulă sburâ ca o pasere şi repede ajunseră la cetatea smeului. Cum ajunse, feciorulă de împărată îi Zise împărătesei: „Gătesce-te de grabă se plecămăi De grabă se gătiră, încă-lecară pe cală şi porniră cu ajutorulă Domnului. Smeulă sosi mai târZiu acasă, văZu că împărăteasa a fugită şi grăi cătră calulă său: „Ce e de făcută? să mâncămă şi să bemă ântâi, ori să pornimă după ei?“ Calulă îi respunse: „Ori mănânci, ori nu mănânci; ori bei, ori nu bei, ori pornesc! după ei ori nu pornesc!, de ajunsă nu’i mai ajungi!“ Cum auZi smeulă una ca asta, se aruncâ pe cală şi pomi după împărătesa să-o ajungă. Feciorulă de împărată şi împărătesa văZură smeulă că vine după ei, şi s’au spăimântată şi impinteniau calulă să mergă mai iute, der calulă le răspunse: „Nu te teme stăpâne că nu-i de lipsă să fugimă.“ După ce smeulă se mai apropiâ, începu calulă lui a striga: „Stăi mai incetinelă, frăţiore, aşteptă-mă puţină, că de nu, mă sfirşescă alergândă după tine!u Der calulă feciorului de împărată îi respundea : „Tu eşti prostă, frate, că duci pe mi-şelulă de smeu, svîrle cu piciorele de din-dărătă, trântesce’lă de petri şi vin’o cu mine.u Cum auZi vorbele frate-său, calulă smeului puse capulă în pământă, svîrli cu piciorele de dindărătă şi trânti pe smeulă de petri de se făcu totă £ă-rîme. împărătesa încăleca calulă smeului şi merse cu feciorulă de împărată; şi au ajunsă teferi în ţera loră, şi au îm-părăţită pănă an murită. / Nr. 65 GAZETA TRANSILVANIEI. Offl ET. Z a 5^ m SSc pv/ - -X u fii " H* 5‘ P< X Ol 02 S* M >1 >ţ3 v» A es O 5 s- SJ- ® © 5 ^ B 00 M. ■ 88 >s SIS s- ■“T3 *S tnrd 53 £ «rv "Cî ® 1-j-i O- & 2 SL *s S 8! N> tb I—I P •■<0 5c g td a' t=a 3 | EL p* 3. & W ST P co »S trt £ ss< O 3 S. d- S St S j? fi, -t» CD ţjCL. „ <-t E>1^ ® o u k-i 5 ro £ 2 P * v ?* £; 2 &ţt 2 &_ eg-g® § Sfij ■7' p- p 3. ?£c ffi t7- ri> Q K |J- S S â & § s ® ** ® 5 g-ds g- o 3. p< o ţ-* o W Ci- fdc s J* c- Oj-co £_ P © © ET o *o P S ft 2 e- $ ©. ® 5,hP^o^ h* 8 g &*£.§- cr-pf ^ hj> CD 3 2 5' ® p -0= Jî O © © fiT" © CO 83 83 2 &J M w 2 © P J9 o 1xi ti ^ p E±> SC< «5 © S" o o y fi !*® s? £§-©- ®^ rD c P 4 QD ŞM JTP £L® ©< ~ ^ s’ g so 2. m ^ 3 Po^ P fi- st a! 3 © JCC o M ® fii. 00 - C< © p o P Pj © ?-< © " -fib P. CC p* P CC - ►— © 2"95 a» < j— o ®> g’ t* P 2.o ,Qj ci- >-■• pe P © fi© PS ;s n%ş§. •|s m?* go® ^ _ ** l-i p-1 !§!“& P S6X 2 2' i fi "* ®< © o I S^sd* O & 9 * 3. © 2» P g- P P s» o P-J r-f w c~t- ^; ti: P ©- M 2^, fie cj S © 2 £- 5 S5 gr. ss< ® filP hO S g g (Xx. g" .g- IC P. »-»• rm hr* 3^2 CL file ^ i.-w -a: p* (-‘•^ÎO I-1 hrj^ © p©2 | o o a -* Q- p 3. WP Hj © O CD m- CD i P (JQ P< tî c£ 1 1 OT M © 5- o ?»>►© P po 52—45 Se deschide abonamentu pre amilii 1888 la AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 di a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româmloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivicţiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. PREOTULU ROMANU. piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2Va — 3V2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serba-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulu de a-mănunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi liierară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl.—pentru România 10 francî — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree postalî. Colectanţii primescu gratisâ totfi ala patrulea esemplarâ. Numeri de probă se trimită gratisă orî-cui cere. ff* A se adresa ia „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvăr. — Transilvania. “OS Totfi de aci se mai potft procura şi următorele cărţi din editura propriă: Apologie. Disensiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Greorg. Gfabr. Şincai. Preţulă 30 cr. Renascerea limbei românesc!în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl. Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care serbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fl. Barbu CObzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr. Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr. Idealuld perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Opera unui omu de bine. Novelă originală. — Continuarea novelei: Idea-lulu pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Codreanu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Ultirnulu Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Elfl trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. P. Negruţă. Preţulă 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după "Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr. Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Petulantuld. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Eiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretnlă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr. Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. 0. Olinescu. Preţulă 20 cr. Biblioteca Sătenului Românu. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amnsante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr. Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amu-sante. Preţulă 30 cr. Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. Indreptard teoreticu şi practicu pentru învăţământuld intuitivd în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15. Manualu de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30. Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl. Manualu de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune pubbcă cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă i fl. 10 cr. Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparând!. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dialu. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţi de rugăciuni: Mărgăritaruld sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50 Miculd mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânc}ă 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.: 50=3 fior.; 100=5 fl. Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născetorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusd Christosu. Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr. Tipografia A. MUREŞIANU Braşovil.