WâQţiuea.Adjniflistratiinea -«MfBVfi, piaţa mart Nr 22. -Scrisori-nefrancate nu se pri-4 toescfi,.Mannscripte nu se retrimită ! Birourile ie annncinii: / BraţovB, piaţa mare Nr. 22. las*rate mai primescu în Viena: 'BitdotfMotse, Haasenstein & Togler fQtte Maus). Heinrich Schalek, Aloit Stmdl,M.Dukes, A.Oppelik, J. Dan-M*rg; în Budapesta: A. V- Gold- btrgtr, Anton Metei, Eckstein Berntct; ‘ toFrankAirt; G. L. Uuube; în Ham-burg: A. Steiner. Freţulă inserţiuniloră: o seriă garmendă pe o colină 6 cr. : 90 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai deSe după tarifă şi învoidlă. Eeelame pe pagina III-a o se-. riă 10 cr. y. a. său 90 bani. ANULtr LI. „Gueia“ iese în fle-care <}i. .<•*• Abouamte ptrn Anstro-Uaiarii' Pe ună anu 12 fi., pe şăse luni 6 fi., pe trei luni’3 fi. Pentru Mânia şi străinătate:. Pe ună ană 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la tite ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Aăonanientnln pentru Braşovă: laadministraţiTine, piatamare Nr. 22, etagiulă I.: pe unu ană 10 fi., pe şese luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 cr. Cu dusulă în casă: Pe ună ană 12 fi., pe săse luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. tJnă esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani. At&tă abonamentele c&tă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 63. Braşov*, Duminecă, 20 Hârtie (1 Aprilie)_________ ' 1888. Procesele ic jrossă aii „Gazetei" şi foile unguresc!. Ca răspunsă la .Articulii foilor* din Pesta, f6ia cluşiană arehi-guvernamentală ,,Koloz8vâr“ se încercă a motiva sentinţa juiiului în procesul* nostru de pressă în fruntea numărului său delâ 24 Martie într’un* actjcul* întitulat* f SŞxrWc&te." " * „Fost’a ore pre blândă verdictulă juriului din. Cluşiu în procesulă cjiarişti-lorft valahi? Ore spre a stabili unii e-semplu trebuia elfi să fiă mulţii mai severii?"— Aşa se întrebă mai ânteiu „Kolozs-vâr.u Apoi c^ice, că în adevără c^iariştii valahi agiteză 4* de (ji, înduşmănindti pe Români cu Maghiarii, ameţindă capetele dascălilor^ şi ale popilorti cu visuri nebune despre lumea română, care se va întinde pănă la Tisa şi împlându-le su-fletulti cu amărăciune faţă cu cei ce îm-pedecă realisarea acestoră visuri. Apoi continnă asa: ■ t ’ „Tote acestea suntti adevărate. Totuşi bine au făcuţii juraţii, că au jude-i cată blândii. Noi ne bucurămii de verii dictii. Foile din Budapesta au în genere | dreptate, când cerţi mai multă stricteţă dela juraţi şi dela tribunală, ca să se sta-bilescă unii esemplu. — Der punctulă lorii de vedere nu este alii nostru. Noi nu atacăm ii aici, numai câtti nu ne lft-1 Bămtl dreptulii nostru. Noi nu răsbunămă aici nimicii, ci voimti să convingemii pe Valahii prin fapte împotriva cuvin tel oră, că n’avemă în contra lui nici o stăruinţă. Noi voimă să-i dove-dimtt, că nu ne tememă de aoeia, cari muşcă, tocmai aşa, precum dorimă sin-f ceră paclnica concordiă." „D’alde Mureşianu au venită aici cu gura mare. Prima loră faptă a fostă că şi-au înfiptă dinţii în juraţi (beleha-raptak az eskiidtekbe). Şi aşa ei făcuseră se credă pe cetitorii loră, că juri-, ulft maghiară e pentru aceea, ca să în-b mulţescă numărulă martiriloră români şi că juratulă maghiară nutresce multă mai t mare ură, decâtă ca să potă aştepta Va-[ lahulă dreptate dela dânsulă.11 „Au cjisă, că juriulă nu-i înţelege şi ei nu înţelegă pe juraţi. Aşader se pună la discreţiunea loră. Vecjă lumea, cum sântă de apăsaţi. Ei bine, resultatulă ll*a astupată gura. Nu potă face sgomotă, nu potă agita, nu potă juca pe martirii. Nu potă să împle capulă blândului loră | , publică cetitoră valahă, pentru că pe \ d-lă Mureşianu l’au trimisă în pace acasă.11 „Şi acestă verdictăa fostă ună răspunsă la acusarea, că noi îi asuprimă pe ei. Eatâ că legea ne-a dată pe mână şi acum pe aceia, cari mai multă şi mai feră consciinţă păcătuescă constantă în contra nostră. Ei singuri s’au predată în mâna nostră cu artioulii loră scandalos^ — şi noi nici atunci nu pedepsimă. Acostă răspunsă esprimă disposiţiunea publică a Maghiarimei ardelene. Noi nu uiŞţnă, noi nu ne măniămă, nisuinţa ndstră este cu[ loto că suntemă conscii de puterea nâstră şi nu cedămă din drep-tuîă nostru nici câtă negru sub unghiă] ca să trăimă împreună şi dândă mâna să traimă unii pentru alţii, aşa lucrândă pentru acestă parte a ţării.11 „Acestă învăţătură a verdictului menită este a străbate departe. Ea nu e adresată d-lui Mureşianu. E prea mică d-lă Mureşianu, decâtă ca să mai per-demă cuvintele cu elă. Acestă verdictă adresată poporului română, pe care’lă aţîţă în contra nostră. Acesta pote învăţa dintr’însulă, că în cercurile oele mai inteligente ale Maghiarimei din Ardelă, la aceia, cari dau tonulă, ce disposiţinne şi ce nisuinţe domnescă faţă cu ei. Dorimă ca s6 folosescă acestă verdictă spr*t binele loră.11 Aceeaşi foiă, „KoloZ8vâr“ arătând* impresi-unile, ce le-a primit* la pertractare, scrie între altele în numărul* dela 22 Martie: „....Sărmanulă Bobancu! Aşa de blândă, aşa de nevinovată, şedea pe scau-nulă său şi aşa de smerită a răspunsă la întrebările ce i s’au adresată, încâtă p’aci era să ni se facă milă de elă: nouă Maghiariloră setoşl de sânge şi jăfuitorf, cari împreună cu junimea română amă împlută sala pertractării, strîmtorându-ne şi asudândă pentru acele stupidităţi, cu cari „G-azeta Transilvaniei" îşi duce vieţa bătrână de cincizeci de ani.11 „Mureşianu a fostă cu multă mai vioiu, ca coredactorulă său. Se mişca furiosă încoce şi încolo şi cu adevărată mândriă a enunţată, că elă şi soţulă său renunţă la apărare, după ce juraţii şi aşa nu înţelegă limba română..... „D-lă Mureşianu a avută particulare idei. Intâiu a întrebată decă juraţii sciu românesce, după aceea a eşită la lumină, că dintre membrii juriului tocmai dece trăiescă în acea necultură, că nu înţelegă limba „Gazetei." Aceea, că era de faţă ună translatoră judecătorescă nu l’a mulţumită pe d-lă redactoră, care prin nemulţămirea sa a vătămată fără cuvântă pe translatorulă Aurel Isacă, care de sigură scie vorbi mai frumosă şi mai cu spirită decâtă onor. ospeţî braşoveni îaolaltă şi ar fi putută să pre-senteze juraţiloră şi tribunalului cugetările acusaţiloră şi ale apărătorului loră cu totă uşurinţa şi pote că într’o hăină multă mai frumdsă.11 „Der d-lui Mureşianu i-a trebuită să însceneze o mică demonstraţiune română şi la pertractare. Acusaţii, cum ni se a-sigură, înţelegă limba maghiară, ceea ce a dovedită interesulă cu care au urmărită mersulă pertractării maghiare, der şi aceea, că în lucrarea loră (Şiaristică. se ocupă de multeorf cu articulii diare-loră maghiare. Necunoscinţa de limbă a loră a fostă numai şagă, pe care într’a-ceea au primit’o cu mare linişte atâtă tribunalulă câtă şi juraţii, şi destulă de cinstită amă ascultată pănă la finită cum partea esenţială a pertractării s‘a spusă şi în limba română, de ceea ce după totă probabilitatea n‘au avută lipsă acusaţii. Der decă aşa le-a plăcută, li s‘a făcută pe voiă...11 „Din partea d-lui Mureşianu a fostă şi aceea o ideă particulară, că după vorbirea procurorului a propusă deodată, ca să se constitue juriulă din Români, căci suntă în Cluşiu destui Români! D-lă redactoră, se vede, îşi închipuesce, că aşa se obiclnuesce ca juraţii să se în-haţe de pe strade după bunulă placă, care cum îlă întâlnesc! şi după cum îţi place fisionomia lui seu cunoscinţa lui de limbi. Conducâtorulă „Gazetei^ a luată la cunoscinţă cu mare constema-ţiune declararea preşedintelui că acestă cerere nu se pote împlini". „Şi decă nu s’a putută — atunci d-lă Mureşianu a concesă graţiosă advocatului din Braşovă Damianu ca să răspundă procurorului în limbă „neînţelesă" maghiară". „D-lă Damiană a vorbită liniştită şi cu destulă moderaţiune, Unulă din ar- gumentele sale a fostă, că articululă lui Bobancu nu e decâtă o polemiă cu „Nemzetu. Acestă argumentă s’ar pută primi numai cu acelă adausă, că prin .urmare: urzitorulă intelectuală aiă aţî-ţării lui Bobancu este „Nemzetu. Res-pingendă acusarea, că articululă lui Mureşianu aţîţă, advocatulă apărătoră a începută să vorbescă de diferitele plângeri ale „naţiuneiu române11... (Aici mărturisesc© raportorulă lui „Kolozsvar11 câ i s’a urîtu aucjindă înşi-rându-se păcatele celoră dela putere). „Discursulă apărătorului — dice mai departe — ne-a servită ca nou documentă, că întrebuinţarea în timpă atâtă de îndelungată a fraseloră, cu cari s’au obicinuită Nemaghiarii a semnala plângerile naţionalităţiloră, fără de a-le pute dovedi temeinică, scade multă din interesulă şi efectulă loră. Verdictulă l’au întâmpinată ascultătorii cam cu indiferenţă. Fbrte târziu numai s’a aurită ună însufleţită „eljen", care precum s’a descoperită în urmă — fu strigată, pentru că juriulă a achitată pe Mureşianu. Redactorulă-şefă n’a primită cu mare bucuriă enunciarea, că a-cum a căcjută din rolulă său de martiră; şi cu orecare invidiă privea la Bobancu celă mai norocită, care a fostă condamnată----- Bobancu a primită liniştită şi smerită şi sentinţa. Acuşi acuşi se va sbuciuma în elă acasă consciinţă „mar-tirismului.u Foia secuiescâ din Sepsi St.-Georgiu „Sze-kely Neinzet“ scrie în numărul* său dela 25 Martie a .c. sub titlul* ;;agitatorulU condamnată următorele : „Juriulă din Cluşiu a dată peste ghiare unuia din redactorii „Gazetei11. Pentru aţîţarea în contra unei naţionalităţi a declarată vinovată pe coredactorulă Bobancu şi tribunalulă a fostă aşa de amabilă a da patru luni închisore de stată acestui domnă, care a scrisă ve-ninosă şi turbată în contra Maghiariloră. Pe directorulă foii cu acestă prilegiu nu l’au aflată destulă de vinovată şi aşa judecătorii au achitată pe d-lă Mureşianu. „Se dice, că Bobancu s’a purtată fdrte stângaciu înaintea juriului. Era smerită ca o fată şi roşa ca ună şcolară surprinsă asupra unei fapte necuviinciose. Celă ce a vâcjută pe acestă neîndemânatică descendentă ală Romei a trebuită sâ-lă compătimescă forte şi din faţa sa uimită şi smerită n’ar fi conchisă nicidecum că are aşa natură veninosă, precum se dovedesce la d-lă Bobancu şi în articulii sâi. Juriulă însâ îşi păstra faţă cu acestă fecioră smerită inima sa rece şi declara vinovat pe nenorocitulă omă". „Pagubă de acesta! Cel ce se portă aşa de neîndemânatică, nu e de temută, măcară de ar zugrăvi totă draci pe hâr-tiă. Unulă ca acela nu pote strica ideii de stată maghiară". „Nu totă aşa d-lă Mureşianu, redac-torulă şefă. Acesta s’a purtată provocatorii, se mişca încoce şi’ncolo în sala de pertractare şi făcea pe eroulă. Elă credea, ca sigură, că Maghiarii valahofagl îlă voră judeca. In acestă sigură consciinţă elă a declarată, spre a da încă o lovitură statului maghiară, că nu pricepe unguresce, că n’a aflată nici demnă a învâţa acestă limbă de nimica (czudar); ci decă juraţii vrea să tracteze cu elă, atunci să vorbescă valahiceşte. Sângele juraţiloră se revolta vă(jândă acestă impertinenţă fără freu şi o mişcare fără astâmpără se manifesta întrei ei; numai preşedintele îşi p&strâ sângele rece, răs-puncjendu-i: acolo e interpretulă, prin care înţelegerea reeiprocă e posibilă fără greutate41. „Intre juraţi şi între auditori erau şi de aceia, cari cunosceau personală pe redactorulă „Gazetei11 încă din timpulă când au fosţă colegi de scolă cu elă, când d-lă Mureşianu învăţa într’o scolă ungurescă. Toţi sciau, că acestă domnă vorbesce unguresce ca şi propria sa limbă valahă şi tocmai de aceea a fostă aşa de mare indignaţiunea pentru o ast-felă de demonstraţiune impertinentă. Tocmai acestei indignaţiunî are să-şi mulţumescă achitarea. Juriulă i-a refu-sată chiar gloria d’a putea deveni ună martiră ală nemului său, ală purtărei sale urîte, aţîţătore la ura de rassă.u „Şi cu tote astea, ar fi dată multă d-lă Mureşianu, decă ar fi isbutită să fiă condamnată. Juraţii nu i-au făcută a», cestă plăcere şi bine au făcut". „Acum va fi numai pe jumătate aşa de mare furia cu care voră scrie „Tribuna" şi „Gazeta", aceste foi care precum se scie împletiseră deja de mai nainte bicele cu care să biciuiască ins-tituţiunile maghiare în vederea condam-nărei lui Mureşianu. Cu tote astea totă vomă ave să eetimă, că naţiunea ungară e ună tirană de totă rău, care pedep-sesce liberulă cuvântă cu temniţă, pe poporală „apăsată11 îlă pune în lanţuri de sclavi, apoi îlă strivesce, ca să nu mai esiste etc.u „Nu-i vorbă, nu suntemă eserciaţl în lexiconulă „Tribunei11 şi al „Gazetei11, de aceea nu putemă reproduce fidelă forma esterioră a violenţeloră ce se îndreptă de acolo; der facemă prinsore că noi am anticipată idea fundamentală a pressei naţionaliste cu fidelitate co-răspun4âtore.u „Oraşulă Braşovă îşi are aşaderă propria sa gloriă. Acestă 4iarh română, pe care-Iă susţină cu mari jertfe vr’o doi MecenaţI, acestă sdranţă daco română, care nu de multă şl-a serbată cu sgomotă aşa de mare jubileulă său de 50 de ani, aruncă lumină asupra stări-loră naţionale din Braşovă. Lumea vede patriotismulă, care prospereză în acestă oraşă ală culturei şi care şi de aci înainte va flutura steagulă înaintea oraşe-loră săcuiescl. Acestă oraşă e menită a purta înainte făclia, lumina lumei, nouă ocuitoriloră din Săcuime, cari orbecămă în întunerecă." „Intr’aceea, când se gândesce omul, că sortea a internată în acelă păcătosă cuibă de elemente nepatriotice şi câteva mii de destoinici, inteligenţi Maghiari, atunci trebue să ne ’ntristămă. Se află acolo cetăţeni maghiari destoinici, inteligenţi, pe cari de asemenea îi dore i-nima vă4endă atâtea fiinţe nebune şi nepatriotice. Der mânile loră suntă para-lisate, limba loră legată. Bărbaţii cuvântului şi faptei suntă acolo în tab ăra contrară. Maghiarii din Braşovă suntă pre slabi, pentru ca să se opună aţîţă-riloră MureşenescI de rassă ce crescă mereu. Şi decă ei devină totă mai slabi în acestă raportă, îşi perdă şi puţina influinţă de care dispună ei acum.u „Altceva ar fi necesară în Braşovă, ce de sigură ar aduce la tăcere elementele aţîţătore. De susă ar trebui să se dea asupra loră lovitura şi ’să-i des-poiă de favorurile statului, de acele in-stituţiunl diferite, de care a4l au din a- Nr. 63. GAZETA TRANSILVANIEI 1888. bundanţă Saşii şi Valahii. Acolo e ne-voiă do măsuri deosebite, de cari Mure-şianu ar trebui să se temă şi să trefliure. Constituţiunea nostră cea largă nu e pentru aceşti omenIu. „înaintea unei puteri covârşitore agi* tatorulă valabil şi sasii s’ar pleca. Der sub o astfelă de constituţiune leală ©i se suie în adevără în capă statului maghiară.££ TnMe i BbctooI şi 4-li Hitrovo. Cu ocasiunea turburăriloru din Bucurescî s‘a observaţii, spunu foile de acolo, printre manifestanţi 6menl dela ambasada rusescă, cari, cum se întemplă în astfelti de ocasiunl, voru fi foştii îmbulziţi şi îmbrânciţi de lume. Din causa acesta d-lu Hitrovo, ambasadorulii rusesc, se cfice, că ar ave de gândii se facă cestiune diplomatică. „Românul ă“ publică în privinţa acesta unu articulu în multe privinţe semnificativă şi fdrte nimerită, pe care îlă lăsămă se urmeze: Baronulă de Hubner, de sfaturile căruia potă profita toţi diplomaţii acreditaţi de suveranii loră pe lângă curţi străine, — şi chiar diplomaţii acreditaţi pe lângă M S. Regele României, — ba-ronulă Hubner scria odată într’una din publicaţiunile sale : „Când ună ministru străină, acreditată pe lângă ună guvernă ore-care, „voesce a se amesteca în afacerile acelui „guvernă, elă vatămă er nu servesce interesele Suveranului său, care Fa acreditată pe lângă acelă guvemăa. Se pote ca, altă dată, în ţările române, acestă adevără, enunţată de baronulă de Hubner, să fi fostă la orl-ce momentă desminţită de faptele cari se petreceau între Domnii Moldovei şi Va-lachiei şi consulii acreditaţi de diferite puteri străine la Bucurescî şi la Iaşi. Se pote ca atunci, aşa, din chiar senină, ună consulă ală Austriei, ală Franciei, seu ală nu sciu cărei puteri încă, să fi mersă la paiaţă seu pe la miniştri pentru a pretinde c’ună tonă... — să dicemă imperiosă, — cutare seu cutare lucru contrară legiloră ţărei. Se pote ca atunci să fi mai fostă clocită în capulă unoră cetăţeni ideia că, în momente critice, fiă particulare, fiă generale, se pote găsi scăpare, ajutoră şi altele la consulatulă cutare seu cutare. Aclî, în Bucurescî, în regatulă română, nu mai este, nu mai pote fi aşa. A(fi, Românulă în capulă căruia ar mai cloci idea, că curtea şi casa minis-triloră străini suntă ca curtea şi casa con-suliloră de odinioră, înceteză de a mai fi -----------t Română, se crede mai josă decâtă ună străină în faţa ţărei şi’n faţa legiloră ei. Acfi, când ună ministru străină, acreditată pe lângă M. S. Regele Români-loră, ar merge la paiaţă cu tonulă... im-periosă ală consuliloră pentru a cere, pretinde, său suggera cutare s&u cutare lucru atingătoră de interesele ndstre interne şi românesc!, — acelă ministru străină nu va fi primită decâtă la scară, unde i-se va spune, că greşită ’i-e dru-mulă şi că nu în palatulă Suveranului Româniloră, ci aiurea, unde ar voi, pote merge cu cererile, pretenţiunile şi sug-gestiunile sale. A ) din 30 Martie St. n. 1888 : 1 Bancnote românesc! Cump. 8.48 Vând. 8^0 Argintă românescă . „ 8.44 ,, 848 Napoleon-d’orI ... „ 10.04 „ lă.05 Lire tnrcescl ... n 11.34 „ 11.85 Imperiali . *. „ 10.32 „ 10.35 . . i ■ •; 5.88 „ «B2 Scris. fonc. „Albina“6u/0 n, 101.— „ lOST.— n n n ^lo ii‘ Ruble rusescl • • • ft 102.— „ 104..*— Discontuld .... Şy,—8% pe anu. " ^ Cnrsnltt la Otlrisa de Viena din 29 Martie st. n. 1888. Renta de aură 4°/0.................96.20 Renta de hârtii . . . . ;. . . 83.65^ împrumutul® căaloră ferate uhgare . 149.25 Amorţi sarea datoriei căiloră ferate de o stă ungare (1-ma emisiune) . Amortisarea, datoriei căiloră ferate de . -L ostă ungare (2-a emisiune) , . 123.75' Amortisarea. datoriei căiloră terate de ; \ ostă ungare (8-a emisiune) . . 109.^5 Bonuri rurale ungare ...... 104; • Bonuri cu clasa ae sortare .... 103.?0u- Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104^, Bonuri, cu cl. de sortare............lO3i80 Bonuri rurale Transilvane .... 10880 Bonuri croato-slavone................103.25 Renta de hârtii austriaci .... 77.65 Renta de argintă austriacă . . . . 79.60 Renta de aură austriaei..............109.60 LosurI din 1860...................... 131.75 Acţiunile bincei austro-ungare . . . 857*— Acţiunile bincei de credită ungur. . 274.2Q Acţiunile bincei de credită austr. . 274i20 Galbeni împărătesei .................. 5:98 Napoleon-d’ori , : ...................10,03 (Circulă Bora). Primuiă conduoă-toră ală( afaceriloră şi secretară ală a-cestui eirtU dm colosalul cortă (înaintea Porţii Vămii) d-lă Dr. Richard Linden-berg a sosită ac)I aci, ca să ia măsurile necesara pentru axangiarea. repreşenta-ţiufiilortt ce voră în’cdpe Jbi in 8 Jtpnlie şi care, durere, suntă calculate numai pentru 6e< seri. . Societatea dispune de circa 120 persone totă artiste şi artişti de primuiă rangă-,* mai alesă de o cunună de dame tinere şi filiinose, şi în timpulă de faţă sărbătoreş.ce mari triumfuri în Cluşiu. De aceea putemă aştepta cu dreptă cuvântă cu încor4are să vedemă repre-sentaţiumle din Circula Rom. I'*»1!1»1 . _ !l 1 ■ ■ " ■ 11 1 Editoţă şi Redactoră responsabilă: _____________Dr. Aurel Mureşianu. der tu să le dai pace, dragulă mamei; mai bdiie ţl-oiu da eu pe fata mea de nevastă, că e frampsă, şi ţl-oiu da bogăţii câte vei pofti. “ Der feciorului de impărată de păuniţe îi era doră, er vorbele bătrânii nici în semă nu le-a băgată. Când se crepâ de 4iuă, feciOrulă se' sculă şi se duse la Iacă să aştepte pău_ niţele; Bătrâna cumpărase pe slugă, î{ dase nişte foi ţigănesc! şi’i 4i®®: „Ve4î tu foile estea ? Decă ajrmgeţl la Iacă su-flă’i cu ele stăpânu-tău în cefă să nu bage de semă, că va adormi şi nu va pute I cu păuniţele.u Nevoiaşulă de slugă sS 6iă^',:&v8ţii'1 liaBâ. ciorulă de împărată ajunse la Iacă şi sl^a totă pândia, păndia pănă să-i vie laugocotelă — şi îi sufla stăpănu-său cu foile în cefă. Elă adurmi şi durmia dusă de-ai fi cre4ută că-i mortă. Nu închisese bine . ochii şi păuniţele veniră, optă se lăsară în Iacă, er a noua lângă feciorulă împăratului şi’lă îmbrăţişa şi’îă striga să se deştepte. „Tre4©ş-ce-te dragul meu; tre4©sce-te, inima mea; trecjesce-te, sufletulămeu!“ Der feciorulă de împărată nu se mişca, par’că murise. După ce s’au scăldată, păuniţele sburară. Feciorulă de împărată se tre4i şi întreba pe slugă: „Fost-’au păuniţele la lacă?“ Sluga îi povesti, că au fostă nouă păuniţe, optă s’au lăsată în Iacă să se scalde, er a noua a sburată la dânsulă pe, cală şi l’a desmierdată şi l’a tre4ită. Şlare supărare l’a cuprinsă pe feciorulă 44 împărată, ascultândă ce’i povestia 9hlfea. A doăa 41 feciorulă de împărMă se ridica din aşternută şi pomi călare eu sluga la malSft lacului. Sluga gă|| pri-legiu să’i mai sufie odatS fcu foile cefă şi stăpânu-săh adurmi şi durmia du^ă de ’ţî venea să cre4l că’i inortă. Nu iţicbi-sese bine ochii şi păuniţele veniră; optă se lăsară, în Iacă a noua lângă d^fisulă gulă meu; tre4esce-t© inima mea; tre-4esce-te sufl'etulăme.u)u Der nu isprăvia nimică, căci feciorulă durmia dusă. Pău-niţa grăi slugei: „Dă’i de scire stăpânului tău să ne mai aştepte numai mâne la Iacă, că de mâne încolo nu nriu Venimă ,“ şi păuniţele sburară. Feciotălă de împărat se trezi şi întreba pe shi^j£l „Fost-au păuniţele la Iacă ?u Sluga |i Vespunse: „Cum să nu, şi ml-a poruncită să-ţi spună, că mâne le mai poţi întîlni aici, şi că de mâne încolo nu mai vină.w Când au4i feciorulă de împărată una ca asta, mai era să’şî per4ă firea de supărare şi de durere. A treia 41 dimineţă porni la Iacă, Şi încalecă calulă şi ocolea laculă, nu în pasă, ci în fuga mare, să nu’lă mai a-jungă somnulă. Der mişelulă de slugă îi sufla cu foile în cefă şi câtă ai clipi din ochi feciorulă de împărată se răsturna ;po spinarea calului şi adurmi. Tocmai Jşosiau păuniţeleoptă se lăsară de grabă i|n lacu, a noua lângă feciorulă de mi-(părafă pe cală şi începu a-lă îmbrăţoşa şi a’îti’striga, să âe deştepte i „Tre4©sfce-te ;dragulă meu, tre4esce-te inima mea, ţre-4©sce-te sufletulă meu \a' Der feciontltt nu se tre4ia. Păuniţa grăi slugii:. „Dând l.fe’a deştepta stăpânulă tău să-i spui, că nea găsi, „când va înţepeni pena de susu $ţn cea de jostiu*) Aşa grăi şi sburâ. După ce sburară păuniţele, feciorulă ?de împărată se deştepta şi întreba pe (şlugă: „Fost’au păuniţele la Iacă ?u Sluga l|i răspunse: „De bună semă au fostă, er bea care s’a lăsată lângă tine pe cală, |jnl-a poruncită să-ţi spună, că pănă nu (vei împlânta pena de susă în cea de josă, Iau o vei putâ găsi.u Cum au4i fecio-^•ulă de împărată vorbele- ă,stea, a soosă paloşulă, i-a tăiată câpultt' slugii şi a pornită singură prifl lum^* : j- | *) Ghicîtore; eroula povestei o resolvâ rr- eapulu înţepeuitu m trupa ca o penă După ce a umblată multă vreme, feciorulă de împărată ajunse într’ună munte înaltă. Aci găsi adăpostă la ună pustnică. Feciorulă de împărată întreba pe pustniculă, decă nu scie ceva despre nouă păăniţe. Pustniculă îi grăi: „Tu ai mare norocă, dragulă meu; Dumne-4eu te-a adusă pe drumulă celă bubă; de aici pănă la ele mai mergi cam o Ju-mătate de 4G du-te numai dreptă m&-iăte şi au să ajunat la nişte porţi mari; mergi la dreptă, şi ai să ajungi too^aai Î3Î: oraişllTăipalatulă loră.a j , Câ^d se. erepâ de 4iuâ, feciorulp de împărată se scula, se îmbrăca, mulţimi pustnicului şi pleca la drumă, cum’ îlă învăţase pustniculă; aşa merse mai «departe, ajunse la porţile cele mari, tişecii prin porţi; şi cam pe la amâ4ă ajţjtise în oraşă şi tare se bucura vă4ândă ce‘|ru-mosă este.. In oraşă întreba de pbla-tulă păuniţeloră de aură. La porta (palatului â dată de strajă; straja 1’a ^întrebată cine e şi de unde vine; (fppă ce feciorulă de împărată i-a răspunsă, straja s’a dusă la împărătesa să-i sppnă qibe e şi de* flnde vine. Cum au4i /îm-părăfâsâ ^â^^sbsesce feciorulă de îrboă-raţţl^îi^Şi îî|ainţ^ îş |u*şmare şi’lă fise în paiaţă; după ce-au trecută vre-olcâ-teva 4ile s’au cununată amândoi ş£fe-ciorulă da împăcată,rămase Ţa ^ j^ş.wsa. Nr. 63 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 PACEA DT EUROPA este de prevâdută, deorece au încetată furnisările cele mari de haine gata pentru streinătate, în urma căreia cea mai mare şi cea mai renumită fabrică a Monarchiei de haine bărbătesc! s’a vScJută îndemnată a desface [■vinde] 2300 COSTUME BĂRBĂTESC! GATA complete, elegante, moderne, pomposd adjustate pentru primăvară şi vară în t6te mărimile cu preţuiţi de necredută de eftină, câtă a costată confecţionarea : — numai ca să se golescă colosalulă deposită şi spre a putea continua cu lucrările. Fiecare costumă constă din 3 bucăţi, ş. a.: ună pantalonii gata modernă, o giletcă potrivită, ună rocă elegantă lucrată. Tote după desemnulă de josă, în trei diferite calităţi, în tote colorile dorite. I. Calitate. Costumă de vară din stofe cu desemne Pantaloni, rocă §i giletcă. Numai 15.-- 11* Calitate. Co8tuma primăvară din stofe Pantaloni, rocu şi giletcă. Numai i. 7.50 WMMH - III. CaUtate ^08tUmQ ^or*e din stofe de rocă şi giletcă Numai L 9.50 Yjm H Pardesiuri bărbătesc! l Ba ■ din stofe de postavu sadea, seu ^ BB melirt, în tote colorile dorite, ele-gantă lucrate, cu căptuşală fină Le 8.12 pMO.15. Afară de aceste se află o mare cantitate de Costume pentru băeţi şi pardesiuri potrivite pentru orî-ce etate în tote colorile. Ună costumă completă pentru băeţi dela 3—7 ani costă numai fl. 2.50, fl. 3.50 până la fl. 5. Ună costumă completă pentru băeţi dela 7—14 ani costă numai fl. 4.—, fl. 6.— până la fl. 8.— UNU PARDESIU, | elegantă, modernă lucrată din stofe fine în orî-ce I mărime pentru băeţî dela 6—14 ani. j fl. 6.50. fl. 8.50. fl. 10.— J-JOi VUXllCtULl^O Cbj UJU.gO CU CLLCLVOi AU-A-Lg-LAXL^a» Uj glUSIIllOCt tului şi lungimea mâneciloră, precum şi colorea dorită. Mostre nu să potă trimite, de orece să află numai costume gata.—Comandele se efec-tueză cu rambursă poştală prin Gieral-Dfijot Mm Maierkleifler Fcfeetc, Wlen, V., „Zur ungar. Hrone^ Ho. t§/S9. Care este cea mai bună. hârtia pentru ţigări? y *56 Acestă întrebare forte importantă pentru fiă-care fu-imătoră de ţigări s’a Istabilită deja în mo-idulă celă mai ne-lubiosv Nu este reclamă-folă, ci ună faptă j constatată prin autorităţi scientifice Ide primulă rangă pe basa analisei comparative a dilerite-loră hărţii de ţigări _______________ [mai bune, ce se află jS5S5.1? laTa^în corn erţă, că h ărtia Ide ţigări nowMDi«uiMmu » mi jmm ----8UUU----- llHniVIM HMMNtt musuimra wm j a am movis» mii IMWBBBHOTâ KPWftWDgl wraiy»»»no4?> jţwr» ■MOJN03 IMVHWn VA» flWVM faxsr» v nmvmuNoo n ivo „LES DERNimS CARTOUCHES“ .DOROBANŢUL!?4 ~m din fabrica BRAUNSTEIN FRfiRES la Paristt, 65 Boulrvard Eietnums* este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă. După ce s’a stabilita acesta între altele prin Dr. Pohl, profesoru la facultatea tech-nică în Yiena, Dr. Lieberm&nn, profesorii şi conducetoră alil stabilimentului chemicil de stată în Budapesta, şi o analisă comparativi, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătră Dr. Soyka, profesorii de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produsă chiar resttltatulă strălucită, că hărtiele de ţigări „Les dernieres Car-touches“ şi „Dorobanţulu44 suntă cu 23—74°/0 mai u§6re, şi că împărtăşeşte fumului de tutună cu 23—77% mai păţind părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semănă cu desemnulă aci imprimată şi care ort ă firma Braunţtein Freres. Fabrica a deschisă ună deposită pentru ventţare en gros a h&rtiei de ţigări şi a tu* buriioră pentru ţigări 193,50—15 BBAUI8IUI FIERES, WIEN, I. Bez., Schottenrlng \r. 95, şi află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de vendare asemenea mărfuri. „AlilIâ“, Institutu de creditU şi de economii FILIALA BRAStfvt). Scrisuri fonciare de 5% ale Institutului de credită şi de economii „ALBINA44 în Sibiîn. Aceste scrisuri fonciare notate la bursa din Budapesta aduc& 5°/0 interese şi oferă siguranţa cea mai mare, fiind* ele asigurate: 1. prin hipotecă mai mare ca întreită, care adecă întrece siguranţa pupilară usitată. 2. Prin ună fondă specială de garanţie prescrisă prin lege de fi. 200,000 elocate în efecte publice sigure. 3. Prin t6ta cealaltă avere a institutului. Cuponii de interese se plătesc*, fără de nici o sub-tragere, la semestru, în 1 Ianuarie .şi 1 Iulie la cassa institutului în Sibiiu, la subscrisa filială în Braşovă şi la „Banca comercială ungară4 ‘ în Budapesta. La cerere pe scrisurile fonciare se dau împrumuturi pănă la 90% a va-lorei loră de cursă pre lângă 5y2 % pe ană. Scrisurile fonciare se rescumperă în valorea loră nominală celă multă în 30 ani, prin tragere la sorţi în tot* anulă. Ele *se află de vâncţare în cursul* <}ilei de fi. 98.50 la Filiala din Braşovu a „ALBINEI-, institutu de credită şi de economii. Oarele de birou suntă dela 8 a. m.pănă la 2 p. m. Insciinţare. CIRCULU eng'lesiA-a.mericaxivi Lotus Bona (în circulă din colosalulă cortă fdrte elegantă DINAINTEA PORŢII VĂMII). JOI în 5 Aprilie 1888 SERA LA 71/, ORE WT MARE REPRESENTAŢI01 DE GALA pentru deschiderea circului cu programă forte bogată şi fdrte interesantă. Debutulă întregului personală artistică coustătătoră nu mai din puteri artistice de primnlu rangă. Joi în 5 Aprilie după ameţii la 2 ore va fi 0 MARE PROCESIUNE DE PARADA cu toţi caii, elefanţii, cămilele, dromedarii, trăsurile de gală etc. prin stradele principale şi va lua parte la ea întregulă personală artistică (costumată). BUCĂŢILE DE MUSICĂ SE ESECUT DE ORCHESTRA PROPRIA. Preţulti locurilor^: Locă reservată (numerotată): 1 fl. 50 cr. — Loculă Iii- Loculă II 60 cr.—Loculă m 30 cr. Copii sub 10 ânî şi militarii (dela sergentă majoră în josă) plătescă pentru locurile I, II şi III jumătate. * Pentru comoditatea publicului cassa circului va fl deschisă şi îua-inte de ambiţii dela 9—12 ore şi după amegi dela 3 ore. SPRE CONSIDERARE _ _ Din eausa disposiţiuniloră de călătoria ce s’au luată, nu se pote da nici orepresentaţiune mal multtt decâtă cele anunţate pe placate. Cu distinsă stimă Lovii© Boxn, 3—1 Proprietară şi Directorii de circă. o* I co TîT (A. O 5 ® g 7P T O -P *= fl s < 3 .3 ~ o i »' «s e î=» ui £ fl 5-4 ’S •p s © o 2 fl o "3 rj O CD 2 fl) © ^ Q) VJ3» • ph 03 O 0> <• 0 " • -S EH "5 3 «g-3. fl >CB p t XX) o > OS ’S © U H3 O « ” O >fl -H ’fl w p ce a5 3 ^ >ce 5 o ce 08 i XX) îi > fl 80 -ti 3 CC 5 9. <35 5 v fl O ce >ce •8 6) a • pH ce Q) w fl 00 © S .2 Ph O ce a o o >CB >2 >fl ce fl ce o O O Sh p— •* ce 2 ’s .fl (D CL. 1-! fl u >ce flu o >ce fl fl r3 2 a -H <© t 3 O >cg © » 93 fl ce >fl S a * 8 » S > •Ş O S J ^ © ^ >ce ^ ce 2 Cy» hC 0 P s ^ >ce >fl >8 -g ^ “ m © © >p £ nfl )fl <§ « 3 fl § .2 .9 I Sh Q) 2 ? c6 fl _r a, 03 U Ph fl )fl "fl .a .. © fl? rO' £ £ v V T5 •«> re 2 »• •5 2 X e < ^ —. «te 35 -te, 5 s Tipografia A. MUREŞIANU Braşov*.