1 / . «' iMietiurea, AAmaiiîTajlura .Tipografia: BfiA|8VU, piaţa mare Ir 22. Scrisori nefrancate nu se pri-meseti, Manuscripte uu se retrimit^.! Birourile di amcimi*. Braţovfi, piaţa mare ri. 22. Inserate mai primescii In yiena: . BuăolfMosse, Saasenstein & Vogler (OtteMaas), Heinrich Schalek, Aloi* Btrndl, M.Dukes, Â.Oppelik, J. Dan-neberg; în Budapesta^A. V. Gold-terijer. Anton Hienei, Eckstein Bemat; lnfrartfurt: G.L.Datibe; înHam-burg: A. Steiner. Preţulii inserţiuniloră: o serii garmendtl pe o colină 6 cr. ai 90 or. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Beclame pe pagina III- a o seria 10 cr. v. a. s6u 30 bani. A IOT LV LI „Gazeta" iese în fla-oare. 4i- Abonamente pentru Anstro-fligaria Pe unu anii 12 fl., pe şâselţml 6 fi., pe trei luni 3 fl. Fe&trn România si străinătate: Pe unii anii 40 franci, pe ş£se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la tdte ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentnln pentrn Braşwo: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unii anii . 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei Munl 2fl. 50 cr. Cu dusulfiîn casă: Pe unu anu 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unii esemplarft 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atâtii abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plă»i înainte. Nr. 62. BraşovH, SâmbitA, 19 (31) Martie .... 1888. : ! [ ProcesoM ic pressă alt „tratatei" şi foile tmgorescL Guvernamentalulu „Erdelyi Hirado* din Cluşiu publică relativii la procesulă nostru de pressă următorulă articula de foudă sub titlulă „Limba statului": „în stată acea limbă este oficială şi domnitore, pe care o vorbesce poporală care alcătuesce statulă. Pănă când esistă acesta şi are destulă putere şi aptitudine de a susţine instituţiunile sale: are ună dreptă naturală, care nu se pote disputa de nimeni, ca în afacerile sale oficiale să folosescă limba sa propriă, şi să ceră folosirea ei — în afaceri oficiale — şi dela acei cetăţeni de altă naţionalitate, cari îşi tragă originea seu din rassele de po-poră subjugate cu arma, seu se bucură de ospitalitatea statului.u „ Acestă principiu nu trebue să fiă es-plicată nici într’o ţeră a lumei, numai în Maghiaria.44 „încă nici în Valahia nu e de lipsă a’lă comenta, pentru că îlă înţelegă bine şi — să-o mărturisescă pe cinstea loră— îlă şi esecută în modă strictău. „La noi într’aceea se ivescă Valahi, cari nu voiescă să scie, în ce stată tră-iescă44. „Şi în procesulă ce a decursă eri înaintea juriului au pretinsă în modă demonstrativă acusaţii, ca să judece asupra loră numai judecători valahi şi de aceia cari sciu vorbi limba valahău. „Au declarată, că nici nu voiescă să se apere, pentru oă nu sciu unguresce, âr judecătorii nu înţelegă limba valahă44. „înzadară le-au oferită preşedintele serviciile tălmaciului; n’au voită să le primescă44. „Nu, pentru oă cu ori-ce preţă au voită să apară ca martiri înaintea lumei, pe cari nevinovaţi fiindă, îi judecă ună astfelă de tribunală, care nu pricepe limba loră. Der adevărata causă, pentru care au tăcută, a fostă, că n’au putută aduce înainte nici ună contra-argumentă" care să se potă lua în considerare, precum a resultată acesta învederată din cuvântarea apărătorului14. „Aceea însă, ei împreună cu apărăto-rulă, au dovedit’o mai clară ca lumina dilei, că suntă pe deplină necopţi pentru constituţiă, nu înţelegă intenţiunile ei liberale şi nobile44. „Ei nu observă, că nicăirl în Europa nu are individulă şi cetăţennlă atâta libertate ca în Maghiaria. Nu vădă şi nu cunoscă, că statulă numai dela organele sale oficiale pretinde folosirea limbei statului, der individului îi dă deplină libertate, ba se îngrijesce încă şi de translatori judecătoresc!, cari în Maghiaria să facă să se pricepă limba maghiară de cătră cetăţenii de stată maghiară.44 „De ce să .şi vedă şi observe acestea?. Ei murmură, se portă grobiană, demon-streză în contra limbei statului, pe care n’au ţinut’o de vrednică, de a-o învăţa, der pretindă în modă provocătoră, ca fiecare să înţelegă limba loră.a „Numai din acestă unică casă ară pute să cunoscă Valahii, că ce mare şi nepreţuibilă libertate domnesce faţă cu ei în Maghiaria.44 „Căci unde s’ar tolera, ca ei să se p6rte astfelă faţă cu poporală care alcătuesce statulă? Unde s’ar concede atâta agitare naţionalistă? Unde ar garanta statulă acele drepturi ale loră, ca să potă învăţa în scolele loră în propria loră limbă şi ca spre desvoltarea ei să potă nfiinţa societăţi şi deosebite reuniuni? Der mai pre susă de tote: ce stată ară îngădui, ca din punctă de vedere ală se-ducerei şi agitării unei părţi a - cetăţeni-loră statului să adune poveşti şi să facă din ele în modă artificială istoziă?.......... Care stată ar închide ochii asupra acelui faptă, oă ei tâlcuiescă visuri despre o asemenea stăpânire, care n’a fostă niciodată şi — şi cn minte eonchicfendă — nici nu va fi niciodată, şi că ei se nisu-iescă să facă ca lumea să uite acelă a-devără nerăstumabilă, cd naţiunea maghiară a cucerita cu arma acostă ţevăy şi astfelu are şi dreptulu de a porunci într însă, decă voesce.u „In adevără, e periculosă, joculă ce îlă jocă Valahii! In t6te, der în tote le garanteză constituţia drepturi egale cu naţia maghiară; cu acea naţiune, care cu sângele ei a câştigată patria, şi care de dragulă adevăratei libertăţi constituţionale a ab(jisă de bună voiă la tote privilegiile ei. Numai uniculă voiesce să-lă susţină faţă cn ei şi cn celelalte naţionalităţi, acela, ca limba oficială a statului să fiă cea maghiară.44 „La acesta însă are, ca naţiune sus-ţiitbre de stată, ună dreptă aşa de naturală, pe care în alte ţări nimănui nu i-ar veni în minte de ală trage la în-doielă — şi 4^u nici n’ar fi consultă!44 „La noi într’aceea mergă mai departe Valahii, căci nu numai că desconsideră limba statului, ci se nisuescă a submina chiar statulă, pentru ca săpătă realisa visurile loră bolnave, ce le anunţă în publică44. „Repetămă, că acesta este ună jocă periculosă!“. „Pănă atunci totă vorbescă, pănă atunci totă agiteză şi escamoteză, pănă când voră aduce în memoriă naţiunei ce alcătuesce statulă acele cuvinte, ce le-a întrebuinţată Bismarck în parlamentulă germană faţă cu naţionalităţile44 (cu Polonii !) „Nici păţienţa nu pote dura câtă va fi lumea, şi pote veni ună timpă, când pote să vină rendulă şi la acele fapte, ce au urmată în Germania după cuvintele puternicului cancelară...... Foia maghiară, elericalâ-şovinistică, „Ma-gyar Allaiu44 din Pesta scrie în nr. 69 ală seu cu prilegiulă procesului nostru de pressă, sub titlulă „Bobancuu următorele : „Ca şi cum ar fi eruptă spiritulă lui Horia şi Cloşca din mormentulă învechiră, ca şi cum amă fi aurită pe nu de multă răposatulă Axente*) pe forulă Blaşului: aşa ne apară nouă citatele făcute de cătră procurorulă regescă clu-şiană din câţl-va numeri ai „Gazetei Transilvaniei44, der şi mai tare apărarea, care voiesce să scape din clesce pe re-dactorulă şi coredactorulă acestei foi. Foia amintită de ani îndelungaţi nu face altceva, decâtă că se folosesce de totă ocasiunea spre a calumnia pe Maghiari. Şi decă numai acesta ar face-o, trecă ducă-se (transit), căci a fi calumniaţl din partea unora ca d-nii Mureşianu şi Bo-bancu e lucru onorifică. Der aceştia şi agiteză sistematică în contra Ungariei şi a maghiarismului şi minţescă astfelă de imposibilităţi, de cari ai avea ce rîde, der cari de-oră fi creclute de Românulă de omeniă, elu va pătimi sufletesce şi la ocasiune dată se va întorce în contra Maghiariloră, ba chiar de n’ar face-o to- *) Cei dela „Magyar Âllam“ sunt aşa de ignoranţi, încât,u nu sciu că Axente Severa se află în viaţă. Red. tuşi simţulă lui s’ar împetri şi s ar pre-fsfee în cea mai perfectă ură.44 „Aţîţarea la ură, agitarea de multă să continuă fără ca agitatorii să-şi fi căpătată răsplata cuvenită. Procurorulă iegeseă numai în casulă cel mai estremă se folosesce dă arma obligătore a acu-sării; an nu se încrede în succesă? Nu cercetămă. Ne vomă mărgini la fapta concretă.44 „înainte de tote ne esprimătnă părerea de rău asupra acestei cause, că decă suntemă aşa de îndrăgiţi în insti-tuţiunea curţii cu juraţi, celă puţină să facemă deosebire între crimele comise prin pressă ! Pentru că crimele antipatriotice cu altă cumpănă ar fi să se mă-sure şi nu ca celelalte delicte. Ca şi noi cugetă („Nemzet44) principala foiă semi-oficiosă când se indigneză asupra pertractării din Cluşiu. (Aici foia clericală citeză ună pasagiu din articululă lui „Nemzet44 îţi care acesta precum amă a-rătată vorbesce de restrângerea libertăţii de pressă, apoi continuă aşa:) „Acesta nu noi o punemă în vedere ci — re-peţimă — -semioficiosulă.44 „Insă să vedemă şi cealaltă parte a monetei. înaintea tribunalului au stată doi acusaţl, mincinoşi, agitatori şi rebeli. Juraţii dintre acusaţl numaupe unulă — Bobancu — l’au judecată şi pe acela numai cu maioritate de ună singură vot. Aşadâră an adusă o sentinţă câtă se ipot©.-închipui de blândă faţă cu agitarea naţională.44 „Şi tribunalulă aşa minimală pedepsă a măsurată, care' nici decâtă nu-i egală cu mărimea agitaţiunei şi periculului. Ore agitarea literară aşa de nepericu-16să o află cei din Cluşiu, încâtă se în-destulescă şi cu atâtă? Audoră maghia-rimea din Ardeală află de bine a exer-cea cruţare mărinimosă şi cu ocasiunl aşa de rari? Despre ună verdictă şi judecată aşa graţiosă nici celă mai înfocată iredentistă nu pote să dică, că a-cesta e „subjugare, tortură, gonite în sclăviă44 sen alta de acestă feliu.44 „Totuşi ş’air pute însemna Cluşienii o admoniţiune pretinescă. Admoniţiunea aceea o şi căpăta de cătră ună altă se-mi-oficiosă: (Aici „M. Âllam44 citeză ârăşî ună pasagiu din „Peşti Hirlap44 cn privire la procesulă nostru, apoi continuă aşa:) „Curtea cu juraţi şi tribunalulă din Cluşiu nu s’au folosită de puterea loră. Er noi protestămă în contra cruţăriloră în astfelă de caşuri, pentru că Românii ar lua de slăbiciune şi frică clemenţa nostră.44 „Cetăţenii cluşienl în sînulă 'cărora e „Kulturegylet,44 cari forte bine sciu: că de ce suntă capabili agitatorii fanatici şi la poporală celă mai bună şi a-micală, n’au luorată corectă, când s’au îndestulită cu a dojeni în locă de .pedepsă şi revanşă, ba încă dintre cei 12 jucfi patriotici 5 şi pe Bobancu au voită a-lă achita. Nu-o putemă accentua îndestulă şi cu ocasiunea acesta că nu libertatea pressei trebue să se răstrîngă, ci regularea acesteia s’ar pute efectul şi aşa, ca tribunalulă criminală să judece asupra agitatoriloră şi vătămătoriloră de onore şi nu mintea preocupată şi uşoră de înflunţâtă a cetăţeniloră.44 „Aşa pănă ce pauseză Bobancu 4 luni, D. Mureşianu va ave ocasiune a a-gita, a revolta şi a minţi şi pentru elă, căci după judecata curţii cu juraţi e nevinovată şi-şi pote continua petrecerea naţională.44 Politica estemă, a României. [Urmare.] Aţi aurită* ,domniloră, cum d. Bla-remberg, spre a desvolta critica d-saie cea aspră în contra politicei nostre, ne impută că amă făcută alianţă cu Germania şi cu Austria şi negreşită şi cu Italia , fiindă-că. aceste trei State lu-creză astăzi în acordă. Aţi auc]ită, cum după aceea, d. Blaremberg ne dă con-siliulă să căutămă alianţele nostre, nu după simpatii, ci după interese. Nu şciu de unde onor. d. Blaremberg a putută vede că noi amă încheiată vre-o alianţă, fiă i de simpatiă, fiă de interese, der ceea ce eu potă spune d-sale este, că nouă nu nl-a propusă nimeni vre-o alianţă. Când principele de Bismarck mă întrebă odată, ce caută la Yiena şi la Berlină, eu i-am răspunsă, că am venită să mă orienteză, fiindcă ună stată mică -nu pote să propună nimică dela sine, der elă este datoră* mai multă chiar decâtă ună Stată mare, să caute a nu fi surprinsă de evenimente şi să îngrij escă din tote puterile sale a se întări, ca să’şl potă apăra câtă mai bine interesele atunci, când vre-ună periculă ore-care ar pute să’lă ameninţe. (Aplause prelungite). După aceste cuvinte, principele de Bismarck mî-a cjisă: decă ai venită să te orientezi, atunci să şpii că Austria şi Germania voră pacea. Decă d-vostră voiţi pacea, înclinaţi cătră noi, er decă voiţi răsboiulă, atunci adresaţi-vă aiurea. , Eu, domniloră, într’acolo unde gă-sescă pacea, acâsta v’am mai spus’o şi cu altă ocasiune şi vă-o spună şi astă-4î. [Aplause prelungite]. Puteţi întreba pe representanţii Rusiei, şi Austriei, şi vă voră spune că eu toţdeuna li-amă 4^: D-vostră puteri / mari puteţi face greşeli, puteţi să vă a-venturaţl în răsbbie, fiind-că decă unulă din d-vostră va perde, în realitate nu perde decâtă amorală său propriu. Nimeni nu se va gândi la cucerirea Ru- , siei. A păţit’o Napoleonă I, ca să nu mai aibă imitatori. Statele cele mici au totdeuna frica în inimă la asemenea con-flagratiunl, fiindă-că se temă, că atunci când se va face pacea între puterile cele mari cari se răsboiescă, acea pace să nu să facă în dauna celoră mici, şi de aceea noi nu putemă fi decâtă pentru pace. Der am adausă, că ori cine va voi să între în România cu forţa, fără voia nostră să şcie că noi îi vomă resista şi vomă vărsa pănă la cea din urmă picătură de sânge pentru a ne apera ţera. [Aplause]. Şi de ce am 4ή* acesta ? Pentru cuventulă că nici una din puterile mari care ar fi în răsboiu cu o altă putere la frantariele nostre, nu ar mai provoca în contra sa şi pe o a treia naţiune, când va şei că, orî-câtă de mică ar fi ea totuşi este decisă a se apăra din tote puterile ei, şi astfelă amă pute avea ore-care şansă de a ni-se respecta neutralitatea. [Aplause prelungite]. Onorabilulă interpelatoră ne 4icea să nu consultămă simpatiele, ei intere-sulă. Der de unde scimă noi, care este interesulă cutărei seu cutărei puteri când se va face pacea? Unulă din cei mai mari patrioţi ai Franciei, d. Gambetta, ’ml 4i°ea odată că Francia nu are interesă de apărată la Dunăre, şi ună generală francesă, care asista la conversaţiunea nostră, adăogâ Nr. 62. GAZETA TRANSILVANIEI 1888. că Francia ar pute să abandone Rusiei Constantinopolulă. Eu le spuineamă la amândoi că nu pre înţelegi ce ar câştiga Francia când Constantinopolulă ar fi în mânele Rusiei. Der nu e vorba, domnii oră, să discutămă acâstă cestiune, şi decă v’am raportată acestă conversa-ţiune, am făcut’o numai pentru ca să vă arătă cum să pote întâmpla une-orî ca o putere să’şl înţelegă interesele altfelă de cum s’ar fi putută aştepta cine-va. Când noi amă făcută convenţiunea cu Rusia amă consultată puterile Europei; 'şi chiar când amă trecută Dunărea, nu amă făcut’o decâtă atuncî, când Austria a încetată de a şe mai opune. Onor. d. Blarembergă ne dice să nu mai încheiămă convenţiunl cu nimeni, dacă nu ni se dă şi ună girantă, Care să ne asigure executarea fidelă a convenţiunei. Der scie d-sa care este celă mai bună girantă care pote asigura executarea unei convenţiunl? D-sa nu nî-la indicată. Să-’lă dau eu pe faţă. GKrantulă celă mai sigură este acela pe care nl-’lă recomandă ună însemnată bărbată de Stată, când ne elicea într’o di, că convenţiu-nile şi tratatele au valore în proporţiune cu oştirea care stă la spatele convenţiunei seu a tratatului. Din acestă mo-mentă m’am pusăîndată de am format a-celă sîmbure de oştire, pe care l’am ţinută bine la o parte, pănă când am putută întră în luptă cu tote onorurile ce ni se cuveneau [aplause prelungite]. P6te că fără avertismentulă acelui distinsă bărbată de Stată ne-amă fi uitată mai multă la alte nevoi ale ţârei, seu la economii, şi atunci fără îndoială, că armata nostră n’ar fi putută avea ro-lulă ffumosă ce a avută peste Dunăre în ultimulă resboiu [aplause]. Der patriotică este, prudentă este din partea d-tale, onorabile d-le Blarem-berg, să c}icî dela tribuna Camerei că Germania este inimica nostră, că Germania ne esploatâză, şi că numai în Francia trebue să căutămă sprijinulă nostru ? înţelegă acestă limbagiu dela acei cari ar voi să reîrivieze acele triste tradiţiunl când ţera acesta nu pute să se guverneze decâtă cu sprijinulă unei puteri străine, cu tote că şi aceia au căpătată amare lecţiunl când au văc[ută ce scumpă avea să plătescă în urmă ţera acelă sprijină. Suntă tradiţiunl, cari din nenorocire au durată sute de ani, în care Românii erau seu cu Turcii, seu cu Muscalii, seu cu Nemţii. Der numai odată au păţit’o părinţii noştri? Când Kisseleff a plecată dela noi, a trimisă prin tote judeţele co-misiunî ca să iesă ţăranii cu plângerile loră, pentru ca să fiă despăgubiţi de hoţiile ce le suferiseră dela impiegaţii noştri împreună cu impiegaţii muscă-lescl. A fostă despăgubiţi ţăranii, der Muscalii plecaseră din ţeră şi au plătită numai boerii. Acesta a fostă d lecţiune bună ptantru toţi Românii, chiar,, pentru aceia earî se obicînuiseră să exploateze ţâra cu ajutorulă străiniloră, fiindcă au vă4ută, eă mai târc]iu ori mai de vreme, totă ei, cei din ţeră, şi numai ei. au să plăţescă. Astăzi însă trăimă cu totulă în alte condiţiunl. Astădî amă ajunsă, . laudă Domnului, în a căuta şi afla sprijinulă nostru numai în noi înşine. Ori şi care ară fi sentimentele intime ce am păstra în fundulă inimei ndstre; noi nu trebue să manîfestâmă nici simpatii nici ure contra nici unei puteri seu naţiuni. P o-litica ndstră, care trebue să ne însu’fle în fiecare moment care trebue săneabsorbă tote puterile, politica nostră trebue să fiă condusă de ună unică şi singură simţi-mentă, de simţământulă conser-vaţiunei naţionale. [Aplause prelungite].... Proclamarea regatului românii. Cetimu în „Monitorulu Oficialuu din Bucurescî: Luni, 14 (26) Martie, aniversarea pro-clamărei Regatului, la orele 11 dimineţa, ună Te-Deum s’a oficiată în Sânta Metropoliâ de I. P. S. S. Metropolitulă Primată ală României, încongiurată de înaltulă cleră. La acestă serviciu divină se aflau faţă domnii miniştri,, d. preşedinte ală Adu-nărei deputaţiloră, Casa regală, mai mulţi domni senatori şi deputaţi, funcţionarii superiori ai autorităţiloră publice, ofi-cerii generali şi superiori aflaţi în Capitală, precum şi mai multe persone de distincţiune. O gardă de onore din regimentulă 4 liniă se afla înşiruită în curtea Metro-poliei. La orele 12, MM. LL. Regele şi Regina au primită consiliulă de miniştrii, care a adusă Suveraniloră felicitări pentru universarea proclamărei regatului prin următorele cuvinte : Sire! Domnâ! Rugămă pe Majestă-ţile Yostre să bine-voiască a primi urările cele mai căldurose ale ţărei întregi în acestă di solemnă, în care Românii recunoscători au încununată pe primulă loră Rege cu corona de oţelă, simbolulă tăriei, ală voiniciei şi ală trăiniciei; er pe prima loră Regină cu corona de aură, simbolulă strălucitoră ală blândeţei, ală geniului şi ală virtuţei. Sire! De când ai pusă piciorulă pe pământulă românescă, ai lucrată necontenită şi fără pregetă la întemeierea şi mărirea Regatului românescă. Ai isbu-tită, peste aşteptarea nostră şi a tuturoră, a ridica România la o posiţiune înaltă şi respectată, precum nu a avut’o nici o dată, şi pe care a o manţine, a o a-păra, a o întări este cea mai sfântă din datoriele fie-cărui Română. Sire! Dotnna! Dumne4eu A-Tot-Pu-temicuîtt Pţotectoră ală Regatului, ce aţi fundată, sŞ Yă dăruiască anf mulţi şi;- fericiţi, .încununaţi de gloţiă, înfrum-seţaţl de r'espâetulă, de (devoţamentulă, de recunoscinţa şi de iubirea poporului română. Majestăţile Loră au binevoită a exprima viile Loră mulţumiri pentru călduro-sele felicitări ce Li se făceau. Cu acâstă ocasiune, Auguştii Suverani;/ au primită nenumărate telegrame de felicitări din tote unghiurile ţărei si din străinătate. In Capitală Ună mare numără de per-s6ne s’au grăbită a exprima felicitările loră prin înscrieri la Paiaţă. Capitala a fostă împodobită cu stindarde naţionale. SCmiLE IIILEI. Cămărarulă c. r. din Sângeorgiu, Sigismund Horvath, atrage atenţiunea celoră competenţi asupra unei însemnate defraudârt comisă în detrimentulă muse-ului naţională maghiară din Budapesta. Defraudatondă este, după cum spune „E.-k.w, preşedintele sedriei orfanale Bar-dossy Jstvan, din comitatulă Yas. Acesta puse mâna pe o cană de argintii, ce se conservase în familia Rumy ca moştenire dela regele Matia şi cu privire la care ună descendentă ală familiei dispuse prin testamentă la an. 1865 ca sub nici ună preţă să nu se înstreineze' acestă moştenire din sînulă familiei pănă când se voră afla descedenţl din partea băr-bătescă. După stingerea liniei bărbătesc! lăsa însă, ca numita cană de argintă să trecă în proprietatea museului naţională din Budapesta. Preşedintele sedriei orfanale Bardossy însă, ca esecu-toră testamentară, nu aştepta pănă la stingerea liniei bărbătescl din familia Rumy, ci vându cana cu 52,000 fl. baronului Rotschild Nathanail. Cu oca-siunea esposiţiei din Budapesta, se oferiră din partea numitului museu 6000 fl. pentru aceea cană, der nu o căpăta; a-cum însă, precum se crede, este în a-jună de a o căpăta gratuită prin ja-decată. * * * * „Telegrafulă Românău dela 15 (27) Martie publică ună cerculară. ală Preasfinţiei Sale Părintelui Archiepiscopă Miron Romanulă cătră clerulă şi poporală ortodoxă din tractulă protopresbi-terală ală Sibiiului, prin care le face cunoscută, că protopresbiterulu acelui tract Simeonă Popescu e suspendată din oficiu şi pusă sub cercetare disciplinară din motive grave, dintre care unele suntă citate în numărală amintită ală „Telegrafului Română*. * * * La 5 Mai se ’mplinescă 10 ani de când fortărâţa insulei dunărene Ada-' Jtaleh de lângă Orşova a fostă ocupată de o garaisoăă ailstro-ungară şi s’a încorporată provisorică comunei Orşova. Gu acea 4* încdtâză scutirea de vamă acordată-pe 10 anîj locuitoriloră turci ai acestei insule, etapa ce pentru ei e o gr.eta lovitură, dedrece se susţină aprâpe esclusivă prin comerciulă de tutună (tă-bacă) şi ţigări. Din causa acesta nu se va îndeplini deocamdată alipirea comunei insulare la Orşova, deore-ce comuna din apropiere Tuffier a cerută ca administrarea comunei Ada-Kaleh să i-se sub-ordineze ei, fiindă că ea provede gratuită de ani pe bieţii locuitori ai acestei insule' cu lemne de arsă. Se crede că se va prelungi şi scutirei de vamă. * * * Bela Perczel, preşedintele curiei din Pesta, a încetată din vieţă. * * * Pentru turburările din Bucurescî au mai fostă arestaţi d-nii C. G. Costaforu dela „Epocau, Rudolfă Creţulescu dela „Independaţa românău. Se voră face încă şi alte arestări. Uşierulă dela cameră omorîtă PopovicI lăsa în urmă-i o soţiă însărcinată şi şese copii, în cameră s’a propusă să li se voteze o pensiune ; afară de acesta li-se şi colecteză bani. * * * Ministrulă ungurescă de finanţe a suspendată din postă pe inspectorulă de dare din Clanadă pentru mai multe ne-regularităţî şi a invitată o omisiunea disciplinară să dea o sentinţă în prima instanţă. * După căm e însciinţată din partea direcţiunii căilor ferate reg. unguresc! de stată, camera comercială şi industrială din Braşovă, d-lă Eugeniu Rappaport, bancheră în Constantinopolă, a fostă denumită de corespondentă comercială al căiloră ferate reg. ungurescl de stată. Ca atare numitulă domnă este chemată a promova lăţirea industriei ungurescl în Constantinopolă şi în Salonică, peste totă în întrega Turciă, respective a da esplicaţiunl, a mijloci concesiuni de afaceri şi a da informaţiunile necesare în privinţa acesta. întrebările cătră d-lă Rappaport suntă a se concepe după putinţă în limba germană seu francesă, pentru ca cursulă afaceriloră să fiă mai repede. Aşa der totă nu-i nici o pricopselă cu limba ungurescă? * . * * Tergulu de primâverâ, ţinută dela 12— 14 Martie v. în Feldiora a fostă satisfăcătorii, deşi mai slabă ca în anulă trecută. S’au vândută, din 8000 de vite câte au fostă aduse la tergă, 887 vite comute şi 214 cai, cu totulă 1051 capete. FOILETONULtJ „GAZ. TRANS. “ (1) SNOAVE ŞI POVEŞTI SLAVICE.*) Istorisite după Dr. F. S. Krauss de G. B. Duicq,. Mărulii de auru şi cele nouă păuniţe. A fostă odată ună împărată cu trei feciori. înaintea palatului împărătescă era ună mără de aură; mărulă înfloria peste nopte, făcea pome şi pomele se *) Din snovele şi poveştile, cele istorisescii upă Dr. Krauss, cunoscută în literatura etnografică mai alesă prin cartea sa despre obiceiurile şi datinile Slaviloră din Sud, partea cea mai mare din acesta seriă suntă culese de den-sulă din poporă orî din colecţii sărbeşcl nepublicate; unele suntă din Vuc ş. a. Isvorele tipărite ale colecţiei lui Krauss-Sagen und Măr-chen der Sud-slaven — autorulă le-a comparată totdeuna, cu povestirile poporului; astfelă cartea lui Krauss nu-i o traducere ori o prelucrare, ci-i originală. Scopulă seriei de snove şi poveşti slavice ce-am prelucrată după den-sulă este a face cunoscute cetitoriloră noştri câte-va probe din literaturile poporeloră slavice din Sudă; analogiile cu poveştile neamu-ui nostru sunt forte dese. coceu, der dimineţa crengile eran gole totdeuna, şi nimeni nu putea , da de urma hoţului. Odată vorbia împăratulă cu feciorii şi le 4iv‘ea; „Cine va fi furândă m.erele de aură?“ Feciorulă celă mai mare grăi: „Tată, să mă laşi să păzescă eu mărulă la nopte să vădă cine le fură!“ Feciorulă se intinse cătră seră la rădăcina mărului, să păziască, der a adurmită tocmai când începuseră merele a se pârgui, şi când s’a tre4ită dimineţa a găsită mărulă culesă ; se duse la tată-său. şi-i povesti ce-i s’a întâmplată. A doua nopte păzi feciorulă celă mijlociu, der şi elă a păţit-o ca frate-său celă mare, a adurmită sub mără şi dimineţa a găsită mărulă culesă. Astfelă îi veni rendulă feciorului celui mică să păziască. Feciorulă eşi înaintea palatului, îşi aşternu patulă la rădăcina mărului, şi se puse se dormă. Pela medulă nopţii se trezi din somnă şi se uita la mără; merele tocmai începeau să se cocă şi luminau totă pala-tulă cu strălucirea loră. Nu aştepta multă şi vă4u nouă păuniţe de aură sburândă; optă se lăsară pe ramurile mărului, a noua pe patulă feciorului şi cum atinse aşternutulă se făcu o fată ffumosă, să fi umblată totă împărăţia păreche nu i-ai fl găsită. Fata se sărată şi se drăgosti cu feciorulă împăratului pănă după me-dulă nopţii, apoi se ridicâ şi mulţumi feciorului pentru mere şi voia să plece. Feciorulă o rugă să’i lase şi lui ună mără, der fata îi lăsă două, unulă pentru elă, celălaltă pentru împăratulă; după aceea se-făcu păuniţă şi sburâ cu celelalte optă. Diminâţa feciorulă să sculă şi îi duse tată-său merele de aură; tată-său se bucura şi îşi lăudă feciorulă în gura mare. A patra seră feciorulă îşi aşternu patulă erăşl sub moră să păzescă p6-mele ; păuniţele veniră, şi dimineţa feciorulă mai aduse împăratului două mere. Fraţii începură a’lă pismui dela o vreme şi după multă umbletă găsiră o babă meşteră, care se învoi să păziască ce face feciorulă împăratului noptea sub mără. Baba se duse sera şi se ascunse sub patulă feciorului. Mai târ4iu veni şi feciorulă împăratului şi se culca. La me4ulă nopţii veniră nouă păuniţe, optă se lăsară pe ramurile mărului şi a noua pe patulă feciorului şi se făcu fată. Bătrâna prinse cosiţa fetei, ce’i atârna din pată, şi i-o ciunti. Fata săr din aşternută, se făcu păuniţă şi sburâi cu celelalte optă. Feciorulă de impă-rată sări asemenea din pată şi striga: „Cine-i aicl?u Se pleca şi vă4u pe baba, o apucâ de plete, o scose de sub pată, şi a doua c[i porunci să o lege de co-dele armăsariloră şi aşa armăsarii o rup-seră în bucăţi. Der păuniţele nu au mai venită să se lase pe ramurile mărului şi feciorulă de împărată se tânguia intr’una. La urma urmeloră se hotări să plece în lume, să caute păuniţele şi să nu se întorcă acasă pănă nu le va găsi; şi îi spuse tată-său ce şl-a pusă de gândă să facă. împăratulă voia să’lă sparie şi ’i mai spunea că’i va căuta elă altă fată, care va vrea elă din împărăţia întregă, numai să se lase de ce şl-a pusă de gândă. Der feciorulă nu voia să’l asculte, îşi alese o slugă tovarăşă de dramă şi pomi în lume să caute păuniţele. (Ya urma.) N*. 62 Gherla, 25 Martie 1888; ; v-, ■Ai Onor. Dle Redactorii! In nr. 103 aft preţuitului «fiară „(gazeta Transilvaniei14 din a. ir. „Dr.. nu într’unii articifiă a® său a daţii pe faţă tendinţele «aa-gjŞfcrisătbre, ce le urmăresce sub maşca catolicismului f6ia clericală „Magyar Allamu redactată de slovaculii renegaţii „îjonkây/ Foia, care se răspând^sce printre preoţii români uniţi din diecesâle GfişrleLşi a Orădii-marl şi care la mulţi li-e singura lectură, • infecteză bunulii si&ţă românesc* începând* din Seminar# unde. o'trimete Lonkây şi în %—3 esOmplare gratis, necerută de nimeni, hol permită Dle Redactorii a Vă atrage atenţiunea asupra unui artioulă apăruţii îifi.„Magyar Aflam44 nr. 69 cu prileg&dă procesului de pressă ală „GafZ'etei Trams.44 şi;Vă rogii să binevoiţi alii publica în preţuită-Va foiă, ca să vedă onor. (1pU-blişă, în ce stilti şi în ce tonti vorhesce fdia susnumită sciindii că cetitorii Jl în w,i$e parte suntă Români.*) ; Şi 6re liniştiţi în consciinţă cetfcş|ă reşpectivii popi români desele insulttrîce afară în foia lorii plăcută „Magyar Mki&p despre Bomâm V Am avut# oqasim^e a. aucfi din gura unui preoţii romană, câfid i-a sosit# dălâ pâştă „M. A.44 acesta e foia nostră! M’am întrebată că cu consciinţă liniscită cetesc* blamurile şi insultele aceste? Tre-bi$ să-mi răspundă că da, pentru că .u.u îi provocă să se lapede de ve-nMulă acesta, cu care îşi infecteză naţionalitatea, însă glasulă Ini pare că a fostă numai glasulă, celuia ce strîgă în pustiă! / Încă una. Fiind-că’ „Dr. .u.44 promite, că va publica eatalogulă aceloră preoţi români, cari şi mai încolo voră lăsa să între în casa loră f6ia acesta tiţienţiosă, sunt de părere că — „Z)r..M.a s£ nu dea uitării promisiunea acesta. /: — c- bin mun. Solnocu-Dobeca, Martie 1888. 4 - Domnule Redactoră! E forte îm-b|ţurătoră, când unii dintre literaţii noştri îşi aţîntescă privirile şi spre opu-rilş clasice, comori neperitore ale genului omenescă! Insă suntă rari aceşti apostoli ai clasicismului, abia ici şi colea apare câte unulă. Intre aceşti forte pu-! ţii# e şi vecbiulă meu amică d. S. P. S%onă, care nl-a dată acfi în românesce j. pft anticulă „Filocteteu ală lui Sofocle şi înoft cu reuşită, care-i face onâre. Noi, cari cetimă acestă carte, nu ptifcemă decâtă să ne bucurămă, când vştfemă că literatura nostră, săracă alt • cam în operele vechi şi de renume, prin , bărbaţi laborioşî şi talentaţi se sporesc*. Nu sciu ce sprijină materială a pu-kţttl să aibă autorulă cn acâstă operă p&uă acum, deore-ce la noi domnesce nare indiferentismă, precum bine mi-se esprimâ şi fostulă ineti profesor*, d. Gr. Borgovanu. Sperămă însă, oă barem! de adpaa va ave sprijină, ca aşa să nu fiă disgustată pe viitOră întru edarea altoră opuri. Să ne lăpădămă de indiferentis-I mală ce ne copleşeşce, şi aşa pre calea progresului şi înaintărei culturale. ^ „ După acestea ertaţi-ml, Domnule ţ Redactoră, să spună pe scurtă ceva şi despre vreme, despre starea bcuitoriloru \ şi a inv&ţâmentului. p Sorele lucesce fierbinte, vântul* os-tiett e moderată. Neua dela 1—2 metri începe a se topi, mecandă pe ici pe colea morile. Ghiaţa rîuriloră încă nu e pornită. Locuitorii — clasa agronomică — stau slabă materialminte. Bucatele ll-se getă. Cucuruzulă valoreză dela 1 fi. 20^-1 fl. 40. Nutreţulă puţină s’a scumpită; cqrulii de fână e cam cţela 6—8 şi chiar 10 fl. v. a. Vitele ieftine, cumpărători puţini. Dările s’au urcată; bani nu potă câştiga pe nimica. Cassele de împru-mută — în Lăpuşulă ungurescă două la numără, firesce ungurescl — iau 12°/0. " *) Articolul* îl* reproducem* a (fi mai sus* —> Red. GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 Cu altă ocasLane mă voiu ocupa înde-tâilă' d ‘înfiinţarea loră. învăţământul* preste totă e îndes-, tulitoră, deşi pruncii nu frecuenteză regulată şcola. Intăţătorii suntă rău dotaţi, se luptă cu negra sărăciă. Şcola Lăpuşului rămâne âră cu ună învăţător#.. Biserica nu păte vota învăţătoriului secundară bareml 80 fl. y, a., deşi ceilalţi — 240 fl. — îi dă şcola. Refifilorirea şcdlei — dâră în butul# celor*' de stată — e fort© anevoiosă. Onore susţiiţoriloră ei de pănă |cuma (Gabr. Mânu, Ionă Georgiu, Ab&sîu Lăţişi şi V. Muşte) ! îmbătrânesc# susţâitorii ei, îmbătrânesc© şi ea Privighiatorulu. ./Inundări. Prin inundarea Someşului, Sătma-rulă a suferită pagube nespusă de mari. Mare parte din cele 26 de strade inundate stau încă şi a$tă(fi sub apă. Pe fiă-care cfi se ruineză cfrse. Numai în partea oraşului numită „Diana44 se vădă ruinele, a mai bine de 100 case, şi e temere, că din cele 523 de case ce suntă încă în periculă, multe se voră mai ruina. Mi-seria e forte mare. Locuitorii scăpaţi de periculă facă contribuiri pentru âjuto-rarea îmfericiţflortt. La Jibou Someşulă a inundată mai bine de 100 de jugăre. Comunicaţia pe o-parte a {drumului de ...ţâră s’a, făcută imposibili. . Din Tokaj se anunţă, că valurile Tisei au ruinată pănă acum 300 de case. Lipsa de nutrimentă şi miseria au luată mari dimensiuni. Oltulă a începută ţa se retrage în alviele sale fără a causa pagube mai însemnate. Stricăciunile făcute în poduri locuinţa grădinarului' orăşenesc* Bidld, ună omti spemfiiratăv • Se care că dâu-sulă ar fi fostă ună vizitiu ungurii. Pănă acum nu se scie cu siguritate cine a fostă densulă. Cu prilegiulă târgului de săptămână • de aefi, noua rânduire a precupeţiloră s’a putută face numai cu orecare greutate. Numai în locurile* unde se află cio-botarii s’an întâmplată, din causa strivitoarei locului, câteva frecări, cari pentru următoarea (fi de târgă se voră pute delătura. Intempfărî diferite Femeiă ncigaşă. Scriitorulăj dela magistratul* orăşenescă din Turda, Szekely Miklos, avea o nevastă frnmosă; pe cât de frumosă, pe atât şi de pretenţiosă. Tendinţa ei spre luxă nn-i permitea să se mul-ţămâscă cu modestul salară ală bărbatului său. Cu Câteva luni mai nainte ea visase niăce numeri, pe cari bărbatul său îi puse la lotăriă şi câştiga 2000 fl. Biletulă dela lotăriă bărbatulă îlă încredinţase nevestei sale, care câtă ce luâ de veste cumcă a câştigată, încassâ banii şi o luâ lâ sănă-" t6sa spre Budapesta, fără a-i v 1 5°/o n Ruble rusescl . . . „ Discontul* .... 672— Braşovn n. 1888 5$ 8.48 Vend. 8.90; 8.44 8.4# 10.04 11 10.08 11.84 11 11.98. 10.32 } 1 10.05 5.88 J7 5.93 101.— 102. **3) 98.— 11 98.54^ 102.- >? 104.-/' ■8% pe an*. Cnrsnlă la bursa de Viena din 29 Martie st. n. 1888. Renta de aur* 4°/0................96.20 Renta de hârtiă 5°/0..............83.55 149.25 împrumutul* căilor* ferate ungare Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost# ungare (1-ma emisiiine) . . Amortisarea datoriei căilor*ferate de ost* ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căilor* terate de ost* ungare (3-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare . . Bonuri cu clasa de sortare Bonuri rurale Banatfi-Timiş* Bonuri cu cl. de sortare . Bonuri rurale Transilvane Bonuri croato-slavone . . Renta de hârtiă austriacă Renta de argint* austriac* Renta de aur* austriaeă . Losurî din 1860 .... Acţiunile băncei austro-ungare Acţiunile băncei de oredit* ungur. . Acţiunile băncei de credit* austr. Despăgubirea pentru dijma de vin* unguresc*...................... împrumutul* cu premiul* Unguresc* Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghe dinului 124.30 Galbeni împărătesei............ 5.98 Napoleon-d’orl.................10.03 Mărci 100 împ. germane .' . . . . 62.30 Londra 10 Livres sterlinge .... 126.60 94.20 123.75 109.25 104. 103.60-104.— 103.80 10380 103.25 77.65 79.60 109.60 131.75 857.— 274.20 274.20 123.— fi'Ş i t-efl i; •’i V. {•/ NECROLOGU. Ioatiu Giergedi, jude la tabla regesefc ' judiciară, şi soţia sa născ. Anna Ciato ctt : inima frântă de durere aducă la cunos-cinţă tuturoră consângeniloră, amicilor# şi cunoscuţilor* că iubita loră fiică Aima Ciergedi după o suferinţă îndelungată şl-a dat# nobilul* său suflet* în mâna Creatorului astăcfi la 8 ore dimineţa în ală 18-lea/ ană ală vieţii sale. Rămăşiţele pământesc! ale iubitei repausate s’au aşeŢată spre odihnă în ci-miteriulă gr. cat. din Târgulă-Mureşului în 29 Martie 1888. Fiă-i ţărîna uşoră şi memoria eternă! Editor* şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 62 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 P. gs •P 5C © © «h S* *», 5» ^ f • o 55 ». s _ © ao “ 3 85 s qd S- a p ©: P P< ©> 3. S-x P P P< Q*- t— P< - P.t © P 00 t p 3 <*€/> W 2j C p‘ H*« SX c« p< QD H— © © a & © © W 5 a- © C p î~ P g 0<5 3- © © © o. a p p p S. © 2- » p- 5 © g S.S» P s .§• & p< Pi ©< © p< p © • p p • T3 < 05 © © ©> O DO P © -fr S ~ © P P p< P P •— 3 p ’QTQ p cc a, p © © -° P 5“ ►S’ „ .31 ® p( © p © 17-j a © pc © ~ aq h> sr. p p )—l pc rj- £ T *Sî ® 4 p p p< p © © sr£. S pc © t±2 *■* P P t-i td ® pt p- p © © © p CD © 9 p x3. CD 00 ©t M> «-J P pc a £c © SS/d S P co Ti © © i-i OOP P- Pc ? s CC ■*co p 7 © P P O- © CC p pc pc © © P Pc Pi © © P< rr- © ® a. © g CO P © a 6. © o ►f co © n , P< © B> t* B 2. © C? t» M- CO 5 p EL pi s 3 B w & a-§ a © P co Pi c-*-pc p (O CO o ta cn co e? 2c S2.P CD CJ1 X/l fJtM -Z CD O 4 CD p* a ^ w ^ 'îs» l>- ^ CD Cjc CD • O B. I—■1 P* ^ ^ o g a p g . !» P * ^ 0 55- Sc <^0 «5 00S g *—» ^5 ,P ST Qj 3 ® ®: 3- CD ® ^ 00 hfjO' P 2^ CD ^ 65- aa ^ P ^ P ^ U-i PP v gr ^0 Jt St 2C' 3'Sc/a P Pi CO Ci «i ti.)ii>. u i,- z/b iţ zii 't ■ 52—44 *;v Se deschide abonamentu pre anulu 1888 , .... ia ■ '■ •'-■•■ AMICULU FAMILIEI, piară beletristicii şi enciclopedicn-literaru — cu ilustraţiunî. •— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 c]i a lunei în numeri câte de 2—3 c6le cn ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatralî ş. a. — mai departe, tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totn nisuesce a întinde tuturoru indivicjilortt din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prennmeraţiune pre anulu întregu e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 francî —~lei> plătibilî şi în bilete de bancă orî maree postalî. PREOTULU ROMĂNU. ţ)iaru bisericescu, scolaru şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulu XIV. — Apare în broşurî lunare câte de 2i/2-—372 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoru sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesu funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în nrmă totu soiulu de a-mănunte şi scirî cu preferinţa celoru din sfera bisericescă, scolastică şi liberară. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregu e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de banca orî maree postalî. Colectanţii primesefi gratisfi totti alâ patrulea esemplarii. Mnmeri de probă se trimită gratlsu orî-cuft cere. A se adresa lă „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. Totti de aci se mai potil procura şi următorele cărţi din editura propria: Apologie. Discusiunl filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. G-re-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Gtaorg. Gabr. Şincai. Preţulă .30 cr. » Renascerea limbei românesc! în vor- bire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. j. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl. Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Untl volumti de preste 26 cole. Acest c opă de cuvântări bisericescl întrece ! tote opurile de acestfi. soiu apărute .: pănă acum — âvendft şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată : timpulti întroducerei, fasele prin cari ■a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fl. Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr. 4 Puterea amorului. Novelă de Pau--"fina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr. Idealulă perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă —45 cr. —------------------------- Opera unui omă de bine. Novelă originală.— Continuarea novelei: Idea-lulu pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Codreană craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Ultimulă Sîchastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Elă trebue sâ se însore. Novelă ‘ de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Drago şă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după 'W’achsmann, de Ioană Tanc o. Preţulă 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din sferă educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr. Hermană şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr. Iflgenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. tfigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. PetulântulQ. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr. Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Tesaurulâ dela Petrdsa seu Cloşca CU puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. 0. Olinescu. Preţulă 20 cr. Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, m, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr. Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţnlă 30 cr. Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. îndreptară teoreticii şi practicii pentru învăţământuld intuitivii în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-vâţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de Y. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în mâsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15. Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsâudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30. Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl. Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cil resoriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. P-i ar-tea practică forte bogată a acestui op — cuprin4endă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă i fl. 10 cr. Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparam}!. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţi de rugăciuni: Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50 Miâuld mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pân(}ă 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl. Visuiu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-ijeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. IsusQ Christosfl. Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr. Tipografia A. MUREŞIANU BraşovG.