Mactiuea, Admiiistratiunea ’ ^TipoffraHa: BRAŞOVO, piaţa mare Nr 22. Senzori nefrancate na se pri-mescn, Manuscripte nu se re-trimitu! Birourile de annncinri: BraşovQ, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai prime s câ în. Vlena: BudolfMosse, Haasenstein totuşi nu e lucru aşa de nevinovată, cum gân-desce d-lă Mureşianu, şi decă crede densulu, şi încă şi advocatulă Da-miană, că o asemenea purtare e de natură ca divergenţele dintre naţionalităţile singuratice ale patriei maghiare se se pătă aplana, atunci se înşelă fundamentală44. „Noi de sigură că nu voimă să susţinemă stările de faţă, nu voimă se lăsămă mereu deschise isvărele urei şi ale vrajbei, şi suntemu gata a ne alătura la aceia, cari servescă sinceră şi cinstită causa bunei în- ţelegeri împrumutate, der pretin-demă, ca cetăţenulă de stată de origine valahă, — care accentueză necesitatea bunei înţelegeri: să fiă icu intenţiunl france, sincere şi căneşte atâtu faţa cu noi câtă şi faţa cu voinţa statului şi cu ordinea 4e dreptă legală.44 „Căci vedeţi numai d-le Mureşianu, când d-v6stră 4ice$> că nu ve apăraţi înaintea unui altă tri-bunală, decâtă numai înaintea u-nuia care înţelege vorbirea valahă şi când d-v6stră nu poftiţi abso-lutamente a esercita drepturile publice ale cetăţenului statului, decă în esercitarea acestoru drepturi nu puteţi se folosiţi eschisivă numai limba valahă — atunci nu lucraţi la stabilirea bunei înţelegeri, ba din contră, prin resignaţiunea dom-niei-v6stre naivă, der în fondă vicleană, vătămaţi voinţa generală a statului maghiaru, ce se esprimă în legi, şi pe lângă acesta—se măr-turisimă sinceră — încuragiaţl pe conaţionalii d-v6stre la nerespec-tarea instituţiuniloră legale şi la oposiţiune neîndreptăţită. Şi cumcă acestă soiu de lucrare nu se pote îngădui, acesta dâră şi d-lă Mureşianu o recunăsce, mai alesă decă se va cugeta şi la aceea, că o astfelă de purtare nu p6te nici câtă fiegru sub unghiă să ne întărescă pe noi în presupunerea, că Mureşianu şi ămenii de-ună gândă cu elă sunt nisce factori acomodaţi, pentru ca noi cu conlucrarea loră să ne luămu ca ţintă stabilirea bunei înţelegeri reciproce.44 „Apoi ar fi bine decă d-lă Mureşianu s4ar gândi şi la aceea, că în lupta ce-o continuă denşii în contra statului maghiaru şi a instituţiuniloră lui, numai ei potă se fiă partea care va perde, pentru că este ună adevără vechiu că „treime s£ se frângă, ce nu vrea se se încovoie. “ Politica estemă a României. In şedinţa dela 10 (22) Martie a camerei române, d-lă deputată Blaremberg a interpelată guvemulă asupra politicei lui esteme. Inter-pelantulă critică încheiarea unui tractată de alianţă a României cu Germania şi cu Austro-Ungaria. La acestă interpelare, d-lă I. Brătianu, primulă ministru, a răspunsă între altele: ...Domnilorfi, decă cuvântarea d-lui Blaremberg s’ar fi mărginită numai la efectele de optică ale imaginaţiunei d-sale, m’aşfi fi mărginită şi eu a respunde numai prin acele puţine cuvinte, prin cari am răspunsă în totdeuna în privinţa politicei nostre externe, şi aş fi repeţită şi de astădată, că programa politicei nostre este să nn provocămă pe nimeni, să nu jignimă interesele nici unui stată, der să le apărămă pe ale nostre când suntă atacate. (Aplause). Astăcţî, domniloră, este ună faptă constatată de Europa întregă, că noi suntem în Europa ună elementă de ordine şi de civilisaţiune, că suntemă ună stată, care ocupă ună locă importantă în echilibrulă Orientului, că suntemă ună stată care, prin desvoltarea sa pacifică, pote servi de modelă celorlalte popore din jurulă său. Etă care a fostă şi care este ambiţiunea nostră, politica nostră. In aceste puţine cuvinte se resumă totă ceea-ce am a spune d-lui Blaremberg, şi ori-cui altuia, în privinţa politicei nostre esteriore. Der dâcă nu termină aci şi ’mî permită a mai ocupa câte-va minute tribuna, este pentru ca să releveză ore-carl alte cestiunl, pe cari le-a mai adusă d-sa în discuţiune şi despre cari nu înţelegă cum au putută să între în cadrulă acestei interpelări. D. Blaremberg a desvoltată pre largă programa politicei d-sale, politică de viitoră, negreşită, pentru a cărei punere în aplicaţiune d-sa asceptă desfăşurarea evenimenteloră în Europa în sensulă şi în direcţiunea ce d-sale ’i place a le-o fixa de .pe acum. Şi pentru ca să facă să reiasă mai bine avan-tagele politicei d-sale, a căutată să critice şi să lovescă politica nostră, numin-du-o politică de aventuri. Spre a ne proba acesta, d-sa nl-a cetită în Cartea galbenă a Franciei ună resumată din a-cea senă de acusărf, ce ne făcea pe tim-pulă acela d. Blaremberg şi amicii d-sale în gazeta d-loră Ţara, care ne acusa că noi suntemă instrumente rusescl, că or-ganisămă bande bulgare şi că acele bande facă eserciţii militare pănă chiar pe piaţa teatrului în Bucurescl. D-vos-tră cu toţii sciţî, decă asemenea acusărf erau întemeiate şi de aceea mă dispen-seză de a le mai califica. Ele însă produceau efectulă loră în streinătate, şi cu părere de rău constată, că mai totă aceeaşi sistemă, der pe ună altă tăremă, sfe urmeză şi astăijl; fiind-că nu pentru România, ci pentru străinătate a vorbită d. Blaremberg când a spusă cele ce l’aţl aucjită spunendă adineorf în desvoltarea interpelărei d-sale. (Aplause). Vorbiţi de Cartea galbenă a Franciei? Der este lucru uşoră de înţelesă că, atunci când era o concurenţă între Francia şi Prnsia de a câştiga pe Austria, şi mai cu semă pe Ungaria, este uşoră de înţelesă, că orf-cine venea să ne denunţe pe noi ca instrumente ale Rusiei ne punea rău, nu numai cu gu-vernulă austro-ungarQ, der şi cu guvernele aceloră ţări, cari căutau să-şî atragă amicia Austriei. ’Ml aducă aminte, că a venită pe timpulă acela la mine d. Boyar, care ţinea loculă representantelui Franciei în România, şi ml-a spusă că d. de Mous-tier, ministrulă de esteme ală Franţiei, dorea să scie cari suntă vederile guvernului română, care este programa sa. Eu i-am răspunsă, că nu mă aşteptamă ca ună Francesă să ne facă o cestiune ca acesta, fiind-că noi mai toţi ne pe-trecusemă tinereţele în Francia, -unde n’am făcută decâtă în totdeuna să spu-nemă cari suntă ideile nostre în privinţa politicei românescl. Mi s’a spusă însă că d. de Moustier este informată, că noi avemă aplecări cătră Rusia. Atunci am cjisă: Rusia, dela tratatulă de pace încheiată la Parisă, se portă forte bine cu noi şi nu ne face nici o greutate, nu ne caută pricină în nimică. Bine este, din partea nostră, ca noi să o provocămă? Decă Napoleon IU face curte împăratului Rusiei, decă aceşti amândoi împăraţi suntă în bune relaţiunl, putemă noi să luămă o atitudine răuvoitore în contra Rusiei ? Suntemă încredinţaţi, că îm-păratulă Napoleonă însuşi ne-ar cjice că facemă atunci o nebuniă. Ce strică eu Nr. 61. GAZETA TRANSILVANIEI 1888. decă principele Gorciacoff se arată binevoitorii pentru noi. S’a dovedită în urmă, şi Franciei şi tnturoră, că noi nu suntemă instrumente orbe ale intereseloră românescl. (Aplause). Onor. d. Blaremberg reediteză astăzi aceaşl acusare de politică aventu-ruosă, pe care totă d-sa nî-o arunca a-cum 20 de ani sub pretextulă formărei bandeloră bulgare, pretextă a cărei netemeinicia s’a dovedită în destulă în a-cestă intervală. D. Blaremberg q[ice, că noi voiamă să resculămă Bulgaria în scopulă pe care ’lă avemă şi astăzi de a forma imperiulă Romano-Bulgară. Ei bine, domnule Blaremberg, d-ta poţi să faci declaraţiunile cele mai patetice, de-claraţiunl cărora să le dai cu atâtă mai multă sonoritate, cu câtă scii că prin ele n’ai spusă nimică, n’ai probată ni-mică, nu le-ai dată ca basă ceva mai concretă decâtă nisce simple frasse; pe când declaraţiunile nostrejse radămă tote pe fapte vădite, vorbescă de sine şi mai bine decâtă ori ce am <|ice noi. Eu des-fidă pe orf-cine să arate ună singură faptă, din care să se potă deduce, că noi amă căutată vre-o dată să înfiinţăm imperiulă Romano-Bulgară. In timpulă resbelului din urmă, pote că mai multă decâtă odată, a venită o-casiunea, ca Rusia să facă să lucească acestă ideiă înaintea ochiloră noştri. Der întrebaţi, cum am primită noi acestă mi-ragiu. Amă 4isă totdeuna: noi nu avem nici ună interesă peste Dunăre. Ni s’au oferită cetăţile de pe malulă dreptă ală Dunărei, pe cari ne îndemnau să le luăm celă puţină ca să asigurămă ambele că-pătâiă de poduri, şi noi amă răspunsă: nu avemă ce să facemă nici cu cetăţile, nici cu căpătâiele de poduri, nu avemă să trecemă Dunărea pentru a intra în Bulgaria, că nu avemă ce căuta acolo; amă adaugată: noi de abia avemă putere să ne desvoltămă în ţera nostră, pe sema nostră, în ceea ce ne este nouă de neapărată nevoiă şi nu trebue să risipim mijlocele nostre materiale-, intelectuale şi morale pentru ca să facemă desvol-tarea altoră popore, cari n’au ajunsă încă la gradulă nostru de cultură. De aceea am refusată ori ce propunere de felulă acesta. Nl-aţI făcută o acusare şi în privinţa tractatului ce am încheiată cu Rusia, cu ocasiunea celui din urmă resbelă, şi sunt nevoită să facă chiar o indiscreţiune... Când eram la Livadia şi mi s’a spusă că armatele rusesc! au să trecă prin România, eu am disă: „Negrişită, după ce vomă face ună tratatău. Atunci principele Gorceakoff, care era însoţită de generalulă Ignatieff, care trâiesce, s’a uitată la mine şi mi-a disă: „Trac- FQCTjETQNULtr „GAZ. TRANS. “ (5) IONÎJ ISTEŢULtf. Legendă de V. A. Urechiă. Cine nu scie ce simţiri deşteptă în sufletă vederea, după o lungă lipsire, clopotniţei locului unde te-ai născută! Când aucjl de departe sunetulă clopote-loră, sunetă cu care urechea ta a fostă deprinsă în copilăriă, ţi se pare că aucjî cea mai dumne4eescă musică! Dâr nu încape vorbă de inimă albastră, într’o biată snovă ca acesta... Biată omenire!... Bucuria lui Ionă se schimba în temeri şi în bănuell, numai ce 4&ri de departe clopotniţa satului său. — Cine-mi spune, îşi 4i®ea elfi, cu ochii ţintă la clopotniţă. Cine-mi spune de mai trăesce Acsinia? Apoi, de tră-esce, ore remas’a ea femeă cum se cade ? Şi mai amară muncă dădea inimei sale întrebarea adoua ce-şl făcea. Pănă ce trecu de Rîmniculă-Vălcei, unde mai nu se opri Ionă, zorindu-lă do-rulă satului său, sosi şi sera. Pănă a-junse la jităria satului, acum era nopte bine şi luna se ridica măreţă şi bălae pe ceră. tată! der cine sunteţi d-vostră?a. —Eu i-am răspunsă, că în adevără suntemă o naţiune mică, der că nu vomă pute face altfelă decâtă a ne opune acestei treceri, în casulă când nu vomă fi regulată Gestiunea prin ună tractată. — „Decă vă opuneţi, ’ml-a disă principele Gorceakoff, atunci vă sfărâmămău. — „Negreşită, am răspunsă eu, sunteţi o putere mare, puteţi să ne sfărîmaţî, der ne veţi stima; însă nu ne veţi sfărîma, căci vă duceţi ca putere creştină să desrobiţl nisce creştini, şi nu credă că veţi face acesta sf&rîmândă pe alţi creştini, călcândă peste trupurile lorău. Corniţele Ignatieff, intervenindă în acestă convorbire ’ml-a 4isă: Nu, d-le Brătiene, principele Gorceakoff s’a cam animată; e lucru firescă şi certă că vomă face ună tractatău. Tractatulă, după cum sciţi, s’a şi făcută, şi, fiindcă d. Blaremberg a vorbită de tradiţiunile cele vechi, l’aşă ruga să-mi spună decă crede d-sa că, de-amă fi avută atunci pe tronă ună Domnă Română, care să fi urmată după vechile tradiţiunî românesc!, Rusia ar fi încheiată cu noi tractată prin care să se oblige a respecta tote drepturile, tote libertăţile nostre, şi chiar Constituţiunea, în puterea căreia aţi usată de cea mai mare libertate a pressei, aşa încâtă dia-rele d-vostră atacau în tote 4ilel© p» Im-păratulă şi armata lui? Credeţi d-vostră că ună Domnitoră, care ar fi urmată tradiţiunile de pănă atunci, ar fi putută obţine ună asemenea tractată? (Aplause prelungite)... Aţi 4isă, că dela 1866 căutămă să germanisămă ţera, şi nu aţi găsită altă faptă să citaţi ca dovadă decâtă aducerea d-lu Krenski, pe ună timpă forte scurtă, ca instructoră ală armatei, der uitaţi că în acestă timpă amă avută mai mulţi instructori francesl pentru armată. Ne imputaţi că amă dată armatei nostre regulamente luate din Germania şi nu voiţi a ţine semă că, nu numai regulamentele, der chiar şi legile militare ale Germaniei s’au impusă dela sine Europei întregi, prin simplulă faptă că suntă cele mai bune legi şi regulamente şi cele mai potrivite cu progresele artei militare de astă4l. (Aplause). Aţi vorbită de Stroussberg şi de Bleichroder, caru nu a fostă decâtă ur-maşulă lui Stroussberg. Der d-vostră, cari pănă atunci aţi fostă necontenită la putere, cari eraţi stăpâni absoluţi în ţeră, de ce n’aţl putută să faceţi drumuri de fieră cu Italieni, cu Francezi, cu Englezi? De ce nu aţi putută da o singură concesiune, care să se fi reali-sată, şi de ce nici una din concesiunile date de d-vostră nu a reuşită? In ade- vără, cu concesiunea Stroussberg s’a întâmplată o nenorocire, s’a întâmplată, că concesionarulă a dată făli mentă, der pănă în fine, lucrulă totă s’a putută îndrepta şi ţera are drumuri de fieră, cari circulă de atâţia ani şi cari ^stă4l suntă pe deplină proprietatea nostră; pe când cu concesiunile ce votaserăţi d-v6stră, pote că nu le-ar fi avută nici astă4î- piceţî că amă voită să germanisămă armata română ? Der să vedemă în ce şcole ’şî-au făcută studiele oficerii pe cari i-amă trămisă noi în străinătate şi în ce şcole au mersă aceia pe cari i-aţl trămisă d-v6stră. Noi, de când suntemă la putere, i-amă trămisă în Francia, în Englitera, în Belgia, în Italia. Şi chiar pe copii noştri unde i-amă trămisă? (Aplause). Ciudată lucru! Să voiescă eu a germa-nisa totă ţera, şi numai pe familia mea să voiescă a o francisa! (Aplause). Francia cunoşte forte bine statornicia nostră în recunoscinţa ce ’i-amă purtată în totdeuna, şi nu insinuările d-vostră mă voră face pe mine să trecă de ună ingrată în ochii Francesiloră. Francesii îşi aducă aminte că, atunci când Francia era învinsă, când Napoleon că4use, eu am 4^ că, precum odată se 4icea despre o putere ore-care, că va speria lumea prin ingratitudinea ei, totă astfelă se va 4ice despre Români, că noi vomă speria lumea prin gratitudinea nostră că-tră Francia pentru binele ce ea ne-a făcută. Şi acestă sentimentă, departe de a ne pune rău în ochii Germaniei, din contră, ne-a dată o valore mai mare şi ne-a înălţată, fiind-că recunoscinţa ono-reză şi pe o naţiune şi pe ună individă. (Aplause). Germania a vă4ută în noi ună poporă care scie să porte în inima sa, în orl-ce împrejurări, sentimentulă recunoscinţei pentru binele ce i-se face şi de aceea, nu numai că nu a căutată să ne germaniseze, der încă ne-a încurajată şi ne-a dată binevoitorulă sprijină ca să ne putemă desvolta în totă libertatea şi în modulă cum credemă şi cum dorimă noi. (Aplause prelungite). picea onor. d. Blarembergă, că sistema nostră de germanisare, pe care amă căutată să o impunemă ţărei, a făcută ca naţiunea să se răcescă cu totulă de Germania şi chiar de Prusia, cătră care mai înainte nu avea decâtă simpatii. Der eu l’aşă ruga pe d-sa să-mi spună, cine la 1866, când a venită principele Carolă în ţeră, a ridicată populaţiunea din BucurescI, ca să o ducă să dărâme templulă israelită? Cine pe atunci făcea propaganda cea mai înfocată contra principelui Carolă şi striga că avemă să fimă nemţiţi? Cine altă de câtă amicii d-vostră... (aplause prelungite).... (Va urma). Scene regretabile în Bucurescî. Telegrama din BucurjescI, ce ni s’a trimisă erî, nl-a comunicată că Luni şi Marţi s’au petrecută în BucurescI scene forte regretabile. Etă cum istorisesc!! foile din capitala României cele petrecute : Duminecă a ţinută oposiţia o întrunire, în care s’a decisă, ca o deputa-ţiune să mergă la regele şi să ceră înlăturarea guvernului Brătianu. Totodată s’a anunţată pentru Luni o altă întrunire, în care să se comunice resultatultl audienţei la regele. Luni se ţină întrunirea. D-lă Ver-nescu, unulă dintre conducătorii oposi-ţiunei, raporta, că încăjn’a avută audienţa şi deci neavândă ce spune adunarea să se disolve. Mai vorbi şi d-lă Fleva, ună altă deputată de frunte opo-santă, şi adunarea se disolvâ, dându-i-se sfatulă să nu mergă să turbure banche-tulă ce tocmai atunci se ţinea în sala teatrului naţională, dată fiindă d-lui I. Brătianu de cătră comercianţii din BucurescI. Eşindă publiculă afară din sala în-trunirei, câţiva omeni începură a striga să mergă la paiaţă. D-nii Vemescu şi Fleva suntă traşi în cupeu de câţiva inşi, cari deshămară caii. Der ori pe unde au vrută să trecă, manifestanţii au fostă ^întâmpinaţi de gendarmî şi alte trupe, er deputaţii oposanţl s’au dusă la cameră. Intr’aceea manifestanţii s’au străcu-rată unulă câte unulă pe căi laterale la paiaţă. Garda palatului a fostă îndoită. Au4indă despre acesta, d-lă Yernescu cu alţi deputaţi din oposiţiă se’ntorce dela cameră la paiaţă şi cere să fiă primită de regele. Regele însă nu l’a primită în acelă momentă, ci se 4i°e că i-a răspunsă următorele: „Liniştiţi întâiu strada şi apoi vorbiţi cu mine!u. Sosindă gen-darmii călări, curăţiră curtea palatului. Sera manifestanţii se liniştiră. Ban-chetulă dela teatru a trebuită să fiă pă-4ită de ună cordonă de gendarmî, altfelă a decursă în linişte. A doua 4b Marţi, pe la ora 1 d. a. oposiţia porni dela clubulă ei spre cameră. Aci fură întâmpinaţi manifestanţii de oştire. Se începu încăerarea. Soldaţii traseră focuri orbe, er unii dintre manifestanţi împuşcară cu revolverele, alţii o luară la fugă. Cei rămaşi încercară să pătrundă în cameră. Gendarmii pe-destri îi opriră, er cei călări veneau în fuga mare şi sosindă ocupară curtea Metropoliei. Sosiră şi trupe de liniă. Ună glonţă trimisă dintre manifestanţi lovi în capă pe ună uşieră dela cameră, care şi muri. Suntă răniţi şi deoparte şi de alta. Chiar la doi paşi dela jităriă era casa lui Ionă, seu mai dreptă grăindă, casa palamariului bisericei. O livede desă era în jurulă casei. In acestă livede Ionă îşi puse în gândă să se aciuescă, să vadă ce şi cum mergă lucrurile pe la elă a-casă, înainte de-a da cu ochii de Acsinia. Aşa făcu. Deabia era într’ună alu-nişă desă, de câteva minute, cândă etă se deschide uşa casei şi ună popă (care la lumina lunei ’i se păru lui Ionă fru-mosă şi tânără), eşindă din casă 4ise> din pragulă uşei, cu dragoste nevestei lui Ionă; „mă întorcă îndată, drăguţă!“ — Drăguţă!... Ună popă tânără 4ice nevestei lui Ionă : „Drăguţă! “ Ionă puse mâna pe cuţitulă din cingătore şi cum scapără fulgerulă îi scăpărâ prin minte să se svîrle asupra popei să-lă străpungă cu cuţitulă şi apoi asupra muerei sale necredinciose.... Der Ionă îşi aminti de sfatulă căpitanului : „La vreme de zoră nu pune mâna pe toporă, nici pe cuţită, când eşti amărîtă.“ Ionă deră opri mişcarea sa şi se hotări să nu facă aşa ceva, să nu se resbune decâtă adoua 4i f&ră de zoră. Eşi deci din tufişă, după ce se depărta popa şi încă din bătătura casei, lângă prispă striga, stăpânindu-şl mănia : Nevastă! Acsinio! Acsinia cunoscu glasulă, eşi răpede şi îmbrăţişa cu multă dragoste şi bucu-riă şi cu dulci mângăerî pe Ionă Isteţulă. — Ce-i muerea! gândea Ionă. Ia, o pisică viclenă! Der şi elă, mai din dragoste, mai cu prefacere, îmbrăţişa pe Acsinia. — Frumosă! 4ice femeea; frumosă! Şepte ani departe de mine şi nu ml-ai scrisă măcară: „negri ţi-să ochii!... Nu mai şciam de eşti mortă ori viu! — Da tu mi-ai scrisă? — Ce mincinosă!... Tata ţi-a tri-mesă peste 20 de revaşe şi n’ai respunsă la nici unulă. — Pentru-că nu le-am primită. — Ce 4icî? Apoi tata punea pe răvaşe numele tău: „Ionă Dudău.u — Apoi toţi mă sciu în oste cu numele Ionă Isteţulă... Şi unde trimeteaţl voi răvaşulă vostru? — Scriamă noi pe revaşă: „să se trimită unde o fi soldatulă Ionă Dudău, la regimentulă lui... Da ţî-o fi fome, Ionică... Cinat-ai tu astă seră ? — Ba 4eu nu... — Cum o veni tata o să cinămă... Că uite, clocoteşte mălaiulă prospătă şi galbenă ca aurulă în ciaună... Şi aşa grăindă, Acsinia cu mânecile cămăşei suflecate pănă în betele al-tiţeloră, intinse peşchiră curată pe măsuţa cea rotundă şi aşe4â trei, tacâmuri, linguri de tisă ca la 4* de serbătore, cane de sticlă înflorite dela moşi. Numai ce se deschise uşa şi întrâ er popa... cu pricina... Câtă vă4u potca-pulă iţăindu-se pe uşă, Ionă şi puse mâna pe cuţită... Norocă că popa întră cu faţa spre Ionă. — Vai! ce era să facă, striga Ionă, lăsândă să-i cadă cuţitulă din mână... E socrulă meu!... Dascălulă de acum şepte ani, era acum călugără şi popă. Ve4î ce bine-i prinse lui nea Ionă Dudău sfatulă celă de-a treilea ală căpitanului Glonţă ? Decă elă, din alunişă, dădea 4 oră la cuţită, aşa-i că Ionă Dudău se făcea ucigaşă de socru?... Temniţa îi şcia de ose!... Mirarea popei Onofrei fu. mare -vă-4endă cuţitulă că4ută din mânile lui Ionă, der bietulă liberată mărturisi totă gân-dulă lui celă rău. — Măi I6ne, ce ? te credeai tu cu panchiţele ălea dela Bucureşcl? Şi părintele îmbrăţişa pe Ionă şi-lă binecuvânta. Er Ionă nu mâi isprăvea de lăudată Nr. 61 i GAZETA TRANSILVANIEI. Regretabilele scene se terminară aci. Procurorului generalii anchetâzâ. Agio vamalii s’a fixaţii pe luna Aprilie cu 26%. * * * Locotenentului Maximilianii Loşană, care a servită până dăună4ile la divisio-nulă de baterii în Braşovă, i s’a încuviinţată să depună gradulă de oficeră. * * * Dintre obiectele industriale, lucrate şi trimise de d-nii învăţători de aici G. Moi a n ă şi Când. M u ş 1 e a la esposiţia cooperativă din Craiova, s’au înapoiată unele, cari nu s’au vândută acolo. Vameşii părintescului guvernă ungurescă le-au supusă aceste obiecte la vămuire după tacsele cele mai urcate ale tarifului vamală [50—60 fi. la 100 kgr.j aşa în-câtă e uşoră de esplicată, că numiţii esposanţl au avută să întâmpine, pe lângă greutăţile împreunate cu espunerea obiec-teloră, şi şicane. Ună cărucioră împletită din nuele, colorată, lăcuită şi în parte aurită şi bronzată este pusă la sorţire cu nume â 50 cr. Căruciorulă este espusă în casina română. Atragemă a-tenţiunea celoră ce se intereseză de înaintarea industriei ndstre naţionale, care trebue sprijinită cu orî-ce preţă, că a-cestă sorţire are de scopă a’şî rentârce espo-nenţii câtă de puţină din cheltuelile ce le-au avută. * * # Câteva persone întreprin^ătore din Mercurea au intenţiunea să folosescă isvorulă de apă sărată, ce se află lângă şoseua Sebeşului cam 6 chilometri departe de Mercurea, spre a face băi. Primii paşi în acestă privinţă s’au şi făcută. * V * * In Bucureşti a apărută ună nou ;;i Fiă-i ţărîna uşoră! •% * ^ Laura Jekel, fiica advocatului '4^i lo că Iuliu Jekel, a încetată din vieţ^^p. 15 (27) Martie în etate de 14 anî. In^HŞ-mentarea s’a făcută a4l în cimiterittiă evangelică. Fiă-i ţărîna uşoră! DIVERSE. Animale dresate. — La teatrulă „La Bourse0 din Bruxela are mare succezi o trupă de papagali albi, dresaţi. Aceste pasări joc&polca şi valsată pe acăţătoţgle loră cu o esactitate, care arată în pazut-gall o deosebită inteligenţă musicall ună mar© sentimentă de ritmă. Dâr pagalii, fiindcă ne aflămă în timpuri boinice, suntă meşteri şi în mănuirej meloră. Astfelă unulă dintre dânşi^ cu tunulă, cu o adresă şi cu ună sâ rece însemnată. După cum spune „L-® dependai^Oje, b^ge°, .^cuţru primâ dril^e văaă represen taţi uni date de papalii. Mai înainte se vă4use prin Bruxela pisici, porci şi chiar gâşce dresate. CursuIiSi pieţei’ Braţdvn din 28 Martie st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. Argintă .românescă . „ Napoleon-d’orî ... „ Lire turcescl ... „ ImperiaJl...........„ G-aîbinl............„ Scris. fonc. „Albina“ 6u/0 » » îi ii 11 Ruble rusescl . . . „ Discontulă .... 6J/2—: 8.48 Vend . 8.50 8.44 p 8.48 10.04 11 10.05 11.34 11 . 11.35 10.82 11 10.35 5.88 11 5.92 101.— 11 102.— 98.— 11 99.— 102.— 11 104.— -8°/0 pe ană. Cursniu la bursa din 28 Martie st. de Viena n. 1888. Renta de aură 4°/0 ................96.15 Renta de hârtiă50/0 ................ 83.50 Imprumutulă câiloră ferate ungare . 149.25 Amortisarqa datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . 94.20 Amortisarea datoriei căi loră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . 128.75 Amortisârfca daţoriei căiloră terate de ostă ungare (3-a emisiune) . . 109.— Bonuri rurale ungare ... ... 104.— Bonuri cu clasa de sortare .... 103.60 Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.— Bonuri cu cl. de sortare ..... 103.60 Bonuri rurale Transilvane .... 10380 Bonuri croato-slavone................103.25 Renta de hârtiă austriacă .... 78.55 Renta de argintă austriacă .... 79.55 Renta de aură.austriaeă.....109.60 Losuri din 1866......................131.75 Acţiunile băncei austro-ungare . . . 857.— Acţiunile băncei de credită ungur. . 273.25 Acţiunile băncei de credită austr. . 272.10 Galbeni împărătesei .................. 5.98 Napoleon-d’orî........................10.08 Mărci 100 împ. germane........62.30 Londra 10 Livres sterlinge .... 126,75 Editoră şi Redactoră responsabilă: Or. Aurel Mureşianu. Nr. 61 GAZETA TRANSILVANIEI. Picaturile fle stomacM Mariazeller, care lacră escelentă In contra tatnroră bdleloră de stomachâ. Neîntrecute pentru lipsa de apetitii, slăbiciunea sto-machului, respiraţiunea cu mir oşti greu, umflare (vânturi), răgăelă acră, colică, catarii de stomachii, acrelă, formarea de petră şi năsipă, producerea escesivă de flegmă, gălbinare, greaţă şi vo-mare, durere de capii (decă provine dela stomachii), câr-Schutzmarke. cei la stomachu, constipa-ţiune seu încuiare, încărcarea sto machului cu mâncări şi băuturi, limbrici, suferinţe de splină, ficaţii şi de haemorhoide, — Pre-ţulii unei sticle dinpreună cu prescrierea de întrebuinţare 35 cr., sticla îndoiţii de mare 60 cr. . Espediţia centrală prin farmacistul!! Cari Brady, Kremsier (Moravia.) Picăturile de stomachii Mariazeller nu suntii unii remediu secretă. Părţile conţi-nătore suntu arătate în prescrierea de întrebuinţare, ce se află la fie-care sticlă. Veritabile se află mai în tote farmaciile. Avertismente! Picăturile de stomachu Mariazeller se falsifică şi se imiteză de multe ori.—Ca semnă, că suntii veritabile, servesceînvălitdrea roşiăprovfidută cu marca de protecţiune de mai susă, şi afară de acesta pe fiecare prescriere de întrebuinţare, ce se află la fiecare sticlă, trebue să fie arătată, că acesta s’a tipărită în tipografia D-lui H. Gusek în Kremsier. Veritabile se află: Braşovă, farmacia Franz Kellemen, farmacia la „Biserica Albă“; farm. I. Goos; farm. Iul. Hornung; farmacia F. Iekelius’ W-we; farm. K. L. Schuster. Feldidrâ: (Marienburg), farm. Wil. Schneider. Sz. Szt. Gydrgy: farm. Văl. Beteg, farm. Barabds Fer. 13,52—8 Nr. 68 ex 1888. 3-1 AVistr. P. T. acţionariloră institutului de credită şi economii „Arieşana“ din Turda li se aduce la cunoscinţă că terminulă solvirei vărsămentului ală Y-lea (10 fl. de acţiune) a es-pirată în 24 Februarie st. n. a. c., deci prin acesta suntă rugaţi a solvi cată mai îngrabă acestu v&r-sământu dimpreună cu percentele de întâr4iere (dela o acţie 8 cr. pănă in 31 Martie a. c.).—Totodată suntă rugaţi domnii acţionari, cari resteză încă cu vSrsămentulă alti III şi IY-lea, espiratti în anulti trecută, a le achita câtă mai curendti, dimpreună cu interesele de întâr-4iere. Turda, în 26 Martie 1888 st. n. Direcţiunea institutului de creditu şi economii „Arieşana“. D. St. Şuluţâ. direct. Chiar acum a eşitti de sub tiparti CUV£NTĂHÎ BISERICESCÎ la tdte serbătorile de peste anu, de Ioană P. Fapiu. Unu volumu de 24 cole 8° mare, hârtiă fină. Numele d-lui I. Papiu este multă mai bine cunoscută clerului română, decâtti se fia de lipsă a mai recomanda a-cestă nou productă ală d-sale. Clerulti română a învăţată a’i apreţui scrierile d-sale pentru însemnata loră valdre literară. Noulă tomti de predici întrece încă t6te volumurile de predici edate pănă acum, prin întocmirea sa — avendti o notiţă istorică la fie-care serbătdre,— care arată timpulă întroduce-rei, fasele prin cari a trecută şi modulă cum s’a stabilită respectiva serbătdre. Preţulă unui esemplară cu porto francată e 2 fl. v. a. seu 5 franci — lei n. platibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali. A se adresa la Editura opului Cancelaria Negruţă în Gherla — Sz.-ujvâr. t MM Si I. Plecarea trenurilorii: A in I. Dela Braşovd la Pesta: Trenulîi de persone Nr. 807: 7 ore 20 de minute sera. Trenulă mixta Nr. 315: 4 ore 01 minută dimineţa. 2. Dela Braşovu la Bucuresci: Trenulu mixta Nr. 818: 1 oră 55 minute după amedl. II. Sosirea trenurilorii: I. Dela Pesta ta Braşovti: Trenula de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de am£dl. Trenula mixta Nr. 316: 9 6re 52 minute sbra. 2. Dela Bucuresci la Braşovd: Trenula mixta Nr. 317: 2 ore 32 minute după ametjî. A. Plecarea posteloril: a) Dela Braşova la Beşnovă-Zemesd-Branu: 12 ore 30 m. după amecjl. b) c) d) '*) „ Zisinu: 4 ore după ameţii-în Secuime [S. Greorgî]: 1 oră 30 minute ,noptea. la Făgăraş*: 4 ore dimineţa. la Sâcde: 4 ore dimineţa. B. Sosirea posteloru: a) Dela Reşnovu-Zemescî-Branu la Braşova: 10 ore înainte de amedl. b) „ Zisinu la Braşova: 9 ore a. m. c) Din Secuime la Braşova: 6 ore sera. d) „ Fâgâraşu la Braşova: 2 ore dimineţa. e) „ Sâcele la Braşova: 6 ore 30 minute sera. siSniEjnîgrEnsîigîigîisr^JisfţBf^nBTiB mmm, a. m IN BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22, înfiinţată cu începerea anului acestuia, pro-vâ^ută cu cele mai nouâ mijloce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri, primesce şi efectuâză totu felulti de lucrări tipografice, precum: Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în aurti, argintii şi colori, tabele, etichete de totii feliulii şi ese-cutate eleganţii, şi în colori ş. a. Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, fac-ture, liste cu preţuri curente, avisurl, repo-mandaţiunl, cerculare ş. a. Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colori. Dispunândti de maşini perfecţionate şi de is-vore eftine pentru procurarea hârtiei, stabilimen-tulii nostru tipograficii este în posiţiune a esecuta orl-ce comandă în modulii celti. mai esactil şi esteticii precum şi cu preţurile cele mai moderate. Comandele eventuale se primescii în biuroulii tipografiei Braşovii, piaţa mare Nr. 22 etagiulh I cătră stradă. Comandele din afară rugămfi a le adresa la TIPOGRAFIA A. MOREJIAi, Braşovfl. pyALHHA", Institutu de credită, şi de economii FILIALA BRAŞOVtJ. Scrisuri fondare de 5°0 ale Institutului de credită şi de economii „ALBINAU în Siblin. Aceste scrisuri fonciare notate la bursa din Budapesta aducă 5% interese şi oferă signranţa cea mai mare, fiindu ele asigurate: 1. prin hipotecă mai mare ca întreită, care adecă în- O) trece siguranţa pupilară usitată. 2. Prin unu fondă specială de garanţie prescrisă prin lege de fl. 200,000 elocate în efecte publice sigure. 3. Prin t6tă cealaltă avere a institutului. Cuponii de interese se plătescă, fără de nici o sub-tragere, la semestru, în 1 Ianuarie şi 1 Iulie la cassa institutului în Sibiiu, la subscrisa filială în Braşovă şi la „Banca comercială ungară“ în Budapesta. La cerere pe scrisurile fonciare se dau împrumuturi pănă la 90°/0 a va-lorei loră de cursă pre lângă 51/2 °/0 pe ană. Scrisurile fonciare se rescumpăra în valdrea loră nominală celă multă în 30 ani, prin tragere la sorţi în totă anulă. Ele se află de ven4are în cursulu 4ilei de fl. 98.50 la ^ Filiala din Braşovu a „AL-BINEP, instituţii de credită şi de economii. Oarele de birou suntii începând!! cu l-a Aprilie a. c. st. n. dela 8 a. m. pănă la 2 p. m. Avisu d-lort abonaţi! Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită diarulă nostru până acuma. Domnii, ce se aboneză din nou, s6 binevoiască a scrie adresa lămurită şi s6 arate şi posta ultimă. Administraţiunea „Gaz. Transă Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.