şr -
(MKttuei. AdmlEistratinued Tipografia:
BRAŞOVO, piaţa mare Nr 22.
Scrisori nefrancate nu se pri-mescă, Manuscripte nu se retrimite !
Biioirile de annnciurî:
BrafovS, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primescu înVIena: RndoîfAfosse. Haasenstein & Vogler tOtUMaas), Heinrich Schalek, Alois Himil, M.D'.ikes, A. Oppelik, J. Dan-ntberg; în Budapesta: A. V. Oold-btrger, Anton Mezei, Eckstein Eernat; tnFrankfUrt: Q.L.Daube; înHam-burg: A. Steiner.
Preţulu inserţiuniloru: o seriă garmendă pe o colonă 6 cr. iii 80 or. timbru pentru o pu-blioare. Publicări mai dese după tarifa şi învoi ălă. Reclame pe pagina III- a o seriă 10 cr. v. a. s6u 30 bani.
AlTULtr LI.
„Gazeta* iese în fle-care <p-
Abonamente pentru Anstro-Unga
Pe ună anu 12 fl., pe şăse Iun 6 fl., pe trei luni’3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe ună anii 40 franci, pe sâse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Se prenumeră la tdte ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abouameutulu pentru Braşoyn:
la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, etaginlu I.: pe ună ană 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulă în casă: Pe ună anu 12 fl., pe şâse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâtă abonamentele cătă şi inserţiuăile sunt a se plăti înainte.
Nr. 59.
BraşovH, Mercurî, 16 (28) Hârtie
1888.
ProcBsulu ie presei aii „Gazetei"
şi foile unguresc!.
Braşovu, 15 (27) Martie a. c.
Este ună interesă publică româ-nescă, de a cunosce opiniunea «Ziaristicei unguresc! cu privire la processulă de pressă, ce s’a desfăşurată Mercurea trecută înaintea juriului din Cluşiu şi în care s’au atinsă principii şi fapte de cea mai mare gravitate în raportulă nostru cu elementulă dela putere.
De aceea vomă împărtăşi cetitori-loră noştri acestă opiniune şi vomă începe cu organulă ministrului-preşedinte Tisza, care organă prin teoriile lui absurde de contopire şi absorbire totală a vieţei individuale naţionale, pentru a căreia apărare şi susţinere cu dreptă cuvent se luptă acfi naţionalităţile nemaghiare, a datăprilegiupolemiei, care s’a terminat cu condamnarea confratelui nostru dela.) „Gazetă4* la patru luni închisore de stată.
Etă ce scrie organulă oficiosă „Neinzet“ cu privire la procurorulă nostru de pressă în numSrulă său dela 22 Martie, anulă curentă :
„F6ia română „Grazeta Transilvaniei44, ai căreia doi redactori au stătu ac}î ca acusaţî înaintea juriului din Cluşiu, şî-a serbată numai deunăc[ile jubileulu de unu jumătate seculu alu esistenţei sale. In timpulu acesta îndelungată în câţi numeri a apărută, în atâţî a păcătuită în contra pacînicei convieţuiri a rasseloră, în contra re-laţiuniloră frăţesci dintre ele şi în contra inbirei cătră patria maghiară Lăţirea urei faţă cu naţiunea maghiară şi cu orânduiela de stată maghiară a fostă pânea ei de tote (filele, din care s’a hrănită ună jumătate de veacu. A putut’o face, pentru că acea binecuvântată libertate de pressă, de care naţiunea maghiară încă n’a abcjisă în mânia atâtoru abusurî, ce le-au comisă necurmat cu ea anumite „Grazete44 şi „Tribune“ s’a dovedită ca o manta ce prea bine pote acoperi şi care e încă şi rentabilă pentru domnii agitatori. “
„Şi încă şi astăfţî, când 6menii „Gazetei44 se tragă la răspundere în Cluşiu, advocatulă apărătoră se apără cu aceea: că doră cele c[ise în articulii încriminaţi suntă iertate (!) de libertatea pressei din pa-triă. — Decă bunii domni aşaînţe-legu libertatea pressei, atunci vor-bindu cu cuvintele bibliei, este în adeverii păcată a strica orzulă pe gâsce, şi noi credemă că decă a-ceste voră merge aşa multă timpă şi nu voră înceta de a da prin cuvinte şi fapte o astfelă de interpretare libertăţii de pressă, mai curendu ori mai târc[iu se va nasce in sînulă naţiunei maghiare ună puternică curentă, care spre a face finită agitaţiuniloră privilegiate, va fi gata vrendă-nevrendă de a se învoi cu acea garanţia în deosebi ponderosă, cu restrîngerea acelui câştig eluptată, de mare preţă, (der pre care, cum arată esemplele, mulţi nulă potă preţui), cu restrîngerea libertăţii de pressă.“
„Nu dorimă acesta; vomă fi cei din urmă între aceia, pe cari i-ar pute vreodată răpi cu sine ună asemenea curentă Îşi pănă la es-
tremă ne-amă lupta în contra u-noră astfelă de nisuinţe — der totuşi sîătuimă, ca Ziariştii ultra-naţionalî, decă nu pentru alta, celu puţină în interesulă causei loră proprie de altmintrelea rele, se fo-losescă cu precauţiune şi discre-ţiune acea libertate de pressă, şi sS nu-o compromită, pentru că (Jeu lui Dumne4eu încă voră pă-ţi’o şi voră ave de a suferi pentru acesta. “
„Şi verdictul juriului din Cluşiu: este o protestare în contra interpretării susă atinse a libertăţii de pressă maghiare, — seu mai bine 4isă, în contra interpelării false a ei.
„Şi cum a sunată verdictulă clu-şiană ? Pe unulă dintre acusaţî l’a achitată, pe celălaltu l’a condamnată cu 7 voturi contra 5, şi pe temeiulă verdictului acestuia alu juraţiloră tribunalulă la aplicarea legii a mesuratu pedepsa cea mai blândă. “
„Adus’an înse acestă sentinţă în oraşulă par excellence maghiară din părţile de dincolo de muntele craiului, în focarulă cel mai pronunţată ală nisuinţeloră naţionale şi culturale maghiare, pe care le place a’lă numi şovinistă ultraiştiloră naţionali, şi unde fie-care cetăţenii cultă şi înţelegătorii scie, vede şi semte fdrte bine, ce mari pagube morale şi politice causeză agitaţiunile continue ale pressei naţionalităţilor u, şi atunci încă când nu vină totdeuna în colisiune cu litera legii. 44
„Şi acestă sentinţă dovedesce câtă de mare nedreptate au es-tremii naţionalişti, cărora le place a întăţişa pe Maghiară, ca omu brutală, violentă, nemilosă şi neîmpăcată. f)iaristulă acela valah condamnată, pote cu dreptă cuvântă mulţumi lui Dumne4eu, că a stată înaintea unor omeni blân4î, buni la inimă, îngăduitori, c’unu cuvântă că a stată înaintea unor judecători maghiari, căci în altă stată, pentr’ună delictă politică ca acela, i-ar fi umblată altfelă. Verdictulă nu numai că nu e cru-delă, der nicî că e judecata unor judecători severi şi probabilă că în acestă casă ar fi fostă şi fdrte motivată severitatea. Nicî că este acestă verdictă o resplatâ, ci mai curândă este o dojenire făcută din partea unei graţiose autorităţi, care e de ajunsu, spre a da 6re-care satislacţiune morală ordinei de dreptă vătămate, der e insuficienţii, pentru a pune pe capulă d-lui Bobancu, seu cum îlă şi chiamă, corona de martiră politică/4
„Celălaltă acusată, directorulu foii, care a declarată înainte în faţa juraţiloră, că nu crede că dânşii voră judeca dreptu asupra lui — a fostă achitată. Ore şi a-cum nutresce aceeaşi părere?44
„Der are procesulu acesta de pressă ună momentă, care aşa 4icândă intereseză f6ia ndstră şi individuală. Articulii împricinaţi ai „ Grazetei44 au vrută adecă se respun4ă la ună articulă alu lui „Nemzetu din 17 Augustă anulă
trecută. Cum s’a putută ca se se lege de articululu nostru ca res-punsă astfelă de afirmaţiunî, pe care procurorulă s’a ve4utu con-strînsă a-le încrimina, acesta nî-o pote esplica numai specialulu mod de cugetare alu estremilorfi naţionalişti. Căci despre aceea, că noi în articululu nostru n’amă spusă cu nicî ună cuvântă, cele ce le-au citată într’ânsulu şi le-au interpretată falsă deoparte redactorii valahi, de altă parte apărătorulă, cumcă adecă noi amă fi combătută „împărtăşirea naţionalităţiloră străine la fol6se“ şi cumcă amu fi a-runcatu în spinarea naţionalităţi-loră numai „munca şi purtarea sarcineleră4*: despre acesta păte judeca cetitorulă din cuprinsulă articulului nostru.44
„Conducătorulă partidei nostre şi şefulă guvernului maghiară 4ise în dieta trecută cătră ună deputată nemaghiară: „Faceţi cu putinţă prin purtarea d-vostre, ca statulu maghiară se potă face cătu mai multă în interesulă d-vostre.44 Prin aceste cuvinte a tălmăcită ministrul-preşedinţe părerile şi sin-cerile sâmţeminte ale tuturoră dintre noi. Nu sunt aşader eschise folosele şi n’amă fi combătută împărtăşirea naţionalităţiloră la fo-16se, der e lucru naturală, că a-ceste „folăse,44 orî şi cum le-amă numi, se potă cugeta şi se potă da numai pe basa dreptului unitarii alu statului maghiarii. Acesta este postulatulă trecutului şi a desvol-tării milenare a Ungariei; este postulatulă şi condiţiunea sine qua non a intocmirei de stată maghiare tocmai aşa ca a siguranţei tronului, în punctulă acesta prin urmare nu putemă se facemă concesiuni nicî câtă ună firă de peru.44
„Der pentru aceea că n’amă or-ganisată statulă după punctele programului dela Sibiiu; de aceea că nu creămă teritorii de limbă pănă ia Tisza şi respingemă hotărîtu ori ce încercare seu nisuinţă, care lo-vesce în integritatea întocmirei de stată maghiară, c’ună cuvântă, pentru aceea că nu suferimă stată în stată: pentru tote aceste încă n’are dreptu nimeni, în deosebi n’are dreptu istorică de a agita şi aţîţa 4icândă, că este ilotă asuprită de Maghiari şî că’lă ameninţămă cu nimicire.44
„Austria a avută cu totulă altă desvoltare istorică şi cu t6te aceste vedemă, cu ce greutăţi neînvinci-bile, cu ce abnormităţî are a se lupta politica guvernului ei, din caretragemă învăţături seriose, cari ne voră feri şi de aici încolo, de a ne pune pe ună terâmă aşa de primejdiosă.44
,,Ce privesce în fine afirmarea, că noi încărcămă pe spinarea naţionalităţiloră numai munca şi sar-cinele — acesta este vorbă g6lă. Căci partea cea mai mare a mun-cei şi a sarcineloră, cari trebue se se facă şi se se porte în stată, din punctă de vedere ală maiorităţii relative, ală puterii sale morale şi intelectuale şi ală preponderanţei sale, le face şî le portă tocmai e-lementulă maghiară.44
Regele şi Regina României in Berlina.
Cetimă în „Monitorulu oficial “ din Bucurescî:
Vineri 4 (16) ale curentei, la orele 12 din (fi, avă locil la Berlinii ceremonia îmnormânt&rei repausatului împSratb ală Germaniei.
MM. LL. Regele şi Regina au mers la catedrală spre a asista la serviciultt divină, care a durată pănă la ora 1 după ame^ă, când imposantulă cortegiu funebru se puse în mişcare spre Char-lottenburg.
M. S. Regele a urmată, pe josă, carulă funebru, împreună cu regii Saxo-niei şi Belgiei, apoi veneau principele moştenitoră ală Germaniei, membrii familiei imperiale şi numeroşii principi veniţi spre a asista la acestă tristă ceremonia.
La orele 3, convoiulă ajunse la Charlotenburg, unde cosciugulă Imperială fu depusă în mausoleulă familiei.
M. S. Regina împreună cu tote principesele Casei de Prusia au mersă în trăsură la Charlottenburg.
In sera aceleiaşi (file avă locă ună mare prândă de familie, la care luară parte MM. LL. Regele şi Regina, er a-poi Augustă suverani făcură visită M. S. împărătesei mume.
Sâmbătă, 5 Martie, înaintea dejunului, Maiestăţăe Loră au acordată audienţe, er la orele 3 după amiedl au făcută o visită Principelui de Bismark. ReîntorşI la paiaţă , Auguştă Suverani primiră visită principelui moştenitoră ală Germaniei.
Sera la orele 7 avu locă ună prânfi de familiă, după care Regele împreună cu Principn de Prusia însoţiră la gară pe M. S. Regina, care fu silită a pleca la Neuwied, în urma unei disposiţiunl a Principesei de Wied, Mama Măiestăţei Sale Regele română.
La gară erau faţă, între alţii: dom -nele române din societate aflate în Berlin, ministmlă ţărei, d. Vamav Liteanu, mai mulţi domni generali şi oficeri superiori, precum şi ună alesă şi numerosă publică, cari, la pornirea trenului salutau pe graţiosa nostră Regină prin căldurose şi respectuose urări.
Duminecă, 6 (18) Martie, M. S. Regele a acordată diferite audienţe şi totă în acea <fi, M. S. Regele Belgiei şi Principele regală ală Italiei făcură visită Măiestăţii Sale.
După dejună, care s’a luată la Cas-telă, Regele merse la A. S. R. Principele Albert de Prusia, Regentulă Bruns-wigului, spre a-i înmâna în personă însemnele ordinului „St6ua României/
După acesta Maiestatea Sa merse de visitâ pe Feldmarşalulă Corniţele de Moltke.
Sera, Maiestatea Sa luâ parte la prâncjulă de familiă, du >ă care merse la M. S. Impărătesa-mumă, unde a stată mai bine de o oră.
Luni, 7 Martie, M. S. Regele făcu visite membriloră familiei Regale şi după amia4ă a stată mai multă timpă cu A. S. I. Principele moştenitoră ală Germaniei.
La orele 5, Maiestatea Sa a luată parte la prândulă de familiă la Regentulă Brunswigului, er sera a luată ceainlă la AA. LL. RR. Marele Duce şi Marea Ducesă de Baden.
Nr. 59
GAZETA TRANSILVANIEI,
1888.
Din camera Pranciei.
In şedinţa dela 20 Martie a camerei deputaţiloră din Parisă s’a discutaţii interpelarea privitore la punerea în ne-activitate a generalului Boulanger. A-glomeraţiunea publicului era forte mare.
In loja diplomaţilorii era represen-tantele Austro-Ungariei, corniţele Hoyos; ambasadorulii Germaniei, corniţele Mun-ter; ambasadorulii Spaniei, Leon Cas-tillo, etc.
Primulii oratoră a foştii d. Cassagnac. D-sa dice, că nu pote fi bănuiţii de a avea simpatii pentru Boulanger^ care într’unii timpii era persona cea mai plăcută pentru întregii partidulii republicanii. (Contradicerî în stânga). Trebue însă să se scie adevărulă şi ar fi de dorită ca unulă din şefii stângei se declare dela tribună: pentru ce întorce acum spatele faţă cu acelă generală, pe care îlă impunea cabineteloră de mainainte? In timpulă când generalulă Boulanger încă era plăcută, a disă d-sa (Cassag-nac) că imprudenţele ministrului de res-belă de atunci, cu tote simţemintele pacinice ale ambeloră naţiuni, pote, pre uşoră, să provoce ună resbelă cu Germania; elă vorbindă despre o dictatură a cfisft că Boulanger e periculosă.
D. Goblet: (întrerupendă) n’ai disă dela tribună, căci ţl-aşl fi răspunsă.
D. Cassagnac: Anumite cestiuni a-tuncl nu se puteau discuta dela tribună. Adu-ţî aminte d-le Goblet de incidentulă cu Schnaeble. înainte de-a se vota cre-ditulă de 80 milione, noi, ceşti din drepta, ţ’am cerută informaţiuni confidenţiale. D-ta ne-ai dată şi nu erau de o natură veselă. (Sgomotă). Pentru unii miniştri nu e bine ca anumite lucruri să fiă spuse dela tribună pentru că ţera ar dice că alţi miniştri mai prudenţi şi moderaţi n’ar fi espus-o la asemenea peri-cule seriose. (Sgomotă).
In Germania s’a săvârşită o mare schimbare. O nouă domniă şi pote şi o nouă eră pentru pace s’a începută. (întreruperi din tote părţile.) Chiar liga patrioţiloră, cari nu trebue confundaţi cu adevăraţii patrioţi, e mai calmă, astfelă că acum afacerea lui Boulanger o pu-temă cu linişte discuta dela tribună. Acjl dimineţă am cetită în „Berliner-Borsen-Courier,u care trece ca organă ală cancelarului germană (murmur şi sgomotă mare în stânga). Nu sunt la tribună ca se vă fiu plăcută, vă rogă să mă ascultaţi:
Preşedintele Floquet: Vă rogă să ascultaţi pe oratoră; elă nu e însărcinată ca să ve esprime simţimintele.
D. Cassagnac: Acea sarcină şi mie mî-ar fi neplăcută. (Rîsete în drepta). piarulă germană dicea: „Pote guvernul franceză prin depărtarea generalului Boulanger voesce să răspundă la simţimin-
tele pacinice ale împăratului şi să facă ună pasă înainte spre pace. Atunci apoi e vorba de a merge pănă la ţintă.u Vedeţi deră porunca e precisă şi primulă ministru are numai să se supue. [Sgomot].
Primulă-ministru Tirard a mersă la tribună şi a strigată forte agitată: Te oprescă să vorbescl astfelă, acesta e o infamiă!
D. Cassagnac privea liniştită la ministru şi ridicândă mâna în susă i-a răspunsă : Infamă! Infamă! [Aplause sgomotose în centru].
Preşedintele Floquet: D-loră, ascultaţi cuvintele d-lui Cassagnac, ţera le va sci cumpăni. [Aplause în stânga],
D. Cassagnac declară, că măsurile luaie în contra generalului nu le condamnă, der fiindă urmărită cu spioni şi fâcendu-lă obiectulă poliţiei e atinsă armata întregă. [Sgomotă în stânga; aprobări în drepta]. Nu că ar fi păcătuită în contra disciplinei, ci de temă îlă persecută partidulă republicană' ca înainte de alegeri să’lă facă imposibilă. Popularitatea lui Boulanger resultă din ne-popularitatea camerei. D. Clemenceau se plângea, că partidului republicană îi s’a furată popularitatea; acum voescă să aresteză pe acela, care a furat’o. Nu crede că Boulanger ar fi omulă care ar putea face o lovitură de stată; der în ţeră domnesce ună spirită care caută să găsescă ună omi Adevăraţii pretendenţi trebue să trăiescă în exilă, pe când în ţeră etă că se ridică din mijloculă republic aniloră ună pretendentă nelegitimă. (Contradicerî sgomotose în stânga.)
Ministrulă preşedinte Tirard, a cărui stare socială de mai nainte a fostă luată în bătae de jocă de Cassagnac, a disă: Da, eu sunt ună fiiu ală muncei şi do-rescă d-lui Cassagnac ca să-şi păstreze numele cu aceeaşi onore ca şi mine. (Aplause repeţite în centrul. De bună semă guvernulă n’a luată cu uşurinţă măsurile în contra generalului Boulanger. Generalulă a păcătuită în contra supu-nerei şi disciplinei militare; de aceea trebuia pedepsită. De mai mulţi ani generalului îi plăcea să fiă obiectulă ma-nifestaţiuniloră în favorea personei sale. (Aprobări în centru.) La alegerile din urmă s’a folosită numele lui în contra legei. S’a înfiinţată ună diară care, ca reclamă, publică cocarde cu posa generalului şi elă a tăcută pănă când ministrulă de răsboiu l’a silită să declare, că n’are amestecă cu agitaţiunile.
După acesta, primulă ministru spune, conformă cu comunicatele apărute în „Journal oficiel“, cum generalulă în contra oprirei formale a venită de trei or. la Parisă şi după raportulă comisarului dela gara de Lyon călătorea în haine civile. Era timpulă de a arăta generalului, că legile militare şi pentru elă
au valore ca şi pentru orişicine. (Aplause) Ordinea trebue restabilită. (Aplause).
Ce s’ar întâmpla, decă fiăcare co-mandantă de corpă, acestă c]idă de apărare ală patriei, ar /ave clientela sa cârmuitore ? (0 voce din drepta: Ai cu-ragiulă d-lui Thiers şi di: „miserabilă mulţime!u) şi decă fiăcare ar ave dia-rulă său? Când generalulă a aflată de pedepsirea sa n’a rămasă la postulă său, ci a venită la Parisă spre a participa la o întrunire.
Intr’o telegramă c[icea: „Ţera nu se va lăsa să fiă amăgită, s’au luată măsuri în contra mea pentru că am obţinută voturfu. Etă că făcea pe judecăto-rulă asupra măsurii oră guvernului. Când generalulă era ministru, însuşi a declarată dela tribună, că pe cât timpă va fi ministru armata n’are decâtă să asculte, er să nu facă pe judecătorulă asupra lucrăriloră guvernului. De aceaa noi nu facemă decâtă aplicămă cuvintele lui în contra lui. (Aprobări în centru). Generalulă Boulanger nu vreu să dică că se găsesce în răsvrătire, der de sigură în oposiţiune cu măsurile guvernului. Ministrulă de răsboiu îşi va face datoria pănă la sfârşită; elă a convocată consiliulă de anchetă, care are să se rostescă asupra atitudinei generalului. Der ca consiliulă să nu fiă influinţată prin vre-ună votă ală Camerei, guvernulă nu pote primi decâtă simpla ordine de di. (Aplause en-tusiaste în centru. Sgomotă asurditoră în stânga şi drepta).
După d-nii Laguerre, ministrulă de interne Sarrien, ministru de răsboiu Lo-gerot, d. Clemenceau a declarată, că aprobă măsurile luate în contra generalului Boulanger fiindcă ce nu-i permisă unui soldată de rendă nu-i pote fi permisă nici unui generală. Deore-ce însă nefiindă vorba numai de ună actă de disciplină, ci afacerea avendă şi o parte politică, nu pote primi simpla ordine de 4i şi propune următorea resoluţiune: „Camera fiindă decisă a păstra disciplina în armată, trece la ordinea cailei, consta-tândă că guvernulă e neputinciosă (sgomotă mare) şi declarândă, că printr’o politică reformătore se pote pune capătă agitaţiuniloră în ţerău.
D. Ribot cu mare efectă a combătută aserţiunea, că acestă afacere ar ave părţi politice. Ţera nu e turburată, a cjisă d-sa, din contră e unită asupra agitaţiuniloră din Cameră.
Decă d-vostră aţi răsturna guvernulă, a disă oratorulă, care îşi face datori , decă ilă atacaţi în cestiunile asupra cărora partidulă republicană ar trebui se fiă unitei, şi decă din aceste cause s’ar nasce confusiunî numai d-vostre veţi fi răspunzători. (Aplause sgomotose în centru).
Simpla ordine de (]i a fostă primită,
SOIRILE PILEI.
In ultima şedinţă a Comitetului „Asso-ciaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română“ s’a constatată, că fondulu Associaţiunei cu finea lui Ianuarie a fostă 112,354 fi. 91 cr., care se compune din realităţi şi o-bligaţiunî, er starea fundaţiuniloră a fostă de 16,196 fi. 50 cr. Observămă cu durere, că chiar din miculă numără ală mem-briloră o parte însămnată nu şi-a solvită încă taxele de membri pe anulă trecută 1887. Tristă de totă.
* *
*
Parlamentulă austriacă a primită fără discuţiune convenţia, prin care. se fixnă graniţele dintre Austro-Ungaria şi România.
*
* *
La eserciţiile de arme din anula acesta suntă chemaţi: din armata comună : ofi-cerii de reservă şi contingentulă din 1883, 1881 şi 1879; reserviştii ală căroră serviciu de reservă nu dureză mai multă ca 7 ani; aceia cari neluândă parte la e-serciţiile din 1887 au să le repete ; ofi-cerii de reservă voră fi chemaţi pentru 28, soldaţii pentru 13 dile. Dintre hon-vedî se voră cinema: cei cari n’au participată la eserciţiile din anulă trecută; aceia cari suntă obligaţi în totă anulă se ia parte la eserciţiile de arme ; ofice-rii concediaţi, cari participă rareori la eserciţiile de arme; contingentulă diu 1885, 1884, 1883 şi 1881. cu deosebire cari n’au participată la 5 eserciţii de arme. Durata acestora este şi pentru ofi-cerî ca şi pentru soldaţi de 35 cjile.
* *
In urma demisionării fişpanului comitatului şi oraşului Cluşiu, br. Samuilă Iosika. fu denumită în locu-i contele Acusiu Beldi, proprietară în Miheşulă de Câmpiă.
* *
Din Agrarnu se comunică, că cu oca-siunea jubileului episcopului Strossmayer oraşulă a fostă la 19 Martie n. împodobită cu steaguri. Episcopulă a dăruită
20,000	fi. pentru înfiinţarea unei facultăţi de medicină la universitatea din Agram întemeiată de densulă, apoi 10,000 fi. pentru întreţinerea galeriei de tablouri. In onorea lui s’a dată ună banchetă festivă.
* *#
După cum comunică „Pester Lloyd,“ în anulă 1887/88 s’au ruinaţii mai multă ca jumătate dintre consorţiile teatrale unguresc! din provinciă; care au avută concesiuni.
*
.* *
Tribunalulă din Alba-regală a condamnată în săptămâna trecută la 100 fi. amendă pe ună anume Emeric Fuster, fiindă că a pălmuită în.pieţă pe o d-şoră Maria Simli, care în foiletonulă unui cjiară de acolo atacase pe sora aceluia
FOILETONULtJ „GAZ. TRANS. “
13)
IONU ISTEŢULtf.*)
Legendă de V. A. Urechiă.
—	Ală doilea sfată e acesta: „ Ca-tă-ţi de trebâ ta! Nu-tJ băga lingura unde nu-ti fierba ola!
—	Minunată sfată, deu aşa-..
—	Numai păcată, mei Ione, că-ţl mai lipsesce tocmai ală treilea sfată, ca să mergi a casă^ liniştită.
—	Ce nu mi-lă dărueşcl, domnule căpitane, ratişă, ca dimerlia a unsprezece la merţă?..
—	Ce ţl-oi dărui eu ratişă, este ună cozanacă minunată dela Fialcoski, să-lă mănânci a casă, cu nevasta şi cu socru-teu şi ună polă pentru cheltuiala drumului. decă, bine înţelesă, de vei plăti cu cei două sute lei ce mai ai la mine ală treilea sfată bună ce ţî-oiu da.
—	Ba asta nu, domnule căpitană. Să rămână cu punga golă, după ce am fostă apropretară pe 600 de leuşorî!
—	N’ai aucjită tu, Ione, că pănă în
trei suntă lucrurile cele bune ? S-ta Troiţă, mă Ione...
—	Ba am aucjită, 4^u St-a Troiţă !....
—	Apoi trei sfaturi suntă mai multă ca două... Banii nu-ţî suntă de nici ună folosă, ţie, mă Ione... Că cu isteţia ta cea slabă n’o să ajungi cu ei acasă... o să ţî-i fure vre-ună pungaş, o se te înşele vre-ună vagabundă... Sfaturile mele nu ţi le pote fura nimeni, nici le poţi perde.
—	Ve4î asta-i aşa, pe crucea mea! — Haide fie! Dă-ml, domnule căpitană, sfatulă celă ală treilea şi-ţi opreşce ce a mai rămasă din bani... Haide, trampa!...
Ecă ală treilea sfată:
„Când ai zoră
Nu pune mâna pe toporă,
Nici pe cuţită,
Când eşti amărîtă !u
Na, ecă, mă Ione, şi ună polă de dramă şi ecă şi cozonaculă... Da nu cum-va să îlă începi pe dramă; să-lă duci întregă a casă, să-lă mănânci cu nevasta şi cu socru-tău.
—	Să trăiţi! domnule căpitană !
—	Ione, isteţă, isteţă fii... şi cale bună!
*
* *
Ionă Isteţulă abia pleca dela casa căpitanului şi întâlni ună chervană, care mergea cu marfă, la bălciu, la Râmni-culă-Vălcei. Se învoi Ionă să dea ună leu şi să-lă ia de-a călarele, pe cărâm-bii din dărăptă. De, nu totă omulă pote dispune de-o butctă, de-o calescă... Mai merge omulă şi mai aşa; destulă că-şl cruţa Ionă cişmele, putea elă să-şi mai bătogescă cele părţi moi de hurducăturile chervanului.
Şi merse, şi merse chervanulă ! Trecu şi de Piteştii cei pitiţi la Gura văei; trec5 şi de Curtea de Argeşă... Când etă calea apucă pe dealuri mari, prin codrii deşi, în mie4ă de nopte.
— Fă din drumulă mare, Noptea, pe cărare !
îşi dise Ion Isteţulă, şi sărindă după ca-rămbă.
—	Apucă eu pe aci, striga cătră chirigiu. Oiu aştepta chervanul în vîrfu dealului.
—	Eşti nebună, mă ? striga chirigiulă ciobanii şi caprele abia se caţără pe acolo!....
Fă din drumu mare, noptea pe cărare ! 4ice în gândulă său Ionă. Şi a-pucă pe cărăruşa ce abia se zăria la lu-i mina lunei şi a steleloră.
Şi haide! haide!... pănă ce răsbi, prin stanei şi tufişuri în muchia dealului de era şi la dramă. Acolo aşteptă Ionă mai bine de două ciasurî, pănă ce audi scârţăindă jalnică rotiţele chervanului, care se apropia.
Der care nu fu groza şi mirarea lui Ionă, când vă4u pe chirigiu cu capulă spartă însângerată şi pe cei doi neguţători, stăpâni mârfei, bătuţi mără, plini şi ei de sânge.
La întorsătura drumului chervanulă fusese înconjorată de o cetă de hoţi, cari prădară pe bieţii omeni de marfă şi de banii din pungă şi-i bătuseră şi-i tâl-ciseră de i lăsaseră abia cu vieţa!
Ionă Isteţulă plânse de bucuriă cugetândă cu recunoscinţă la căpitanulă său, ală căruia sfată ’lă scăpase de sortea tovarăşilor săi de dramă.
De frică însă să nu paţă şi elă mai încolo sorta celorlalţi, — căci era încă noptea adencă, — cum dete de o cârciumă, în cale, se pogori şi rămase de chervană, voindă să poposescă pănă la 4iuă, sub coper&mentă de creştină.
— Tocă! tocă ! toca ! Bate în uşa casei şi unu omă cu ună chipă nu pre
Nr. 59.____________•________________
Procesul ie pressi alţi „Calicnlni '.
Mercur!, în 4 Aprilie n., vine la rendă procesulii de pressă alu vCaliculuia. Acusatorală este, precum amă mai amintită, pro cur orală r. din Tergulă Mureşului, care intenta procesulă din oficiu. Acusaţii suntă: Ioanu Popa, ca redactorii responsabilă ală foiei, şi Mihailă Po-creanu, preotă gr. cat. în Lugoşă, ca autoră ală scrierei incriminate. Scrierea incriminată este o poesiă publicată în Nr. 9 ală „ Calicului u dela 1 (13) Sep-temvre 1887, 'sub titlulă „Doine celebre care îşi are de obiectă decurgerea unei alegeri de deputată dietală şi în care procurorulă a aflată calumniă şi văte-mare de onore contra lui Petra Coroană (ca „patriotău Korkân Peter), subnotară ală comitatului Caraşă-Severină, ca în contra unui funcţionară publică, şi de aceea procurorulă s’a vădută îndemnată a intenta procesulă din oficiu.
Pertractarea se va ţine în diua mai susă amintită înaintea juriului de pressă din Cluşiu.
Juriulă va-fi constituită din următorii juraţi: Dr. Aladar Rozsahegyi, pro-fesoră de universitate; Ludovică Vicol, proprietară; Colomană Paradi, profesoră; Ludovică Fazakas, profesoră; Gero Hol-damf, proprietară; Mibail Magyari, proprietară ; > Samuilă Benigni, măcelară; Emanuilă G-ajzago, advocată ; Ioană Ko-vacs, profesoră; Mor Weisz, fabricantă de spirtă; Ludovică Pâkey, ingineră; Dr. Gieza Entz, profesoră universitară; Franciscă Pâl, directoră preparandială; Iosifu Deak, proprietară; Ioană Kovacs, ingineră ală călei ferate; Oliveră Rein-bold, secretară financiară ; dr. J||iu Cser-natoni, profesoră ev. ref.; Desideriu Sig-mod, deputată dietal; Petra Tamâsi, proprietara ; Alexandru Molnâr, procuroră; Ştefană Virânyi, inspectoră de cale ferată ; Ignată Tompos, advocată; dr. Acusiu Szentkirâlyi, profesoră; Alesandru Kiss, profesoră; Ludovică Urmosi, dia-ristă; Geza Albach, primară orăşenescă ; Antoniu Domokos, casieră comitatensă; dr. Coloman Nappendruck, medică de oraşă; Nicolau Kilin, proprietară; dr. Leo Davida, profesoră universitară; Mar-tină Gereb, prof. ev. ref.; Geza Szvacsina, consilieră orăşenescă; Nicolau Ferenczy, advocată; Iosifă Istvanflfî, secretară de finanţe; Dr. Iuliu Akosi, candidată de deputată; Friderică Wachsman, advocată.
Pertractarea va fi presidată de Do-minică Peterffy, preşedintele tribunalului din Cluşiu, er acusaţiunea va fi susţinută de procurorulă de acolo Dr. Bir o Janos.
La adressa împăratului Fridericu.
fiarele vieneze primescîi din Părisu o telegramă, care le spune
deDomne-ajută deschide, ţiindă în mână ună opaeţă fumegătoră.
—	Bucuroşi la ospeţl? 4i°e Ionă cam cu jumătate de gură.
—	Intră! răspunde nu pre cu blândă graiu, omulă cu opaeţulă.
Ionă câtă văcjuse mutra aceluia, ar fi fostă gata să nu se mai despartă de chervană, der acesta era acu hăt departe. Elă întrâ deci în tinda casei, şi din tindă în camera dela drepta, clicendă în gândă „Tatălă nostruu şi se aşecjâ lângă vatra unde cârciumarulă frigea o bucată de iepure. Câtă pe ce era să întrebe Ionă, de nu i e temă cărciumaru-lui să locuiască singură, aşa departe de Rdmniculă Yâlcei singură în mijloculă co-driloră. der îşi aduse aminte de sfatulă căpitanului: „Nu-ţl băga lingura unde nu-ţl fierbe ola. CatăţI de treba ta!“ Ionă întreba deci numai de nu i se pote da ceva de mâncată.
Ecă, frigă iepurile ăsta. Vei îmbuca cu mine din elă.
Când friptura fu gata, omulă de gazdă puse o mesiţă rotundă lângă vatră, apoi merse la ună colţă ală cămărei, deschise o uşă ca de pivniţă şi strigă cu ună glasă poruncitoră:
—	Sue ! vino !	(Va urma.)
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888?
despre o poesiă făcută de acade-mici anulă francesu FraiK^ois Coppee la adpessa noului împeratu alu Germaniei, Fridericu III.
Strofa telegrafiată este urmă-torea:
Certes, des caps bretons au fond des
[steppes russes,
Tous Ies hommes de coeur voudraient [que tu vecusses;
Et, pleins d’une touchante horreur
Quand la fievre te tord sur ton lit de
[souffrance,
Tous se disent jusqu’â tes ennemis de
[France:
Qu’il vive, le pauvre Empereur!
In traducere românescă sună astfelu:
De siguri, dela promontoriele bretone şi pănă în fundulă pustieloră ruse, toţi omenii de inimă ară voi ca tu să trăiesc! şi plină de o înduioşătore spaimă, când frigurile te chinuiă pe patu-ţl de durere, toţi îşi dică, pănă si duşmanii tăi din Francia: Să trăiescă bietulă împărată !
La finele poesiei, Francois Coppee cere împăratului Friedericu III eliberarea Alsaciei şi Lorenei.
Corespondenţa ..Gazetei Transilvaniei."
Din comitatulti Solnocîi-Dobeca,
Martie 1888.
Deja de 2—2 ani se totă auc|ia vor-bindu se, cumcă şi în eomitatulă nostru vre să se facă cale ferată pe linea Zelău per Zsibo de alungulă Someşului pănă la Deşiu. Faima acesta însă ac|I o ve-demu realisându-se, căci în luna lui Sep-temvre a. c. în o conferinţă ţinută în oraşulă Deşiu s’au discutată şi asupra mijloceloră prin cari s’ar putea efectui acestă cestiune. Ba dupăce un astfelă de lucra condiţioneză şi mijloce banali — totă atunci s’au alesă şi câţl-va membri, căroră li s’au comisă să umble din sată în sat şi convocândă comitetele comunali şi luândă în presenţa acestora protocole să subscrie prin aceste în fiă-care sată câte-o obligaţiune despre atâta sumă, câtă s’a aruncată pe respectiva comună prin numita conferinţă.
Membrii aleşi şi-au şi începută misiunea la timpulă său şi cu comunele — de vreu de nu vreu acestea — subscriau obligaţiunile transpuse loră din Deşiu.
Pe la noi încă a umblată d. fisol-găbirău Franciscă Valea şi încă în unele comune însoţită de d-lă Pataki proprietară în Cemucă, er în celelalte însoţit de d-lă protopopă din Cristolţulă mare, Ştefană Ilieşă, şi conformă comisiunei sale, îndată ce sosea în vr’o comună, în presenţa numai a 3—4 membri comunali — căci ceilalţi cunoscendă afacerea refusară a se înfăţişa — publica, cumcă cei mai mari din Deşiu pentru a face şi pe la noi cale ferată, au hotărîtă în a-cestă respectă să recurgă şi la sucursul banală ală comitatului, fiindcă statulă nu pote să suporte tote spesele. De sine se înţelege însă, că aceste vorbe făcură impresiune rea asupra poporului şi nici că putea fi acesta altcum, când elă tră-esce cele mai vitrege timpuri, şi aşa la începută nu se învoiră la votarea ofer-tului pretinsă membrii nici unei comune, însă au fostă îmbătaţi cu vorbe dulci, ba şi înfricaţl, că nici într’ună felă nu voră scăpa dela plătire şi după ce nisce juc|I comunali — cu deosebire de cei cari portă nădragi şi-să trecuţi în castre străine — precum şi nisce notari — cu deosebire jidovi aduşi nu sciu de pe unde pe capulă nostru — ca să nu se facă de ruşine cu superiorală loră promiseră în numele comuneloră pe cari le representau, cumCfâ 'Voră plăti, au cedată şi membrii', 3—4, câţi erau de faţă şi au subscrisă şi ei obligaţiuni amăsu-rată repartiţiei făcute de dlă fisolgă-birău.
Aci însă adaugă şi accentueză, cum că deşi calea ferată din cestiune atinge şi interesulă Selagiului, ba încă mai tare, căci noi mai avemă dramă în apropiere
la care încă am oferită sume conside-
rabile şi pe când în Selagiu, deşi e ună ţinută mai productivă şi mai uşurată ca noi în tote privinţele, totuşi aici nu s’a aruncată «pre scopulă din cestiune nici pe cea mai mare comună mai multă de câtă 100 fi. v. a. In eomitatulă nostru însă, deşi în tote privinţele e mai prigonită de sorte, s’a aruncată şi pe cea mai mică şi mai săracă comună 300 fl. şi mai .multă, ba şi câte 1000 fl. v. a.
Mai amintescă, că în pretura Ciachi Gârbăului numai vre-o 20 de comune au fostă cercetate şi d-lă fisolgăbirău numai mai eri alaltăeif a şi trimisă deja' la Deşiu o legătură de obligaţiuni subscrierile de prin comunele din cerculă său în valore de 12000 fl. v. a. E de însemnată, că comuna Cemucă — în care d. fisolgăbirău şi d-lă Pataki suntă jpropri-etarii cei mai mari numai 200 florini plătesc şi acesta se pote înţelege numai aşa, că d-loră au voită prin acesta să se scotă dela repartiţia generală aruncată pe locuitorii altora comune.
Etă deră, cum şi în ce chipă pe la noi se asupresce mai tare bietulă popor ca pote prin totă loculă. Şi acum mai restă se amintescă, că tote acestea se întâmplă în ună ană ca acesta, care este pentru poporă forte săracă, căci în urma secetei de astăveră a rămasă fără bucate şi numai din datorii trăesce.
Aşa stândă lucrulă, sentimentulă umanitară ar cere ca pe contulă lui să nu se fâcă cei dela cârma comitatului nostru mai zeloşi şi decâtă cei dela cârma altor comitate. Der în deşert, că pe la noi versulă de durere ală poporului e nebăgată în semă şi nu pote escita milă şi cruţare.
Mai multă mă miră de unii preoţi de pe la noi, cari deşi trăescă din crunta sudore a poporului totuşi în locă ca să-l apere şi să-i dea sfaturi cu cari să se potă ajuta, şi în locă ca săi apere contra celoră ce cercă a-lă asupri, precum dovedesce şi afacerea din cestiune — se pună cu gura pe elă şi cu vorbe dulci, în locă de a-lă uşura, îi câştigă asuprire, căci 12 mii de fl. a-le încassa din punga lui atunci, când elă nu scie pe ce cale şi-ar putea stempăra fomea şi acoperi sdranţele, cari nu-lă potă scuti de ventă, frigă şi morburi grele, însemneză atâta, câtă a te bucura văcjendu-lă că trebue să dee şi când nu mai are.
In faţa acestei împrejurări triste care e de natură să revolteze pe toţi cei bine-simţitorî, nu potă să nu amintescă aci pe d-lă Ilieşă protopopulă tractului Sur-ducului şi părintele Cristolţului mare, care încă se puse pe lângă d-lă fisolgăbirău, când âmJbla acesta în afacerea din ces-tiune pe sate şi amăgea poporală. Eu deşi sunt numai ună plugară, îmi ţină de datorinţă naţională a-lă f&tui ca mai multă să nu se facă unelta străini-loră şi să nu-i pună în vedere poporului avantagiulă ce ’i l’ar aduce trenulă prin importarea de îmbrăcăminte şi mărfuri străine ci din contră, să-lă dispună la îmbrăţoşarea industrie de casă pe carea o cunosce din bătrâni şi carea satisface trebuinţeloră lui oferindu-i obiecte şi mai solide şi mai eftine, căci şi le facn cu cruţare şi sîrguinţea propriă. Apoi bine trebue să scie şi d-sa, ba şi din gura poporului încă se pote au<ji, că pănă ce era elă mulţumită cu ce-i producea industria de casă, aveau în-destulire, din ce oră însă s’a făcută a-mică cu productele fabriceloră importate grănarală îi secă f&ră să cunoscă pricina»*
Der şi o datorinţă naţională îlă o-bligă pe d-sa ca vădândă cum şl-a per-perdută poporală timbrală strămoşiescă şi în portulă său, să se nisuiască a des-rădăcina şi acestă rău.
Şi acum, după-ce avemă şi de acei preoţi pe la noi, cari în nepăsarea loră trăiescă f&ră a fi cu grijă, cumcă ce se întemplă în staululă ce trebue să-lă po-văţuescă, acestora încă le aducă aminte de răspun4ătatea purtărei de grijă ce o au şi care nu involvă în sine numai tre-bile din liturgieră şi molitvelnică ci tote interesele poporului.
- In undo; comune numai preoţi avemă
din jalasa inteligenţă, şi aecâ din nfgt marea încredere poporală, .pretutindeniii ’i alege şi de membri în comitetulă munală, susă şi. tare se pote., pretinde} ca să corăâpundă in atare calitate şi să se presenteze în tote şedinţele comi^-i tului comunală, căci unde li se îmapl terenă mai îndemânatică ca acesta păS? tru a inspecţiona, că ore comuna nu •ee prescurteză în vr’o privinţă ?
Preoţii conscii de chiămareâ'loră, cil sfaturi, copte şi cu pradinţă, avemă pip| be că au putută cu efectă influinţa, cfa să se pună în acordă interesele materiali şi de moralitate a comunei cu valorea drepturiloră şi datorinţeloră cetăţenesc! Deci josă cu nepăsarea şi trebue apucată la lucra, căci acesta o ceră tote interesele poporului. Apei e -bine de însemnată^ că scriptura, căreia trebue să se conformeze preoţii, 4ice: n @e^ ce se laP&d& de ai să şi mai vertosu de ceinde a-i casă sale, necredincioşii este, ba mai reu şi- de-
câtu păgâmulit!“	^
Unu plugară.
ULTIME SCIRI.
Precum ni-se raporteză din Ca^ ransebeşîi, d-lui generalu Doda i-s’k îmânatil actultt âe acusaţiune şi procesulă se va pertraeta înaintea tribunalului de acolo.
SCIRl TELEGRAFICE*
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.“) y#
Parisu, 27 Martie. Curtea de apelă a achitată pe Wilson ca^ sândă sentinţa judecătoriei coreo ţionale poliţienesc!.
Consilierulă investigat oră a luată, precum se cjice 0 hotărîre nefavorabilă pentru Boulanger.
DIVERSE.
Din ce trăesce împăratulu Friderică?
Ca împeratu alu Germaniei, Friderică nu are nici o plată. Cea mai înaltă funcţiune în stată este aşaderă gratuită. Ca rege ală Prusiei însă, împăratulă Friderică primesce ună onorară destulă de frumosă, pentru ca să potă trăi de pe o 4i Pe alta... Anume din venitulă do-menjuriloră şi ală păduriloră are ună venită anuală de 7,719.296 mărci; mai are o dotaţiune anuală de 4,500.000 mărOL Cu totulă deră lefa lui anuală este de 12,219.296 mărci. Din aceştia se vină pe di 33,477 mărci.
Cursulii pieţei Brasovft
*	9
din 26 Martie st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.49 Vend		8.50
Argintă românescă .		8.44	7*	8.48
Napoleon-d’orI . . .	ÎI	10.03	7?	10.06
Lire turcescl . . .		11.0.34	tt	11.37
Imperiali			134	77	10.37
GalbinI			5.88	77	5.92
Scris. fonc. „Albina“ 6°/0		101.—	77	102.—
» r' ii 5%	n	98.-	77	99.—
Ruble rusescl . . .		103.-	77	105.—
Discontulă ....	h-	■8% Pe	ană.	
Cursulă la bursa de Viena
din 23 Martie st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0 .......
Renta de liârtiă 5°/0..............
Imprumutulă căiloră ferate ungare . Amortisarea»datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) .	.
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) .	.
Amortisarea datoriei căiloră terate de ostă ungare (3-a emisiune) , . Bonuri rurale ungare ......
Bonuri cu clasa	de	sortare	. . .	.
Bonuri rurale Banată-Timişă . .	.
Bonuri cu cl. de sortare...........
Bonuri rurale Transilvane ....
Bonuri croato-slavone..............
Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintă austriacă	. . .	.
Renta de aură austriacă............
LosurI din 1860	...................
Acţiunile băncei austro-ungare .	.	.
Acţiunile băncei	de	credită	ungur.	.
Acţiunile băncei	de	credită	austr.
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungur es că...................
Imprumutulă cu premiulă ungurescă Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmului.....................
Galbeni împărătesei ...............
Napoleon-d’orI.....................
Mărci 100 împ. germane.............
Londra 10 Livres sterlinge ....
95.70 83.	1
149.25 ,
94.—
123.75
104.—
104.—
103.60
103.60
103.60 103 80 103.25
77.35
79.05 109.40
132.50 856.—
270.75
268.50
99.50
122.55
123.75 5.99
10.05 62.42
126.95
Editoră şi Redactoră responsabilă:
Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 69
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Chiar acum a eşitîi de sub tiparu
cuvUntărî bisericesc!
la tote serbătorile de peste ană,
de
Ioana P. Papiu.
Unu volumu de 24 cole 8° mare, hârtiă fină.
Numele d-lui I. Papiu este mulţii mai bine cunoscuţii clerului românii, decâtu se fiă de lipsă a mai recomanda a-cestîi nou producţii alu d-sale. Clerulu românii a învăţată a’i apreţui scrierile d-sale pentru însemnata lorii valdre literară. Noulu tomu de predici întrece încă t6te volumurile de predici edate pănă acum, prin întocmirea sa — avendu o notiţă istorică la fie-care serbătdre, — care arată timpulu întroduce-rei, fasele prin cari a trecută şi modulă cum s’a stabilită respectiva serbătăre.
Preţulă unui esemplară cu porto francată e 2 fl. v. a. seu 5 franci — lei n. platibilî şi în bilete de bancă ori maree «poştali.
A se adresa la Editura opului
Cancelaria Negruţă
în Gherla — Sz.-ujvâr.
si
I.
trenurilor! şi postelore in
Plecarea trenurilor!!:
I.	Dela Braşovil la Pesta:
Trenulă de persone Nr. 307: 7 <$re 20 de minute sera.
Trenulă mixtă Nr. 815: 4 ore 01 minută dimineţa.
2.	Dela Braşovu la Bucuresci:
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amedl.
II.	Sosirea trenurilor*:
I.	Dela Pesta la Braşovu:
Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amedl. Trenulă^ mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucuresci la Braşovfi:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amedl.
A. Plecarea poştelor*:
a) Dela Braşovă la Reşnovu-Zdrncscî-Branit: 12L ore 30 m. după amedl.
	77	„ Zizinu: 4 ore după amec|I.
C) V	77	în Secuime [S. GeorgI]: 1 oră 30 minute noptea.
d) n	77	la Făgăraşă: 4 ore dimineţa.
e) 7J	77	la Sâcele: 4 ore dimineţa.
B. Sosirea poştelor*:
a)	Dela Reşnovu-Zemesci-Branu la Braşovă: 10 ore înainte de amecji.
b)	„ Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Săcuime la Braşovă: 6 ore sera.
d)	„ Fâgâraşu la Braşovă: 2 ore dimineţa.
e)	„ Sâcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera.
#
Se deschide abonamentu pre anulă 1888
52-4â
la
AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedică-hterară — cu ilustraţiunl.— Cursulă XII.—Apare în 1 şi 15 (ţi a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunl frumdse; şi pubhcă artichi sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrede cu atenţiune vieţa socială a Românilor* de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indiviefiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMÂNO. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunl. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2% — 8V2 c6le; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunl, — mai departe artichi din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torl şi diverse ocasiunî, mai alesă funebrall, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Golectanţil primescă gratisu totu alu patrulea esemplară.
Numeri de probă se trimită gratisu ori-cui cere.
iPf A se adresa la „CANCELARIA NEGRUJU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. “Hl
Totă de aci se mai potă procura şi următorele cărţi din editura propria:
Apologie. Discusiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Românî, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. G-abr. Şinbai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. H. câte 40 cr. — Broşura IR. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fl.
, Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulfi perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă, originală. —Continuarea novelei: Idea-lulti pierdutu de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântăna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreand craiuid codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultlmuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Eld trebue se se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Eriiest Le-‘ gouve. Preţulă 10 cr.
Hermanu şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
PetulantulO. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Yincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de -14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulfi dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţămentulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiali), a în-vâţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune pubhcă cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Ph ar-tea practică forte bogată a acestui op — cuprincjendă composiţiuni de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparanejî. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţ! de rugăciuni:
Mărgăritarul sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculu mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântărî
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 flor.; 100=5 fl.
Visulfi Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-deu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusfl Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.