, Admistratinnea ripoerafla: l, piaţa mare Nr 22. nefrancate na se pri-Mana8cripte na se retrimită ! Birourile de aurari: IrtfOvO, piaţa mare Nr. 22. 'linntemai primescă în Viena: IkielfMosse. Haasenstein & Vogler 9tkMtui).Keinr/ch Schalek, Alois Mi, M.Dukes, A. Oppelik, J. Dan-ukrp: în Budapesta: A. V. Gold-Anton Mezei, Eckstein Bernat; JafrankAirt: G.L.Daube; înHam-burg: A. Steiner. fceţulu inserţiuniloră: o seriă gumendă pe o colonă, 6 cr. i 30 cr. timbra pentra o pu-iJicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoi elă. leolame pe pagina III-a o serii 10 cr. v. a. sdu 30 bani. AHULtII „Gazeta11 iese în fia-eare cţi. Abonamente pentru Anstro-Umtaria Pe ană ană 12 fl., pe şAse luni 6 fl., pe trei lanî 3 fl. Pentru România şi străinătate: Pe ană anu 40 franci, pe şese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprennmeră la t6te ofi-ciele poştale din întră şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentul! pentrn Braşov!: laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etagiulă I.: pe unăană 10 fl., pe şese luni 6 fl., pe trei lanî 2 fl. BO cr. Cu du sală în casă: Pe unu ană 12 fl., pe s6se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. tină esemplară 5 cr. v. a. seu ' 15 bard. Atâtu abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 57. Braşovti, Duminecă, 13 (25) Martie 1888. PROCESUL!! DE PRESSÂ alu .GAZETEI TEANSIVANIEI". (Continuare.) Cluşiu, 21 Martie. freşedinţele (râspuH4endîi la în-iiebarea dintăiu a d-lui Mure-ţiann): Premitu că în sensulu art. de lege 44 din 1868 limba oficială la tribunalele regesc! este cea maghiară, der totu acesta lege pune, că părţile private cari nu cunosc* limba maghiară pot se se folo-că de limba lor* maternă, decă voiescu a se apăra în persbnă. Der după ce legea acesta nn dă "acest* dreptu şi apărătorului, a-cesta se pbte folosi numai de limba maghiară. Aşader nu e neapărată necesară, ca acnsaţii să se apere in limba loră maternă, der decă totuşi voiesc se se-apere translatorul t va tălmăci apărarea loră juraţilor. (Preşedintele se adreseză apoi [catiă juriu cu provocarea, că aceia .dintre domnii juraţi, car! cunoscă limba română să se redice de pe scaun*. Se redicâ numai doi inşi.) Preşedintele: Constată că doi dintre domnii juraţi înţelegă limba [română, aceştia vOră pute esplica j; şi celorlalţi cele aucjite. Translatorulu esplică acusaţiloră «mmciările d-lui preşedinte în limba tomână. Dr. Aurel Mureşiauu; Domnule Preşedinte! Am înţelesă că Dom-nia-vostră vă întemeiaţi pe aceea, eâ limba oficială a tribunalului e după lege cea maghiară. Decă în •dever* aşa stă lucrulă, noi, car! «internă aicî ca acusaţl, nu’lă putem* schimba. Insă în casulă de feţă nu e vorba de limba oficială « tribunalului, ci e vorba despre •ceea, că bre noi acusaţii, car! a-vemă dreptulă de a ne apăra în limba nbstră maternă, fi-vomă înţeleşi de domnii juraţi, car! chia-maţ! suntă a judeca asupra faptelor* nostre ? E învederată că juraţii numai înţelegendu-ne limba îşi pot forma o părere lămurită din espu-neriîe nostre şi verdictulă doră numai în casulă acesta pbte ave sensă. Der după ce dintre domnii juraţi, precum a-ţî bine-voită a constata, numai doi inşî cunoscă limba română, după ce mai departe toţi 12 juraţi conformă jurământului, ce l’au depusă mai înainte în faţa tribunalului, au a-şl forma judecata loră din imediata impresiune, ce-o va face asupră-le acusarea de-o-parte şi apărarea de alta; va înţelege d-lă Preşedinte şi onorabilă tribunală, că posiţiunea nâstră, a acusaţiloră, este forte grea şi penibilă, fiindă vorba de apSrarea dreptului, a libertăţii şi a onorei nostre ca cetăţeni de naţionalitate română; va înţelege că noi tiu ne putemă esprima aicî în limba nbstră maternă motivele şi ihtenţiunile, ce ne-au condusă la redactarea articuliloră înprici-naţî, cu acea speranţă că domnii jufaţlne voru şi pricepe. Pănă când onorattilă juriu nu ne va pricepe pe noi acusaţii nu avemă garaîiţiă, că apărarea nbstră va fi cu efectă şi va ave asupra lui influenţă cum pretinde legea şi dreptatea. Câtă pentru apărătorulă nostru, necunoscendă elă intenţiunea şi motivele, de cari amă fostă conduşi noi acusaţii când amă scrisă articulii, pentru cari sun-teină traşi la răspundere, densulă nu este în posiţiune a susţine a-părarea nbstra în fondă, ci misiunea lui se restrînge numai la observarea formeloră şi Ia apărarea nbstră din punctă de vedere al legii. N’ajunge că d-lă preşedinte se provbcă la pracsa tribunalului în privinţa limbei. E fbrte durerosa pentru noi Românii împrejurarea că aici în .patria nbstră, într’ună procesă ca acesta pertractarea se conduce numai în limba maghiară. Der, repetă, acesta noi acusaţii nu o putemă împedeca. Suntemă în dreptă însă a cere ca să fimu celă puţină înţeleşi de aceia, cari au se ne judece. Trebue să esiste între noi şi juriu posibilitatea, că acesta să ne înţelegă directă şi imediată, er nu prin intermediară, căci în casulă contrară frumbsa şi liberala instituţiune a juriului se aduce la absurdă. Eu, care suntă încălcată de foculă şi dorulă de a ajunge împreună cu conaţionalii mei o sbrte mai bună; en ca patriotă care ml-am luată ca misiune apărarea drepturiloră naţiunei mele; eu care semtă, sciu şi cunoscă năcazurile şi suferinţele ei; văcţendă că nu mi se dă posibilitatea de a ’mî validata dreptulă de apărare faţă cu onoratulă juriu, debrece numai doi domni juraţi ară pute să-şî dea verdictulă după imediata împresiune ce ar primi din apărare, mărturisescă că mă aflu, împreună cu conso-ţulă meu acusată, într’o situaţiune cu totulă anormală şi de aceea vă rogă d-le‘ preşedinte în numele meu şi ală consoţului meu să binevoiţi a afla o modalitate dă a ne scbte din acesta tristă situaţiune în care ne găsimă. In casulă contrară deelarămă, că ne-amă vede forţaţi de împrejurări, deşi cu cea mai mare părere de rău, a renunţa cu totulă la apărare atâtă noi câtă şi apărătorulă nostru, după ce ea nu pbte fi comunicata imediată cu juriulă, şi a lăsa ca domnii juraţi se aducă verdictulă numai pe basa acusaţiunei domnului procuroră. Translatorulu Dr. Isacă tălmă-cesce tribunalului vorbirea d-lui Mureşiânu. Preşedintele spune, că juriulă a fostă compusă după întocmirile legii. Dâcă acusaţii nu cunoscă limba maghiară, atunci translato-rulă judecătorescă le va tălmăci în limba maghiară apărarea conformă prescrierilor* legii. Legea nu lipsesce pe acusaţl de âcestă mijlocă de apărare. Decă însă ei nu voră voi să concedă nici apărătorului loră a vorbi pentru ei, atunci voră âve să’şl ascrie numai propriei loră greşeli urmările. Translatorulu este însărcinată a tălmăci acusaţiloră cuviiitele preşedintelui, ceea ce si face, Preşedintele : conformă proce- durei, voiu lăsa se se cetescă articulii. înpricinaţi debrece între d-nii juraţi suntă şi de aceia, cari cunoscă limba română (2?), voiu lăsa să se cetescă articulii şi în româsiksee* Notarulu citesce după acesta traducerea maghiară a articulului de fondă din Nr. 179 ală „Graz. Tran-silvaniei“ din 1887, er translato-rulă urmbză a-lă ceti în originală. (Articululă s’a reprodusă în nu-, mărul* de erî.) Preşedintele: Rogă pe d-lă trans-latoră să întrebe pe Dr. Aurel Mureşiânu, decă mărturisesce, că elă a scrisă acestă articulă de fondă şi decă ia pentru elă responsabilitatea. La întrebarea translatorului răspunde: Dr. Mureşiânu: Mărturisescă că eu l’arn scrisă şi iş,u pentru elă responsabilitatea. Totă acestă întrebare ’i s’a a-dresată şi d-lui Ştefanii Bobaneu, cu privire la articululă din Nr. 176 din 1887, după ce s’a cetită în traducere ungur es că şi în origi-ginală. (Articululă s’a reprodusă în numărulă de erî.), care asemenea a mărturisită că elă a scrisă acestă articulu de fondă pentru care ia răspunderea asupră-şî. După acesta se citescă mai multe atestate dela autorităţi prin cari se dovedesce, că amândoi a-cusaţii au o vieţă nepătată şi că numele loră nu apare nici într’ună registru penală, nefiindă niciodată pedepsiţi* La întrebarea preşedintelui, decă acusaţii voescă ca să mşi presenteze vr’ună documentă, care se se alăture la acte, ei răspundă că nu. După acesta terminându-se procedura privitbre la producerea do-vecjiloră, urmeză pledoaria, preşedintele dândă cuvântă mai întâi u acusatorului publică. Procurorul* Dr. Biro: Onorat* tribunal* şi stimaţi Domni juraţi! Aşa cred* că după cele citite nu trebue să motivez* îndelungat*, că nu numai îmi împlinesc* datoria mea oficiosă, când mă present* înaintea Dumnevostră, ci stima faţă de lege, pare este obligământ* comun*, îmi impune acest* pas*. Acel* stat* în care nu este ordine de drept* uu pote esista; locuitorii aceluia pot* forma orecare organism*, der stat* nu. Sciu, D-lor* juraţi, că D-vostră sunteţi pătrunşi de stimă faţă cu legea şi prin acesta am voit* a indigeta ţinta ce a condus* pe procuratura regescă la acest* pas* oficios*. De când libertatea cuvântului şl-a rupt* lanţuriesale, pregşa naţionalităţilor nu ţine nici un* mijloc* de neertat* ca să distrugă orl-ce aşecfârnent* constituţional*, ca în acestă paţriă, care a fost* teatrul* atâtor* răsboie, să se potă manifesta nemulţumirea. Spre ajungerea a-cestui scop* nu face lucru de consciinţă din alegerea mijloceler* şi numai într’a-colo şe nisueşce, ca ceea ce voieşee a ajunge, să ajdngă în. orî-ce mod*. Pressa naţionalităţilor* ţine pe cetitorii săi în continuă agitaţiune priii ar-ticlii scrişi cu condeiul* înmuiat* în fiere. Nn esistă nimic* ce să nu afirme despre Maghiari, decă crede că prin acesta aţîţă ura naţionalităţii1 sale proprie. Şi ce alta conţine decă nu» ură următoriul* comu- nicat* : „In îngâmfarea lor* ameninţă eu cutropireu etc. Decă fieşcecare cetitor* ar ave cu-noscinţa istoriei, atunci aş* (fice, că a-supra acestei proposiţiunl am* trece c’un* surîs* la ordinea dilei, căci istoria ar arăta invederattt, că pe cine, când şi unde a contopit* în sine naţiunea maghiară, der sciu că nu s’a nisuittt a contopi pe nici o naţionalitate, ci a conces*, ca fieşce-care naţionalitate să purcedă după propria sa voinţă şi convingere şi totuşi articulul apărut* înNr. 176 al „Graz. Tran-silvanieiu din 1887 afirmă, că naţiunea maghiară a voit* a contopi în sine pe Români, Sasî, Sârbi şi Slovaci, că persecută, îi apasă şi schingiueşte tot* ce nu e maghiar*. Intr’adevăr* se recere mare curaj*, ca cineva în public* şi prin nn* atare organ*, care este mijlocul* ei-vilisaţiunei, să afirme aceste. Pre cine au persecutat*, pe cine au apăsat* şi ce fel* de fapte crude au săvârşit* Maghiarii? Doră ll-au dărîmatft bisericile seu li-au închis* şcolele? Nu. Inculpaţii însuşi sciu, că acesta nu este adevărat*, der afirmă aceste ca să stingă şi cea mai mică scîntee a simţământului civic* faţă de Maghiari şi naţiunea, maghiară din peptul* conaţionalilor^. Se afirmă mai departe în articulul* incriminat*, că nemaghiarii lucră di şi nopte, sufer* chinuri etc. Aici voiesc* a înfăţişa pe Maghiari ca pe atarl, cari se susţin* din munca altora, ca pe nisce părăsiţi. Afirmă aceea, că celelalte naţionalităţi muncesc* numai ca cei dela putere să potă trăi splendid*. Infricoşeză pe cetitorii lor* cu aceea, că răsplata muncii lor* este numai o suferinţă. Declară în articul* pe Maghiari ca pe inimicii celorlalte naţionalităţi. (176. Pentru ca adversarii noştri etc.) („Pentru ca adversarii noştri să-şi asigure acestă posiţiune.................. esploatând* pe Nemaghiarî, teroriseză, persecută, înegresc* şi calnmnieză pe cei ce n’au venit* dela polele Alt ailor*.*) Vă întreb* pe D-Vostră, D-lorft, că de o miiă de ani, de când locuim* pe acest* pământ*, trăit’am* noi totdeuna din munca altora, fost’am* noi în restimp* aşa de mare răpitori? Se recere multă •abnegaţiune ca faţă cu astfel* de afirmări să nu ni-se înfierbinte sângele, der chemarea mea oficiosă este, ca să mă adresez* cu stimă oficiosă şi să cer* dela D-Vostră dreptate. Acesţqa., îmi lugiu , vQÎă a, le espune faţă cu cuprinsul* articulai de fond* apărut* în Nr. 176 al* „G-az. Trans.u din 1887 şi acuma reviu la articulul* de fond* apărut* în Nr. 179 din acelaşi an*. Aceşti 2 numeri coincid* nu numai din întâmplare, ci şi pentru aceea pentru că udul* intregeşte pe celălalt*, căci pre când în Nr. 176 Maghiarii sunt* descrişi ca părăsiţi, Nr. 179 afirmă, că voim* să le răpim* drepturile politice, voim* să-i facem* iloţl politici (179. Au tot* voit* Ungurii să sugrume etc.) Tendinţa continuă şi constantă a unei părţi a Românilor* este, ca să înegrescă pe Maghiari. Cele afirmate în Nr. 176 sunt* de mai puţină însemnătate, căci ceea ce se răpesce dela naţionalităţi, aceea erăşî se pote recâştiga prin diliginţă; der Nr. 179 afirmă, că li-se răpesce libertatea politică', care nu se mai p6te recâştiga. Nu este de lipsă ca să demonstrez* mai pe larg*, că Ghiar acea naţiune se invinuesce că face din alţii iloţl poli- *) Vedi „ Gaz. Trans.“ Nr. 176. Nr. 57 GAZETA TRANSILVANIEI. ticl, la a cărei iniţiativă propriă s’a îndepliniţii faptulă, ca toţi să posedă drepturi egale. Spre a i-onstata că ore ce au comisii Maghiarii ca să nu potă trăi Românii aici ca Români, să bine voiţi a privi în legi, cari nu facil deschilinire între naţionalităţi, ci tracteză numai despre fii şi civl ai patriei. Ce este flotă politică? Acela este ilotă căruia i-se ia posibilitatea nu numai, der îi este chiar oprită prin lege ca să se potă folosi de orî-ce dreptă politică. Aceia ar fi la noi iloţi politici, cari ară fi opriţi dela esercitarea drepturiloră constituţionale. Pentru aceea că cineva este Română seu se gereză ca Română, nu pote elă esercita tocmai acelea drepturi ca orî-care altulă, decă are cualifica-ţiunea, ce o pretinde legea dela fiăcare cetăţenă? Nu eserciteză Românii drep-tulă de alegere şi alte asemenea drepturi? In ce se manifestă der aceea, că Maghiarii ară voi să facă din Români iloţi politici? Autorulă articulului nu a indigetată aceea, că voesce elă a înţelege naţiune politică seu naţionalitate de rassă, şi după ce n’a indigetată acesta, aşa cetitorii nu au putută înţelege, decă naţiunea maghiară persecută pe Română numai pentru că e Română, său că pune în lucrare faţă de naţionalitatea română totulă ca s’o desbrace de naţionalitate şi s’o contopescă cu naţiunea maghiară. Decă aşi întreba acesta dela d-lă inculpată, credă că însuşi ar afirma cumcă aşa ceva nu esistă, pentru că fiesce-care şi nu numai specialistulă scie aceea, că cei cari suntă în acestă ţeră se bucură de aceleaşi drepturi şi suportă aceleaşi greutăţi. Faţă cu articululă apărută în Nr. 176 declară, că în decursulă investiga-ţiunei, d-lă coredactora a recunoscută, că elă este autorulă aceluia, der a susţinută că nu l’a îndreptată în contra naţiunei maghiare. Domniloră! Decă vomă ceti întregă articululă, trebue să ne convingemă despre aceea, că acestă afirmare este numai escusare şi nu dovadă. Vorbesce despre 5 milidne de omeni, cari nu suntă toţi maghiari şi cari c|ică despre sine că ei formezâ maioritatea; apoi vorbesce despre aceia cari de 20 de ani încdce suportă faţă cu aceste 5 mflione sarcinele statului. Că cum se pote lua acesta scusă şi câtă pote fi ea de întemeiată, credă că este de prisosă a mai argumenta, căci articululă ne spune în contra cui e îndreptată şi că întru adevără ce conţine. Faţă cu articululă apărută în N-ru. 179, Dr. Mureşianu a recunoscută în decursulă cercetării, că elă este autorulă aceluia, şi afirmă că densulă a voită prin acesta numai a esprima, că Ma- FQILETQNULtr „GAZ. TRANS. “ (2.) ION# ISTEŢULCT. Legendă de V. A. Urechiă. Ionă luâ puşca — că dor era elă atâta de isteţă ca să şcie că la mulţi potă să-i esă în cale niscai fiare... şi pomi. Şi dăi, şi dăi!... Haide hai!... totă înainte... pănăf ce ajunse la polele unui munte, unde calea să iezea. Neşciindă încotro să apuce, — că nu era pe acolo nici ţipenie de omă, Ionă setologi pe malulă Slănicului şi se odihni hăulindă o doină de jele. De o dată ridicând ochii spre zarea dealului, numai ce 4ărî ună omă care mergea pe cresta dealului, cu doi. măgari greu în? cădeaţi. — Unde mergă alţii, mergi şi tu, Nimerescă orbii Brăila, a tjisă d. căpi*-tapă. Se vede că pe unde merge omulă acela este drumulă... pe-acolo trebue să mergă eu, îşi cjise Ionă. Şi urcă nene, la deală, ca o capră, de se prăpăstuiau, stimite de piciorele lui, bolovanii şi prundulă, ca la vreme de şi- ghiarii nu concedă ca Românii să esiste ca naţiunalitate politică şi să-şi esercite drepturile ca naţionalitate politică. Der decă vomă ceti cu atenţiune articululă şi vomă ave în vedete cu-prinsulă aceluia, nici că ne putemă închipui, că Dr. Mureşianu, care se ocupă cu politica, să nu se fi putută esprima aşa precum a voită. Der chiar decă s’ar fi întâmplată vr’o erore, pentru acesta densulă este răspunc^toră, căci decă cineva nu este în stare a esprima ceva aşa precum voesce, atunci să nu se a-firme ca conducătorulă şi fericitorulă ţării. Prin acesta credă, că am espusă conţinutulă articulului şi acusaţiunea re-feritore la acesta. Acum mai rămâne numai ca să con-statămă, decă acesta conţine vr’ună faptă prevăcjută în codulă penală. Da, conţine. § 172 al. 2 a codului penală prescrie că aţîţarea la ură contra unei naţionalităţi se pedepsesce cu închisore de stată pănă la 2 ani şi 1000 fi. amendă. Conţină ore aceşti articull agitaţiune? Este adevărată, că autorii acelora nu provocă positivă: UrîţI pe Maghiari! ci afirmă numai că: Maghiarii voescă să vă despoie de fructele muncei vostre, că Maghiarii trăescă splendidă, că Maghiarii voescă să facă din voi iloţi politici, nu vă lasă să trăiţi ca Români! Decă afirmămă acestea despre cin'eva este încă de trebuinţă ca să mai spunemă că-lă şi urîmă? Ore voră nutri aceste afirmaţiunî iubire în aceia, cari le citescă ? Decă credeţi că da, atunci procedeţi după consciinţă. Eu nu pretindă răsbunare, ci voescă numai ca să ajungemă acolo, ca să ne ’nţelegemă unii pe alţii; ca să re-cunoscemă că suntemă fii acestei patrie comune, căci decă nu (jicemă nimică bine unii despre alţii, atunci cum să ne iu-bimă? Eu voescă numai sentinţă dreptă! Inculpaţii afirmă, că nu se voră a-păra, pentru că d-nii juraţi nu pricepă limba română, şi decă juraţii nu potă cjice că le pricepă limba, atunci nici nu potă judeca dreptă. Dorinţa inculpaţiloră este nemotivată, pentru că d. e. în Geneva apare ună (jiară rusescă, care decă ar fi inculpată pentru vr’ună delictă de pressă, de sigură că nu ar veni înaintea unui juriu cu limba rusescă. (Preşedintele face atentă pe procuroră să nu se depărteze dela obiectă.) Ml mai aducă aminte încă de ună esemplu, după care murindă ună omă din Roma, întrega sa avere a lăsat’o cu eschiderea rudeniiloră sale unui streină. Născendu-se procesă pentru acesta, strei-nulă a alesă ca judecătoră ală său pe ună erede îndreptăţită. Atunci eredele a esclamată: Cre4î că decă voiu fi eu judecătorulă tău, nu voiu spune adevă-rulă ? voiu!... Haida-hai! haida-hai!... Dor de-o ajunge pe omulă cu cei doi măgari încărcaţi. Nici întăr4ia de-a da de dînsulă pe pola de dindosă a dealului. Numai omulă cu măgarii, câtă zări pe ună soldată, cu puşca la umără, ţiş-nindă de după munte, la câţiva paşi de lângă dinsulă, lăsa măgarii încărcaţi şi-o tuli de fugă, deadreptulă, peste ponore şi rîpl... Nu era isteţă Ionă Isteţulă, der au-4ise elă, în Tergu-Ocnei, de contrabandiştii despre Ardeală. Pricepu, deci, că omulă acela era ună contrabandistă. Acum, Ionă merse după cei doi măgari, cari şciau mai bine ca elă drumulă prin poteci şi-lă scoseră măgarii tocmai la Slănică, dincoce de orî-ce vamă. Numai cum Ionă n’avea de ce să ocolescă vămile, elă merse, cu măgarii încărcaţi, pănă în vama Slănicului, după ce la pri-porulă Vulturului dete porunca căpitanului. Vameşulă dela Slănică, omă pricepută în socoteli de una ţie — două mie — după ce scotoci toţi desagiji de pe măgării lui Ionă, în cari desagi află marfă scumpă de contrabandă, dete lui Ionă 1888. Aşa este şi ’n casulă de faţă. Fără apărare, încredinţeză judecata juraţiloră ore4©ndă că şi astfelă juraţii voră ave curagiulă a spune adevărulă şi a judeca dreptă. Rogă pe juraţi să judece astfelă şi să declare vinovaţi pe acusaţî. Preşedintele. Fiind-că d-nii inculpaţi nu pricepă limba maghiară, deşi au declarată că nu voescă a se apera, aflu de lipsă totuşi, ca în limba loră se pricepă acusaţiunea procurorului. Rogă der pe d-lă interpretă, ca celă puţină în liniamente principale se le esplice acusarea d-lui procuror. Provocă totodată pe acusaţî a spune, decă voescă se se folosescă de dreptulă apărării seu nu? ____________ [Va urma.[ Cancelarulu Bismarck şi mortea împăratului Wilhelm. In şedinţa dela 19 Martie a Reichstagului, după ce s’a citită mesagiulă imperială de cătră principele Bismarck, preşedintele s’a crecjută datoră a esprima cea mai căldurbsă mulţămire a Reichstagului tuturor parlamentelor străine pentru condolenţele loră cu oca-siunea morţei împăratului Wilhelm. Cancelarulă c^.ise: Aşă simţi o mare satisfacţitfne decă m’aşfi pute privi ca însărcinatulti d-vostră pentru a transmite acelor guverne străine, ale căror parlamente nl-au manifestată condolenţele, mulţămirea Reichstagului germană. Mai nainte de toţi Germanii din străinătate, cari din tote părţile globului manifestată părerea loră de rău nu numai prin vorbe ci şi prin flori şi corone. Este ceva ne mai pomenită în istoriă a-căstă asociare la doliu cu ocasiunea morţei unui monarchă. Au mai murită şi înainte omeni mari în istoriă, şi mortea lui Napoleonă I, a lui Petru celă mare a lui Ludovică XIV de sigură a produsă o mare impresiune. Der ca să fi trimisă corone şi palmi dela antipodl, nu s’a mai pomenită în istoriă. Nici ună domnitoră n’a ajunsă aşa departe în câtă tote poporele fără escepţiune să manifesteze condolenţele loră cu ocasiunea morţei lui. Mai multă de relevată suntă mani-festaţiunile ţăriloră care se găsescă cu noi în legături mai strînse de prietiniă, cum suntă Austro-Ungaria, Italia, Portugalia, Ţările de josă, Suedia, Belgia, Danemarca. Relaţiunile cu Germania au trebuită să lase în Danemarca uncie amintiri neplăcute, der persona, care a dispărută dintre noi, a esercitată în tote direcţiunile o putere atâtă de vindecă-tore şi împăciuitore, încâtă şi d’acolo, şi nu numai din partea guvernului, ci.^j din partea ambeloră Camere s’au 1 demne şi simpatice adrese de condolenfe.1 Vă mulţumescă pentru autorisarea ce'mll daţi d’a mulţumi pentru aceste simpatii! pe care pacea viitorului se întemeidl multă mai tare, decâtă pe tratatei»J scrise. Generalulu Boulanger. De câtva timpu lumea se ocupi fbrte multă de generalulu Bou-langer. fiarele din Parisu au pa* gine întregi pline cu amenunte despre acestă generală, de când a fostă pusă în neactivitate. Foile germane de asemenea se ocupă de acestă oficeru francesă. A?a „Kolnische Zeitungw primesce din Parisă următărea corespondenţa: Deputaţii, cari simpatiseză cu Bou* langer şi ceilalţi prieteni ai lui desvolti o mare activitate; despre disposiţiunile celoră din provinciă circulă felurite sciri, din cari s’ar pute conchide, că aceste disposiţiuni nu suntă nefavorabile ministrului de răsboiu de odinioră. Deore-ce generalulă aprobă în totă forma i carea începută în favorulă său şi ia parte f&ţişă la consultările amiciloră săi, se pare cu totulă basată pe adevără împâr-tăşirea foiei „Rappel“, că guvemulă va convoca ună consiliu de investigare, pe care’lă va întreba, decă nu trebue, c» Boulanger să fiă cu totulă depărtată din armată. » In partida radicală începe a se face o ruptură complectă, deorece Clemencean a începută a păşi în potriva lui Bon-langer. In adunarea ţinută de cătră parti* sânii generalului în 16 Martie n. pentru formarea unui comitetă republicană, care să întocmescă ună protestă naţională, s’a proiectată ună manifestă, care are a se afişa în tote comunele din Francia. La 19 Martie n. s’a întrunit! eomitetulu de protestare pentru Boulanger şi a adresată cătră alegatorii a două departamente ur-mătorulu apelu: „In interioră guvernulă s’a arătatt neputinciosă, în afară slabă. Parlamen-tulă, condusă de miniştri f&ră nici o forţi patriotică, n’a realisată nici o refonni republicană; egalitatea cu privire lasere viţiulă militară este şi acum o vorbi golă după patru periode legislative. Pedepsirea violentă, anti-patriotică a li Boulanger ne permite să protestămă contra acestei politice fatale. Francia respinge orî-ce dictatură. Nu er vorba de a aduce la cârmă pe ună bărbată, ci de a asigura esistenţa naţiunii printr’ună soldaţi republicană patriotică. partea ce i se f&eea din prinderea contrabandei. Pote i s’ar fi făcută lui Ionă ceva mai multă de 600 lei, numai de: calulă de dară nu-lă căţa de muscă la măsele... Bine şi cu atâta... Că ce poftiţi ?... Să nu se înfrupte în 61a cu smântână şi bietulă vameşă?... Păi ecă de unde-i venise lui Ionă Isteţulă cei 600 lei,, pe cari îi dăduse în manile căpitanului Glonţă, să-i păstreze pănă la liberare. * * * Acu Ionă Isteţulă şî-a cumpărată haine ţărăneşcl, că dela cazarmă i-au luat tote hainele de soldată,... Ba i-au lăsată o sdrenţă de manta, dela care magazi-nerulă a tăiată toţi nasturii şi care e fer-fenţită mai dehai deeâţă drapelulă regimentului... Fie, că Ionă e voiosă că are la brâu sub bete nouă foia de liberare şi e gata de plecare. Nu potă 4*°® c& nu estş ceva mâhnită Ionă, că se desparte de d. căpitană Glonţă, că a fostă totdeauna bună cu elă d. căpitană, der bucuria covîrşaşte măhniciunea lui, că de! totă mai multă decâtă pe d. căpitană iubeşce Ionă pe Acsinia lui. — Ei, gata de drumă, Ione ?... îlă întrebă d. căpitană. — Gata, domnule căpitane, să trăiţii — Ione, isteţă, isteţă să fii Ione, că fără de isteţă te dai afundă-în lume. — Domnule căpitane, să trăiţi!.. De ce nu-mi dai acum la plecare, vre-o douS, trei sfaturi bune, să mă isteţescă, sfi mi facă şi eu omă! Să Vedemă. De ce o să te apud tu, în sătulă tău? — Să trăescă, cum o vre Dumne-4eu, cu Acsinia şi ou socru-meu. — Soeru-tău e omă de omenie?... — Păi de!... Ce să vă spuiu, douv nule căpitană?... Socru-meu a învăţaţi carte, să se facă popă, der când adu potcapulă, s’a resgândită, că i-a ceruţi la piscupie prea mulţi galbeni... De por pită nu s’a popită, der cu gândul# di popie elă se însurase cu o fată din,satll, A murită se raiaua, din făcere, născând! pe Acsinia, nevasta mea, s’ayemă iertă ciune... Apoi tata socru nu s’a mai însurată, dăr remase în trebile bisericesc!.: se făcu pălămariu şi căntăreţă la biserica nostră, la Sfeată Ilie din Săl-c&ţl — Şi muierea ta trăeşte pe lângjt tată-său ? — Păi aşa dau cu mintea, că da. — Ce! nu şeii unde se afiă muierea ta? Nr. 57 GrAZETA TRANSILVANIEI. 1888 Numele Boulanger însemneză: Li hertăţl publice şi reforme democratice înăuntru şi atitudine demnă în afară. Pe oând Boulanger era ministru, elti a cfisă. „Dâcă aşi îndemna la răsboiu, aş fi unti nebunii, decă nu m’aşă pregăti de răs-boiu aşii fi uniimiserabilii!a. Prin acesta Boulanger a reproduşi! gândirea tutu-rorti Francesioră. — Alegători;! Sunteţi chemaţi să vă arătaţi părerea şi Du mineca viitdre vă veţi arăta sentimentele patriotice întrunindu-vă voturile asupra lui Boulanger. Der numitul# comitet# de pro testare a presimţită de timpuriu, precum se vede, că nu o se ajungă la nici un# resultatu. Sub pretextul#, că se feresce a da guvernului motivă de a lua măsuri de prigonire contralui Boulanger, şî-a retrasă la 21 Martie candidatura generalului şi şî-a suspendată acţiunea sa. SCIRILE RELEI. Maiestatea Sa monarchulu a dăruită din casseta propriă 10,000 fl. pentru inundaţii din Ungaria. * * * Ministrultl a aprobaţii statutele pentru înfiinţarea societăţii de lectură ungureşti în Nâsâudă. „Prin acesta — scrie unii corespondenţii alt! lui „Kolozsvâru — am ti aruncaţii simburele primei societăţi cu sentimente ungurescl în pămen-tulîi, unde cu câţiva ani mai înainte cu-v&ntulă ungurescii figura aşa de rară. ca şi unii corbii albii. a Apeleză cores-pondentulti la patriotismulă membrilortl, ca să lucreze pentru consolidarea societăţii ungurescl şi a ideii de statti maghiarii în acele părţi. — Noi scimă că în Năsăudii nu sunttl Unguri, aflămii der că e forte superfluă acolo o societate de lectură ungurescă, căci doră nu-şl închi-puescă şoviniştii, că voră pute face şi din Românii NăsăudenI 6menl cu sentimente maghiare ci îşi voră păstra sentimentele lorti românescl în ciuda tutn- rorii uneltiriloră de maghiarisare. * * * După raportulă cetită în şedinţa Comitetului comitatensă din comitatulă Să-Iagiului, succesulă asentăriloră săvârşite pănă acum a fostă favorabilă. In lunile lui Ianuariu şi Februariu s'au încas-sată în darea directă 72,704 fl. 88ya cr, au rămasă însă restanţă 493,569 fl. 15 cr. Starea sanitară a locuitoriloră în cursulă lunei Februarie a fostă rea. A grassată vărsatulă în 10 comune cu 227 de bolnavi, dintre cari 173 s’au vindecată, 83 au murită, 21 stau sub cură. Scarlatina a grassată în 8 sate şi în oraşulă Zelău, cu 494 bolnavi, dintre cari 378 s’au vindecată, 34 au murită, 82 stau sub cură. * * * Ună raportorii ală „Voinţei Naţionale/ ducându-se la donţiciliulă d-lui M. Kogâlniceanu spre a lua inform aţiiml despre starea sănătăţii sale, care de câ-te-va (jil® ©st® sdruncinată, comunică că D. M. Kogălniceanu este în pată şi se află în slăbiciune, ceea ce a făcută pe medici să-i prescrie repausulă celă mai ab solută. D. Kogălniceanu nu primesce pe nimeni. Se speră, că slăbiciunea va pute fi în curând# combătută şi că peste două trei cjile d-lui M. Kogălniceanu îi va fi bine. Mai mulţi amici şi cunos cuţl ai eminentului bărbată de Stată au fostă de şi-au luată informaţiunl despre starea sănătăţii sale. * * * Prin o ordinaţiune a ministrului ungurescă de justiţiă, în cerculă tribunalului din Elisabetopole s’a dispusă dela 1 Maiu a. c. următdrea împărţire a notariatelor# publice: Pentru ţinutulă, ce a aparţinută cercului notariatului publică din Mediaşă, adecă judecătoriile cărcu-ale din Dicso-St.-Mârton şi Hususău cu prima Maiu se va sistemisa ună singură notariată regescă publică cu centrală în Dicso-St.-Mârton. Ţinutulă Agnitei ce a aparţinută pănă acum la notariatul# Si-gHişorei se va alăturp, la Mediaşă, astfeliu că cerculă notariatului publică ală Si-ghişorei va cuprinde ţinutulfe judec#to-toriiloră cercuale din Sighişora, Cinctilă mare şi Cohalmă. De cerculă Mediaşului se va ţină ţinutulă' judecătoriilor# cercuale din Mediaşă, Elisabetopole şi Agnita. Emigrările de aijî. în timpurile cele vechi popdrăle părăseaţi patria loră parte din eausă că năvăleau alte popdrâ mai puternice asţtpra loră şi le scoteau cu sila din pământul# loră, parte din cause elementare, şi fdrte arare-orî îşi părăseau ţera din cause e-conomice. In evulă mediu înse părăseau 6menii pământulă strămoşescă din causă, 6ă nu mai puteau suferi tirăniile şi brutalităţile domnii oră feudali şi. prigonirile religio-nare. In filele ndstre părăsesc# dmenii ţera loră şi îşi caută locuinţe în alte ţâri, parte din causă, că populaţiunea s’a îm-mulţdtă atâtă de tare, de nu mai potă trăi 6menii nici într’ună chipă, parte din causa miseriei şi a \ greutăţilor# ee-i apasă. Pănă acuma Germania era patria e-nfigrâţiunilortt transatlantice. De şiră de ani însă au începută omenii a emigra şi din părţile nordice ale Ungariei în America. Din Transilvania au emigrată şi emigreză în România. atâtă Românii, câtă şi Săcuii, der cu deosebire Săcuii emigreză mereu în Moldova. Românii emigrâză numai mai — Nu, 4©u, domnule căpitană. — Cum se p6te? Nu ţl-a scrisă? — Nicl-odată, domnule căpitane, qă de când cu purdalniculă celă de sorţă numai şcie bieata unde am ajunsă eu. — Dâr de ce nu-i soriseşi tu? — Păi, decă nu şeiu carte... — Caporalul#, măi Idne, ţl-ară fi «caisă ună răvaşă, că elă şcie carte... — De! aşa e, domnule căpitane... da nu mira venită în gândă aşa ceva... eă, vorba dumitale: isteţă nu prea m’a făcută sfentul# Dumnecjeu... I6ne, isteţă, isteţă să fii... Că fer de istoţie te dai afundă în lumea asta. — Ascultă, domnul© căpitană... Dă-ml, rogurte, vre-o două, trei .sfaturi bune... Le-oiu totă cjice în mintea mea, ca Ta-fcălă nostru şi âr ml-oră prinde bine, ca dănnădl, când ml-ai 4şkă* că „orbii ni-nurcscă Brăila.* — Hei, băete! sfaturi bune aducă bani la chimiră. 1 V— Aşa e, domnule căpitane; acela ee-B$ dăduşţ dăunădl ml-au adusă 600 leuşori în pungă. — Şeii ce ? mă I6ne; să facemă ună târgă. Eu ţl-oiu da ună sfatfi bună şi tu să mi-lă plăteşcl 200 de lei, din cei 600 ce ai la mine. — Aoleu ’ domnule căpitane... e cam pipărată sfatulă!.... 200 de lei!... — Apoi de nu-i fi sfătuită; bine, mă Ione, o să per dl şi cei 600 lei şi, cine şcie? pdte şi vieţa! — Aşa 4Su!... Haide fie! dă-mî, domnule căpitană, sfatulă şi-ţi ia 200 de lei din banii mei. — Ecă ce te sfetuescă: „Fă din drumulă mare, ’ NAptea, pe cărare.u — Fă din drumul# mare... N’o să uită sfeţulă dumitale, domnule oăpitană... Maidă-ml unulă, domnule căpitană ca să mă mai isteţescă... — Bine, dâr o să te coste alte 200 de lei... — Vai! ce scumpă e! — Apoi ce ?.. Uitat-ai că numai cu ună sfată .ală meu, dăunădl ai câştigată 600 de Iei ? — Aşa e, aşa e! Păa mai dă-mlunul şi-ţi mai opreşte alte două sute de lei, dâcă nu se pdte mai puţină. (Va. urma.) sporadică, dârde când a 'venită stăpânirea actuală ungurescă la cârma statului, emigraţiunea ia şi între Români dimensiuni înspăimântătore. Ghiară de prin ţinuturi de unde nu s’au mai pomenită nici odată, iau omenii lumea ’n capă blăstămândă şi afurisind# pe cei ce i-au desmoştenit# de moşia părintescă. In timpulă din urmă emigraţiunile au luată în părţile nordice carpatine ale Ungariei, pe unde locuescfi Slovacii şi Germanii, dimensiuni f6rte mari, aşa în câtă comitatele C. Şaroşă, Liptai, ’etc. suntă ameninţaţe cu depopularea loră. Chiay în.4ipa.de astăd1 emigraţiunile an produsă o mare- calamitate în comitatele mai sus#" pomenite,j aşa că nu se maţ; eap^ mm^ţQri şi cărăuşi slovaci,* cari deşi sunt ună* poporă bravă, pacluică, strâduitoră şi c'aire.. se mulţu-mesce cu puţin emigrâaâ ' în masse mari în America unde mulţi ae prăpădesc# ne-putendă învinge t6te greutăţile, cu cari au să se lupte la începută. Ce face pe aceşti omeni nefericiţi să-şi părăsescă patria loră muntosă şi să trdcă peste oceană, tocmai la America ? Nu este nici pofta de aventuri, nici aplicarea spre schimbare şi nici vre-ună capriciu nu-i îndemnă, de a-şl părăsi cu atâta uşurinţă pămentulă Unde zacă o-sămintele şi cenuşa părinţilortt loră. Slovacul# şi Germanul#, ca ori şi care altă poporă, nu’şl părăsesce patria, de câtă numai constrînsă de o mare nevoiă. Slovacii cutreerau lumea pentru ca să aducă pâne copilaşiloră şi cu ce-şî adu-nşai prin muncă se întorceau încărcaţi, ca şi nisce albine, în munţii loră. As-tăj$I însă li s’a urîtă de patria loră, pen-trâcă nu mai pot# suporta consecinţele cele stricăciose ale administraţiunei şi al$ justiţiei ungurescl, împilările şi îm-pedecările cele sistematice ale desvoltă-rii loră materiale, spirituale şi morale îi sijescă să ia lumea ’n capă. La aceste calamităţi se mai a-dauge şi storcerea la care suntă espuşl din partea lipitoriloră jidovesel, cari sug omului şi măduva din ose, îi despoiă şi le otrăvesce totă organismulă prin băuturile cele puturose şi otrăvitore. Inundări, Nî-se scriu din Deşă, cu data 22 Martie n. următorele: Pământulă a stată timpă de 8y2 luni sub zăpadă grosă. Ghiâţa cea de 1 metru de grosă de pe rţulă t liostru Someşulă mare şi Someşulă rece, în urma ivirei câtorva 4ile calde de primăveră şi zăpada cea multă, topindu-se, apoi mai sporindu-se cu o ploiă în stropi mari, amestecată cu zăpadă şi ghiaţă (grindină) a produsă o inundare a Someşului aco-jerindă totă teritoriulă dela Deşiu pre care se intenţioneză a se aşe4â palatulă epdscopescă şi unde astă4l se ţină târgurile de vite, ba apa a trecută chiar şi peste drumulă ţârei, întrerupândă comunicaţia, astfelă, că o căruţă încărcată cu bucate a fostă răpită de valurile apei şi, numai la o anumită [depărtare oprin-dUrse s’a putută sc6te cu ajutorulă al-tojfă cai. ; De eri apa în urma îngheţului de ndpte a începută a scădâ şi s’a retrasă în albia sa. Aşa o inundare spună bătrânii că n’a mai fostă pe aioî de 36 de ani< Şeenriio thwbaoroi, Mh«i şi ^ Urişu*' ml ui fonii au o mare de apă; d^onţulă. ţârei era atacată de apă atltă la Cuz-dridra câtă şi celă ce duce cătră Someşulă mică. O moră a oraşului a fostă mânată de apă. Daune s’au causată în sămănături. Alte nţanorociri nu au fostă. Acum pământulă ne apare deodată, de sub omătă şi numai mai ici colea,, în dosuri, decă se mai pdte vede câte o bucată de zăpadă. Semănăturile de tdmnă pe aici, unde nu ll-a ajungă inundarea, spună economii noştri» că au iernată, bine, fundă scutite prin zăpadă de, asprimea gerului şi a vântului. Se sperâză la o vâră mănosă. Topirea masseloră de zăpadă de pe munţii ţinătorî de comitatulă Ciucului, d adusă cu sine inundarea Oltului. Măi multe sate ale comitatului Ciucă suntă ameninţate. Câmpurile câtorva comună stau sub apă. Intemplărî diferite. înmormântaţi de, vii. In câmpiei comunei Corna de lângă Abradă, în apro-piarea dramului ce duce spre băile de sare, se afla căsuţa modestă a unei femei române. Casa era situată la pblele unui deală, care în noptea de 18 Martie se surpa pe, nq^şteptaţe. asupra Căsuţei, în ca$# duiţECă linişţjită, femeia proprietară cu cei trei copii ai ş|i. A fostă liniştită somnulă loră, der a fostă pre lungă, căci surparea dealului îi înmormânta de vii cu casă cu totă. Curajă nebunescă. Ună fecioraşă sburdalnică din orăşelulă Mărtinaşă, în Ungaria, se rămăşi, că pentru 20 florini va pluti pe sloii de ghiaţă de pe rîulă Tisa, ce treceau cu o repe4iune estra-ordinară. Toţi locuitorii din oraş eşirâ la ţermî pentru a admira curagiulă ne-bunescă ală junelui flăcău, care luându-şl o scândură şi ună cârligă, se aruncâ pe sloii de ghiaţă şi cu destoinicia unui adevărată eschimocă începu a pluti, s&-rindă de pe ună sloi pe altulă; unde depărtarea dintre sloi nu-i permitea să sară, îşi făcea punte cu scândura, şi aşa îi succese a trece sănătos# şi voiosă la ţărmul# contrară. SCIRl TELEGRAFICE;, (Serv. part. ală „Gaz. Trans.“) Berlinâ, 24 Martie. Monitorul# imperiului aduce un# comunicat# al# împăratului catră principele de cordnă, prin care îl# însărcinez# pe acesta se conducă şi să aducă la îndeplinire afacerile de stată, ce i se voru încredinţa,; principele de cordnă .este împuternicit# a subscrie în numele împăratului actele privităre la aceste afaceri, fără a i se da ordine speciale pentru diferitele caşuri. * Dare ie seni. Cu privire la darea de semă referi-t6re la bolulă arangiatu în favorulă casvnei române dm Beiuşiu, apărută în Nr. 50 ală f6iei ndstre, suntemă rugaţi a pubK-ca încă următdrele contribniri incurse mai târ4iu: Din Aradă, d-nii: Dr. Iuliti Bonciu 1 fl., Romulă Ciorogariu 1 fl., Dr. Năî. Oncu 1 fl., Aureliu Suciu 1 fl., Severă Bpcşianu 1 fl,1, Vasiliu Mangra 1 fl., Dri Georgiu Blopu 4 fl. Totă odată aţâţă» Domnii conriibuenţl, câtă şi Domnii co-lectanţl primescă mulţumită sinceră. Capsulă la bursa de Vlena diîi 23 Martie st. n. 1888. Beata de aură 4%...................96. Renta de hârti&5°/0...............83.15 Impruxnutulă căiloră ferate ungare . 149.25 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . 93.90 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . 123.75 Amortisarea datoxiei căiloră terate de ostă ungare (S^a emisiune) . . Bonuri rurale ungare . . Bonuri ou olasa, ae sortare Bonuri rurale Banată-Timişă Renuri cu c). de sortare . . Bonuri rurale Transilvane . Rotari croato-şlavone . . . Rpjfcşş, de Eârtiă. atusţriacă . Renta, de argintă austriacă . Renta de aură austriacă . . Losuri din 1860 ............ Aotuuule băşnei au^ţro-ungare e b&ncei de credită ungur. . .e băacei de credită austr. . ir ea pentru dijma de vină’ ungurescă .....................99.25 împrumutul^ cu premială ungurescă 122.75 Losunle pentru regularea Tisei şi Se- ghedinului ......... 123.75 Galbeni împărătesei .............- . 5.99 Na^dleon-d^ori .‘ .'.............. • 10.06 Mărci 100 împ. gerjnane.............62.40 Londra 10 Livrfes sterlinge .... 126.95 104.— 104.— 108.60 103.60 103.60 1(B80 103.25 77.40 79.10 109.60 131.50 866.— 27075 238.90 Cursul# pieţei Brftşovu din 24 Martie st. n. 1888T‘ f t Bancnote românescl Cump. Argintă românescă Napoleon-d’ori . . Lire turcescl . . Safir*: : :: Scris, fonc. „Albinau 6% f, » n » ®°/o n ible rusescl .... Bţşcontulă . Edîtoră şi' Redâctoră responsabifă: Or. Aurel Mareşlano. 8.49 VencL 8^0 8.44 f* 8.48 10.08 10.06 1134 n 11.37 10.34 k ■> t) 10.87 5.88 ! tJ 5.92 101.- n 102— 98— H 99— 103— }t 106— Nr. 57 GAZETA TRANILSVANIEI. 1888 Farbige Seidenstoffe von 85 kr. ocrfenbct robemnnb ftiicftocifc 3oUfrei bas Fabrllt-Depot €>. Henneberg (f. r. t^ojîieferaut), Zurieh. ZÎTufter umgef?ettb. ■Sriefe [O fr. porto. Weisse Seidenstoffe von 65 kr. &U&1S.M&SS ftiicfructfe 3ollfrei bas Fabrik-Depot Gr. Henneberg (f. f. ^offieferant), Ziirieh. ÎKufter umgefjenb. Sriefe ţO fr* porto. 20,24—4 Care este cea mai bună. hârtia pentru ţigări? ÎHtowwii' Acostă întrebare forte importantă pentru fiă-care fo-imătortt. de ţigări s’a Istabilită dej a în mo Idulă celă mai ne" Idubios* Nu este reclam# \gdlă, ci ună faptă j constatată prin autorităţi scientifi.ee de primulă rangă pe basa analisei comparative a diferite-loră hărţii de ţigări Imai bune, ce se află v MXMU6S. î? SOTCMI Miţfn. comerţă, căhărtia Ide ţigări ’vnrip*}* ----SIMty---- umowtvi nmwt NiiiSNnm mwj BttttEPSRmm rohăngea ~ UMNUp1 *“ * 'ifS S 3t04}8 ţiaon ■U0JN09 MVtoMVA» IfUIVH iuti» v iwaavmuiraa »ţvo ,LES DERN1ERES CARTOUCHES11 ,,D0R0BANŢULt“ din fabrica BRAUNSTEIN FRfiRES la Parisii; 05 EBoulevard Dxelmans. este : cu deosebire cea ţnai uşoră şi cea mai escelentă. După ce s’a stabilită acesta între altele prin Dr. Pohl, profesorii la facultatea tech-nică în Viena, Dr. Liebermann, profesoru şi conducătorii alu stabilimentului chemicu de stătu în Budapesta, şi o analisă comparativă, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătrâ Dr. Soyka, profesoru de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produsă chiar resultatulu strălucită, că bărtiele de ţigări „Les derniăres Car-touche8“ şi „Dorobanţulă“ sun tu cu 23—74% mai uşore, şi că împărtăşeşte fumului de tutunii cu 23—77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semănă cu desemnulii aci imprimată şi care portă firma Braunstein Freres. Fabrica a deschisă unu deposită pentru ven^are en gros a hârtiei de ţigări şi a tu-burilorfl pentru ţigări ' *lj 193,50—14 WIEM, 1. Bez., Scliottering Nr. £5, şi se află aceste articole la t6te firmele mai mari, cari au de vendare asemenea mărfuri. PACEA m EUEOPA este de prev^dutii, deorece an încetată fumisările cele mari de haine gata pentru streinătate, în urma căreia cea mai mare şi cea mai renumită fabrică a Monarchiei de haine bărbătescl s’a vădută îndemnată a desface [vinde] 2300 „ COSTUME BĂRBĂTESC! GATA complete, elegante, moderne, pomposu adjustate pentru primăvară şi vară în tote mărimile cu preţuiţi de necrezută de eftină, câtă a costată confecţionarea : — numai ca să se golescă colosalulă deposită şi spre a putea continua cn lucrările. Fiecare costumă constă din 3 bucăţi, ş. a.: ună pantalonii gata modernă, o giletcă potrivită, ună rocu elegantă lucrată. Tdte după desemnulă de josă, în trei diferite calităţi, în tote colorile dorite. î? ■'