r. Maciinnea, Adaiiistraţinnea
. nuufeiaua,
BRAŞOVU, piaţa mare Nr\ 22.
Scrisori nefranoate nu se pri-laescă, Manuscripte nu sere-
trimitu!
Birourile de annncînrî:
Braşovu, piaţa mare Hr. 22.
Inserate mai primescă în Viena: BudolfMosse, Hamenstein & Yogler (OtfaMaas), Heinrich Schalek, Alois Hernii, M.Dukes, A.Oppelik, J. Dan-tuberg; în Budapesta: A. V. Gold-berger, Anton Mezel, Ecketein Bemat; înFrankftirt: G.L.Daube; înHam-burg: A. Steiner.
Preţulft inserţiuniloru: o seria garmendii pe o coldnă 6 cr. *i 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoi 61». Reclame pe pagina III-a o senă 10 cr. v. a. sen 30 bani.
AlTULtl LI.
.. „Gazeta* iese In fle-eare (ţi.
Abonamente pentru Anstro-Umaria
P< unu anii 12 fi., pe şâse luni 6 fi., pe trei luni 3 fi.
Pentru România şi străinătate:
Pe unu anu 40 franci, pe şâse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Se prenumără la t6te ©fidele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul ii pentru Braşovu:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiuiu I.: pe unu and 10 fi., pe şese luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 cr. Cu dusulţij în casă: Pe unii anu f2 fi., 'pe şăse luni 6 fi.» pe trei luni.3 fi. Unii esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâtu abonamentele câtu' şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 56.	Braşovii, Sâmbătă, 12 (24) Martie	1868.
PROCESULO de pressa
alb
„GAZETEI TRANSIVANIEI".
Cluşiu, 21 Martie.
După declararea d-lui dr. Aurel Mureşianu, pe care o vomu publica mâne împreună cu celelalte vorbiri, se dă cetire articuliloru încriminaţi. Intâiu se citesce articu-lulu scrisă de d-lu dr. Mureşianu, apărută in numerulu 179 alu „Ga-zeteifTransilvaniei44, care suna aşa:
Din incidentului apropiatei veniri a Maiestăţii Sale monarchulni nostru în Ardelă, colonele foiloră unguresc! suntti pline de totti felulă de scirî despre pregătirile de primire ce se facil din partea Unguriloră şi autorităţiloră unguresc!.
Cu inima mâhnită trebue să pri-vescă Românulă ardelenii la acestă mişcare în sînulă adversarilorii săi politici şi naţionali. Mâhnitii este elii pănă în adânculă sufletului, nu pentru că naţia conlocuitore ungurescă vre să facă o primire strălucită Domnitorului nostru, ci pentru că trista şi dureros a stare la care a fostă redusă naţiunea românescă în cursulă celorii două-decl de ani din urmă îi face Românului cu neputinţă de a pute întâmpina şi elă pe monarchulă său în acelaşi! modă ca Maghiarulă, adu-cendu-i în numele naţiunei sale urările de fericire şi de îndelungă vieţă pentru binele şi prosperarea Ardeiului, peste care domnesce acum de patruzeci de ani.
Fost’a ună timpă, când şi Români-loră ardeleni le era dată să comunice cu Domnitorulă loră şi să audă mân-găiătore şi multă promiţătore cuvinte din gura sa.
Acestă timpă a încetată de multă.
De donă4ecî de ani încoce adversarii noştri, ajunşi la putere, lucreză neobosită aci pe faţă, aci pe ascunsă spre a răpi Românului ardelenă putinţa de a lua parte şi elă la vieţa publică a statului; de două-decl de ani încoce se pună tote în mişcare spre a face ca Ro-mânulă să nn mai potă figura ca Română, nici în comună, nici în judeţe, nici în representanţa ţării, care a fostă de multă cu totulă delăturată, nici în ' corpulă administraţiei, nici în ală justiţiei, nici nicăirl.
In modă sistematică poporală nos-■ tru românescă a fostă despoiată de tote drepturile sale politice-naţionale, pe cari le monopoliseză rassa maghiară în folo-; -sulă ei esclnsivă. Celă mai viu docu-jf mentă pentru acesta este împrejurarea,
[I despre care Maiestatea Sa de sigură se | va pute convinge în de ajunsă, că tote | oficiile publice ale ţării ardelenescl suntă ş în manile Unguriloră.
Au totă voită Ungurii să sugrume vocea Românului ardeleană, să facă din-tr’însulă ună ilotă politică; au totă voită gg-lă separeze şi să-lă depărteze de tronă, ca să nu i se dea nici într’ună felă posibilitatea de a se pute rădica erăşl la valorea ce i se cuvine în acestă ţeră ardelenescă.
Şi-au ajunsă scopulă !
Astăcjl Românulă ardeleană nu se ; mai pote apropia de monarchulă său ca I Română, spre a’i spune păsurile şi năcazurile sale şi a se bucura şi elă de i fericirea de-a pute sărbători în mij locul! său pe capulă statului.
Nu se pote Românulă ardeleană a-propia de monarchulă său, pentru că ţote cărările si drumurile ce ducă la elă
L
voră fi ocupate de cei ce s’au jurată a nu-lă mai lăsa să trăiescă ca Română în acestă ţeră.
Nu se pote apropia Românulă ardeleană de Maiestatea Sa, pentru că sclavului politică, care nu este admisă nică-, irî, nu-i pote fi erbată a vorbi cu Domnitorulă său ca libără cetăţenă.
A şi luată stăpânirea ungurescă tote precauţiunile spre a împiedeca ori-ce contactă ală poporului nostru cu monarchulă.
Deputaţiunile ce se voră trimite spre întâmpinarea Măiestăţii sale suntă conduse numai de funcţionari şi demnitari unguri; suntă compuse aprope es-clusivă din omenii stăpânirei, ba, ca să nu fiă nici o dubietate despre aceea, că numai pe Unguri au să-i representeze, li se mai cere membriloră loră să se pre-senteze în costumurl naţionale unguresc!.
S’au mai luată măsuri ca nici poporală să nu se potă apropia cu plângerile Ini de Impăratulă, ordonându-se ca toţi cei ce voră să-i înainteze petiţii, să arate mai întâin poliţiei unguresc! din Cluşiu care este dorinţa loră.
Ajunge să spunemă, că tote, primire, salutare, audienţe, se voră petrece în Cluşiu, spre a înţelege, că acolo nu mai pote fi locă şi pentru Românii, cari ară voi să mergă în numele naţiunei loră.
Se voră pute presenta înaintea mo-narchului numai căpeteniile nostre bisericesc!, cum s'a mai întâmplată şi de altă dată; le-amă dori numai — fiind că e vorba că şi de rândulă acesta Maiestatea Sa va fi însoţită de ministru-preşe-dinte Tisza, — să fiă scutiţi măcar de astădată, şi aici în Ardeală, de mustrări ca cele ce li s’au făcută la Segbedinăşi la Aradă.
Dela mai mulţi fruntaşi români din Deva primirămă în dilele acestea o invitare la o întrunire, cu scopă de a se combina o întâmpinare câtă mai potrivită a Măiestăţii Sale din partea Româ-niloră de acolo. Ne bucurămă de sentimentele leale ce le dovedescă Românii din Deva, ca întotdeuna aşa şi acuma, ne dore însă inima, când ne gândimăcă dorinţa acesta şi t6te stăruinţele loră voră rămâne fără succesă.
Câte ună particulară română dintre cei mai bine văduţl la stăpânire se va pute străcura ici colea printre Unguri, der ca naţionalitate românescă în Ardelă, nu ne este posibilă a întâmpina ac|î pe suveranulă nostru.
Nu-i rămâne der alta bietului Română ardeleană, decâtă seu să stea a-casă cu inima tristă şi sdrobită, că nu se pote apropia adl nici de acela, pentru care şl-a vărsată de atâtea-orî sângele, seu să alerge în dramulă ţărei şi să se înhame la carulă de triumfă ală lui Tisza, care vine împreună cu monarchulă, de sigură numai ca să-i arate, câtă de pacificată şi mulţumită este Ar-dealulă în urma „înţelepteiu sale politice şi a „părintesceiu sale oblăduiri.
După aceea se cetesce articu-lulu scrisu de d-lu Stefanu Bobancu, şi publicat în numeral 176 alu „Gazetei Transilvaniei“ din 1887, care este următorulu:
De câte-orî cetimă în foile jidano-maghiare lăudându-se „ patrioţiiu cu „im-posantulău loră numără şi cu „culturau loră jidano-maghiară, ne aducemă aminte de fabula „Două boloboce.w
Şi nu suntă rare dilele, în care ţi-
se împuiază urechile cu asemenea lăudă-roşii, amă pute cjiee că mai nu trece <ji.
In tocmai ca boloboculă celă golă, hodorogescă şi facă vuetă mare, încâtă decă n’ai sci cu cine ah de-a face, ai sta să crecjl, că suntă oâtă frandă şi erbă '.la numără, şi că suntă tobă de carte, mănâncă cultură, beau cultură, calcă pe cultură, dormă pe cultură.
In trufia loră ameninţă cu cutro-pire şi pe Română ca şi pe Sasă, şi pe Sârbă ca şi pe Slovacă, decă nu intră în „marea naţiuneu şi decă nu se. adapă din „culturau loră.
Ei bine, rolulă acela trufaşă şi îngâmfată de „număroşI“ şi „puterniclu şi-lă atribue cinci milione de omeni, în cari suntă socotiţi şi Jidovii, şi surdomuţii, şi renegaţii, şi parte mare din cei cari vorbescă unguresce, fără însă a fi Unguri; îşi atribue rolulă de „culţi,u şi încă „superiori în culturău Românului ca şi Sasului, Sârbului ca şi Slovacului tocmai acei omeni, cari şi-au primită cultura tocmai dela aceia pe cari pretindă a-i cultiva.
Der aceste hodorogell şi vuete ur-mărescă ună scopă, ţină lo culă reclame-loră ce le împrăştia în lume ună negus-toră cu marfă rea, cine o cumpără rămâne păcălită, der negustorulă trăesce splendidă.
Aci zace totă misterulă lăudăroşiilor jidano-maghiare cu „număfulău, cu „ puternicia u şi cu „cultura" loră. Şi decă s’ar mai găsi vr’ună sufletă de omă, care s’ar îndoi de acesta, n’are decâtă să asculte ce ne spune fdia oficiosa ungurescă din Pesta, „Nemzetu, dela 17 Augustă.
Ea dice adecă, că politica d’a mul-ţămi numai pe ună elementă dintre cele ce constitue statulă e cea mai bună, pentru că acelă elementă pote trăi splendidă.
Mai limpede nu se pote grăi. Aci îşi află esplicare şi „patriotismulău ji-dano-maghiară, şi născocirea „agitaţiuni-lorău antimaghiaro-jidane, şi persecutarea, împilarea şi schingiuirea Românului şi a Sasului, ca şi a Sârbului şi a Slovacului.
Naţionalităţile nemaghiare muncescă di şi nopte, îndură chinuri şi suferinţe, se sbuciumă şi asudă ducândă lipsuri şi luptândă cu nenumărate neajunsuri, pentru ca cei dela putere să trăiască splen-dită.
Pentru ca adversarii noştri să’şl a-sigure acestă posiţiune, adecă să trăescă splendidă, esploatândă pe Nemaghiari, teroriseză. persecută, înegrescă şi calum-niâză pe cei ce n’au venită dela polele Altailoră, se dau de cei mai „patrioţi/ de cei mai „număroşfr, de cei mai „culţi/ pe când în realitate patriotismulă, numă-rulu şi cultura oricine o va găsi la po-porele nemaghiare.
înţelege orl-cine acum pentru ce adversarii noştri ţină atâtă de multă a persecuta şi a calumnia pe Nemaghiari, a hodorogi şi a face vuetă cu „numărulău, cu „culturau şi cu „patriotişmulău loră : pentru ca să trăescă splendidă.
Der scintî^ este, că tote au ună sfârşită. Şi tristă şi durerosă va fi şi sfâr-şitulă acestui traiu pentru aceia cari, învăţaţi a trăi splendită pe spinarea altora, voră fi nevoiţi să împartă traiulă deopotrivă cu aceia, cari de 20 de ani ducă greulă în acestă stată, şi cari nu suntă întru nimică inferiori celoră dela putere, ci din contră superiori în nu-
mără şi celă puţină deopotrivă în patrio-tismă şi în cultură.
„Violenţe M sfirşitl in potriva liniei."
In numărulă 54. alu friiei n6s-tre.apiu reprodusu o parte din a-preţiările scrise sub titlulu de mai •susu de cjiarulu germană vSieb. d. Tageblattl“ asupra faimbseloru ordonanţe ministeriale unguresc! pri-vitbre la restrîngerea limbiloru nemaghiare. In numSrulu de faţă reproducemu apreţiările susu c(isu“ lui cţiard cu privire la partea ultimă a ordonanţei ministeriale, prin oare se fixeză taxa traduce-rei şi legalisărei documenteloru nemagliiare pentru întrebuinţarea loru în afaceri catastrale. Etă cum se esprimă numita fbiă:
Nu putemă lăsa neobservată, că proiectulă minesterială de lege nu vorbea de tacse moderate, ci voia să introducă tacsele notariale şi dragomanale regulate prin lege şi pentru traducerile făcute spre a se întrebuinţa în afaceri catastrale. Numai ună amendamentă avisa pe ministru, să fixeze taxe moderate pentru astfelă de traduceri.
Respectivele disposiţiuul sună în traducere românâscă, precum urmeză: Taesele facă.
1.	Pentru pagina primă a traducerii legalisate 30 cr., pentru a doua 40 cr. şi pentru fiăcare următore 30 cr.,-flăcare pagină trebue să conţină celă puţină 30 de rânduri, fiă-care rândă celă puţină 16 silabe; o traducere, care cuprinde mai puţină de o pagină, se consideră ca o pagină întregă.
2,	La legalisarea unei traduceri făcute deja suntă a se plăti pentru prima jumătate de colă 40 cr., pentru fiă-care jumătate următore 20 cr.; o traducere, care se estinde peste mai puţină de o jumătate de colă, se privesce ca o jumătate de colă.
La traducerile cari suntă de făcută seu de legalisată în sensulă ordonanţei presente, pentru usulă în afacerile catastrale, nu se mai pote lua nici o taxă din partea dragomanului seu a notarului regescă, nici pentru p&risarea traducerei, nici pentru clausula de legalisare, seu pe temeiulă ori cărui altă titulă. Lu-crală din urmă este de bunăsemă menită a servi d’o mângăere — der nici favorală maghiarisării numeloră n’a câştigată nimica, va să dică, nici ună felă de respectă în ochii noştri, prin aceea, că taxa s’a redusă dela 5 fi. la 50. cr.
Der şi afirmaţiunea raportului ministerială de motive, cumcă noua ordonanţă nu va împedeca comunicaţiunea în afaceri de imobili, deorece advocaţii, notarii publici, notarii comunali şi cer-cuall posedă limba maghiară, eră partidele, cari nu sciu limba maghiară — decă voescă să închee independente tractate — potă lesne să’şl procure traduceri maghiare, — şi acestă afirmaţiune trebue să se probeze mai întâiu.
Lămurită însă este, că şi acestă lege
—	ca şi multe altele create dela 1868
—	stă în contrafacere directă cu stipu-laţiunile legei de naţionalitate ; espune-rea ministerială de motive firesce că nu admite acesta, ba ea elice mai vârtosă:
După ordinea veche a catastralui, documentele suntă a se concepe într’o astfelă de limbă, ca în casulă unui procesă ea să potă servi de basă pentru a-
i

Nr. 56
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
ducerea unei botărîrî, dealtmintrelea se pote aclude şi o traducere legalisată.
împrejurarea însă, că limba oficială a judecătoriiloră de instanţa ântâia este esclusivă cea maghiară, nu pote servi de obiecţii ală unei cestiunl, deorece în consecinţă, decă documentulii ar fi să devină obiectulă unui procesă, acestă proces este a se purta de asemene în limba maghiară, este absolută necesară, ca să se presenteze ună actă scrisă în limba maghiară, spre scopulă întabulării în cărţile funduale, seu să se adaugă celă puţină o traducere maghiară, legalisată la petiţiunea respectivă.
Asupra logicei acestei conclusiuni tăcemă, der tesele, din cari se trage conclusiunea, trebue să le luămă în mai deaprope considerare.
Mai ântâiu de tote nu este corectă, că limba oficială a judecătoriloră de prima instanţă este esclusivă cea maghiară, căci §-lă 9 din legea naţionali-tăţiloră susţine mai vârtosu, atâtă cu privire la limba pertractării, câtă şi cu privire la pronunţarea sentinţei, pentru judecătoriile de instanţa ântâiu şi pănă la definitiva loră regulare (pănă acuma neurmată) espresă usulă de pănă acuma şi chiar şi astăcji se mai primescă ese-bite la judecătoriile cercuale din partea privaţiloră şi în limba germană şi română. Numai ordonanţeloră preşedin-ţilorfi de tribunale li-a fostă reservată, să scotă din putere acea disposiţiune a legislaţiunei, refusândă de a mai primi esebite într’o limbă nemaghiară numai din propria loră putere, încuviinţându-li-se acesta ulterioră prin ministeriu — în cerculă tribunalului din Sibiiu s’a întâmplată numai în an. 1881.
Er cu privire la oficiile catastrale dispune §-lă 11 ală legei naţionalităţi -loră mai vârtosă, ca la cererea partide-loră să se dea resoluţiunl şi estrase din cărţile funduare său în limba maghiară seu în una din limbile protocolare ale municipiului, în ală cărui teritoriu se află oficiulă catastrală — şi într’adevără chiar şi astăcji se predau la oficiulă catastrală din Sibiiu mii de esebite în limba ger-mână şi română.
Ba ce e mai multă, ună articulă ulterioră de lege, adecă articolulă 4 din 1869, privitoriu la esercitarea paterei judecătorescdispune cu privire la rela-ţiunile cele complicate ale naţionalităţi-loră din Ungaria în § 6, ca numai acelă cetăţenă maghiară să potă purta o funcţiune de judecătoră, care ar satisface sti-pulaţiuniloră legei de naţionalitate, alu cărei §13 — care declară limba maghiară de limba oficială a judecătoriiloru puse de guvernă — se referă şi di aci ’ncolo mimai la judecătorii d’o instanţă mai înaltă.
După acestă lege este chiar o îndatorire pentru judecătoriile de prima in-
stanţă, ca să eunoseă limbile protocolare ale acelui municipiu, în ală cărui teritoriu este situată judecătoria. — Ş’acesta tocmai din acelă temeiu, fiindcă limba o-ficialâ a acestora judecătorii nu este csclu-sivu cea maghiară.
Este necorectă şi afirmaţiunea, că după ordinea catastrală din 1855 documentele trebue să fiă eliberate într’o astfelă de limbă, ca ele în casulă unui procesă să potă servi de basă pentru aducerea unei sentinţe — celă puţină în sensulă impusă ei în expunerea mo-tiveloră.
Disposiţiunea aceea nu se pote referi la una din limbele ţerii, la a cărei cunoşcinţă judele este chiar prin lege obligată, ea priveşce limbi străine, cari în regată suntă puţină representate, a căroră cunoşcinţă nu trebue să se presupună dela judecători.
De astfelă de limbi se ţină pentru esemplu, abstragândă dela limbile străine, precum francesă, englesă ş. a. — hebraica, neogreca, pentru părţile Transilvaniei de sigură şi limba slavică ş. a.; pentru a-ceea dispune ordinea catastreloră din Transilvania espresă, ca documentulă numai atunci să se presenteze în traducere legalisată, când elă ar fi concepută în-tr’o limbă neusitată în Transilvania.
Alinea citată mai susă însemneză de sigură completa restumare a egalei îndreptăţiri naţionale, garantate prin legea de naţionalităţi. Numita lege pretinde dela amploiatulă de stată, ca să cunoscă limbile ţărei, ea silesce pe cetăţenii statului să întrebuinţeze limbile acelora, pentrucă — amploiaţii sciu numai un-gureşce! Noi amă pute numi acestă lege egoistă, der posteritatea ar pute afla pentru dânsa altă espresiune. Maxima-rL’etat deşt moiu este în gura naţiunei d omnitore pentru pacea din ţeră celă puţină totă atâtă de periculosă, ca în gura unui domnitoră.
Cum se ne ajutămu noi?
In numărulă de alaltaerl ală „Gazetei Transilvaniei s’a arătată cetitoriloră acestui cjiară esemplulă practică şi vrednică de imitată ală câtorva fruntaşi locuitori din o comună săsescă de lângă Braşovă. S’a arătată cu câtă interesă, cu câtă zelă şi pin ce mijloce practice sciu ei să conserve şi să înainteze bunăstarea morală şi materială a poporului loră.
E întrebare acum, decă acei fruntaşi români, cari stau în imediată atingere cu poporală şi cari suntă în prima liniă chiămaţî a se îngriji de binele, prospe-rarea şi mântuirea lui, nu ară pute ore să facă şi ei asemenea?
Ce greutate ară întimpina protopopii, preoţii, învăţătorii şi alţi fruntaşi ai poporului română, decă şi ei s’ar con-
stitui în asemene comitete de ajutorare, cari în anumite caşuri să sprijinescă şi prin garanţia loră să pună la disposiţiune mijlocele necesare aceloră zeloşi şi vrednici credincioşi ai loră, cari prin o muncă onestă şi cinstită voiescă să-şi înmulţescă, ori celă puţină să-şî con-serveze moşiora ce o au ?!
E forte naturală, că asemenea întreprinderi costă jertfă şi ostenelă. Jertfa ce se pretinde însă în casulă de faţă este de natură a fi, la totă casulă, recompensată prin succese morali multă mai importante.
Ori cine a avută ocasiune să pe-trecă în mijloculă poporului nostru, s’a putută convinge, că una din cele mai însămnate cause cari îlă înstrăineză pe elă de conducătorii săi bisericescl este împrejurarea, că poporală nu simte, nu este celă puţină în modă directă înfluin-ţată de binefacerile acelora, aşa că în multe caşuri poporală consideră pe conducătorii săi bisericesc!, ca pe o povară impusă şi prea grea pentru elă.
De aci provină o mulţime de per-deri. Preotulă nu se mai bucură de simpatia, de încrederea şi ascultarea poporului, învăţăturele lui bune, sfaturile lui părintescl suntă considerate numai ca nisce obiceiuri sarbede, dictate de natura oficiului ce-lă portă.
Nici nu e mirare. Ce-i folosescă poporului cuvintele, decă-i lipsescă faptele ! Elă ascultă cu plăcere vorbele bune şi povăţuitore ale domnului protopopă, de es., pe care nu l’a văcfută pote decâtă de două, ori de trei ori pe ană în sătulă său, der observă şi o simte afundă în inimă, că d-1. protopopă, după o muncă de abia câteva ore, se departe din comună ducândă cu sine prea ffumose sume de bani în raportă cu munca săvîrşită.
„Ml-au plăcută vorbele domnului protopopă, “ — îşi elice atunci poporală — „der, Domne, scumpe au fostă, — mai bine nu le-aşii fi audiţii !a
Şi’i pare poporului cu atâtă mai grea instituţiunea protopopiloră, cu câtă din nefericire elă mai niciodată nu este în posiţiune de a simţi inriurinţa directă a binefaceriloră loră. Ce scie poporală, că de esemplu averea bisericei sale s’ar ruina, pote, decă n’ar fi sub controlulă protopopului? Elă scie aceea ce vede şi ce simte. Şcie, de esempu, că banii bisericei i-a adunată elă, prin eontribui-rile şi munca sa. Scie că acei bani se administreză de preotulă şi curatorii bisericei, scie că ală acestora este meri-tulă, ei muncescă ei portă responsabilitatea. Cum vine deră, că totă la anumită timpă d-lă protopopă se răpede în comună, mănâncă ună prânejă, bea ună vină, ffmnjăresce odată socotelile, bagă 8—10—12 fi. în busunară, am.ăsurată mărimei capitalului, şi se cară p’aci în-
FOILETONULt „GAZ. TRANS. “
IONtI ISTEŢUL^.
Legendă de V. A. Tfrechiă.
—	Cumetriţă dragă, dragă cume-triţă !
—	Ce poftescl, cumetre Urechiă, de mă chiemî la pîrlază?
—	Rogu-te, împrumută-mi niţică sare.
—	Cum de nu? Eacă prospătă, de sub pisălogă.... Da ce, cumetre? te lă-saşl de senatoriă, te făcuşi bucătară?
—	De! cumătră... totă o bucătăriă şi încă prostă şi senatorial.... Numai nu pentru asta îţi cerui niţică sare... Ia-am găsită, cumătră, umblândă mai deunăzi pe lângă cazarma Malmezon, o poveste c’am lâncedă şi voiu să cercă ce-o eşi de i-oiu da ună prăvuleţă de sare.
—	Ce diclcă ai găsită la cazarmă?.... Ei, da fiă ce-o fi... Ecă sarea cerută... De ţi-o mai trebui, cumetre...
—	Mulţumescă, cumetriţă...
—	Pentru puţină, cumetre Urechiă !...
*
* *
Păi, ci-că era la cazarmă la Malmezon ună soldată de-i cjicea Ionă Iste-ţulă. Nu că doară era pre isteţă, ci pentru că nu era isteţă de locă, da de
locă! Căpitanulă Gloanţă la care de-o vreme Ionă era dată de vistavoiu, îi cjicea adese, la dînsulă acasă, cum îi emisese şi la cazarmă peste doi ani de vreme.
—	Ioane, isteţă, mai isteţă, mă Ioane !
Recruţii din fie-care contingenţă,
totă aucjindă aste vorbe, crecjură că vis-tavoiului căpitanului Gloanţă îi cjice: Ionălsteţulă şi „deşcă Isteţuleu adî, şi „deşcă Isteţuleu mâne, porecla se lipi de nume ca muşehiulă de pomă, şi ca nevoia de omă. Dela o vreme şi Ionă însuşi, când îlă întreba vre-ună sub-lo-cotenentă eşită prospătă ca felia de untă, din şcola militară, când îlă întreba cum îlă chiamă, răspundea cu mâna la bonetă, stând smirna:
—	Ionă Isteţulă, să trăiţi domnule sublocotenentă.
*
* *
Veni acu vremea să fiă liberată din oste Ionă Isteţulă şi se pregătea să se întorne la sătulă lui, care era hăt-colo, departe, în judeţulă Râmniculă Vâlcei, unde 1’aştepta o muiere frumosă şi tânără, că apucase a-şl pune pirostiile po-pei pe capă înainte de ce pîrdalniculă de sorţă să-lă fi chiămată la oste dor o
învia vitejia lui Ştefană celă mare şi a lui Mihaiu Vitezulă.... Şi pe ce odoră de muieruşcă nimerise Ionă !... Isteţă nu era Ionă, der dragostea n’are ochi, ci-că, şi deci fata dascălului dela biserica din Săl-caţl, — sătulă lui Ionă, — ca să nu mai trecă o săptămână a brânzei preste 18 ani împliniţi, fără ca peteala să-i po-leescă găţele negre ca pena corbului, primi să fiă nevasta lui Ionă. Şi iacă aşa: mai cu peciu dela protopopu pe doi cârlani, mai cu ceva colaci dela moşă popa, se făcu nunta lui Ionă cu Acsinia fata dascălului.
Şi pe traiu, neică!
Aşă! pe traiu! când nu ţî-ai sfîrşită de crestată reboajele datoriiloră cătră cinstita cârmuire !... Numai ce-lă îmflară pe bietulă Ionă dela vatra unde, într’o bună dimineţă Acsinia pusese să se sfâ-descă în olă , la clocotă, nişte dragi de sărmăluţe de carne de mascură, şi unde mi-lă duseră la comisia de recrutare şi unde mi-lă desbrăcară — să nu vă fiă cu bănată — golă golişoră, cum l’a făcută mumă-sa... Şi unde ună domni-şoră cu mustăţile rase, ca boboculă jumulită cu apă clocotită, mi-lă ciocăni şi pe faţă şi pe dosă. ...
colo; apoi ba să-lă mai vecii pănă când mai vine după bani? !... Seu cum ar pute, de esemplu, să’nţelegă ţăranulă credin-ciosă, că elă pentru a se cununa are lipsă de autorisaţia protopopului? Elă înţelege aceea ce simte şi ce vede. Vede atâta, că d-lă protopopă a scrisă pe ună petecă de hârtiă două rânduri de scri-sore.*) şi simte, că pentru aceste rânduri a trebuită să plătescă d. e. 2 fl. şi s<5 pierdă o di de lucru cu călătoria.
Cam acestea suntă ’ impresiunile ce i le facă poporului conducătorii săi bisericesc!.
Nu multă mai favorabile suntă şi impresiunile ce şi-le primesce poporală din partea preoţiloră săi direcţi: Bani să-i dai când te botezi, bani când te cununi, bani când mori, — bani de câte ori îţi intră în casă. Niciodată însă preotulă la poporă, ci totdeuna poporală să-i dea la preotă!
Etă cum simte poporală!
Ce-i dreptă, aceste impresiunl ale poporului suntă false şi forte nedrepte faţă de preoţii săi, căci vorba ceea: „Cine munceşce la altară, dela altară trebue să trăescă“. Der nu numai că suntă false, ci suntă şi forte periculose, căci asemenea impresiunl dau nascere la relaţiunl vitrege între preotă şi poporă, er aceste relaţiunl paraliseză totă bunăvoinţa, totă zelulă şi totă activitatea pastorală şi naţională a preotului, aşa că poporală nostru în asemenea caşuri rămâne de faptă fără conducători.
Nu se pote însă nega, că pe câtă de false şi periculose suntă amintitele impresiunl, chiar pe atâtă suntă şi de naturale, căci astădl nici poporală nostru nu se îndestulesce cu vorbe, ci aşteptă fapte; vorbe ffumose aucjit’a elă destule, der pentru acea totă din rău în ren a dată. Astăcji vorbescă faptele; şi decă faptele preotului suntă desavantagiose pentru elă, zadarnice ’i suntă îndemnurile, zadarnice sfaturile bune, zadarnice chiar frumosele lui cuvinte rostite de pe catedră.
Cu totulă altcum ar simţi poporală, altfelă ară fi rodele nisuinţei celoră ee stau în fruntea poporului, decă aceştia ar cerca jsă pună în praxă astfelă de mijloce, prin cari nu numai ei pe ei s’ar pute ajutora, fără a fi poporului spre greutate, ci şi asupra credincioşiloră loră, ară pute influinţa în modă directă cu binefacerile lor, câştigându-le prin acesta încrederea şi bună-voinţa.
In direcţiunea acesta s’ar lucra cu bună şi sigură efectă, decă şi conducătorii bisericescl şi civili ai poporului nostru s’ar constitui în aşa cjise comitete efe ajutorare. Aceste comitete să adune bani, decă n’au, er decă au — cum suntă de
*) „Decă nu se află impedimentu de căse-toriă, se se cunune în Domnultl. — N. N1, protopopii^. Cam acesta este formula obicinuită,
— Bună! striga acestă domnă, par’ci ar fi alesă ună pepene de-i coptă!
Şi câte-va cjhe după aceea Ionă era
la cazarmă la Malmezonă, în ciubote
scâlciate şi mari de nu-i ţinea pe piciore
nici cu trei rîndurl de obiele şi mi-lă bă-
gară pe bietulă Ionă în nişte pantaloni
cari se pomenea la cazarmă din „recrut1
în „recratău, că o dată avuseseră şi „vă-
puşcău roşie... De largi, nici vorbă!.,.
doi Ioni puteau să se aciuescă în cei
doi craci... Er bonetulă îi cădea lui Ion
pănă peste ochi... Norocă că se oprea
în urechile cam răsărite ale lui Ionă, că
altfelă n’ar mai fi văcjută cu elă pe capă
nici inaintea ochiloră...
*
* *
Şapte ani rămase Acsinia fără de „omulă“ său. Hei! pe atunci nu era numai trei ani slujba de oştenă şi cu atâtă mai puţină nu era pe 6 luni, câtă facil acuma cuconaşii, ca să dovedescă că e-galitatea înaintea legii e lucra sfântă!
Ce a fostă, a fostă! Acum Ionă era să fiă liberată din oste. Şi ce veseli mai era! întâi pentru-că avea sâ-şl afle er casa şi muierea, pe care de şepteanl nu le mai văduse ; şi ală doilea, pentru-oâ avea să se întorcă la sătulă său, la Săi-câţi, cu 600 de leuşorî în pungă.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1.000
RNr. 56___________________________________
templu capitalele multora biserici, scoli etc., cari adeseori se evalueză la mii de florini — să nu lase banii pe la deosebite bănci, ori în alţii locil depuşi în massă spre fructificare, unde, ce-i drept, se administrez* cu mai puţină ostenelă şi cu mai puţină batere de capii, der a-ducti puţinii folosa, — ci numitele comitete de ajutorare să ia banii să’i administreze ele spre folosul* poporului şi cu mai mare dobândă.
Aşa de esemplu, când esecutorulii ar fi să vândă pe unii preţii de batjocură pământul* unui ţăranii, Comitetul* să intervină cu ajutorul* său, să rescum-pere pământul* cu acelaş* preţ*, der nu pentru ca să despoie pe proprietar*, ci pentru ca să-l* ajutore. Pământul* să i-1* lase spre folosinţă şi mai departe, pretinzând* numai interesele capitalului, pănă atunci, pănă când proprietarul şl-lfi va putea rescumpăra. Decă însă în anumit* timp* pământul* nu se rescum-pără, el* rămâne în proprietatea fondului comun*, care la data ocasiune îl* pote vinde altui Român*, der tot* numai la Român*, şi cu asta ocasiune comitetul* ar pute, fără de păcat*, se-şî tragă un* percent* de trei ori mai mare şi totuşi pământul* să-l* vândă cu preţ* moderat*.
Tot* asemenea ar fi de a se face şi atunci, când un* ţăran* român*, harnic şi de bune speranţe, ar voi să-şî cumpere o realitate, der nu-i ajung* banii. Comitetul* suplinesce restul* banilor*, îşi re-servă dreptul* de proprietate asupra realităţii, concede însă cumpărătorului să folosesc* proprietatea pănă atunci, pănă când va pute înapoia banii împrumutaţi având a plăti numai interesele. La casft decă cumpărătorul* n’ar fi în stare în timpul* hotărît* să înapoieze banii, realitatea rămâne în proprietatea fondului, care la timpul* său pote s’o vândă cu preţ*, pote, îndoit*.
Prin astfel* de procedere de o parte s’ar asigura şi ar* cresce proprietăţile românescl de pământ*, s’ar ajutora poporul* în mod* forte simţitor*, er de altă parte capitalele bisericilor*, respective ale fondului astfel* administrat*, ar* cresce mult* mai repede şi iiiteresele lor* s’ar pute întrebuinţa pentru cultura şi luminarea poporului.
Ve(|I bine, la noi astfeliu de fapte mai vîrtos* numai dela protopopi, preoţi şi învăţători s’ar pute aştepta. Acesta le-ar causa ostenelă şi pierdere de timp, der fiă siguri, că decă şi-ar trage cât* de grase percente pentru timpul* astfel* petrecut*, poporul* nu se va plânge în contra lor*, căci vrednic* este muncitorul* de plata sa. Astfel* ar resulta dâră un* al* treilea folos*: ajutorarea bună-stărei materiale a clerului şi învăţătorilor* noştri, care încă este un* postulat*
Că avea Ion* muiere, o spusei mai sus*... Ş’apoi vorba ceea: de muiere nu scapă nici dracul*! Der că Ion* avea 600 de leuşorf, vecjl asta se cade să se lămurescă, că nu-i tot* atâta de uşor* de a ave 600 de lei, cât* de a-şî lega de grumazi o belea de femee!
Ecă şiretenia celor* 600 de lei ai lui Ion*.
*
* *
Nu cu multe luni îndărăt*, era Ion* cu căpitanul* Glonţă, la care era dat* de ordonanţă, în Târgul* Ocnei în Moldova. într’o Zi A* chiamă domnul* căpitan* :
—	Să duci mă Ione, îi Zi°e căpitanul*, să duci porunca asta la vameşul* din ponorul Vulturului, din sus de Slănic...
—	Am înţeles* domnule căpitan*... der...
—	Der ce?
—	Der nu cunosc* dramul* prin munţii ăia... să trăiţi domnule căpitan*!
—	Mergi şi tu pe unde merg* şi
alţii, că vei nimeri--- Nimeresc* orbii
Brăila!
(Va urma.)
din puiLct* de vedere naţional* Unde este însă iubirea şi încrederea ce şi-ar câştiga-o asemenea preoţi înaintea poporului lor*, prin care li-s’ar asigura efectul* cuvântului şi viâţa li s’ar fiece mai uşoră şi mai plină de mângâieri?!
Am arătat* aci numai o singură modalitate. In numărul* de alăltaerl s’au arătat* mai multe. Preoţimea nostrâ ar fi forte de dorit*, să se pună odată în activitate spre direcţiunea acesta. Putere avem*, mijloce avem*; lipsele-s* nenumărate.
Manifestaţii neutra Bonlanger.
Generalul* Boulanger şl-a luat* rămas* bună dela corpul* al* 13-lea de armată prin următorul* ordin* de Zi:
„O disposiţiă a presidentului m’a pus* în neactivitate. Vă părăsesc* der, fiindu-ml retrasă comanda. Sunt încredinţat*, că atunci, când va cere apărarea patriei, vă veţi arăta tot* atât* de buni soldaţi, cum am avut* ocasiă să vă constat* şi în timpul* păcii.a
Manifestaţiile de simpatiă pentru Boulanger sunt* mari atât* în Paris cât* şi în provinciă. La 4 Martie Boulangeri-ştii au ţinut* o adunare, în care au format* un* comitet* republican* al* protestării naţionale şi au elaborat* un* manifest*. S’a hotărît* ca acest* manifest* să fiă afişat* în tote comunele Franciei.
In faţa redacţiei Zi8,1,11!11! nLa Co-carde“ s’au adunat* în aceeaşi Zi mai multe mii de omeni, aclamând* pe generalul* Boulanger şi silind* pe toţi trecătorii să strige „Trăiescă Boulanger.a
Chiar foile ostile generalului recunosc*, că disposiţiile populare în provincia sunt* pentru general*.
Trebuie recunoscut* de altfeliu, că Boulanger stă pe cât* pote departe de-acâstă agitaţiă. Inimicii lui îl* acusă de contrar*, în speranţă că vor* pute obţine astfeliu dela presidentul* republicei ştergerea totală a generalului din cadre.
Partida republicană radicală s’a des-binat* în două grupuri în acestâ cestiu-ne; Clemenceau e în contra generalului Boulanger.
Comitetul* boulangist* a hotărît* să pună candidatura generalului Boulanger în tote departamentele Franciei.
De vâră generalul* are de gând* să petrâcă la socră-sa lângă Paris.
SOIRILE PILEI.
Din incidentală proceseloră de pressâ ale „ Gazetei Transilvanieiu au începută a ne sosi scrisori şi telegrame de felicitare, al* cărora text* însă din causa absenţei Domnului Director* al* foiei, dr. Aurel Mureşianu, nu-1* putem* comunica cetitorilor* noştri. Sosirea d-sale dela Cluş*, însoţit* de d-ltt Redactor* Ştefan* Bo-bancu şi d-1* advocat* Simeon* Damian,
se aşteptă pe dimineţă, Sâmbătă, la orele 10. *
* *
O foiă ungurescă din săcuime spune, că credincioşii din Kezdi-Oşorheiu sunt* forte mâhniţi contra preotului Tamâs Marczel din ordulfi minoriţilor*, din causă că acesta e prea nepăsător* faţă cu împlinirea funcţiunilor* sale. La îmormân-tărf nu merge pe când e chemat*, ci când ’i vine la socotelă. Odată s’a dus* mai târZiu cu 24 ore, de cum a fost* chemat*; altă-dată a cerut* pentru o îmor-mântare 10 fi. anticipativă, şi fiindcă omul* era sărac* şi n’a avut* bani să-i dea, a trebuită să-şi îmormenteze mortulu fără preotu.
Asemenea preoţi de sigur* nu fac*
onore ordului minorit*!
*
* *
In Alba-Iulia fu denumit* de căpitan* al* oraşului fostul* comisar* de po-
liţiă, d-1* losifă Roşea.
*
* *
Regele Carolă a sosit* Miercuri di-mineţa la 9 ore în Viena, gara de nord-vest*, unde a fost* primit* şi salutat* cordial* din partea Maj. Sale monar-chului. Regina Elisabeta, care era aş-
teptată dimpreună cu regele, a plecat* din Sigmaringen tot* Mercur! şi a fost* aşteptată Joi în Viena. Afară de Maj. Sa monarohul* care purta ca singură decoraţiă marea cruce „StâuaRomâniei4*, augustul* âspe a fost aşteptat* de ofi-cerii ataşaţi şi de legaţiunea română. Maiestăţile Lor* au plecat* împreună în
castelul* împărătesc*.
*
* *
Marele clopotă alu sf. Metropolii a foştii duşii îu Rucurescl luni sera. El* se află încă în gara dela Filaret*, unde a fost* văZut* de o mulţime de lume.
D.	Walser, fabricantul*, a mers* pentru a’l* instala şi a-i face proba sunetului.
Inundări.
Dunărea cresce mereu. Prin mai multe părţi a eşit* din alviă. Pivniţele mai multor* strade din Budapesta sunt pline de apă. Periculultt e forte fame-ninţător*. Frumâsa insulă „Margafi&taa e aprope de a fi inundată; partea mai aşeZfttă a ei e deja sub apă. Numai înălţime de 1 metru de va mai cresce apa, Pesta nouă va fi inundată.
Mureşulă şi Crişurile, deşi în măsură mai mică, der n’au încetat* a fi ame-ninţătore.
In urma topirei repede de zăpadă, nl-se scrie, că rîulft Ciser a eşit* din alviă şi a inundat* cea mai mare parte din teritoriul* comunelor* Maroda şi Giarmata, înămolind* tote sămănătu-rile de tomnă, la mulţi locuitori a intrat* apa în case fâcendu-le daune însemnate.
Sămănăturele comunei Eszeny din comitatul* Bereg* au fost* cu desăvîr-şire distruse de apă. Agricultorii sunt* desperaţi.
Tisa de asemenea a început* în măsură progresivă să ese din alviă.
Mai pe scurt*: sămănăturile celor* mai productive pământuri ale Ungariei sunt* inundate de apă. Sătmarul*, Ciaba, Bekes, Gyula, cari sunt* cele mai neaşe oraşe ale Ungariei, sunt* în pericul* de a fi nimicite.
PetiţiunI nesfîrşite se fac* la guvern după ajutor*. Resultatul*: „n’avem* banî!u Banii i-a spesat* guvernul* cu „regulareau apelor*, şi le-a regulat* aşa de „bineu, că mai în fiă-care an* ele inundeză neîmpedecate teritoriele. Puţine state sunt*, care să fi spesat* aţâţa bani pentru regularea apelor*, ca statul unguresc*, şi cu tote acestea puţine state sunt* în care să se întâmple atâtea inundări, ca în Ungaria.
Posiţia geografică a locului nu pâte scusa nesuccesele de regulare a apelor*, pentru că sunt* şi alte ţări în Europa, mai mari, cu teritoriu mai şes* şi cu rîurf mai mari şi mai perieulose, şi cu tote acestea inundările formeză numai rari escepţiunî, în timp* ce în „Dunga-ria felixu au devenit* cronice.
Aşa Se prădâză banii statului unguresc* : Spese mari, succese puţine, ori de loc*.
Scirî poliţienesc!.
AstăZl, Vineri, în Ziua târgului de săptămână s’a furat* în institutul* de amanetare, în care era mare îmbulzelă, unei femei din buzunar* suma de 47 fi. v. a. De asemenea s’a furat* în piaţă unei femei o pungă cu 8 fi. v. a.—-Tot* astăZi s’a prins* cu ocaua mică Antal Jâ/nos din Ujfalu, care pusese mâna pe o pălăriă din şatra unui pălărier*. Cinstitul* muşteriu fu. dat* pe mâna judecătoriei cercuale.
Con cerţii.
Mâne, Sâmbătă în 13 (2B) Martie, se va da în sala dela Nr. 1 alit treilea concertă alu capelei orâşenescl. — Credem* că publicul* nostru va da totă atenţiunea acestor* ffumose concerte.
Convocare.
Representanţa Comitatului Braşov* este convocată la o adunare extraordinară pe 11 Aprilie a. c. la 9 ore a. m.
Obiectele adunărei suntu:
I.	Emisul* ministrului de interne despre aceea, că la cererea partidei să se dea adeverinţă despre eshibitele date la protocol*.
2	Emisul* ministrului de apărarea ţărei relativ* la formarea comisiunei pentru anestarea de cai.
8. Emisul* ministrului de interne relativ* la statul* de pensiunare al* notarilor* comunali.
4.	Raportul* vice-comitelui relativ* la întregirea viriliştilorti şi membrilor* aleşi ai comisiunei comitatense.
5.	Raportul* comisiunei de 1B relativ* la construirea dramului de fier* local*.
6.	Raportul* relativ* la spitalul* militar*. Decisiunile cetăţei Braşov*:
7.	Relativ* la cemeteriul* comun*.
8.	Relativ* la pensionarea lui Ed. Bohlert.
9.	Relativ* la primirea în gremiul* comunal*.
10.	Relativ* la pensionarea păzitorului de pădure Szetona Wenzel.
II.	Relativ* la localitatea de negu-ţătoriă dată în ohiriălui Arpad Loskay.
12.	Relativ* la localitatea de neguţători* dată lui Meriex Werzar.
13.	Relativ* la localitatea de neguţători* dată lui Gregoriu Bânyai şi Ni-colae Navrea.
14.	Relativ* la pretenţiunea fondului de pensiune comitatens*.
1B. Decisiunea comunelor* Satulung, Cematti, Tărlungenl, PurcărenI, şi Zizin relativ* la statorirea vămei pentru importarea băuturei.
16.	Decisiunea comunei Cernat relativă la darea şi arenda dreptului de morărit*.
17.	Decisiunea comunei Cematti relativ* la transformarea localităţei celei mari în casă de teatru.
18.	Decisiunea comunei Bod* relativ* la edificarea cârciumei.
19.	Decisiunea comunei Herman* relativ* la edificările, pentru animalele de prăsilă.
20.	Decisiunea comunei Apaţa relativ* la procurarea puscei de apă şi a unui sicriu de fier* scutit* de foc*.
21.	Cererea lui Frideric Wachter protocolist* la casa orfanală pentru remunerare.
22.	Cause urgente, cari ar* veni în interval* şi sunt* a se publica după adunarea comitatului permanent* în modul* citat*.
Comitetul* permanent* se va aduna în 10 Aprilie la 10 ore.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. al* „Gaz. Trans.u)
BucurescT, 23 Martie. In cameră Brătianu a respunsu la interpelarea asupra politicei esterne. Elfi protestă împotriva ideei de a se înfiinţa unu imperiu româno-bulgaru şi împotriva acusaţiunei, că guvernul* aru voi se germaniseze ţera.
Cnrsnlă la bursa de Viena
din 25 Martie st. n. 1888.
Renta de aur* 4%......................96.15
Renta de hârtiă5°/0................83.15
împrumutul* căilor* ferate ungare . 149. Amortisarea datoriei căilor* ferate de
ost* ungare (1-ma emisiune) . .	93.90
Amortisarea datoriei căilor* ferate de
ost* ungare (2-a emisiune) . ., 123.75 Amortisarea datoriei căilor* ferate de
ost* ungare (3-a emisiune) . . 108.70
Bonuri rurale ungare...............104.—
Bonuri cu clasa ae sortare .... 108.60 Bonuri rurale Banat*-Timiş* . . . 103.60
Bonuri cu cl. de sortare.............103.60
Bonuri rurale Transilvane .... 104 -
Bonuri croato-slavone................103.25
Renta de hârtiă austriacă ....	77.35
Renta de argint* austriac* ....	79,10
Renta de aur* austriacă..............109.15
Losuri din 1860	.................. 132.—
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 856.— Acţiunile băncei de credit* ungur. . 270.— Acţiunile băncei de credit* austr. . 268.10 Despăgubirea pentru dijma de vin*
unguresc*.....................99.
împrumutul* cu premiul* unguresc* 122.75 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ehedmului.......................123.75
Galbeni împărătesei ............... 5.99;
Napoleon-d’orl........................10.05
Mărci 100 împ. germane................62.40
Londra 10 Livres sterlinge .... 126.95
CnrsulA pieţei Braşovii
din 23 Martie st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.49 Vend		8.50
Argint* românesc* .	w	8.44	p	8.48
Napoleon-d’orl . .7 .	n	10.03	Y)	10.06
Lire turcescl . . .		11.84	11	11.37
Imperiali	 GaibinI			10.84 5.88	fi	10.37 5.92
Scris. fonc. „Albina116u/0	H	101.—	M	102.-
« n 11 5°/o		98.—	fi	99.-
Ruble rusescl . . .		103.—		106.-
Discontul* ....	672-	-8% pe	an*.	
Editor* şi Redactor* responsabil*: Dr. Aurel Mureşiauu.
Nr. 56
GAZETA TRANILSVANIEI.
1888
m
Turnătoria şi fabrica de maşini a lui SCHLICK
Societate pe acţii în Budapesta.
Biuroulu centralii: VI. Waitznerring 57.—Despărţementulu pentru maşini agricole: VI. Aeussere Waitznerstr. 1696—1699.
MAŞINELE DE SEMĂNATA
„TMUMPH“
patentate ale lui Schlick
Cea mai mare distincţiune:
Diploma de onore de aurii la concurenţa internaţională
de pluguri în Hatvas.
Pluguri pentru una brazdă patentate a lui Schlick pentru 2 şi 8 brazde, Rayol. 2 premii dijoteiu, Medalii de aură şi încă alte trei dis-^ tincţiuni.
Pkigurî originale pentru o brazdă ale lui Scfiilck- şi Vidats, pluguri pentru sapă şi mo-^ şoroie, Extirpatdre etc.
PREŢURILE CELE MAI EFTINE.
Garnituri de treierată cu vaporii, Garnituri de treierată cu verteju (Gopel).
Mori pentru curăţită, Mori pentru măcinată, Maşină pentru preparare de nutreţă etc. m
CATALOAGE LA CERERE GRATIS ŞI FRANCO.
12—3
2-41
d
Se deschide abonamentu pre anulă 1888
la
AMICULU FAMILIEI. ţ>iaru beletristicii şi enciclopedicu-literaru — cu ilustraţiunî. — Chirsulfi XII. — Apare în 1 şi 15 4* a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frmndse; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifiee cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Eomâniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturorft indivicjiloru din familia o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregu e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, platibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
PREOTUL0 ROMÂNO. ţ)iarîl bisericescă, scolaru şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulu XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2l/a — 8Va c5le; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tutnroră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serba-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totu soiulă de a-mănunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară.—Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregu e 4 fl.—pentru România 10 franci — lei, platibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
Colectanţli primeseti gratisă tetă alâ patrulea esemplară.
Nuiueride proba se trimit ii gratisă ori-cui cere.
A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr. -Transilvania. **9K
Tottl de aci se mai potîi procura şi următorele cărţi din editura propria:
Apologie. Discusiunî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţuiţi 80 cr.
Renascerea iimbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Or. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţuiţi broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 80 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste anii, de I. Papiu. Unii volumă de preste 26 cole. Acest opti de cuventărî bisericesc! întrece tote opurile de acestu sofii apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care s&rbătore, care arată timpulfi întroducerei, fasele prin carî a trecută şi modul cum s’a stabilită -respectiva s&rbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariuld. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealuld perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omQ de bine. Novelă originală. —Continuarea novelei: Idea-lulu pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna fiorului. Novelă poporală de Geprgiu Simn. Preţulă 10 cr.
Codreanu craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Eld trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. P. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantuld. Comediă în 5 acte, dăpă Aăgustă • Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
-Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Yasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenulur Românii. Cartea I, II, IU, IY, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
Indreptard teoreticii şi practicii pentru învăţământuld intuitivd în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de Y. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită dnpă lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
' Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De Y. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuald de Gramatica Iimbei române pentru scolele poporali în trei 'cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica Iimbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuald de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. ar-tea practică forte bogată a acestui op — cuprindândă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparanejî. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritaruld sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată J mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculd mărgăritard sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc!
— frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântăr!
pentru pruncii şcolari de ambe secsele,
Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 flor.; 100=5 fl.
Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născăterei de D-ţjeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone fru-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusd Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 or.
Tipografia A. MUREŞIANU, Bras o vii.