; AtamistfatiijM
JiMralla: ’
j, piaţa marş Nr 22.
[ nefrancate na se pri-■Mcfl, Manuscripte nu se re* trimită!
BironrilE de annncinrî:
Brafovt, piaţa mare Nr. 22.
kseratemaiprimescfi în Viena: bMfMoste, Haasemtein & Togler (OtteMaas), Heinrich Scltalek, Âlois Strndl,M.Dukes, A.Oppelik.J. Dan-mberg; în Budapesta: A. V. Qold-Utgtr, Anton Mezeî, Eckstein Bernat; în Frankfkirt: Gf.L.Daube; înHam-burg: A. Steiner.
Preţuiţi inserţiunilorit: o seriă jarmendit pe o col6n& 6 or.
30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina III-a o seriă 10 cr. v. a. seu 30 bani.
Nr. 55.
AlTULtt LL
Braşovti, Vineri, lf (23) Martie
i—e tn fie-eaze <)n-
AtoMiente peatn Aistro-Uniaria
fie tuşă ana 12 fl., pe şâse Ioni 6 fl., pe trei IxmljrjL
Peatn România şi âTtamatate:
Pe unu ană. 40 franci, pe sâse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la tâte ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul! pentru Braşov!:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, et&giulu I.: pe unăană 10 fl., pe şdse luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusulu în casă: Pe ună anu 12 fl., pe şâse luni 8 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atfttă abonamentele câtu şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
1888.
PROCESUL!! DE PRESS!
'	alu
„GAZETEI TRANSIVANIEI".
Clnşiu, 21 Martie.
Ac}!, 21 Martie n., s’a adusu sentinţa în procesulu de pressă» alii „Gazetei Transilvaniei “ de cătră juriulu din Cluşiu.
Procesulu a decursă astfelu: La orele 9 a. m. s’au întrunită în sala palatului de justiţiă Banffy juraţii, membrii tribunalului, acu-saţii cu aperătorulă loră, precum şi ună publică cam pe jumetate românescă şi pe jumetate ungu-rescă.
Imbulzela a fostă mare, mulţime de 6meni stăteau în coriddre, pentru că nu încăpeau în sală.
Preşedintele curţii cu juraţi a fostă d-lă preşedinte de tribunală Peterffy Domokos, er ca judecători au funcţionată d-nii Csiszer Kâroly şi Mik6 Imre. Acusătoră publică a fostă d-lă procuroră Dr. Bir6 Janos, notari: Kocsy Andor şi Halâszi Bela, ca translator d-lă advocată Dr. Aurelă Isacă.
La doue mese, aşecfate înaintea mesei presidenţiale, şedeau acu-saţii: d-lă Dr. Aurel Mureşianu, directorulă „Gaz. Trans.“, d-nulă Stefanu Bobancu, redactoră, şi d-lă Simeonă Damiană, advocată, ca aperătoră.
După deschiderea şedinţei preşedintele a cetită mai întâi cata-logulă juraţiloră. După-ce în loculă juraţiloră absenţi s’au adusă alţi suplenţî, s’a constituită juriulă, dupâ cum vi-sa telegrafată, er juraţii au depusă jurămentulă prescrisă.
După întrebările generali se dă cetire actului de acusaţiune pri-vitoriu la articulii apăruţi în Nrii 176 şi 179 ai „ Gazetei “ din 1887.
După cetire preşedintele întreabă pe procuroră, decă e învoit ca sg se ţină de actulă de acu-sare, în care desparte amendoue articulele, fără a mai trage la res-pundere pentru celă dintâiu pe lângă autoră şi pe redactorulă responsabilă. In urma acesta pro-curorulă Dr. Bir6 declară, că se va ţine de cuprinsulă acusaţiunei, care trage la respundere separată numai pe autorii articuleloră respective.
Peşedintele întrebă pe acusaţî, decă voescă să facă vre-o observare? Translatorul, d-lă Dr. Isacă, repetă acestă întrebare în limba română.
D-lă Dr. Aurel Mureşianu ri-dicându-se cţice între altele: Noi acusaţii suntemă de naţionalitate română. Ca români, şi pe teme-iulă dreptului ce-lă avemă şi după lege, voim să ne apărămă în limba năstra maternă, de aceea rogă pe d-lă preşedinte să binevoiască a ne împărtăşi, că ore d-nii juraţi, chiămaţî a-şî da verdictulă în procesulu nostru, pricepă limba română, căci jurămentulă, ce l’au depusă ei înainte cu ună cuartă de oră, îi obligă, ca să se pronunţe dreptă şi în consciinţă asupra ce-
loră, ce le voră aucţi şi observa în decursulă procesului.
Numai atuncia verdictulă juraţiloră va ave sensă şi’ va corăs-punde obligământului luată de juraţi, decă voră fi în stare a înţelege apărarea năstră rostită în limba română, de aceea îmi permită încă odată a pune întrebarea, că de 6rece noi acusaţii voimă să ne apărămă în limba română, fi voră d-nii juraţi în posiţiune de a ne pricepe ?
D-lă translatoră Dr. Isacă îm-părtăşesce tribunalului cuprinsulă vorbirei D-lui Mureşianu.
Presidentele răspunde, că limba oficiosă a tribunalului este cea maghiară, der acusaţiloră le este permisă de a se apăra şi în limba loră, der câtă pentru aperătorulă loră legea cere, ca elă să vor-bescă în limba maghiară. Câtă pentru interpelarea D-lui Dr. Mureşianu preşedintele adreseză cătră juriu provocarea, ca aceia dintre d-nii juraţi, cari cunoscă limba română, să binevoiască a se scula de pre scaunele loră.
In urma acesta din 12 juraţi se ridică numai 2.
Preşedintele adresându-se cătră acusaţî, constată, că suntă 2 cari sciu românesce, cari voră es-plica şi celorlalţi, cele audite în limba română.
D-lă Dr. Isacă tălmăceşce tote esplicaţiunile preşedifttelui în limba română.
Dlă Dr. Mureşianu ia cuven-tulă :
(Aici trebue să întrerupă ra-portulă fiindă timpulă pentru postă fărte întârdiată. Mâne veţi primi însă continuarea c’ună raportă a-mănuţită. — Raportorului)
Cestiunea Bulgară.
„Corespondance de l’Estw publică următărea corespondenţă ce i se trimite din Berlină:
Cu ceremonia înmormântărei împăratului ‘Wilhelm s’a sfârşită şi timpulă suspendării negocieriloră diplomatice. A-cum se va vede ce influenţă va ave a-supra politicei internaţionale schimbarea domniei, se va vede mai cu semă decă politica urmată de Germania în cestiunea bulgară trebue să fiă influinţată prin urcarea pe trouă a noului suverană. In cercurile diplomatice s’a cfisă îndată după mortea împăratului Germaniei, că lucrurile au să rămână totă în starea de mai înainte. Acesta este adevărată şi astădl, şi nu pare că are să se schimbe ceva deşi pressa rusescă se sforţeză d’a sămăna neînţelegerea în Germania şi Austro-Un-garia. Ea merge atâtă de departe în-câtă nu esită în scopulă acesta d’a denunţa întru câtva pe cabinetulă vieneză cjicendă că la Ballplatz se crede, că a venită momentulă d’a reînoi egemonia austriacă în Germania.
De sigură că telegramele amicale schimbate întră principele de Bismarck şi corniţele Kalnoky an arătată în dea-junsă ceea ce se crede aici despre acestă glumă diplomatică. Cu tote acestea însă, atacurile sălbatice ale <fiarel°rh rasesci în contra Austro-Ungariei încă continuă chiar în momentulă când totă aceste foi întoneză adevărate imnuri în onor© a
i
Germaniei. Aici se vede în acesta pre-lucfiulă noiloră propuneri pe cari Rusia se pregătesc© a le face în cestiunea bulgară.
De ce natură voră fi aceste propuneri? Rusia desemna-va ună candidată la cordna Bulgariei? Propune-va pe du-ceta de Leuchtenberg seu pe principele "Waldemar de Danemarca, cum s’a (fisă acum în urmă? Seu cabinetulă din St. Petersburgă va face propuneri privitore la ceia ce trebue să se întâmple în ca-sulă când principele Ferdinandă s’ar vede în neputinţă d’a se mai menţine pe tronulă său ilegală.
N’are să fiă nici una nici alta. Rusia crede, că este ună punctă de onore d’a nu iace cunoscute vederile sale ulterior© mai nainte că principele de Coburgă să părăsescă pământul* bulgară şi la Peters-burg să stărue a se crede că plecarea sa nu va întârcjia. In Rusia se mai crede asemenea că puterea d-loră Stam-buloff şi NacevicI se va sfârşi de odată cu aceia a principelui Ferdinand.
La începută cabinetulă din Petersburgă n’avea intenţiune d’a ţine cabinetulă din Sofia în afară de declaraţiu-nea de ilegalitate. Din contră se scie în modă forte precisă, că d. Nelidoff a cerută porţii se îuvite guvemulă din Sofia d’a să asocia la declaraţiunea de ilegalitate, ceea ce Porta a refusată ou e-\ nergifi.
l^er, dupâ cum se scie şi se putea lesne prevedea în urma opunerei celoră trei mari puteri, acestă declaraţiune n’a obţinută resultatulă ce se spera. Din contră, se prevede că guvemulă bulgară va stărui în răspunsulă său asupra şe-derei principelui Ferdinand în Bulgaria pentru a evita anarchia. Rusia se vede deci nevoită d’a pune problema din altă punctă de vedere. Ea crede a propune întrunirea unei Conferinţe la care să ia parte şi Bulgarii. Cu chipulă acesta se crede pe malurile Nevei, că pe de o parte, se va aduce o înfrângere cabinetului din Viena cu sprijinulă Germaniei, er pe de alta, se va săpa ună abisă între principele Ferdinand şi poporul* Bulgară. In adevără la Petersburgă se speră, că Englitera şi Italia, îndată qţj|se voră afla la masa verde, se voră despărţi de Austro-Ungaria şi se voră apropia de Germania, astfeliu că guvemulă din Viena, decă nu va voi să rămâe cu totulă isolată, va fi constrînsă se cedeze.
La ora de faţă nu se pote (fice că acestă speranţă este întemeiată, der aci se crede că Austro-Ungaria nu va pute să facă oposiţiune, când celelalte mari puteri voră primi conferinţa; căci ea va fi propusă de Rusia sub pretestă d’a menţine pacea; şi atunci se va găsi ună mijlocă d’a crea ună modus vivendi între Rusia şi monarchia Habsburgiloră. Câtă pentru dificultăţile ce Porta ar pute să facă cu privire la participarea Bulgariei la Conferinţă, pare că nu esistă nici o temă. In adevără, d. de Nelidoff a declarată marelui viziră, că decă Bulgaria se va arăta nesupusă, Porta va trebui numai să ameninţe Bulgaria, că renunţă la o suzeranitate, care îi crează greutăţi. Acesta pote să fiă o fabulă diplomatică, der nu 'este mai puţină sigură că aci se aşteptă dintr’ună mo-mentă într’altulă sosirea propuneriloră rusesc!.
SCIRILE plLEl.
In urma frigului şi zăp©4ei mari, care încă nici acum nu este desgheţată, lipsa de nutreţu pentru vite este forte simţită în mai multe părţi ale Ardeiului. Mai vîrtosă în Câmpiâ, după cum nl-se comunică, economii suntă forte ingrijaţl în privinţa acesta. Pănă prin 7 Martie se continuară în părţile acele ninsorile şi vijeliile. Pămâiitulă, îngheţată ca tu-nulă, este acoperitu încă cu pături grose de zăpadă, aşa că bieţii economi abia decă voră pute prin luna lui Aprile să-şi sc6ţă oile la păşunită în câmpă, er pănă atunci fânulă celă scumpă şi atâtă de necesară pentru timpulă aratului, trebue
să şi-lă consume cu ele.
*
* *
Unu solgâbirău defraudantu. Tribu-nalulă din Cassau a osândită la închi-sore corecţională de 2 ani pe fostulă solgăbirău din Sikso, Stefanu, Farkas care a săvârşită mai multă de 97 defra-ndaţiunl. Sumele defraudate se urcă la cifra de 4207 fl. şi partea cea mai mare au fostă avere orfanală. Condamnatulă a fostă posesorulă crucei de aură pentru merite, care’i s’a luată în sensulă legii.
*
* * *
Lunea trecută, ca ună fenomenă es-
tra-ordinară pentru timpulă acesta, s’a văcjută în părţile Braşovului, şi mai vîrtosă în părţile Sibiiului, ună frumosă curcubeu pe ceră.
*
# *
Ministrulă ungurescă de culte şi instrucţiune publică a răspunsă la petiţiu-nea oraşului Cluşă, prin care îi se cerea sprijină pentru înfiinţarea unui institută de surdo-muţî în Cluşă. Ministrulă declară, că este gata a-le trimite spre scopă a-cesta pe profesorală dela institutulă de surdo-muţî din Vaţă, Olgyai Jânos, cu salară anuală de 900 fl. şi 100 fl. pentru cuartiră, plătiţi dela stată. Se speră în urma acesta, că institutulă peste câteva luni va fi pusă în activitate.
Prin acesta „naţiunea^ a venită în posesiunea unui nou mijlocă de a-şl îmulţi elementele.
*
* *
Din şematismulă bisericei reformate din Ardelă aflămă, că în Ardelă se află cu totulă 357,161 reformaţi cu 553 oficii parochiale şi 620 posturi învăţăto-rescl. In România se află 7846 reformaţi, în Bucovina 300. In raportă cu aceştia în Ardelă se află 663,344 gr. c., 846,218 gr. or.; 270,391 rom. catol.; 603,130 luterani; 51,194 unitari; 35,149 jidani; 997 de alte credinţe. Cu totulă suntă în Ardelă 2.230,966 locuitori, dintre cari 1.310,562 Români.
Nu scimă întru câtă suntă esacte datele susă (fisului şematismă, der ce privesc© numărală locuitoriloră români din Ardelă, la totulă casulă că e mai mare.
Fortificaţiile Mei in partea apnsanfi.
Din Kiew se scriu urmatbrele cu data de 12 Martie:
De mai multă timpă o comisiune compusă din ofiţerii de geniu şi artilerie, a fostă însărcinată de ministrulă de râs-boiu să studieze locurile întărite din Po-dolia, Volhinia, Ucrania şi Basarabia.
Comisiunea ’şl-a terminată lucrările în Volhinia şi în mare parte din Podo-lia; în curândă ea ’şl va trimite rapor-tulă său asupra fortului din Kiew.
JNr. 55
GAZETA TRANSILVANIEI.
In timpulă emei, ofiţerii de geniu au ridicaţii planurile cetăţuielorii Eaew, ale forturiloră Yasilcov, Zierinic, Lysa-gura şi Bovary şi le-au trimişii la Pe-tersburg cu modificările ce le-au crecjută că trebue să se facă.
Afacerea Schonerer.
In 20 Martie s’a pertractatii în par-lamentulii din Yiena afacerea privitore la scandalulă comisă de deputatulă antisemită cav. de Schonerer, care în nop-tea premergătore morţii împăratului YlL-helm, precum am comunicată în numă-rulă 46 ală foiei nostre, năvăli în fruntea unei cete de 30 de inşi asupra Redac-ţiunei diarului „Neues Wiener Tgblattu, insultându-o din causă că acesta scosese o ediţiă separată despre mortea împăratului Yilhelm, pe când elă era încă în vieţă.
Din acestă causă Schonerer a fostă acusată la tribunalul provincial. — Acesta, ca să ’lă potă urmări, a cerută dela pre-sidiulă parlamentului ca numitulă deputată să fiă desbrăcat de imunitatea de deputată.
Presidiulă parlamentului a încredinţată afacerea comisiunei de imunitate, care a propusă parlamentului casarea imunităţii cu o restricţiune, adecă ca respectivulă deputată nici în timpulă cercetării, nici după acesta, să nu potă fi închisă.
Acestă cestiune Va tractată în şedinţa publică a parlamentului, din causă că scandalulă comisă încă a fostă publică.
întâmplări diferite.
înecaţi. Din Micăsasa de lângă Târnava mare, nl-se scriu următorele: Miercuri, în 14 n. c. pe la 3 6re p. m. trecendă 12 omeni cu luntrea de cătră Ţapu cătră Micăsasa, în nemijlocită apropiare de eazulă (umplătura) dela mora Micăsasei s’au răsturnată cu ea în apă. Dintre cei periclitaţi au scăpată 10, s’au înecată 2, anume Dumitru Mailată cu soţia s’a Pe-lagia, din Micăsasa. In urma loră au rămasă 5 copii orfani, anume 4 fete şi 1 băiată, între cari celă mai mare de 14 ani, er celă mai mică de 9 luni. Cei înecaţi nici pănă astădl nu s’au aflată fiindă apa tare mare şi repede. Intregă vecinătatea e în doliu. înecaţii au fostă omeni săraci, er bieţii orfani rămaşi de ei voră deveni şi mai săraci.
Purtli. In noptea de 17 spre 18 Martie st. n. nl-se comunică, că dela în-văţătorulă Nicolau Cociobă din Moroda furii, spărgendă coteţulă în care se afla galiţele, au dusă de acolo o gâscă grasă şi două găini.
Incendiuri. pilele trecute a arsă şura şi grajdulă locuitorului Pavelă Dobroşa
FOILETONIILfl „GAZ. TRANS. “
MIRIOLOGHIP)
(Bocete).
Admirabilă este, în adevără, tenacitatea cu care Macedonenii şi-au păstrată obiceiurile din timpulă păgânătăţii romane şi le practică încă şi astăc}!, cu tote că trecut’au mulţi şi îndelungaţi ani d’ atunci şi că au avută să lupte multă pentru conservarea loră, contra sforţă-riloră gigantice ale veciniloră Greci, caii ţinteau a’i face să le piardă cu totulă. Adevărulă este că fură ridicule, atâtă propagandele profesoriloră greci de prin comunele române — în timpulă când de ai noştri nu erau pe acolo — câtă şi afurisăniele şi edictele patriarchale seu archiereştî, întru câtă privea limba şi tradiţiunile poporului română din Macedonia. Inzadară ţipau profesorii şi archiereii: „Lăsaţi limba şi obiceiurile vostre sălbatice şi luaţi pe acelea ale Greciloră, singurele plăcute Creatorului — opera de distrucţiune a trecutului păgână, pe care’lă sdruncinase din temelii propagarea creştinismului, totuşi nu se putea consuma cu uşurinţă şi fiă că moştenirea trecutului era preferabilă schimbului ce voiau să aducă, fiă că mij-locele depuse pentru a se atinge scopulă erau slabe, totulă fu înzadară!
*) Din Macedonia,
din Birchişă, de pe Tâmave. Paguba se socoteşce în 255 A.; obiectele arse'însă au fostă asigurate pe 259 fl. Se presupune că fioculă ar fi fostă pusă intenţionată, cu voia proprietarului, fiindă-că obiectele erau asigurate. Tribunalulă a pornită cercetare.
In Cluju a isbticnită Marţr, la drele 10 a. m. ună focă, la orele 7 p. m. altă focă. Pagubele suntă ne’nsemnate.
Unti băiattt dispărută, piarulă „Bistrz. W.-Schrift“ scrie: Ună casă de totă ne mai aucjită pănă acuma s’a întâmplată la 21 Noemvre anulă trecută în Bistriţa. In clhm aceea i s’a perdută văduvei Mina Mandl ună băiată de liy2 ani şi pănă în diua de astăzi nu s’a putută da nici batără de urma lui pe calea autorităţiloi ă politice. In chipulă acesta nu să p6te sci dâcă băiatului i s’a întâmplată vr’o nenorocire, cu atâta mai puţină unde se află elă. Băiatulă dispărută fără de urmă se chiamă „Carolău este binefăcută, mărişoră, are pără plă-viţă, ochi căprui, vorbesce, săsesce, nem-ţesce şi românesce, este albă la faţă şi preste trupă, avea cisme înalte, ună ro-culeţă sură, pantaloni vărgaţi şi ună chipiu de plişă. Rugândă pe Redacţiu-nile tuturoră foiloră din patrie să ia a-cesta notiţă, adresămă în acelaşi timpă în numele adencă întristatei mame ru-garea respectuosă cătră toţi iubitorii de omeni ca aflându-se cumva băiatulă perdută seu batără o urmă despre loculă petrecerii sale actuale, să facă acesta numai decâtă cunoscută sărmanei sale mame.u
Ml ministru austriaco le roşim.
După ce fostulă ministru austriacă de răsboiu, Bylandt Rheidt, şî-a dată di-lele aceste demisiunea din causa lipsei de sănătate, şi după ce Maiestatea Sa primi cu multă recunoscinţă dimisiunea lui, fu denumită în locu-i ca ministru de răsboiu generalulă şi comandantulă de corpă din Yiena, baronă Ferdinand de Bauer, recunoscută ca ună bărbată cu frumose merite militare şi bine iniţiată în afacerile ministeriului de răsboiu.
Elă s’a născută în Lembergă la 7 Martie 1825. In etate de unspredece ani întră ca elevă în academia pentru ingeneriă, din care eşi în anulă 1841 obţinendă rangulă de sublocotenentă. In anulă 1849 deveni căpitană de facto, er în 1854 fu denumită majoră în regimen-tulă de infanteriă ală primului principe Ernestin. In campania din 1859 luâ parte ca comandantă ală batalionului de
Negreşită, pe ici, pe colo, marele transformatoră ală tuturoră lucruriioră, timpulă, a prefăcută, a fasonată, a cioplii ce era prea grosolană seu ceea ce lovia prea făţişă noua credinţă adoptată der în fondă, anticitatea română este străvedie sub haina creştinismului ce au îmbrăcată Macedo-Românii.
Mai târdiu, când vomă fi primită tote sciinţele ce amă cerută din Macedonia, vomă face o detailată expunere asupra analogiiloră din vieţa vechiă şi cea nouă, descriindă sărbătorile afară din rânduri, sărbătorile particulare ale fami-liiloră, sfinţii tutelari ai căminului precum şi obiceiurile în practică la cele trei epoce însemnate din vieţa unui omă : naşterea, însurătorea şi mortea. Suntemă siguri că o atare expunere nu puţină va interesa pe omenii de sciinţă din ţeră şi străinătate, cari voră găsi într’ensa ună bogată materială de studiu.
Pănă atunci, însă, pe măsura ce ne va sosi, vomă da la lumină, încependă cu numărulă de ac}!, o seriă de mirolo-ghii (bocete) , cărora le vomă păstra forma în care ni se trămită pentru a nu
perde nimică din originalitatea loră.
*
* *
Bocelele, la Macedoneni Mir ologii, sunt sinonime cu ceea ce vechii Eleni numeau &Q fjvoi, şi Romanii Nenia. Ele suntă espresiunea adâncei dureri ce simte cineva când more o fiinţă scumpă, cu care
grenadirl şi pentru eminenta lui purtare în bătălia dela Solferino, fu distinsă cu crucea militară pentru merite.
Din 1859 pănă în 1862 înainta Bauer pănă la gradulă de colonelă şi la erumperea răsboiului din 1866 fă denumită ca brigadiră la ală 5-lea corpă de armată, care aparţinea corpului de armată italiană. Bătălia dela Custezza îi oferi brigadirului Bauer, — care comanda batalionulă ală 28-lea, ală 70 lea şi ală 19-lea de vânători şi o bateriă pedestră, — ocasiunea a se distinge prin o bravură militară.
Prin o întrebuinţare înţeleptă a tru-peloră sale pe lângă totă numărulă pre-ponderantă ală trupeloră inimice, isbuti să ocupe înălţimea dominantă dela Iese, care era de' mare importanţă strategică. Astfelă isbuti a contrasta ofensivei con-'trariloră, a căroră trupe, ajunse fiindă în disordinea cea mai mare, fură con-strînse a se retrage peste Tione.
Chiar şi la asaltulă dela Santa Lucia, trupele lui Bauer luară o parte celebră. Serviciile lui Bauer prestate în bătălia dela Custozza au fostă recunoscute prin decorulă militară, acordându-i-se crucea de cavaleră ală ordinului Leopold.
In 1868 colonelulă Bauer fu denumită de generală majoră. In luna Oc-tomvre a aceluiaşă ană ’i se predete comanda divisiei a doua de trupe şi acestei distingeri îi urma în luna lui Maiu a anului 1874 denumirea de locotenentă campestru. La an. 1881 fu din nou a-vangiată, er cu ună ană mai târtţiu fu chiămată la Yiena ca comandantă generală.
Dela sinoMti par. din Cetate.
Dumineca trecută s’a încheiată si-nodulă parochială ală comunităţii române din cetatea Braşovă. Din importantele obiecte pertractate în acesta vom releva următorele : Raportulă comitetului comunică că, după pierderea nedreptă a procesului pentru biserica sf. Treimi din Cetate, Românii, fiindă opriţi din partea Greciloră, erăşl fără cuvântă, a oficia în biserici, — s’au întreprinsă toţi paşii de lipsă ca, celă puţină, să putem sluji în biserică, ca şi mai nainte, de care dreptă nu ne-a despoiată nici curia din B.-Pesta. Toţi paşii Comitetului însă au fostă zadarnici. Causa adormise în Sibiiu, de unde nu mai sosea nici ună răspunsă. Parochienii rămânând fără biserică, preotulă neavăndă unde se slujescă, comitetulă s’a văcfută nevoită
!■ ' 'I ■	... ------------------------------
mai alesă, era în legături strânse de familiă.
La Elini şi la Romani, mai cu semă, cărora mortea unui membru din familiă le da ocasiunea de a desvolta o splendidă şi costisitore pompă, care nu era, ca să cjicemă aşa, decâtă numai osten-taţiune şi espunere, caracterulă boce-teloră diferea puţină de acela aloră nostre. La ei, femeile plătite pentru a plânge pe celă repausată — căci acestă tristă oficiu nu-lă îndeplineau nici odată membrii familiei rămaşi în vieţă — cântau pe ună tonă jalnică şi cu stranii into-naţiunl, versuri în cari se povesteau marele fapte ale repausatului, se descrieau calităţile lui sufletesc!, se esprima regre-tulă că a părăsită vieţa, se ruga celă repausată a duce în infernă salutările celoră vii cutăroră şi cutăroră persone de multă deja plecate înaintea lui. Şi aceste versuri — Nenia — erau de multe ori opera literară a cine sciă cărui străină, care căuta mai multă ună arangiamentă metrică în Nmiele sala, decâtă espri-marea tristeloră sentimente ce cuprindeau pe celă ce supravieţuia. Intr’ană cuvântă, totă ce se esprima la cei vechi era, se pote diee, o falsă durere, o espunere, care făcea mai multă mărturia morţei decâtă durere ce se simţea de densa.
Neniele Romaniloră la Macedo-Ro-mânî au luată ună caracteră multă mai
1888
a cere binecuvântarea Esc. Sale păr,! Metropolită ca, provisorice, parochulă' să potă ţine serviciulă divină în capela din Groveră. Erăşl nici ună răspunsă. In cele din urmă membrulă comitetului d-lă N. Străvoiu, merge în personă la Sibiiu pentru solicitarea unui răspunsă. Acesta a folosită, Esc. Sa s’a îndurată a împărtăşi telegrafice binecuvântarea acesta şi a permite ca serviciulă Dum-nedeescă să se poţă ţine în capela pomenită. Comitetulă văc}ândă că, în împrejurările de faţă, e puţină speranţă de a se pute obţine dreptulă avută, adecă de a sluji erăşl în biserica sf. Treimi, cere şi sinodulă primesce ca, în scopulă restaurării caseloră parochiall din cetate şi, în scopulă edificării unei biserici corăspuncfStore cu demnitatea acestei comunităţi, se se deschidă o colectă şi, la timpulă său, comitetulă să presente ună plană şi ună devisă pentru zidire.
Totă raportulă împărtăşesce că r6* posatulă în Domnulă, vredniculă, fostă epitropă ală bisericei nostre, Dim. Ion-cioviciu, pe lângă alte donaţiunî, au testată în scopulă zidirei bisericei nostre suma de una miiă florini v. a.
In fine se alegă epitropl D-nii: C.
C.	Popam şi Petrache M. Zânescu, er membrii în comitetulă parochială: D-nii Tache Stânescu, Diamandi Manole, Nic. Ciurcu, Nic. Străvoiu, N. P. Petfescu, Ioană Popea, Sim. Damianu, G. B. Popp, Petru Nemeşii,, şi I. G. Ioană, cari, în calitatea acesta, funcţioneză şi ca membri în Delegaţiunile şcolare.
La adresa arangiatorilord de baluri.
Pănă ce timpulă ne va permite se facemu o revistă mai detaliată asupra petrecerilorG. nostre românesc!, reproducemu aci după „Amicul Familiei“ din Gherla, următorele :
Tote petrecerile filantropice se aran-giază spre ună anumită scopă culturală ori umanitară; şi acestă scopă îlă au în vedere toţi cei ce-şl rescumpără bi-letulă cu ună preţă mai mare decâtă celă fixată ca preţă de intrare, precum şi aceia, cari fără de|a ave gândulă s$ participe la petrecere trimită sume mai mari ori mai mici la adresa comitetului, prin urmare numai spre acestă scopă se şi potă întrebuinţa sumele incurse ast-felă.
Seu, ca să vorbimă şi mai lămurită, totă ce plătesce careva participante la petrecere peste preţulă de intrare, precum şi totă ce incurge din afară, adecă dela neparticipanţi la petrecere, are de
intimă. Aci,, unde nu esistă profesia de plângătore, bocetele suntă espresiunea adevărată a durerei ce simte cineva la mortea unei fiinţe scumpe. Mamele îşi plângă pe bărbaţi şi pe copii, şi de multe ori plânsurile loră suntă nisce poeme, cari smulgă lacrăml.
Este, în adevără, ună spectacolă sfâşietoră, acela ce ţi-se presintă când intri într’o casă, unde mortea a făcută o victimă.
In mijloculă casei, pe câteva saltele la forte mică înălţime dela parchetă, stă întinsă mortulă, pe care, după obicinuita abluţiă, l’au îmbrăcată cu cele mai frumose haine ce a avută, seu cu acelea ce prefera, când era în vieţă. Două facle mari de ceră galbenă ardă, răspândindă o lumină palidă, la capulă mortului. Familia mortului în genunchi împrejurulă său stă cufundată într’o tăcere mormen-tală la începută. După primulă serviţiu divină de ertarea păcateloră, psalmodiată de vre-ună preotă, care adesea mormăiă cuvinte ală căroră sensă nu-lă înţelege, şi după plecarea acestuia, în-j cepă boacetele. La începută plângă numai ai casei. In timpulă câtă mai trebue să trecă pănă la rădicarea cadavrului, vină vecinii, ţinândă într’o mână ună buchetă de flori er într’alta o luminare, să vac}ă pe acela j)e care nu-lă voră mai vede altădată şi să caute a mângâia pe nenorociţii loviţi aşa d
55
GAZETA TKANSILmNIEI.
1888.
a se întrebuinţa spre soopulă spre care s’a -arangiată petrecerea. — Eventualulă deficită cade totdeuna în sarcina comitetului arangiatoră, care înainte de-a a-rangia ceva petrecere trebue să-şî tragă bine seina că ore din preţuiţi de întrare oe incurge dela publiculti la care pote conta cu ore-care siguritate pute va a-coperi spele petrecerei; şi numai decă spereză acesta — să mărgă în jocti. — Altmintrelea purcecjendti, se înşelă a-ceia, cari contribue în credinţa de-a înainta unti scopti culturala orî fumanitară, căci noi bareml nu credemă să se afle nici ună omă atâtă de filantropă, ca să succurgă cu contribuirl ori suprasolvirî spre a plăti sala de jocă, musicanţî etc. pentru că la câţî-va individl li, s’a făcut 'de (jocă.
Meseriaşii români din CluşU.
In adunarea generală a Reuniunii pentru promovarea meseriiloră între Românii din Cluşă, ţinută la 13 Ianuară a. c. s’a cetită din partea comitetului ur-mătorulă raportă, pe care-lă reproducemă după „Meseriaşulu Romcmu“:
On. adunare generală!
Şi în acestă ană, cu părere de rău trebue să constatămă, că totă activitatea nostră s’a mărginită mai numai la afacerile eleviloră susţinuţi de acestă reuniune cu ajutbreld dela societatea „Transilvania. “
Cu aceste ajutore se provăcjură cu vestminte de er’nă şi de veră şi cu încălţăminte, plătindu-se şi spesele de înscriere la şcolele industriali pentru 36 elevi aşe4aţl la meserii, şi anume: la cis-măriă grosă 10, pantofăriă 5, rotăriă 5, fâurăriă 6, lăcătăriă 1, olăriă fină 1, croitoriă 1, pielăriă 1, brutăriă 1, com-pactoriă 1, tipografiă 2, măsăriă (tâm-plăriă) 2.
In decursulă anului s’au eliberată 3 sodall de cismarî şi 1 rotară. Acestora li s’au cumpărată şi câte ună rendă de vestminte de eliberare în preţă de câte 8—10 fl.
Elevii primescă crescere religidsă, morală şi românescă, căci în totă Dumineca după prâncjă se adună în şco-la nostră română, unde prin învăţă-torulă nostru Iacob Mureşianu li se ţină prelegeri din limba maternă, din com-pută, cântă şi din doctrină şi morală; er încejpândă din 1 jan. a. c. în urma dispusiţiuniloră mai înalte tuturoră eleviloră români aflători pre la diferite meserii în acestă cetate în numără de 60—70 de ambele confesiuni, li se predă doctrina religiunei şi moralei prin preoţii gr.-cat. şi gr. or.; er cantulă bisericescă prin Iac. Mureşianu în totă septămâna una oră în liceulă romano-cat.
Este acesta o impregiurare înbucu-rătore pentru noi, căci vedemă odată realisată în parte stăruinţa şi dorinţa
ce d© jaraltă o âvemă fiaţ|L jett/.c^wce-rea religiosă-morală a tineriloră noştri elevi, cari pănă acum să creşceau fără a sci de legea şi credinţa loră strămo-şăscă şi de datinile loră românescl.
Reuniunea nostră ca totdâuna şi în anulă acesta, prelângă tote greutăţile, a serbată în 13 Iunie st. n. o petrecere de vară cu care ocasiune e-levii se produseră cu declamărl şi cântări naţionale împărţindu-le şi vestmintele de vară. Yenitulă curată de 26 fl 42 cr, cum şi câstigulă morală a întrecută tote aşteptările fiostre.
Pre St. Domni! Nu putemă trece cu vederea a nu atinge şi cu astă ocasiune acea regretabilă impregiurare, că publiculă nostru română din Cluşă, — cu puţine escepţiunl — forte puţină se intereseză de sortea acestei reuniuni, şi nu mai |ştimă ce şi cum se mai în-cepemă, pentru ca să putemă odată a-junge şi la seopulă, pentru care s’au in-fiinţată. Pentru aceea apelămă acum a 16-6ra la totă sufletulă română din Cluj fi şi giură, de ori şi ce stare, ca cu toţii, cu puteri unite, înteligentulă, meşteşugarul şi plugarul, se fim un trupă şi ună sufletă dândă acum ori nici odată mână cu mână toţi cu inima română, să ne adunămă sub stegulă acestei reuniuni, ce s’a înplântată şi în acâstă cetate mai bine de ună deceniu şi jumătate; să stringemă cu toţii pre tinerii noştri sodall şi elevi meseriaşi români sub aripile ndstre, şi nici o societate românescă, nici o petrecere, ba chiar şi fk-miliară, să nu se întîmple fără de a să împărtăşi şi ei în bucuriile şi chiar şi în supărările nostre, pentru-că numai făcendu-ne toţi apostolii românismului îi"' vomă putea face, ca trăindă între elemente străine, să nu-şl uite de talpa ţărei — de opincă, mama loră cea adevărată ; căci în timpulă presinte ispitele suntă multe, er fortăreţa, în care ne mai putemă susţine o putemă apăra, as-tăc|I /numai consolidându-ne prej t6te terenele, şi cu deosebire: pre terenulă culturei naţionale românesc!, pre celă ală , industriei şi ală economiei naţionale. Numai arătândă semne de viaţă pre aceste terene, prin muncă continuă, prin punc-tuositate, diliginţă şi păstrare ne ‘-vomă putea rădica şi noi la trepta de cultură şi bună stare pre care stau naţiunile mai culte şi mai avute. Numai cultivându-ne dulcea nostră limbă ro-mânâscă, păstrându-ne legea şi datinile strămoşescl, vomă face ca şi străinii să ne stimeze.
Nu cugete nime că îmbrăcându-se în vestminte străine — fie acele câtă de strălucite, când va fi într’o societate, care îlă va cunosce cine este, nu îl voră arăta toţi cu degetulă (jicendă: „âcă-lă. îi stă bine, der durere, hainele nu suntă ale lui.“ Aşa o păţesce şi celă, care se lapădă de limba şi nea-mulă său şi de legea sa. Rău se înşelă în urmă şi acelă meseriaşă română, fie tînără orî bătrână, care crede că de îl voră sci că este română, nu-i voră da străinii de lucru, nu va ave muş-
terii, seu clientelă, pentru-că „pre meş-terulă lăudată; în cetate ca şi în sată, dâcă îi la toţi pre placă, îl caută ca de leacău.
Lăsându-le tote acestea la apre-ţierea D-Yostre, în speranţă că anulă 1888 va fi mai productivă şi faţă de societatea nostrîl, ceea ce şi dorimă din inimă curată românescă, Yă rugămă în numele comitetului să ne daţi absolutoriu.
Cluşiu, 8 Ianuarie 1888.
Basiliu Podâbăm. p.	Iacob Mureşianu,
preşedinte.	învSţ. şcol. rom.
Din raportulă -d-lui cassară Ştefană Havasi resultă, ^ că Reuniunea dispune de ună capitală de peste 700 fl. a cărui interese se folosescă spre acoperirea lip-seloră culturali ale reuniunei şi alte spese pentru elevi, după cum e atinsă în raportulă de mai susă.
Comitetulă s’a realesă celă din anulă trecută , mai alegendu-se ca membru nou şi d-lă administratorii protopopescă gr. or. Tuliu Roşiescu.
S’a mai decisă, ca să se facă ună apelă cătră publiculă română în genere, pentru ca să dea Reuniunei mână de ajutoră, căci elevii se înmulţescă din ană în ană, er Reuniunea nu dispune de mij-16ce; şi ce are este ajutorulă dată de Soc. „ Transilvania carea se speră, că şi pre anulă acesta ; va îi mai vota cele 400 fl.	___________
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.u)
Oporto (în Portugalia), 22 Martie. Teatrulu Baguet este distrusă totală în urma esplosiunei de gaz întâmplată la actulă ultimă. Pănă acum suntă 80 de morţi; familii întregi au perită. Se crede că toţi privitorii de pe galeriile de susă au perită,
Cluşiu, 22 Martie. In procesulă de pressă ală Gazetei, Bobancu, a-cusată pentru agitare, s’a declaraţii vinovata cu 7 contra 5 voturi şi s’a condamnată la închisore de patru luni, şi 50 fl. amendă, precum şi la suportarea speseloră de procesă. Dr. Mureşianu s’a achitată. Bobancu şi pro-curorulă de stată au insinuată nulitate.
DIVERSE.
Câteva semne pentru a se cunosce ce e atinsă de.... bronşită cronică. Na-
sulă e subţiată, umerii obraj floră eşiţl şi coloraţiunea loră tranşeză pe gălbinela feţei, cunj onctivele (peliţa pleopelor) sunt strălucitdre şi puţină cam albăstrue, o-
brajii scobiţi, buzele retras© 4n’ătmfertiy: gâtulă pare a fi oblică, omoplatele ari- ; pate, costele eşite afară, locurile dintre» cdste părcă suntă intrate în’ăuntru, piep-tulă pare că e scurtată, când boia merge încetă, pântecele e turtită şi intrată în-’ăntru, articulaţiele pară mai grose, un-ghiele se îndoescă, sudori noptea, insomnie, friguri, lipsă de poftă de mâncare adormirea funcţiuniloră mistuitore, tuse, opresiune şi expeotoraţiune, scuipată purulentă er nu mucosă etc. Inteligenţa persistă, la ofticosă pănă în ultimele • momente.
Popularitatea lui Boulanger. „Revue Bleueu publică următdrea scenă caracteristică, a cărei autenticitate o garan-tâză.
D-lă X.... are o fată, care, pentru a face să ’i trecă de urâtă la moşiă, unde-se află ei, dă lecţiunî de catechismă la copilele din sată.
Dumineca trecută, elevele ajunseră la capitolulă în care se vorbesce de" învierea morţiloră.	-
i	La întrebarea: „Ce înţelegi prin în vierea morţiloră ?u răspunsulă este ast-feliu redactată prin catechismulă de acolo „Inţelegă învierea generală a tuturoră celoră ce au trăită şi au murită.“
0 fată de ţărână uitase răspunsulă, Institutorea improvisată, ca să o ajute, repeta cuvintele unulă câte unulă.
—	Inţelegă...
—	Inţelegă... repeta eleva, oprindu-se confusă după fie-ce vorbă.
Institutorea continuă:
—	învierea...
—	învierea...
—	Generală...
Ună fulgeră scăpări prin ochii elevii, care cu o vorbă pripită tjise:
—	învierea generalului... Boulanger. Originea scarlatinei. Amă dori a sci
decă mulţi din medicii veterinari, însărcinaţi cu supraveghierea abatorieloră, sciu că originea acestei bole — ce se întinde din ce în ce la noi — e de origine bovină, şi că în cele mai multe caşuri ea se propagă prin întrebuinţarea cămei şi laptelui provenindă dela asemenea animale bolnave — precum în străinătate, se invedereză continuu dela 1885 prin anchetele ce se facă asupra acestei Gestiuni.
Rectificare. La telegrama din Berlină, publicată în numărulă de alaltăerî ală foiei nostre, în pasagiulă ală 2-lea s’a 'strecurată o 'erore din causa decopiărei greşite a telegramei, (Jicendu-se:.... prin-tr’o conlucrare comună a coronei cu administraţiunea ţărei, în locă de a* se 4ice: ....printr’o conlucrare comună.... a coronei cu representaţiunea ţărei.
Editoră şi Redactoră responsabilă: ____________Dr. Aurel Mureşianu.____________
greu. Atunci numărul acelora, cari plângă, se măresce; multe din vecine perduseră, de sigură, vre-o fiinţă scumpă. Ei bine, ca şi când durerea amorţită s’ar redeştepta în inima loră, se aşedă şi ele pe lângă membrii familiei mortului şi începe astfelă o nouă seriă de bocete la vederea cadavrului ce au în faţă şi plân-sulă aţîţîndu-se de plânsă, durerea îndoită de durere, în timpă de 5—6 6re în continuu nu se audă în camera mortuară decâtă gemete şi vaiete, cari îţi rupă inima de durere.
Pentru că nu-şî pote închipui cineva — afară dâcă numai n’a vădută şi n’a aucjită elă însuşi—câtă de impunătorii este efectulă adânce! kţră dureri, în naiva sa esprimara.: se adreggză mortului, ca şi când acesta le-ar au4b îlă mângâie cu espresiunile loră, îlă laudă ou iubirea loră, blastămă causa morţei, descriu tinereţea şi frumseţea lui, seu inteligenţa şi bărbăţia lui; străinele, cari vină şi ele să plângă, facă ună felă de comparaţiune între acest mortă de acuma, şi ală loră de mai înainte şi’lă rogă ca să-i ducă colo susă salutările loră; în-tr’ună cuvântă, vină par’că să’şl ia 4ina bună dela dânsulă, care se pregăteşce a face, odată pentru totdeuna, călătoria cea mare.
*
* *
D-na Flora Popa-Costa, soţia bravului profesorii din Molovişte, Guşu
Popa-Costa, a binevoită a’ml comunica câteva din aceste miriologii (bocete). Le dau în duplu textă cetiteriloră, însoţite de notele relative, oferi să le înlesnescă înţelegerea.
Din miriorologMe a le GMane Terpn la mortea a Mlln-snl.
Alei scumpulă meu,
Tu aprinsă de focă la jocă
Cum o să te închidă acum în pămentă
Yai!...
Tenără scumpă, în curendă mire,
Casa tatălui tău nu ţl-a fostă bună!?
M’ai arsă, o fiiulă meu,
Ce să mă facă cu-atâta năcasă?
Lăs’at’ai casa ta luminosă Ca să te duci în cea întunecosă.
Intorce-te, o fiiule, cătră mine Ca să-ţî vâdă faţa mai bine;
Faţa’ţl ca lapte şi spumă,
Cum să rabde sărmana’ţl mumă Să n’o mai vadă altă dată In strîmtulă locă în care o să şedă.
Deschide, fiiule, ochii să mă privescl Că mâne în gropă o ^ă te. topeşti.
Ochii tăi, fiiule, unde priveau,
Sorbiau lumea ce vedeau.
Priveşte-mă, fiiule, încă odată, Spune-mi dorulă din inimiora tâ. Yorbeşte’ml, o fiiule, că moră de doră, Deschide gura, 4i’ml ună cuvântă. Două-4ecI şi unu de ani împliniseşi In 4iua când viaţa ai perdută.
Te -ai făcută mândru ca ună fagă,
Şi mă laşi, amărîtă, rele să tragă.
Jeliţi-mă, surori. Ce să facă, frate, lanculă m’a friptă păn’n ficate.
Ce-mi trebuesce vieţa, fiiule, .după tine : Să moră cu tine, ’ml vine mai bine.
Cum să mai trăiescă părăsită, în casă
[’nchisă
Inbrăcată în negrele haine de păcură!
Te-am vă4ută, fiiule, în visulă de alal-
[taerî sera: •
„Şerpii de limbă că m’au muşcată, „Grinda din casă în bucăţi s’a făcută „Şi acoperementulă întregă josă s’a
[desfăcută.u
înspăimântată, fiiule, m’am sculată)
Şi la iconă în genunchi m’am aruncată.
Ml-am smulsă părulă de groza mare, Căci vedeam că lângă tine sta Caron.
Yream să strigă, der vocea ml-a lipsită Şi cu faţa în josă, fiiule, leşinaţă am
[că4ută!
Par’că din cea lume am înviată Er tu, câtă bradulă, întinsă durmeai.
îngheţată de frică mă-aplecă să te să-
[rută,
Şi pe fruntea ta rece, ca peatr’am rămas.
Nenorocita de mine, mi se sbârlesce ..	[părulă,
Singură în casă, pentru vecie, rămână
[mufe.
Cum n’ai avută milă de mine, fiiule, Care te-am făcută voinică, ffumosă ca o
[privighetbre.
Ca leu la lucru, deosebită la minte,
Cu rîsulă pe buze, drăguţă şi deşteptă,
Să mă laşi întristată, să mă totă jelescă Şi la nici o bucuriă să nu mâ gândescă.
Dela mică pănă la mare se totă mirau Când cu iubire toţi te priveau.
Unde ţl-e rîsulă de altădată Drăguţă şi dulce la rude şi sată?
Privesce ’mprejuru-ţl, tovarăşii se adună Yină să’ţl ureze să ai parte bună,
Acolo unde mergi în cealaltă lume, Lume de păcură pentru bietele mume.
— Taci, nu plânge, taci, fă, Ioană,
Aşa vru Domnulă, tu să trăescl.
Să suferi ce suferă soţele tote,
Să simţi durerea, ce n’o cunosceai pote,
Fă-ţl inimă de fgră, o soră,
Şi de aci ’nainte stinge ajă tău doră.
Pe măsura ce voiu mai primi din acestă felă de Miriologii mă voiu grăbi a le da publicităţei. Terminândă, deocamdată cu cele de faţă, facă ună apel căldurosă la toţi profesorii şi profeso-rele din Macedonia, ca, în interesulă loră şi ală scopului ce au în vedere, se îmi trimită totă ce cunoscă că pote să intereseze revista şi ţinta ei. Sunt sigură că sânţenia causei ce apărămă cu toţii îi va face să nu pregete dinaintea sacrificieloră ce li s’ar cere pentru a-cesta. Recunoscinţa Româniloră din tote părţile le va fi asigurată şi numele loră va ocupa loculă de onore printre aceia, cari au luptată pentru stabilirea curentului literară macedo-română. („România Liberă.") And. C. B.
[Costa.]
Nr. 55
GAZETA TRANILSVANIEI.
1888
Pieătoie de stomachn Haiiazeller,
care lacră escelentă în contra tntnroră boleloră de stomachă.
Neîntrecute pentru lipsa de apetitU, slăbiciunea sto-machului, respiraţiunea cu mirosa greu, umflare (ven-turl), răgăelă acră, colică, catarii de stomacha, acrelă, formarea de p6tră şi năsipa, producerea escesivă de flegmă, gălbinare, greaţă şi vo-mare, durere de capa (decă provine dela stomacha), câr-scbntzmarke. cei la stomacha, constipa-ţiune seu încuiare, încărcarea stomachului cu mâncări şi băuturi, limbrici, suferinţe de splină, ficata şi de haemorhoide. — Preţuia unei sticle dinpreună cu prescrierea de întrebuinţare 85 cr., sticla îndoita de mare 60 cr.
Espediţia centrală prin farmacistula
Cari Brady, Kremsier (Moravia.)
Picăturile de stomacha Mariazeller nu sunta una remediu secreta. Părţile conţi-nătore sunta arătate în prescrierea de întrebuinţare, ce se află la fie-care sticlă.
Veritabile se află mai in tote farmaciile.
Avertismente! Picăturile de stomacha Mariazeller 'se falsifică şi se imiteză de multe ori.—Ca semnă, că suntă veritabile,
servesceînvălitorea roşiăprovăcjută cu marca de protecţiune de mai susă, şi afară de acesta pe fiecare prescriere de întrebuin-
tare, ce se află la fiecare sticlă, trebue să fie arătatu, că acesta s’a tipărită în tipografia D-lui H. Gusek în Kremsier.
Veritabile se află: Braşovă, farmacia Franz Kellemen, farmacia la „Biserica Albă“; farm. I. Goos; farm. Iul. Hornung; farmacia F. Iekeliuf? W-we; farm. K. L. Schuster. Feldiără: (Marienburg), farm. Wil. Schneider. Sz. Szt. Gtyorgy: farm. Val Beteg, farm. Barabăs Fer.	13,52—7
Cursulă la bursa de Viena
din 21 Martie st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0....................96.10
Renta de hârtiă 5°/0..................83.—
Imprumutulă căiloră ferate ungare . 149. Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	93.90
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisivutp) . . 123.75 Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (3-a emisiune) . . 108.50
Bonuri rurale ungare...............104.—
Bonuri cu clasa de sortare .... 103.60 Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 103.60
Bonuri cu cl. de sortare............103.60
Bonuri rurale Transilvane .... 103.70
Bonuri croato-slavone...............103.25
Renta de hârtiă austriacă ....	77.35
Renta de argintă austriacă ....	79.15
Renta de aură austriacă.............109.25
LosurI din 1860	  131.75
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 856.— Acţiunile băncei de credită ungur. . 269.75 Acţiunile băncei de credită austr. . 267.60 Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă......................99.
Imprumutulă cu premiulă ungurescă 122.25 Losurile pentru regulai ea Tisei şi Se-
ghedmului........................123.70
Galbeni împărătesei ................. 5.99
Napoleon-d’orI........................10.05
Mărci 100 împ. germane...............62.40
Londra 10 Livres sterlinge .... 126.95
Cursulit pieţei Hrasovii
din 22 Martie st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.47 Vend		8.48
Argintii românesch .	îl	8.44	n	8.46
Napoleon-d’orI . . .	n	10.03	îl	10.06
Lire turcescl . . .		11.34		11.37
Imperiali		îi	10.34	îl	10.37
Galbinl			5.88	îî	5.92
Scris. fonc. „Albina“6°/n	îî	101.—	71	102.—
i’ ti 5°/o	îi	98.—	îl	99.—
Ruble rusescl . . .	îi	101.-	îî	102.—
Dis con tulii ....	6V2-	-8% pe	anii.	
Nru 1888 ex 1888.
PUBUCAŢIUNE.
Se aduce la cunoscinţă publică, cumcă spre scopulti nouei închirieri, respective arendări, a obiecteloră mai josă amintite pe durata de 6 ani, se va ţinea—pe lângă ulteribra aprobare din partea representanţei comunale orăşenescî, Joi în 5 Aprilie a. C. (lupă prânzii la 3 6re, pe basa condiţiuniloru contractuale şi de oferte, cari se potă examina în orele oficibse din partea fiecărui la oficio-latulă economică orăşenescă, — o nouă pertractare la amintitulu oficiolatu.
Se provocă deci toţi aceia cari voescă se ofereze de a’şl aşterne celă multă până în 5 Aprilie a. c. la 12 ore din (\i la administrato-rulă economică Emst Hintz ofertele scripturistice închise, provăc(nte cu ună timbru de 50 cr. şi cu ună vadiu de 10°/0 din chiria, respective arenda anuală oferată. Yadiulă are să constea din bani gata seu hârtii de valăre. Să se amintescă în ofertă, că pentru care obiect se ofereză, conţinendă şi dechiaraţiunea, cumcă oferentului fi suntă cunoscute condiţiunile contractuale şi de oferte şi că se supună loră. Chiria, respective arenda, are să se amintăscă în ofertă atâtă în cifre, câtă şi în litere.
Obiectele de închiriată, respective de arendată, suntă următorele:
1.	Casa Nr. 16 cu grădina, chiria de	pănă acum pe ană
2.	Berăria orăşenescă .	.	„	„	„	„	„	„
8.	Cafeneaua de pe promenadă	„	„	„	„	„	„
4.	Prăvăliă în casa Nr. 17	„	„	,,	„	„	,,
,, în podul bătuşilor 4„	„	„	„	„	„
.«	.... m	5 „	..	......
5.
6.
7.
8. 9.
10.
10
Magazină mai mică în părta uliţei scheilor „	,
O pivniţă sub Buciumă Nr. 584	„	„	„	,
Şatra de pe promenada de susă menită pentru
cofetăriă......................„	„
11. Cârciuma orăşenescă dela Bersă pe lângă eschi-derea libertăţii de accisă.
Braşovă, în 8 Martie 1888.	Magistratul!! orăşenescă.
se
3150	a.—
3271	fl.50
2001	>1
820	
240	55
300	55
200	55
12	55
12	55
40	55
	3—3
io
Institute de credită, şi de economii
FILIALA BRAŞOVtJ.
Primesce depuneri spre fructificare şi plătesce pentru ele amăsurată timpului de abejicere, darea de venită de 10°/0 şi 5, 4 seu 3y2 % interese;
cumpără şi vinde scrisuri fonciare de ale .,Albinei" după
cursulă cjilei, pe care totodată le recomandă p. t. publicului ca cea mai sigură şi avantagiosă hârtiă pentru plasarea de capitale;
escompteză cambii cu celă puţină două subscrieri după calitatea loră cu interese de 6V2—8%;
escompteză cambii cu numai o subscriere decă acelea suntă asigurate prin hipotecă cu 7% interese;
acărdă credite de contă curentă cu 6y2% interese;
acordă împrumuturi pe mărfuri cari au o valăre stabilă şi nu suntă supuse stricărei pe lângă interese dela 61/2—8°/0 după suma împrumutului;
acărdă împrumuturi pe tăte efectele cotate la bursa din Budapesta, Yiena şi BucurescI, până la 85°/0 a cursului loră pe lângă interese pe 61/2 %;
cumpără şi vinde după cursulă gliei monete;
primesce în comisiune cumpărarea şi vinderea de orî-ce hârtii de valăre pe lângă cele mai ieftine condiţiuni;
închiriază pe teritoriulă ce-lă posede lângă gara Braşovă, şi care e prin şine în legătură nemijlocită cu gara însăşi, a-tâtă locuri libere pentru depositarea de marfă câtă şi cabine în magazinele sale seu magazine întregi, şi primesce şi cantităţi mai mici de mărfuri spre depositare în magazinele sale.
Desluşiri detailate se potă lua la cassa filialei şi la bărbaţii de încredere ai acesteia.
Oarele de cassă suntă în fiă-care cji dela 9—12 a. m. şi dela 8—5 p. m.
Localulu „Filialei“ este în Braşovă, piaţă Nr. 90, etagiulii I.
A vist d-lort abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiascâ a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită diarulă nostru până acuma.
Domnii, ce se abonezâ din nou, să binevoiascâ a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Totodată facemă cunoscută tuturoră D-loră abonaţi, că mai avemă din *anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloru „ Gazetei, “ precum şi câteva întregi colecţiunl, pentru cari se potă adresa la subsemnata Administraţiune în casă de trebuinţă.
Administraţiunea „Gas. Transă
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei" ă 5 cr. se pottl cumpera în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Albrecht*& Zillich.
Turnătoria şi fabrica de maşini a lui SCHL1CK
Societate pe acţii în Budapesta.
Biuroulă centralii: VI. Waitznerring 57 — Despărţementulu pentru maşini agricole: VI. Aeussere Waitznerstr. 1696—1699.
MAŞINELE DE SEltâNATtT
„TRIUMPH“
patentate ale lui Sclilick "
* ■
Cea mai mare distincţiune:
Diploma de onore de aurii la concurenţa internaţională
de pluguri în Hatvas.

Pluguri pentru una brazdă patentate a lui Schlick pentru 2 şi 3 brazde, Rayol. 2 premii dinteiu, Medalii de aură şi încă alte trei dis-tincţiunî.
Pluguri originale pentru o brafdă ale lui Schilck- şi Vidats, pluguri pentru sapă şi mo-şorâie, Extirpatore etc.
PRETURIlilî CELE HAI EFTIIF, — CATALOALiE IiA CERERE GRATIS ŞI FRAMCO
Garnituri de treierată cu vaporă, Garnituri de treierată cu verteju (Găpel).
Mori pentru curăţită, Mori pentru măci- ^ nată, Maşină pentru preparare de nutreţă etc.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovă.