Mictiuea, Admlnlstratiunea IRAŞOVO, piaţa mare Nr 22. Scrisori nefrancate nu se pri-rneecă, Manuscripte nu se retrimite ! Birourile de ammcinri: Braţovfi, piaţa mare Nr. 22. Inserate maiprimescă în Vlena: ftdolfMom, Haasensteiti & Vogler (Otts Mim), Heiurich Schalek, Alois Btrndl, M.Dukes, A. Oppelik, J. Dan-ubtrg; în Budapesta: A. V. Qold-btrger, Anton Mexei, Eckstein Bernat; tnFraakftirt: G.L.Daube; în Ham-burg: A. Steiner. Pretulu inserţiuniloru: o seriă garmendu pe o colână 6 cr. 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoi 61ă. Seclame pe pagina UI-a o seriă 10 cr. v. a. său 30 bani. ■ t , AlHJLtr LI. „Gazeta11 iese tn fle-care 4i. Abonamente pentru Austro-Unzaria Pe unii anu 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate: Pe ună anii 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeri la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. ABonamentnln peiinn BraşovI: laadministratiune, piaţamare Nr. 22, etaşium I.: pe unii anii 10 fi., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. BQ cr. Cu du sul ii în casă: Pe unâ ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unii esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani. Atâtii abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 54. Braşovt, Joi, 10 (22) Hârtie Braşoră, 9 Martie 1888. In numărulu trecutu a farului nostru amîi vorbiţii despre noua ordinaţiune a ministrului de jus-tiţiă, prin care se dispune, ca de licî înainte documentele, ce se alătură la cererile de întabulare în cărţile funduare, se fiă scrise în limba maghiară. Credemu, că este consult a vede şi opiniunea celoralalţî concetăţeni asupra acestei funeste or-dinaţiunî, şi spre scopulu acesta presentămii în traducere ceea ce scrie în privinţa acesta organulu compatrioţilor!! Sasî din Sibiiu „Sieb. d. Tageblatt“ înNumărulu seu din 17 Martie n. Articululu în cestiune, întitulată: „Violenţe fără sferşitu împotriva limbei“ se începe cu ur-mătorea citaţiune din o vorbire a lui Mocsâry : „Alipirea de naţionalitate, de limbă, de obiceiu, de tradiţiune, apărarea în contra atacuriloru a-supra acestora este de asemenea efluxulu libertăţii personale, ca şi alipirea de religiune.“ Apoi continuă în modulă următorii : „Acela trebue să facă pasulă eelă dintâi, care violeză pe alt ulu, acela, în a cărui mână zace rolulu *!fetîVQ, ~dăr nu acela, care j 6 că rolu pasivă; esecutarea putereistatului zace în mâna maghiarismului, deci este datorinţa acestuia, se documenteze prin faptele legislaturei şi ale guvernului, că voiesce are-alisa egala îndreptăţire a naţio-nalităţiloru. Naţionalităţile nu potu face nimicii alta, decâtu se-şî es-prime nemulţămirea; acesta însă trebue s’o facă, pănă ce nu se voru satisface dreptele loru plânsorî şi pănă ce maghiarismulu nuprobeza prin fapte, că ’i zace la inimă îmbunătăţirea relaţiuniloră. ‘ ‘ In locu de acesta, maghiaris-mulă dă lovitură după lovitură. Ministrulă de comunicaţiune, a cărui ordonanţă intercţice de a se mai primi espediţiunî poştale ofi-cibse cu adrese într’o limbă nemaghiară, este secundată de mi-nistrulă de finanţe, care intercjice 1 de a se mai primi la perceptoratu chitanţe scrise într’o limbă nemaghiară. După finanţe urmeză mi-nistrulă de instrucţiune publică şi maghiariseză esamenele învăţă-ceiloră de farmaciă. Intr’aceea, societatea maghiară, sub masca „Reu-niuniloră de cidturâ (Kulturegyletek) ia asupra sa maghiarisarea societăţii. Astfelu se întemplă, că rapor-tulu nesuferită ală naţionalităţiloru cătră guvernă nu s’a schimbată pănă astătţî întru nimică; o nouă ordonanţă mai vertosu, publicată în foia oficială din 9 Martie, taie atâtu de adencu în vieţa naţionalităţiloră nemaghiare, precum — putemu se c}icemh — nici o lege n’a făcută acesta dela încheiarea pactului încâce. Ordonanţa respectivă întră în vigâre cu 1 Aprilie 1888. Dispo-siţiunile ei, — cari nu întrecă sti-pulaţiunile legii, ce i-a servită de basă — în privinţa desconsiderării, suntă clare; limba germană, română etc. a perdută pretensiunea la scutulă legii; obligaţiunile, contractele, poliţele, condicele comerciale în limba germană nu se o-noreză, dâcă au să serveseă ca basă pentru întabularea în cărţile funduare. Der nu numai limba germană, — doue terţialităţî din cetăţenii statului maghiară, de 10 miliâne, au perdută dreptulă d’a se servi în comerciu şi în comu-nicaţiune de limba loră pricepută, de limba maternă. De sigură nu trebue se ne provocămă la eterna lege morală, {pentru ca să vedemă într’însa una din acele măsuri, cari — ca multe altele — are să servescă numai şi numai maghiarisării generale, şi ea va ave numai acelă succesă, de a des volta dreptulă şi conceptulă de dreptă, de conşciinţă a poporului. Să nu credă cineva, că este o esageraţiune, decă noi afirmăm, ca acestă ordonanţă este aptă mai multă decâtă ori care alta să des-naţionaliseze comunicaţiunea ; institutele năstre de bani se pregă-tescă deja: obligaţiunile vechi germane, contractele de cumpărare germane se pună la o parte şi deja suntă obligaţiuni maghiare prin satele năstre săsesc! şi românesc!. Ţăranulă subscrie o obligaţiune, a cărei limbă nu o cunăsce şi martorii îi adeverescă cuprin-sulă documentului maghiară, pe care ei înşişi nu’lă înţelegă. După maghiarisarea documen-teloră are se urmeze maghiarisarea comerciului privată, căci pentru ce se plătescă ămenii taxele de traduceri ? Acestea se potă cruţa, decă documentulă se con-cipiază din capulă locului în limba maghiară. Der nu numai din punctă de vedere ală speseloră, ci multă mai energică va influ-inţa asupra maghiarisărei generale a comunicaţiunei întârejierea, ce resultă din usulă documente-loră nemaghiare în procedura ju-decătorescă. Egoismulă este es-pusă la suferinţe şi el este puter-niculă motoră pentru faptele 6me-niloră. Răulă însă se întinde mai departe: de câte ori vine negu-ţătorulă în posiţiune de a căuta să efectuescă pe basa unui estrasă din condică prenotaţiunea unei pretensiunî, atunci ’i se adeveresce pro verb ulă : „cine vine mai ântâi, macină mai curendă,“ ba şi traducerea unui estrasă din condică cere timpă şi pretinde bani, n’ar face elă 6re mai bine, decă ar purta condicele din capulă locului în limba maghiară? Şi cine ia asupră’şi garanţa, că traducerea făcută de dragomană este corectă? Fi-va statulă în stare se instituescă dragomani capabili pentru mai multă de 250 de oficii catastrale? Şi abia pentru cele mai puţine oficii va fi de ajunsă ună dragomană; voră trebui a se instala doi, trei, patru şi mai mulţi, decă este, ca se satisfacă tuturorărecerinţeloră.“ GonTenţmnea comerciala cu România. Relativă la acestă convenţiune, care ocupă spiritile în România şi îb Austro-Ungaria de aprăpş doi ani, <4.iarulîi „Bukarester Tage-blattu scrie următărele: Ou vr’o două luni mai nainte se lăţise ffdma, că negociaţiunile pentru în-cheiarea unei convenţranl comerciale între România şi Austro-Ungaria s’ar fi reîncepută. Faima a fostă întemeiată. Negoţi-aţiunile s’au reîncepută într’adevără şi se continuă cu celă mai mare zelă. Ba pu-temă spune, că guvemulă română a dată de astftdată probe, cari documen-t&ză în modă neîndoiosă dorinţa şi voinţa firmă de a pune capătă stării actuale a lucruriloră. Modulă, cum se portă astăcfl nego-ţiaţiunile, este altulă. In vreme ce în a-nulă 1886 şi 1887 se căuta a se încheia tractatulă pe basa cestiuniloră fundamentale şi a detaliuriloră stabihte de comisari speciali, astăzi s’au înţelesă guvernele respective, ca cestiunile fundamentale să le reguleze pe cale diplomatică. In timpulă de faţă dureză negocia-ţiunile între ministrulă de esteme, d-lă Ferichide, şi între ministrulă plenipotenţiarii austro-ungară, d-lă conte Golu~ chowski. | B-lu Ferichide\ a remisă d-lui Golu-ckowski acum vr’o trei săptămâni o notă din partea guvernului României, în care este lămurită punctulă de purcedere ală guvernului română. Nota a fostă tri-măsă la Viena şi acum s’aşteptă răs-punsulă. Starea actuală a lucruriloră nu trebue nicl-decum desconsiderată, căci în vreme ce la ruperea din urmă a purpar-leuriloră în anulă 1887 diferinţa de opi-niuni a ambeloră guverne se referea la multe cestiunl, astăzi ea a fostă redusă de guvernulă română la două, şi adecă: 1) la Gestiunea importului de vite româ-nescî în Austro- Ungaria, şi 2) la stabilirea unui tarifa vamalii, prin care să potă afla ocrotire industria României, ce acum se nasce. T6te cestiunile de tarifă relative la fiscă au fostă evitate. Relativă la cele două cestiunl s’a dobândită o înţelegere şi mai suntă numai nisce mici di-ferinţe cari trecuescă delăturate. 0 tocb siipatM la alresa noului mpSratî „L’Autoritecc publică cu privire la noulu împeratu germanu Fri-deric următ6rele apreţiărî ale d-lui Paulii de Cassagnac, care este con-ducetorulu dreptei din camera fran-cesă: Cuvintele împăratului Frideric întâmpină pretutindenea recunoscinţă şi ad-miraţiune. Impăratulă Frideric a dovedită forte multă caracteră şi o tăriă ne i pomenită. Imperiulă germană de as „tuf1 trimbiţă pacea cu accentulă sin-cerităţei indiscutabile. In cuvintele împăratului găsesce omulă atâta lealitate, încât crecfl ceea ce îşi spune. Omulă simte, că pe tronulă germană s’a suită celă mai cinstită omă ală ţărei. Actualulă imperiu nu mai însemneză numai pacea, ci şi libertatea raţională. Impăratulă nu voiesce persecutarea catoliciloră şi a israeliţiloră, după cum proniiseră unii; şi are dreptate. Dintre tote asupririle, cea mai ru-şinosă şi cea mai rea este cea religiosă, fiă orl-care religiunea contra căreia este îndreptată. Acestă pace în afară şi înăuntru este fericirea unui poporă. Epoca de aură, care a urmată după cea de feră, este opera unui înţeleptă, a unui patriotă şi a unui mare suverană, care în istoriă va ave bine-cuvântarea poporeloră. Da, pace este pretutindenea, pentru că dâcă Germania nu se gândesce la resbelă, altă naţiune nu se mai gândesc®. Lucrnîă acesta este ună visă realisată. Ună asemenea spirită înaltă, ună car racteră atâtă de frumosă ne face să ne aducemă aminte de Marcu Aureliu. Pro-vedinţa protegiândă pe impăratulă Fri-derică, protege nu numai pe Francia, ci pe întrega Europă. împreună cu d-lîi Paulii de Cassagnac amu pute <ţice, că mai t6te (ţi ar ele rusescl facii să reesă caracterulfi eminamente moderată şi împăciuitorii alii manifesteloru împăratului Fridericu. Se speră, că împrejurarea acesta va contribui la consolidarea păcei europene. M6rtea împăratului Wilhelm. Cu privire la îmormântarea împăratului Vilhelmu se mai rapor-teză din Berlină următdrele: îmormântarea împăratului Vilhelm s’a celebrată conformă programei. Stradele pe unde trecea cortegiulă erau decorate ca niciodată. In urma unui cjidă de soldaţi se îngrămădea mulţimea compusă din mai multe mii de persone. Impăr&tesa Augusta asistă la d«â^-~ larea cortegiului, stând la una din ferestrele palatului. La ceremonia funebră au luată parte prinţulă imperială, regele României, ală Saxoniei, ală Belgiei, prinţii regali, archi-ducele Rudolf, marii duci ai Rusiei, prinţulă de Galles şi alţi prinţi. Printre representanţii puteriloră se remarcă: generalulă francesă Billot, care dimineţa depusese o coronă mare pe si-criulă împăratului. Cortejulă a ajunsă pe la trei ore la Mausoleulă dela Charlottenburg. Impăratulă Friederic era la ferestra castelului; elă a stată acolo pe totă timpulă ceremoniei funebre fixândă privirile sale asupra Mousoleului. Impără-tesa cu famiba imperială, asista la ceremonie, la Mausoleu. Discursulă funebru fu rostită de su-perintendentulă Koegel. „Dumnedeu, a (lisă părintele Koegel, a chemată pe îm-păratulă şi regele nostru la vieţa eternău. După acesta a urmată cetirea mai mul-toră psalmi şi citate din evangelie, er după cetirea unei rugăciuni de preotulă oficiantă începă cu toţii cei presenţî, tineri şi bătrâni, militari şi civili, generali şi miniştri, cari representau puterniculă imperiu, a cânta ună psalmă. O adencă emoţiune se vedea pe faţa fie-căruia. Se au4iau oftări şi se vedeau cum curgă lacrămile din ochii încărunţiţiloră bărbaţi de stată. In mij-loculă acestei tristeţe generale, superin-tendentulă Koegel îşi rosti discursulă funebru, făcândă deosebite elogiurf la adresa reposatului. Pe lângă tote că timpulă era frigu-rosă, 10° sub zero, numărulă personeloră cari au luată parte la îmormântare, se evalueză după unii la 500.000, după alţii la aprope ună milionă. * Următ6rea telegramă de con-dolenţă a fostu adresată împărătesei Augusta de cătră părinţii tinereloru Românce care au ur- Nr. 54 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 maţii cursurile institutului fundaţii de împSrătesa Augusta: M. S. împărătesei Augusta Berlină. Maiestate! In momentulii în care lumea întregii se înclină în faţa durerii imposante a Germaniei, să fie permisii unorii părinţi pătrunşi de mâhnire şi re-cunoscinţă adîncă să depue la piciorele Măiestăţei Vostre, în numele loră şi ală fiicelorii loră tributulă loră de consola-ţiunî forte respectuose. Facă cerulă, Maiestate, ca iubirea şi recunoscinţa să potă depărta din inima Vostră ori ce amărăciune! Binevoiţi a primi, Maiestate, cu espresiunea mişcată a sentimenteloră nostre, urările nostre cele mai căldurose pentru preţiosa Vostră sănătate şi aceea a augustului Vostru fiu, deja atâtă de iubită. Părinţii Românceloră dela „Augusta Stift“: Ionă Câmpineanu, Irina Câmpi-neanu, Sofia Creţulescu, N. Creţulescu, Ana Lahovari, Alesandru Lahovari, G. Apostoleanu, Smaranda Apostoleanu, Principesa Moruzzi, Mafia Moruzzi, Dall’-Orso, Corina Dall’Orso, Ioa Alexandre-scu, Alesandru Ghica, Caterina Costescu, Vasile Hiotu, Pavelă şi Maria Tufelcică, Maria şi Zoe Boereacu, Giurgea. SOIRILE ^ÎLEL In 11 Martie s. n. au fostă chiroto-nisiţî din partea Escelenţei Sale metropo-litului Dr. Vancea următorii teologi absoluţi din archidiecesa Blaşului: Alexandru Papiu, destinată de administratoră pentru parochia Bistrei; Ioană Deacă, dispusă de administratoră în parochia Recea-Cristură din protopopiatulă Der-gei; Ştefană Popă, (moralistă), dispusă de cooperatoră în Fildulă de mijlocă; apoi Basiliu Vlassa, Gregoriu Bea şi A-lexandru Donescu, cari încă nu suntă a-plicaţl la parochii. * * * Suntă numiţi capelani militari cl. II în reservă: Iuliu Dragoşu, Laurenţiu Sima, Alexandru Sima, preoţi ai diecesei gr. cat. de Gherla; George Drăgană, Ioană Cocoşă, Ioană Manta şi George Ţăposu, preoţi ai archidiecesei gr. or. ❖ * * Se vorbesce că d. Dimitrie Sturdza va pleca câtă mai curândă la Viena, pentru a aştepta acolo trecerea regelui şi a reginei României, cari au plecată deja dela Berlină, şi cari la reîntorcere se cjice că se voră opri vr’o două cjile la Viena. Acestă oprire a regelui la Viena, precum şi călătoria d-lui Sturdza, stau în legătură cu negocierile pentru convenţia comercială, — scrie „Naţiunea/' * * * Dela Giurgeu, din Săcuime, primimă o corespondinţă, prin care ni se descrie în colori frumose caracterulă poporului română din acele părţi. „Poporală — FOILETONUL ti „GAZ. TRANS. u (6) DICŢIONARU POPORALU. Cuvinte românesc! din jurul* Năsăudului, de popor* grăite şi tot* pentru popor* alcătuite. Adunate de dascălul* Intru Bugnariu. (Urmare din Nr. 261 — 265 din „G. T.“ anulă trecută.) (Fine.) 478. Ste reg ie=fun in gin e a, ce se află pe cornii dela acoperişulă caseloră. 479. Notină-ă=mielă ori mieluşea de ună ană. 480. Cotoronţâ—muiere blăstămată, difa-mată, femeiă prostituată. 481. Imboţire (ca verbă)=sbârcire, şi-fonare. 482. Şubredă, jubrcdă—gingaşă, delicată, fragedă. Şubredescă = frăgedescu ; devină palidă, topită. 483. Hangiocă-ă==birta.şu., birtăşiţă; economii, economă. 484. Schelâlâire—gemere. (Ca verbă şi subst.) 485. Lălăirc (ca verbă şi subst.) =lăr- J muire, sbierare, strigare. elice autoruiă corespondenţeie forte bună faţă qu conducătorii fideli, ai săi, e ascultătorii şi forte dispusă spre fapte frumose, decă are cine să^Iă conducă. Durere însă, că tocmai lipsa de conducători buni a adusă mare calamitate peste poporală română din unele comuner cum suntă: Bicazulă, Domuculă şi mai vîrtosă Valea-Jidanului. Cu 5—6 ani mai nainte locuitorii acestoră comune erau forte bogaţi, la inimă buni şi darnici, la numără mai bine de câte 1100 suflete în o comună, curată Români. As-tădl însă poporală e sărăcită şi în peliculă de a se nimici. Bisericile suntă mici, şcolile slabe, ori de locă. Acesta atestă slăbiciunea conducătoriloră din trecută.u Rămâne der, ca actualii conducători din părţile Giurgeului, între cari unii suntă omeni tineri şi viguroşl, să se pună cu totă seriositatea pe lucru şi să repare sinistrele urmări, causate prin in-diferentismulă, ori pote prin nepriceperea antecesoriloră săi. * * * Duminecă Episcopii din România s’au întrunită la Mitropolitulă Primată, unde au discutată mai multe cestiunl cu privire la îmbunătăţirea clerului mireanu, scrie „Unirea". Pănă la votarea în a-cestă privinţă a unui proiectă de legi, episcopii bisericei au convenită, ca să stărae pe lângă d. ministru ală cultelor să prevadă în viitorulă bugetă suma necesară pentru înfiinţarea secretariloră protoereiloră, revisoriloră de judeţe şi proestoşiloră de plăşl. Guvernulă este dispusă să trecă în bugetă suma necesară. * * * In comuna Paăr din comitatulă Tolna, publicându-se concursă pentru ocuparea postului de învăţătorii adjunct cu o leafă anuală în totală numai de 166 fl. pe ană, s’a presentată — precum spune „ Luminatorulă “ — o legiune în-tregă de oferte. Se vede der, că nici sortea învăţă-toriloră maghiari din Ungaria nu este mai puţină vrednică de compătimită, ca sortea învăţătoriloră noştri din Ardeală. Pionerii culturei ungurescl ducă cfile a_ mare în epoca „Kulturegyletu-uriloră. * * ^ In Kezdi-Oşorheiu asentarea s’a săvârşită la 15 Martie. Resultatulă a fost peste măsură slabă. Din 80 de tineri a-bia s’au aflată 13 apţi pentru serviciulă militară. $ A In urma secetei îndelungate da astă-veră, în deosebite părţi din România se simte mare lipsei de bucate între ţărani. Din partea statului s’au luată măsuri pentru ajutorarea celoră lipsiţi. S’a constituită ună comitetă pentru a-le distribui cucurază (păpuşoiu) gratuită. Valorea cucuruzului de distribuită represintă suma de 257,000 lei n. Sâmbătă a plecată la Berlină, anga-geată cu 1800 de lei pe lună, la Circulă imperială de acolo, gimnastieulă română Traiană Lupii/ elevulă- d-lui profesorii de anne şi gimnastică Moceanu, din România. Se soie că, ;printre gimnasticii actuali, numai Boisette, Wil&on şi Ţra-iană Lupu f/ană rduplulu saltă mortală la rota gigantică pe trapeză. Telspiiă jarticnlară a „Haz. Trans.“ Cluşiu, 31 Martie, 11 ore 45 nr a. m. ■— In procesulu „Gazetei“ juriulu s’a compus la l01/2 ore. Membrii : dr. Georgiu Hincz, Franciscu Mack, Iosifu Sugar, dr. Otto Csig-mantori, Bela Bokros, dr. Purjes, dr. Cejtei, dr. Bernath, Sigismundu Akos, dr. Veres, dr. Nagy Ferencz, Beteg. Suplenţî: Colomanu Vicol, dr. Klug. Tribunalulu e compusu din: Preşedinte Dominik Peterffy; juc^L: Emericu Miko, Carolu Csiszer; notari: Kocsi şi Halâsz; procurorii : dr. Ioanu Biro; aperătoru: Simeonu Damianu ; translatorii dr. Isacu. Cluşu, 21 Martie, 11 ore 8 m. — Dr. Aurel Mureşian cere, ca se se constate în faţa tribunalului, decă , membrii juriului cunoscu limba română, pentru-câ acusaţii nu suntă în proprietatea limbei statului, şi fără cu-noscinţa limbei române, juriulu nu ar fi înposiţiunea de a judeca conformă jurământului lorii; juriulu nepricepându pe acusaţî, nu ar primi impresiunea imediată asupra convingerei loru, eră acusaţii aru fi eschişî dela possibilitatea apărărei loru, conformă dreptului ce-lu au. Presidiulu rogă pe acei juraţi, cari sciu românesce, să se ridice. Se ridică doi. Mureşianu constată, că juriulu, compusu de aşa, încâtu numai doi membri pricepu limba acusaţiloră, este imposibilu de a judeca conformă jurământului depusă ; cere tribunalului, ca să compună unu atare juriu, care pricepe limba română. Preşedintele se provocă la legile din 1868 şi denegă cererea. Pertractarea continuă. Cum se ajută alţii. In unulă din numerii mai prospeţî ai clarului germană locală am cetită cu multă plăcere ună raportă asupra suc cesului practică, ce’lă au stăruinţele nobile ale unoră fruntaşi sasi dintr’o comună vecină. Acestă raportă nu-lă putemă recomanda din destulă preoţiloră, învâţăto- riloră, cu ună cuvântă, tuturoră binevoi- ! toriloră. poporului nostru. Raportultt conţine patra puncte şi este următorulă: 1. La anulă 1885 presbiteriulă bisericei lutârane din Sân-Petru (Szt. Peter, Peterşberg, Comitat. Braşovului) a numită din sînnlă său ună Comitetă de ajutorare, compusă de regulă din preotu, notară şi primarulă comunală, cu misiunea ca, decă ună economă cinstită şi harnică ar ave zălogită vreună locă, seu ar vre să cumpere vre-o bucată de locă, Comitetulă în grabă şi fără spese sS-i câştige banii de lipsă pentru rescumpe-rarea zălogului, seu pentru cumpărarea locului. Altă soiu de datorii nu suntă ajutate. Banii trebuincioşî pentru scopulu a-cesta Comitetulă de ajutorare îi ridică din casă în casă dela cassa de păstrare din Braşovă, pe lângă garanţia solidară a tuturoră membriloră din presbiteriu. împrumutatulă ajutorată se obligă a lucra cum se cade loculă scăpată seu cumpărată în chipulă acesta, tomna a vinde recolta şi întrega sumă căpătată a o înmâna* Comitetului de susă, pănă răfuesce totă datoria, capitalulă şi dobânda. Sumele replătite se administrez* cassei de păstrare numai de câtă. Cassa de păstrare le face uşurinţă, că le deschide ună contcorentă aşa, că banii se potă replăti orl-cândă, interesele se respundă numai pe timpulă, câtă se ţină banii. Membrii Comitetului de ajutorare nu ceră nici o resplată pentru tote ostenelele loră. In an, 1887 nouă inşi au căpătată imprumuturî în chipulă acesta. în sumă de 856 fl. cu cari s’au cumpărată şese j ugere de pământă arătoră ; de altă parte împrumutaţii de mai ’nainte au replătită capitală şi interese fl. 398. Dela introducerea acestei instituţii, pănă la sfârşitulă an. 1887, preste totă, s’au ajutorată 22 partide cu suma de 2176 fl., din cari 640-23 fl. s’au şi plătită inderăptă. 2 In aceeaşi comună, totă în an, 1885, au înfiinţată Reuniunea femeiloră săsescl ună Asilu pentru copii mici, celă mai vechiu de felulă acesta în ţera Bârsei. Adevărată asilă, nu grădină de copii. In elă se primescă copiii spre îngrijire în vârstă dela trei ani şi este întocmită după modelulă unui asemenea institută, pe care l’a vădută conduce-torea în Nurnberg. Anume, pentru scopulă asilului s’a clădită în curtea unde locuesce notarulă, o hală de scânduri, încăpătore, înăuntru suntă mese şi scaune cu piciore scurte câţiva saci cu paie, pe cari se culcă copii, dwpă ce s’au ostenită jucându-se, O grămadă de nisipă sub ună perii um-brosă, robe mici de cărată, lopeţî, pile (mince, coţcă) şi altele, servescă copiiloră pentru jucării în liberă. Instrucţia se mărginesce pe lângă a deda copiii să sune ceva d. e. clopotulă.. De aici cuvântulă dr6ngă=.c\o^(M rău, stricată. 513. Drosgănescu=grăescă lucruri neînţelese, vorbescă fără şiră, fără logică, se fiă numai cu vorbă, ca Ti-ganulă, care a furată ciocanulu dela naşu-său. 514. Meteleu=omă prostă, mută, trenca-flenca. Jocă, jocă meteleu, Sein, că n’ai lucrată de greu! 515. Târfă=opincă rea, ruptă, carea nu se mai pote folosi. 516. Z>w&d~temniţă, carceră, înehisore, bobâmă. 517. Duculuire (ca verbă)—se cuvine, se cade d. e. nu se duculueşce să baţi tu pe mamă-ta, carea e slabă, şi bolnavă şi nu are cu ce se se îmbrace si să se hrănescă de pe o di pe alta ! 518. Chccu=ornx\ mică iniserabilă, ticăită, 519. Jaşccm—pungă ori săcueţă micu de piele, în care’şl ţină pipaşii tăba-culă. Frumjă verde odoleană, De-aşă trăi măcară ună anii 486. Fleşcâire (ca verbă)=veştedire, pă- 497. lire, ofilâre. 498. 487. Bwe?ad!«w=păcurară; ficioră blăstămată, trasă-împinsă; bătută de stele. 499. 488. Tulucă—puiu de lupă. 489. A te întofla=a, te înoălţa cu opinci 500. fără pică de îngrijire. 490. Fi du lues cu—descosă cu vorba, si- 501. lescă pe cineva, ca să-mi spună ceva. 491. Smârdă=omă urîtă, ponturosă, ar- ţăgosă, omă cu capulă amână. 502. 492. Udrită—beţivă, omă căruia îi place 503. a şede pururea cu gura la capulă 504. buţii. 505. 493. Cârţibă=cepulă dela buţl, pe care iese vinarsulă ori vinulă. 506. 494. Primătariţu=pribegu, umblătoră de ici colea. Primătăriţă se dice nu 507. numai despre omeni, ci şi despre 508. animale neraţionale d. e. despre 509. câni etc. Acesta-i câne forte pri-mătariţă, adecă pribegă, care n’are ţeră caldă. 495. Nojă—turmă de animale sălbatice | 510. d. e. de lupi. 496. Sarică=sumanu, crică, şpenţelă, zii- j 511. bană. ! 512. P?mM=vinarsă, rachiu, stropşală etc. Cisartău—tovarăşă , prietenă; c-a-meradă. Hurucscu = lucru, muncescă ; obo-sescă, tradescă. Harhotă—omă cu gură mare, sfă-tosă, pedante: gura satului. Gaburu=grof&, conte. Acestă cuvântă se folosesce forte adeseori şi în poveştile nostre poporale etc. JBurdă, buşdâ=casă mică şi vecină. Ciarnapocă—muiere negră şi urîtă. Ciarmâ. (YedI ,,ciarnap6cău). Burdujescă=împingă, împungă ca boii. Sbibălă — dracă , sătană , ucigă-lă crucea. Bâjagnâ—desEig&. Bâşcăneţă—sacă, săcueţă, săcuecioră. Busnarc (ca verbă)=a te drâmboia,’ a te mânia, a te supăra. Busnără= drâmboiată, mâniosă, sărită din ţîţînl. Burde—omă brihănosă, pântecoşii, cu fole mare. Săcuenă (VedI „băşcăneţă). Droncănescu, drOngăluescă=facă se Nr. 54 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. deie bineţe, să mulţăm^scă, să se porte cuviinciosti, să vorbescă curaţii, să deprindă unele jocuri copilărescl şi unele cântece. Asilulti este deschisă numai în lunile de veră, când copii rămână şi peste ame4ă în asilă, astfelă, că părinţii potă lucra la câmpă, fără a fi împede-caţl. Ema, cum şi vera în timpă plo-iosă copiii rămână acasă. Valore are următorulă principiu: în linia dintâiu mama este chemată şi datore a-şl cresce copilulă, precum, de altă parte şi copilulă cătră nimeni nu are să se alipescă mai intimă în iubire recunoscătde, decâtă cătră mama lui. Anulă trecută a fostă cercetată asilulă, preste totă, de 60 de copii. Conducătore este soţia notarului, d-na Carolina Goldschmidt. 8. Totă Reuniunea femeiloră a-mintită a înfiinţată şi supraveghiază o Şcolă de lucru pentru fete. Instrucţia în ** acesta se face în 6 despărţăminte în câte 6 ore pe săptămână. Conducătore şi aici este vrednica conducătore a asi-lului. In anulă trecută s’au instruită în tote despărţămintele 57 fetiţe în diferite lucrări de mână: împletire de ciorapi, cusuturî, tivire, a face gaure de nasturi (bumbi), a cose nasturi, a cârpi, a croi haine şi altele. 4. In Noemvre anulă trecută s’a deschisă şcola de lucru pentru tinerimea bărbâtescâ. Acesta a fostă cercetată în schimbă de patru ori pe săptămână de 8 băieţi, 8 ficiori şi de 8 bărbaţi tineri. Instrucţia au propus’o doi membri din presbiteriu, George şi Ionă Klees, în-văţându-i a pregăti deosebite lucruri tre-buitore la casă şi’n economiă: scaune scăunence, laviţe, cuiere şi altele. Pănă aci raportulă. Ore tote acestea nu s’ar potrivi şi pentru comunele nostre? Nu cuteză a întreba, decă s’a introdusă aşa ceva şi prin comunele nostre, pentru că suntă prea sigură că asemeni disposiţiunî nu s’au introdusă nicăirf. Nu doră că n’am fi şi noi în stare a ne ajutora, noi pe noi, ci fiindcă rară ne gândimă la ceea ce este practică, ce putemă şi ce ar trebui Să facemă:' Omeni harnici şi cinstiţi-putemă'a-juta şi noi pentru că, hară domnului astădî avemă destute aşe4ăminte de bani — asile pentru copii ne suntă trebuitore ca pânea de tote 4iLle — er a se da instrucţii practice tinerhnei de parte fe-meescă şi bărbătescă, ar fi de ună fo losă nespusă pentru noi. Pentru ceste din urmă, Ia casă de lipsă, s’ar pute chiar şi plăti unoră femei şi bărbaţi din colecte seu de alt-undeva. Cei chiămaţl se pună deci umără la umără. Petra-Petrescu. de Alba-Iulia şi Făgăraşă. Apare în Blaşă la J şi 15 s. n. a fiă-cărei luni. Redactor pentru partea bisericescă dri IoariU Rotii; pentru partea scolastică Alexandru XJilâz, cană. — Nr. 12 fieîa 15 Martie ouprinde în partea bisericescă: Ioană Inpcenţiu L, B. QlaiţLă de Sadă (urmare). —' Obser-vaţiunî cu privire la raportulă ce esistă intre biserica românescă greco-catolică şi biserica romano-catolică, de dr. Au-gustină Bunea. — Conferinţele pastorale, de dr. Ioană Popă. — Varietăţi; In partea scolastică: Utilitatea scienţeloră naturali. — Ce a fostă şcola trivială la noi, la Români de P. Ungureanu. — Bolnăvii! repentine. — OrdinaţiunI ministeriale pentru şcolele medie. — Corespondenţă. — varietăţi. Literatură. „Foia bisericescă şi scolastică“, or- gană ală provinciei metropolitane gr. c. Să pună mâna pe duşmană, Pe duşmanulă ţării mele, Ce-i aduse-atâtea rele, Să-i iau pielea de pe capă Să-mi facă jascău de tăbacă etc. 620. Buga=taură. Rage buga'ntre hotară Şi şe-aude-a noua ţeră. 521. Ciumpavu; aşa se numesce ună cală ori unQ bou, carele a umblată pe căi petrose şi’i s’au roşă unghiile pănă la carne,’ ‘din care pricină schiopăteză. Pe toţi nouă i-am spetită Şi pe toţi i-am ciumpăvită, Potrivnică n’am găsită! 522. Haitee=tote uneltele câte aparţină unui cară ori căruţă. Şedă haiteele'nşirate Şi boii legaţi de rote, Radulă îi bate de morte etc. 628. Nâsutâ; aşa se numesce o oiă albă cu pată negră pe naşă; seu din contră: una negră cu pată albă. Vre-o cinci sute De năsute, Care pască vara pe munte etc. Hordon, Februarie 1888. Din comitate. Din raportele cetite în adunările co-miteteloră administrative cu privire la luna lui Februarie estragemă urmă-torele : Comitatuld Turda-ArieşQ. S’au estra-dată în decursulă lunei Februarie 12 pa-şaporte pentru liberă trecere în regatulă României. Pagubele pricinuite prin in-cendiurl se socotescă cu totulă în 882 fi. Starea sanitară a locuitoriloră a fostă favorabilă. Morburi epidemice au ob-venită numai în comuna Lupşa şi în Turda. In Lupşa a grassată vărsatulă, în Turda scarlatina. In spitalulă din Turda au stată sub cură 49, a murită 1, s’au vindecată 14. Intre animale epidemii nu s’au ivită. In darea directă s’au incassată în decursulă acestei luni 19,962 fii 81 y2 cr, rămân,endfi, restanţa, 2C\0,427, fl 40 cr., în darea militară s’au incassată 469 fi. 68 cr., restanţa face însă 22,697 fi. 13 cr. In raportă cu aceeaşi lună din anulă trecută, s’au incassată in anulă acesta mai puţinii în darea directă cu 3812 fi. 29 cr., în cea militară cu 516 fi. 89 cr. Comitatuld Hunedora. In adunarea comitetului administrativă, vicespanulă raporta, că comerciulă şi industria stag-neză în acestă comitată, poporulu să-râcesce. Inspectorulă de scdle raportase, că scola de stată din Sibişelă cu finea lui Febrţiaiie ^s’a înehisfi, ţ;dm -eaţpa- lipsei de cercetători. Ministrulă de culte şi instrucţiune publică a redusă cu unulă posturile de învăţători dela scola de stată din Selaşulă de susă, rămânendă în funcţiune pe viitoră numai doi învăţători şi 2 învăţătore, în locă de 8 în văţătorl şi 2 învăţătdre. Senatulă sco Iară din Ruşi a cerută dela stată ajutoră pentru susţinerea scolei comunale de a-colo, der fiind-că statulă n’o mai pote susţine şi banii trebuincioşî pentru a-cesta nu i-a putută da, senatulă şcolară şl-a cerută autorisaţiă pentru a-şî ridica o scdlă confesională în loculă celei comunale. Raportulă inspectorului de dare a fostă încă şi mai tristă. Elă cerii ese-cuţiă asupra mai multoră imobile pentrn incassarea de spese pricinuite cu comas-sările. Din darea restantă a 51 comună au trebuită să se ştergă 10,000 fi., ca ne mai incasabilî. Etă dove4ile cele mai sinistre des pre miseria înfricoşată la care fură a-duşl locuitorii acestui comitată românescă sub vitrega stăpânire ungurescă de adl. Ună adevărată vandalismă în tote privinţele şi pe tote terenele! cresce în măsură formidabilă; pe astă-41 dnttin^ţă eră «şftă multă din alvia sa, oiiundândă ună* teritoriu destulă de considerabilă. Cpjmuna Bradu pare a fi es pusă mai tare şi în măsură mai mare-corentului acestui rîu capriciosă. — Totă cu data de 19 Martie ni-se scrie din Şeitină, că Mureşulă şi prin părţile acele a inundată, făcendă mai multe pagube; două mori le-a distrusă; mai multe obiecte, mai vîrtosă unelte de mori se vedeau plutindă pe Murăşă. întâmplări diferite. Ni se scrie din Şieitină, cu data 19 Martie: „Joi, când venia apa cu gheţă pe Mărăşă, ună plugară, Grigoră Gebe-leşă, şi cu ginere-său, vă4&ndă pe Murăşă că vine ună fusă de moră, cu pe-ricululă vieţii se duseră cu o gondolă să prindă fusulă; depărtându-se dela ţăr-mure, vă4ură înotândă printre sloii de ghieţă ceva negreţă. Ore ce e ? se întrebară ei. Credeau că e lupă. Se apro-piară cu gondola într’ acolo şi etă ună cerbă de 8 ani sare în luntre, şi după elă încă unulă de 2 ani, şi trei că-priore! Românii noştri lăsară fusulă şi a-duseră caprele. Tote 5 deslegate le aduseră şi le băgară în casă, unde după ce se încăl4iră şi ’şî vefiiră în ori, începură a mânca fenă. Au4indă gendarmii şi primăria, le luară dela omeni, le duseră la casa comunală, unde mergă omenii să le vedă. Se 4i°e> că după scurgerea apei le voră elibera.u Incendiu. In comuna Haţegă;din ©o-* mitatulă Ternavei mari ună incendiu a' prefăcută în -cenuşă agerea a 7 proprietari. Paguba este socotită. în 1764 fi., dintre cari preţă de 850 fi. au fostă a-siguraţl. Capriciurile timpului. Inundărî. Cu dată de 19 Martie n. nl-se scriu din Baia de Crişă următorele : Timpulă în 4iua de astă-4l s’a arătată pe aici forte capriciosă. De cu de-dimineţă a fostă înorată, pe la prân4ă s’a înseninată puţină si a lucită sorele ; după aceea eră s’a întunecată ceriulă, a înce-putu a tuna şi a fulgera ca în timpă de veră. Ploia mestecată cu puţină grindină, ajutate de ventulă puternică, se is-oesce în ferestre cu mare putere elementară .... Neaua de pe valea Crişului, de De la feţe şi de pe culmile dealuriîoră din giură,. mai puţină înalţe., s’a topită. Temperatura s’a urcată destulă preste zero. Crişulu de eri seră a începută a Convocare. DespărţSmentulă I ală Reuniunei în-veţătoriloru rom. gr. or. din Districtulii X Braşovă ’şî va ţine adunarea sa generală Duminecă în 20 Martie a. c. st. v. în şcola dela biserica St. Adormiri din Sa-talungă şi anumită dela 10—12 y2 ore a. m. şi dela 3—5 ore p. m, la care suntă invitaţi prin acesta a participa toţi on. membri ai acestui despărţ, împreună cu alte persone amice şcolei. Altă invitare specială afară de acesta nu se va mai face. Obiectele de pertractare în acestă adunare voră fi: 1. Conformă decisiunei şi însărcinării comitetului centrală ală Reuniunei prin hârtia sa, dtto Braşovă, 17 Ianuarie a. c. Nro 11, să va desbate tema: „Cum se se propună desemnuM ] îii şco la poporală?u (Partea teoretică şi partea practică), prelegătoră d-lă George Fulea, învăţătorii la susă numita şcolă. 2. Propuneri de sine stătătore. Satulungu, 6 Martie v. 1888. Idnă Dorea, N. Bârseanu, preşedinte. secretarii. SCml TELEGRAFICE. (Serv. part. ală „Gaz. Trans.u) Viena, 21 Martie. — Maiestatea Sa Imperatula şi regele a creată noulu. postu de inspectorii general u ală infanteriei. Postulă a-cesta a fostă conferită principelui de Coronă. :; - ■ Berlinu, 21 Martie- — Reich-stagulă a primită cu unanimitate proiectulă de adresă, precum şi propunerea de a se aduce . ună proiectă pentru ridicarea unui mo-numentă în onorea împăratului Vil-helm. Imediată după aceea Reich-stagulă s’a închisă în urma unui ordină împărătescă. — Amendouă casele dietei prusiene primiră proiectele de adresă fără desbatere şi unanimă. loră încriminaţi, procurorulă es-dune acusa verbală. ÂCUSaţii, pin motivulă, că juraţii în pro-porţiune de 4ece> faţă de doi, nu cunoscă limba loră română, renunţă la apărare, fiindă con-strînşî. Rogă pe apărătorulă Da-miană sS espună din punctă de vedere juridică apărarea. Urm£ză 0 apărare succăsă. Procurorulă replică. Apărătorulă duplică. — Juriulă se retrage. Preşedintele Juriului dr. Nagy faţă cu Bobancu răspunde la întrebarea: dăcă e vinovaţii? cu V da şi 5 nu; relativă la dr. Mureşianu CU 9 da şi IO nu. Triiranalulii judeca pe Bobancu la 4 luni înclli-sore. 50 II. amenda. . Pe dr. Bureşianu îlu a-chita. Bobancu, ca şi procurorulă, in-sinuă nulitate. Dare ie seni şi mnlţamită pilica. Satulungă, 4 (16) Martie 1888. D-lii Ioanii Moldovanfi, domiciliată în Bucurescî, înţelegendă despre starea critică în care se află scola nostră, dela biserica, S. S. Archangelî din Satulungă, a binevoită 3. întreprinde o colectă benevolă între amicii şi cunoscuţii D-sale din Bucurescî şi din prejură, , şi a ne trimite ună ajutoră de 163 lei noi, adecă: una sută ş6se4©1 5.92 Scris. fonc. „Albinaw60/0 11 101.— 71 102.— r r n 5 ®/0 71 98.- 71 99.— Ruble rusescl . . . 101.— 102.- Discontula .... 6V2- ■8% pe ana. Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 54 GAZETA TRANILSVANIEI. 1888 Bilanţulu anualu din 31 Decemvre 1887 alu societăţii „ALiDTA“, institata de credita şi de economii în Sibiiu. Active. fl. cr. Cassa în numSraru ........ Monetă................................... Cambie de bancă ... -.............. împrumuturi pe hipotece: a) în scrisuri fonciare................. b) în număraru......................., Credite cambiale cu acoperire hipotecară Credite fixe............................. Avansuri pe efecte publice............... Credite de cont-curent................- împrumuturi pe producte.................. Casa institutului, ^realităţi dela gara Bra. şovti şi diverse realităţi de ven4are . . Efecte publice . . , ................. Efectele fondului de garanţă ale scrisuri- loră tonciare........................... Efectele fondului de pensiuni alţi funcţio- nariloră institutului................... Mobiliară . . . ,...................... după amortisare de.................... Depuneri la bănci şi diverse conturi debit. 41,922.81 4,144.98 1,774,281.22 1,086,988.15 86,652.38 1,173,590.53 " “ 191,472.43 94,424.60 69,650.40 107,874.05 25,804.47 132.483.69 225.472.70 : 289,888.80 24,552.90 6,895,36 689.55 6,205.81 105,575.46 fi. 4,267,344.80 Pasive. Capitală socială 3000 acţiuni ă fi. 100................ Fondulă de reservă ală acţionariloră . Depuneri pentru fructificare .... Scrisuri fonciare de 6°/0 în circulaţiune Scrisuri fonciare de 5°/0 în circulaţiune Scrisuri fonciare eşite la sorţi în circulaţ Fondulă de pensiuni ală funcţionariloră Dividende i^eridicate ....... Cambie de bancă reescomptate . . . Interese anticipete pro 1888 , . Avansuri de bancă aust.-ung............. Diverse conturi credităre ..... Profită curată . , ............... fl. cr. 300,000.— 59,848.80 2,485,513.82 916,900.— 135,000.— 1,100.— 1,053,000.— 26,003.55 1,560.— 136,652.12 28,561.60 129,500.—> 3,483.48 43,221.43 fi. 4,267,344.80 Sibiiu, 31 Decemvre 1887. I. St. Şiulnţin m. p., E. Măcellariu m. p., P. Cosma m. p., Iosifft Lissai m. p., membru ală direcţiunei. membru alii direcţlunei. directorii esecutivii. comptabilă-şefă. Subsemnatulă comitetă amă examinată bilanţulă presentă şi confrontându-lă cu registrele principale şi auxiliare ale societăţii ţinute în bună regulă, l’amă găsită în consonanţă cu aceleaşi şi exactă. Sibiiu, în 12 Martie 1888. Comitetulă de supraveghiere: Dr. Aurelii Brote m. p. Mlchaeld Kabdebo m. p. Cornelius Tobias m. p. N. Frateşiu m. p. I. Creţiu m. p. „PERŞEIU", ASOCIARE DE CMTTO Şl PĂSTRARE IN SEMI COIVOCARE. Domnii acţionari şi interesaţi ai asociărei „Perşeiuu se invită prin acesta la Adunarea generală ordinară, care se va ţine în Seini la 25 Martie (6 Aprilie) 1888 dimineţa la 11 ore în lo-calulă associărei. OBIECTELE: 1. Aştemerea bilanţului originalii de pre anulă ală II-lea de gestiune 1887. 2. Hotărîre asupra împărţirei profitului curată. 3. Rădicarea la valore de acţiuni a depositeloră aflătore, după § 9 alinea 2-a din statute. 4. Alegerea secretarului socială. 5. Eventuale propuneri, după § 20, litera d) din statute. Din şedinţa comitetului diriginte • ţinută în Seini la 30 Ianuarie (11 Faur) 1888. Alem Berinde m. p., Alexandru Zoicasiu m. p., preside socială. secretară inter. MIŞCAREA CASSEI. a) In anulil 1886. Intrate: fl. 7861.74 Eşite: fl. 7766.94 Remanenţa cassei: 104.80 la olaltă: fl. 15.638.68 b) In anuld 1887. Intrate: fl, 26,652.52 Eşite: fl. 26,270.38 Rem. cassei: fl. 382.14 Active. CO la olaltă: fl. 52,922.90 «TULU BILANŢULUI. Pasive. î Cassa în numSrară . . . . 382 14 1 Capitalulă socială după 392 2 Valori: acţii â fl. 5, plătite . . . . 1960 — a. Obligaţiuni fl. 6770.80 2 Fondulă de reservă de fl. b. Cambiă . . „ 14,754.- 19, cu interese cu totă . . 20 52 c. Hârtii de valore 84.- 21,608 80 3 Diverse deposite fructificate 3 Valorea efect, după inventar 203 29 şi interese capitalisate. . . 3461 — 4 Mobiliarul şi spesele fun- 4 Interesele acestora neridi- dare de: . . fl. 296.02 caţe pănă la 31 Decemvre 127 76 după amortisarea ratei a 5 Creditulă fix redicată . . , <3000 — 2-a de: . . fl. 59.20 177 60 6 Cambie reescomptate.... 12,885 — 5 Anticipaţiune de chiriă. . . 5 50 7 Diverse conturi de credită 6 Interese transitore pe 1888 433 36 şi mobil, după amor. ratei 2 633 48 8 Interese anticipate pe 1888 281 17 9 Profită curată 441 76 22,810 69 22,810 69 Sl „se. CONTULU PR OFIT UL U Şl PERDERILORU Vei lit 1 S’a plătită diverse interese 940 96 1 Din conturi diverse 62 81 2 Interesele fondului de reser. 1 52 2 Diverse interese de împrum. 1316 59 3 Pentru tipărituri, timbru, 3 Din tipărituri, timbru, pro- porto, provisiune cancel. 245 89 visiune şi penale 798 84 4 T - . . . . Contribuţiuue 17 16 0 Amortisarea mobil, rata 2. 59 20 > Chiria anului 30 — Onorarie şi bilete de preş. . 441 75 >8 Profitulă curată 441 76 1 2178 24 2178 24 Semnată Seini, la 31 Decemvre 1887. Georgiu Bidea m. p., Alexiu Berinde m. p„ Alexandru Zoicaşă m, p., cassariu. preside socială. secretară inter. Subsemnatulă comitetă de supraveghiare confrontândă bilanţulă pre-sentă cu cărţile societăţei, principale şi auxiliare, ţinute în bună regulă, le-amă găsită exactă şi conformă. Seini, la 11 Faură 1888 Comitetulă de supraveghiare: Lazaru Iernea m. p. Augustinii Pelle m. p. Ioane Popă m. p, Sigismundu Catoca m. p. Onuţiit Murgu m. p. Opinia Comitetului de supraveghiare, în privinţa împărţirei prof. curatu. In vederea §-lui 38 din statute profitulă curată de fl. 441.76 cr., se opineză a se împărţi în modulă următoră: 1. Să se dea spre scopuri culturali şi filantropice 2O°/0, adecă fl. 88.35 cr. în manile curatorimei române bisericesc! de Seini, — şi anume: a) pre cărţi şcolare scolariloră săraci din scola română de Seini fl. 29 50 cr. b) totă la aceia pre vestminte...............................„ 29 50 „ c) pentru ajutorarea şi casuală înmorment. săr. rom. din Seini „ 29 35 „ 2. In fondulă de reservă.....................................„ 118 21 „ 3. In urmă, — să se dea după 392 acţii ce le avemă, — ca dividendă câte 60 cr. în suma de.................................„ 235 20 „ Suma: fl. 44176 cr. Seini, la 11 Faură 1888. Comitetulă de supraveghiare : Lazaru Iernea m. p. Augustină Pelle m. p. Ioane Popă m. p. Sigismundă Catoca m. p. Onuţă Murgu m. p. COUCUEStJ. Pentru ocuparea următoreloru posturi de notari cercuall, şi anume: 1. In cerculu notarială Branulu inferiorii, de care se ţinu comunele Brană., Predealu şi Sohodolfi, care este dotatu cu salariu anualu în bani paraţi 400 fl., cuartiru liberu; apoi pauşalu de cancelaria 16 fl. şi pauşalu pentru încălcţitulă cancelariei 30 fl. 2. In cerculu notarială nou creată, „Poiana Merului44, de care se ţină comunele Poiana Merului şi Holbacu, care este dotatu cu salară anuală în bani paraţi 400 fl., cuartiră liberă; apoi pauşală de călătorie 30 fl., pauşală de cancelaria 18 fl. şi 6 stânginl metrici pentru încăltţitulă cancelariei. ; Terminulă de concursă pentru aceste 2 posturi se defige pe 16 Aprilie a. c. inclusive, eră cailele de alegere se determină pentru cerculă notarială dintâiu numită pe 19 Aprilie a. c. în cancelaria comunală din Brană; er pentru celă de ală 2-lea pe 26 Aprilie a. c. în cancelaria primăriei comunale din Poiana Merului, totdeuna la 10 ore a. m. Doritorii de a câştiga aceste posturi suntă învitaţî ca să ’şî înainteze suplicele încastrate cu documentele, cari dovedescă cuali-ficaţiunea recerută prin art. de lege I din 1883 § 6; negreşită pănă la terminulă mai susă ficsată, cu atâta mai vertosă, pentru că suplicele întânţiate nu se voră lua în considerare. Brană, în 12 Martie 1888. Alesandru Belle, 8—3 protopretore. Avisu d-lortL abonaţi! Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma. Domnii, ce se abonezâ din nou, să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. Totodată facemă cunoscută tuturoră D-loră abonaţi, că mai' * avemă din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloru „ Gazetei, “ precum şi câteva întregi colecţiunî, pentru cari se potîri adresa la subsemnata Administraţiune în casă de trebuinţă. Administraţiunea „Gaz. Transă Numere singuratice din „ Gazeta Transilvaniei" â 5 cr. se potii cumpăra în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Adolf Albrecht. Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovă.