Wsciimea, Administratiunea ' .Tipografia: MAŞOVU, piaţa mare Nr 22. jf Scrisori nefranoate nu se pri-megcă. Manuscripte nu se re* trimit*! Bironrile de anuncin rî: Brtfovfi, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesc* înViena: Rttiolf Moaşe, Haasemtein & Vogler (Ott»Mtm),Heinrich Sch alele, Alois BimdlfX.Dukes, A.Oppelik, J. Dan-mberg; in Budapesta : A. V. Gold-berger, Anton Mezel, Eckstein Bernat; InFrankftirt: G. L. Daube; în Ham-burg: A. Steiner. Preţul* inserţiunilor*: o seria garmendu pe o colonă 6 cr. ri 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoi âlă. Reclame pe pagina III- a o senă 10 cr. v. a. său 30 bani. AHULtJ LI „Gazeta*1 iese In fle-care 4i- ADonaaeme pentru Anstro-Uigaria Pe un* an* t2 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate: Pe un* an* 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentul! pentru BraşoYu: laadministratiune, piaţa mare Nr. 22, etaginl* I.: pe un* an* 10 fl., pe şăse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Gn dusul* în casă:.,Pe un* an* 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un* ersemplar* 5 cr. v. a. său 15 bani. Atât* abonamentele cât* şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 53. Braşov*, Mercuri, 9 (21) Martie 1888. Braşovfi, 8 Martie 1888. între nesfârşitele măsuri, ce se iau mereu de cătră guvernanţii noştri spre a maghiarisa t6tă vieţa şi totu comerciulu în stată, este fără îndoielă una din cele mai grave şi ameninţătbre aceea privitbre la documentele, ce se alătură la cererile de întabulare în cărţile fun-duare. Fbia oficială din Pesta publică cu data de 9 Martie a. c. o ordi-naţiune a ministrului de justiţiă, prin care se interejice primirea de documente la cărţile funduare, cari nu voru fi scrise în limba maghiară, seu cari nu voru fi presentate în traducere legalisată maghiară. încă în Martie anulă trecută s’a plânsă preotulă română din Zalnocă în foia nostră, că autorităţile justiţiare de acolo respingă actele presentate loră cu acluse în limba română, cerendă ca aceste să se facă în limba maghiară. Aşa încă în anulă 1886 i s’a respinsă de cătră oficiulă orfanalu unui lo-cuitoră română din Zalnocă cererea de întabulare pe unele realităţi, din causă că i s’a fostă alăturată ună „estrasă de cununiă“ în limba română. S’a pretinsă dela petentă ca estrasulă de cununiă să’lă alăture în traducere legalisată maghiară, dându-i-se ună termină de 30 de c|.ile, şi avisându’lă, că după espirarea acestui termină, decă nu va presenta traducerea maghiară, se va şterge prenotarea despre întrarea acteloră la acelă oficiu. In acelaşă ană i se întâmplă acelaşă lucru unui altă Română. In anulă următoră, 1887, unui lo-cuitoră totă din Zalnocă, care, vo-indu se ştergă de pe moşia sa o hipotecă, a alăturată la actele făcute în limba maghiară unu estrasă matriculară în limba română ’i s’a respinsă cererea a limine cu observarea, că estrasulă trebue se fiă tradusă mai întâiu în unguresce. Va se 4i°â c’ună ană înainte încă, oficiile judecătoresc! din co-mitatulă Selagiului au pusă în practică ceea ce se cere acum prin memorata ordinaţiune a ministrului de justiţiă. Au voită negreşitu cei dela guvernă se încerce mai întâiu cum merge cu impunerea limbei maghiare relativă la documentele menite pentru cărţile funduare. Bieţii locuitor! din Zalnocă, ca şi mulţi alţii, ce erau se facă, când eraînjocu averea lord? S’au dusă la notarulă publică şi i-au cerută se le facă traducerile reclamate pentru plată. Acesta a încuragiată pe guvernanţi şi după ună ană şi-au (ţisă, de ce se nu mergă pretutindeni, cum merge în Selagiu? Şi cum şi-au 4isa> aŞa au şi făcută. Ministrulă de justiţiă Fa-binyi, care se laudă, că are în vedere numai interesele unei justiţii drepte, a lăsată se fiă împinsă de curentulă nenorocită ală maghia-risării şi a scosă la ivelă ordina-ţiunea din vorbă, fără a se gândi ce perturbaţiune grozavă va produce ea în raporturile private de avere şi de comerciu ale cetăţe-niloru. Pentru esecutarea punctului 12 (§ 76) alu art. de lege din 1886 privitoru la adusele pentru cărţile funduare, • dispune ministrulă de justiţiă sub Nr. 947, 1888 în § 11 şi 12 precum urmeză: Tbte acele documente, cari for-mezâ basa unei intabulârî în cărţile funduare, suntu a se scrie în limba statului. Documenteloru, car! voră fi scrise în altă limbă, trebue se li se alătureze o traducere maghiară făcută de ună translatoră judecă-torescă seu de ună notară regescă, care a depusă jurămentu şi pentru limba documentului respectivă. Asemeni traduceri legalisate, pe cari este a se însemna în frunte : „telekkonyvi hasznâlatra“ (spre întrebuinţare în afaceri de carte fun-duară) suntă libere de timbre şi suntă datori a le face şi estrada atâtă translatorii judecătoresc! juraţi, câtă şi notarii regescl publici, cari au depusă jurămentulă pentru acea limbă, decă li se voră plăti tacsele mai moderate prescrise mai josă. Aceste traduceri nu e permisă se fiă folosite în alte afaceri de-câtă numai în cele privitbre la cărţile funduare. Decă cereriloră de întabulare nu li se alătură o traducere legalisată maghiară a documentului scrisă în altă limbă (decâtă în cea maghiară,) atunci cererea — decă nu resultă chiar din cuprinsulă ei, că trebue se fiă respinsă — este a se anota pe cartea funduară, respective pe f6ia corăspun4ătbre a acluseloră pentru cartea funduară, spre a se arăta rangulă şi ordinea ei. Totodată este a se a-visa petentulă, ca se * presenteze traducerile legalisate ce lipsescă, în termină de 15 4^e după primirea a visului, care termină nu se mai pbte prelungi şi este a ’i se observa petentului, că decă va trece acestă termină fără ca se presenteze traducerea, cererea sa se va respinge şi anotarea dnpă rangă şi ordine a ei se va şterge ex officio. Acestui avisă este a i se alătura originalulă documentului, ce trebue se fiă tradusă, împreună cu numerulă protocolului de intrare şi cu sigilulă oficială. De altmintrelea petentulă este îndreptăţită de a cere traducerea prin judecătoriă, decă va depune înainte tacsa de traducere; acesta se pbte însă cere numai în peti-ţiunea de întabulare. In fine ordinaţinnea înşiră tacsele de traducere şi timbrele, ce suntă a se solvi. Acestă ordinaţiune ce ia nisce măsuri atâtă de monstrubse , prin cari se aduce o nespusă perturbare nu numai în vieţa naţionali-tăţiloră nemaghiare, ci şi în între-gulă sistemă de legi, căci vină în conflictă nu numai cu legea de naţionalitate încă în vigbre, ci şi cu legile cari garanteza autonomia bisericeloră, va întră în vigbre deja la 1 Aprilie 1888. Cu-o grabă, ca şi când ar sta se se perdăţera, decă nn se voru alătura traduceri maghiare la cererile de întabulare, ministrulă ordonă o schimbare atâtă de afundă tăietbre într’unu intervalu numai de două săptămâni. Ori care ar fi fostă însă inter-valulu, niciodată prelungirea lui nu putea să justifice faptulu însuşi, prin care se calcă şi ultimele resturi ale dreptului de limbă ală cetăţeniloră nemaghiari, faptă, care nu’şl află părechiă nici în statele cn regimu absolutistică. Pentru a4i nu vomă întră în discusiunea amănunţită a urmări-loră, ce le va ave pentru poporă ordinaţiunea desă amintită. Vomă întreba numai, ce-o să fiă de a-verea şi de interesele vitale ale comerciului în acele ţinuturi, de esemplu, unde nu se află în mari distanţe nimeni, care să scie unguresce, şi ce-o să fiă de bieţii ţărani ai noştri, decă voră fi avisaţî în viitoru, când este în jocu averea loră, ca să le tălmăcescă documentele acei notari streini, cari li se impună de cătră paşalele de prin comitate. Şi ce controlă va ave bietulu ţărână, care nn cu-nbsce limba, că traducerea s’a şi făcută esactă fără a aduce vre-o ştirbire dreptului său ? Ore măsura din vorbă nu pbte deschide porta la cele mai mari abnsurî? Grândi-tu -sa ministrulă de justiţiă la tbte aceste? — Scrisorea Mii leptato MiMt Poporan cătră preşedintele dietei ungare. D-l* deputată ală Caransebeşului Michailu Popoviciu, fundă invitată de preşedintele camerei deputaţiloră din Pesta ca în intervală de 14 (fii0 presinte mandatulă său, i-a adresată a-cestuia următorea scrisore : Onorabile Domnule Preşedinte! După ce devenii alesă deputată alu cercului de Caransebeşă, am îndreptată sub datulă de 22 Faură o dechiaraţiune cătră casa representativă, care dechiaraţiune a fostă comunicată şi prin foi, der care D-ta, Domnule Preşedinte, precum vedă din raportulu despre şedinţa dela 3 Martie a. c. nici măcară a o însinua casei re-presentative n’ai binevoită, măr-ginindu-Te d’a însciinţa numai a-tâta, că informată fiindă prin ministeriulă de interne despre alegerea mea, după ce terminulă legală de 15 4ile a trecută, m’ai provocată ca să-mî presentez cre-denţionalulu. Nu potă să sciu, decă este în dreptulă preşedintelui casei repre-sentative, ca acte trimise la adresa casei, după propria sa vedere, să le presinte seu să le reţină? De altcum nici nu intru în e-saminarea cestiunei, deore-ce este lucrulă casei representative d’a sci, respective de-a statori, drepturile preşedintelui său. Şi d’aceea când vină a răspunde la preţuita provocare din 2 Martie, mă măr-ginescu a respica, că raportându-me la motivele, ce le-am desfăşurată în amintita mea adresă cătră casa representativă, conformă dechiaraţiunei mele d’acolo, regretă a nu fi înposiţiunea d’a-mî presenta credenţionalulu cum mi se cere. Primesce, Te rog, espresiunea deosebitei mele consideraţiunî. Orşova,, în 18 Martie 1888 st. n. Michailu Popoviciu, deputaţii dietal*. aleşii în cerculîi electoralii Caransebeş*. Depărtarea generalului Boulanger. Punerea generalului Boulanger în neactivitate a trebuită să producă bre-care mişcare în cercurile din Francia, simpatice fostului ministru de răsboiu. Etă ce i se scrie din Parisă 4iamlui „Kolnische Zeitung“ în acestă privinţă: Deputaţii, cari simpatiseză cu Boulanger şi ceilalţi prieteni ai Ini desvbltă o mare activitate. Despre disposiţiunile celoră din provinciă circulă felurite scirî, din cari s’ar pute conchide, că aceste disposiţiunl nn suntu nefavorabile ministrului de răsboiu de odinibră. Debre-ce gen eralulă aprobă în tbtă forma mişcarea începută în favo-rulu său şi ia parte făţişă la consultările amiciloră săi, se pare cu totulu basată pe adevăru împărtăşirea fbiei „RappeD, că guver-nulu va convoca ună consiliu de investigare, pe care’lu va întreba, decă nu trebue, ca Boulanger să fiă cu totulu depărtată din armată. In partida radicală începe a se face o ruptură completă, debre-ce Clemenceau a începută a păşi împotriva lui Boulanger. — In adunarea ţinută de cătră partisanii generalului în 16 Martie n. pentru formarea unui comitetă republicană, care să întocmescă unu protestă naţională, s’a proiectată unu manifestă, care are a se afişa în tbte comunele din Francia. — In-naintea redacţiunei 4iarului „ Cocarde “ se adună cătră seră o cetă destulă de numerbsă de partisanî de ai generalului, care silia pe trecători să strige: „Trăescă Boulanger !“ Cei ce nu voiau să strige erau ameninţaţi cn bătaiă, ba chiar şi atacaţi. Boulanger a adresată corpului alu 13-lea, comandată pănă acuma de densulu, următorulu ordină de 4i: „O disposiţiune a preşedintelui m’a pusă în neactivitate. Vă pă-răsescu aşaderă, repăşindu dela comanda mea. Sunt convinsă, că atunci, când va pretinde apărarea ţării, voiu afla în voi aceiaşi os* taşl bravi, pe cari am avută pri-legiu a-i cunbsce în timp de pace!“. SCIRILE PILEI. Directorulii foiei nostre, d-lu Dr. Aurel Mureşianu şi Redactorul*, d-1* Ştefană Bobancu, au plecată cu trenulă de aseră la Cluşiu, spre a se înfăţişa înaintea juriului în causa proceselor* de pressă intentate „Gazetei Transilvaniei“ de cătră procurorul* din Tergul*-MurS-şului pentru delictul* de aţîţare din causa articulilor* de fond* publicaţi în nume-rii 176 şi 179 ai anului trecut*. Numiţii domni sunt* însoţiţi în călătoria lor* de dl* advocat* din Braşov* Simeonu Da- Nr. 53 GAZETA TEANILSVANIEI. 1888 miană, care a luâtă asupra sa sarcina de apărătorii. * * * Cu privire la pertractare proceselorii depressâ ale „Gaz. Transilvaniei* ce se va ţinâ mâne, Miercuri, 21 Martie n. lacrele 9 a. m., „Kolozsvâr" scrie, dă publicului ’i se permite asistarea numai cu bilete de intrare. Aceste bilete, spune numita foiă, se voră da în num&ru delimitatii, şi insinuările pentru primirea lorii suntii a se face la secretarulă preşedintelui de tribunale. Pertractarea se va ţine în lo-calulă Tribunalului r. (palatulă Bânffy). Ore numai tema de îmbulzelă să fi provocate pe domnii din Cluşiu la luarea acestei disposiţiunl ? — Vome vede! * * # Representanţa orăşenâscă din Deşiu a luate în cailei© acestea botărîrea definitivă de a da pentru residenţa episcopiei gr. cat. din Gherla teritoriule de lângă Someşă. Acum nu mai rămâne aşader decâte zidirea edificieloră necesare şi strămutarea numitei residenţe e-piscopescl dela Gherla la Deşiu. Aşa ne spună foile unguresc!. * * * Proprietarii fabricei de postave dela Azuga (în România), audinde de încheierea unei convenţiunî comerciale cu Austro-Ungaria pe basa tractatului de comerciu cu Germania, au adresată ca-merii de comerciu din Bucurescî —după cum spune „ Curierulă Financiară“ — o petiţiune, prin care ceră a interveni pe lângă guvernă pentru ca taxele ce se voră adopta în tractatulă eventuală cu Austro-Ungaria să nu fiă în nici într’ună casă mai mici ca cele arătate şi cerute de ei, căci la casă decă taxele n’ară fi destulă de mari, esistenţafabricei ar fi periclitată. Autorii petiţiunei mai arată că au înfiinţată fabrica în 1887 şi că basaţi pe tarifulă autonomă au cheltuită 700 mii franci, în scopulă de a concura cu industriile similare din Transilvania, care trăiau pănă la răsboiulă vamală din pieţele române. * * * Cine din Braşovă va fi păcălită pe „Pester Lloyd" nu scimă, destulă că âtă ce scrie despre serbarea dela 3(15) Martie: „Şi în Braşovă s’a serbată aeestă cji şi încă pe lângă participarea generală a poporaţiunei, ceea ce pănă acum n’a fostă. La multe edificii ale o-raşului fâlfăe tricolore naţionale." Ei bine, poporaţiunea nemaghiară nici n’a sciută de aeestă serbare şi ste-gurl unguresc! n’a fostă decâtă unulă: la casina ungurescă. * * * Ni se scrie, că în comuna Tarjan de lângă Crişiu, locuită de Român! şi de Unguri, la alegerea primarului toţi locuitorii au vrută s’alegă unanimă pe FOILETONUL^ „GAZ. TRANS." (6) dicţionarO poporalO. . Cuvinte românesc! din juruit! NăsSudului, de \ poporă grăite şi totă pentru poporă alcătuite. Adunate de dascâlulă Iuliu Bugnariu. (Urmare din Nr. 281—265 din „Gv T.“ analii trecuţii.) 441. ; JLofro£esm==grămădescă, apăsă la pământă. 442. Dw& strimtă, îngustă şi cârnită. 445. Gâlciurosâ-ă=omii scroftilosă, bolnavă la grumacjl. 446. Lepeteşu=omă mişelă, neluată în semă, fără pică de omeniă, lipsită de tăria caracterului morală şi a simţăminteloră nobile. 447. Surcalâu=cuiu de drotă or! de fieră anume făcută pentru de a destupa pipa, când nu se răsuflă. Pe aloourea „surcalâulu* se mai nu- mesce şi „sulhacă". 448. Târle—omă pleşuvă, fără pără pe capii. ună Română. Judele cercuală însă cu notabilă s’&u opusă şi aşa au împedeoită alegerea, dâr de»* altă parte au trâmbiţată prin foile din Oradea-mare, că s’au răsculată Valahii (fellâzadtak az Olâhok) şi de aceea nu a putută fi alegere, pe cei. mai buni de gură dintre poporă i-au închisă, între aceştia: 7 Maghiari, 1 Evreu &i 1 Română, di unulă, şi cu tote astea totă Valahii „s’au răsculată’" Etă prin ce manopere caută să se acopere ilegalităţile organeloră adminis-traţiunii. * * * La adunarea festivă a Academiei ortodoxe din Cernăuţii au luată parte: Eminenţa Sa Metropolitulă Dr. Silvestru Mo-rariu, Excelenţa Sa Br. Pino, primarulă oraşului Cernăuţi cav. de Kochanowski, mulţi domn! şi multe dame. Din ra-portulă publicată de academia ortodoxă vedemă,, că ea are 23 de membri onorari, 2 membri fundatori, 2 membri eme-ritaţl, 11 membri sprijinitori, 49 membri ordinari şi 13 membri estraordinarf. Biblioteca Academiei ortodoxe conţine 33 f de opuri şi 312 broşuri. Pe masa cabinetului de lectură a Academiei ortodoxe se află 35 de foi, er averea ei se specifică cu suma de 406 fi. 36 cr. * * * Ministrulă ungurescă de agricultură, indu8triă şi comerţă a concesă comunei Agârbici din comitatulă Târnavei-mari să ţină în fiecare ană două târguri anuale, la 5 Maiu şi la 3 Decemvre, ori, fundă sărbătore în una din aceste cjile, să le ţină târgurile în aceleaşi (.ile din săptămâna viitore. * * * Marele clopotu ală Metropoliei din Bucureşti a fostă pornită Luni dela Pesta pentru a fi dusă în capitala României. Elă va fi în curândă instalată lângă tunulă de pe dealulă Metropoliei. Clopotulă are o greutate de 8140 kilograme, er accesoriele sale suntă grele de 12,410 kilograme. Sunetulă acestui clopotă se aude, pe linişte, la 20 kilo-ntetre. * * * F. W. Baiffeisen, primarulă din Hed-dersdorf lângă Neuried şi întemeiătorulă casseloră de împrumuta, ce portă numele său, a murită. Inundări. Mai vîrtosă în Ungaria inundările au ca'usată pagube mari. Crişulă albă şi Crişulă negru au eşită din alviele loră; 24,000 de jugăre se află sub apă. Ora-şulă Bekes-Csaba este espusă celui mai seriosă periculă, o parte din elă este deja sub apă. Comunele Gerla şi Pustelecă suntă inundate. La 15 1. c. apa a intrată în camerile castelului Vankheim, familia contelui abia şl-a putută mântui vieţa, înotândă pe plute la uscată. 449. Corşagu=dtiaxeiâ, durere de pântece; răsbire. 450. Hospcescu=dormă dusă cu diulica întregă, stau a nu mă mai treeji. 451. Şterţă—o botă cam de ună metru de lungă, carea la ună capătă este crăpată măruntă, şi se folosesce de cătră ciobani, în scopulă d’a mesteca jântiţa în căldare, ca se nu se ar4ă, când aceea este pe focă. 452. Pămătuhă—o bâtă lungă cam de ună stânjină, carea la ună capătă are legate mai multe pâţâene (frun4e de porumbă). Cu pămătuhulă se curăţesce homulă de funingină. 453. Bohmdă=m.m'ere urîtă, prostă, hâdă. Uită-te la cea bohândâ, cum se caută şi se strâmbă să va4ă câtu-i de mândră! 454. Jupescă—hetiâ, lovescă, maltrateză, vexeză. Pe alocurea sub „jupescă" se înţelege a beli, a despoia de piele. 455. Ducucescu—n&c&j escă, batjocurescă, ciufuluescă. 456. Bucucită-ă—năcăjită; miseră; vai de capulă lui! 457. Cortescu=dau îndemnă, dau ansă, stimuleză. Seghedinulă, în urma topirei repede de zăpadă, se. află deja încunjurată de âpă. Mare parte din sămănăturile de toinnă suntă înămolite. Mai mulţi locuitori, mai vîrtosă de pe la vile, au rămasă fferă locuinţă. Pagubele suntă considerabile. Parte însămnată din comuna Gilad, de lângă Ciacova, este inundată; numă-rose căsl s’au ruinată, căţla 8000 jugăre se află sub. apă. Pericululă e în cres-cere. Din Hodmezovâsârhely se scrie, că la vre-o 3000 de jugăre se află inundate; între acestea se află cele mai bune locuri şi o mulţime de vii. Mai mari pagube au causată inundările în ţinutulă Sătmarului. Someşulă a acoperită câmpurile, sloi de ghiaţă de mărimi colosale au ruinată mulţime de căsl şi clădiri economice. A patra parte din oraşulă Şzatmar-Nemeti a fostă acoperită de apă. Mulţi au rămasă fără casă fără masă. Se ciedea, că pericululă va înceta, der în sera de 16 Martie baterea clopoteloră semnalară ivirea unui periculă şi mai înfricoşată. Apa a-meninţa acum cu inundare chiar şi cele mai principale strade ale oraşului. Locuitorii îşi căutau refugiu prin etagii şi coperişele caseloră. Jumătate din oraşă este încă sub apă; locuitorii suntă scoşi la uscată pe luntri şi scânduri de plute. Ca la 200 de edificii s’au ruinată cu de-săvîrşire. Mai mulţi âmenî au fostă înecaţi. Paguba causată în vite şi altele încă nu se pote sci; ea însă e forte mare şi pericululă în continuu ameninţă. Ameninţată este şi Timişora, mai puţină ameninţată este Seghedinulă şi Pojunulă. întâmplări diferite. Nuntă înecată. Din Neoplanta i-se raporteză lui „Egyetertes" despre o catastrofă grozavă următorele: „La înce-putulă săptămânei trecute, când ghiaţa peste Dunăre se părea a fi încă tare, o societate de nuntaşi în 16 cară voiră să trecă dela Salancamen peste Dunăre. Ghiaţa însă subţiată de apă nu putu suporta greutatea şi întrega societate de nuntaşi a dispărută fără urmă în Dunăre. In societate se aflau şi doi preoţi sâr-bescl. Păcatele beţiei. Ună zidară din Si-biiu vrendă să bea rachiu dintr’o sticlă, o schimba cu alta din apropiere în care era esenţă de leşiă. Zidarulă bău şi a doua 4i muri. Focii. La 16 1. c. a isbucnită focă în comuna (Juşteriţa de lângă Sibiiu. Au fostă prefăcute în cenuşe 12 clădiri economice împreună cu mai multe vite şi deosebite rechisite economice. Paguba se socotesce în 5000 fi. Păgubaşii suntu 4 Români, 6 Saşi şi 2 Ţigani. 458. Arăstuescă—arătă, mă arătă, păşescă înainte cu ceva plană. 459. Jufă=turtă de fărină din sîmburl de bostană fiârtă la focă. 460. Pfro.sce=tâieţei de formă pătrată, fierţi în apă şi oloiaţl. 461. Mogâld(ţţâ=m&mmL&, mămuiaţă, nălucă, arătare, iasmă. 462. Panp#=mânză mică, tunsă la comă şi la codă. 463. Sttăşnicu=mânză de 2—3 ani; cos-truşă. 464. Cotrengă, hodrengă=firă grosă de cânepă, care nu se coce pănă tomna. 465. Căţină=c&\e&, haită. 466. Hadaburcă=barabou, cartofă, piciocâ pere de pământă, napi, crumpene, colompere etc. 467. Căţânu—bolovan, petră mare, stâncă. 468. Tăpşană=locă plană, aşe4ată, fru-mosă. Unguresce-omă învăţa, Când Ungurii-oră număra: Câtă lână-i p’ună cârlană, Câtă iarbă-i p’ună tăpşanu. 469. Calindroiu—omă miseră, săracă, calică, năcăjită. 470. Zucâluescu—frământă , apăsă, trân-tescă. Ce mai zucălueşci atâtă cele haine. Literatură. „Convorbiri literare", Nr. 12 dela 1 Martie are următorulă sumară: Vasile Alexandri, studii istorice, literare şi bibliografice asupra vieţii şi opereloră sale (urmare), de George Bengescu. — Florea sorelui (fine), de Ştefană Cocoveann. — Cronica muşi cală a oraşului Iaşi, de T, T. Burada. — lonă isteţulă, de V. A. Urechiă. — Melancoliă; Icone din vieţă; Sonetă (poesii), de N. Volenti. — Cre-dut’ai ore? (poesiă), de A. C. Cuza. — Silviei, Sonetă (poesii), de lonă N. Romană. — Bibliografia. — Corespondenţă. — Tabla de materii pe an. XXI. Revista „Convorbiri literare" termi-nândă cu aeestă numără anulă ală 21-lea, la 1 Aprilie intră prin urmare în ală 22-lea ană. Din causa acesta editura şi administraţia Socecu & Teclu din Bucn-rescî (Strada Berzii 96) atrage atenţiunea amiciloră literaturii şi în deosebi a ve-chiloră abonaţi ai susă efisei reviste, că la începutulă unui periodă nou este de dorită, ca abonamentele se se facă câtă mai neîntâr4iată. Preţulă abonamentului pe ană pentru Transilvania, Bucovina şi Ungaria 15 lei. apelIî.*) Ună bine-meritată poetă ală nostru a 4isă: „Românulu de nu ’nveţă din lume e perdută." „Ca moşulă o vieţă a duce — a trecută." Decă cândva aceste versuri şi-au a-vută înţelesulă loră, apoi în împrejurările presinte, când naţiunea română este eSpusă la atâtea furtuni ameninţătore, de bună semă îşi au înţelesulă. E ună adevără constatată, că o naţiune numai prin sciinţă, care-o eman-cipeză, pote fi mare şi tare. Numai decă va înainta în cultură, decă va progresa pe calea sciinţei conformă spiritului timpului presinte, va pute susta şi ocupa locă în istoria poporeloră. Ună poporă, care şi astă4l se radimă pe tradiţionala 4icală: Cum au trăită părinţii, moşii şi strămoşii noştri, şi noi vom trăi", astădl nu se mai pote număra între celelalte pop ore civilisate, Ci e ştersă cu totulă din şirulă acelora. Acelă poporă, conformă 4isei poetului : din lume e pierdută. A41 însă, mulţumită ceriului şi spiritului de vieţă ală naţiunei române, care mai multe vecurl prin vitrega sorte fă osîndită la orb a nesciinţă şi crudulă ser-vilismă, ’i s’au frântă cătuşile de fieră în care era deţinută. A4î sorele binefăcătorii ală sciinţei şi peste naţiunea română îşi răversă ra4ele sale. Şcola este foculariulă de cultură a poporului, din ea şi prin ea ’şl primesce elă sciinţele necesare, în ea înveţă cu-noscinţe folositore; numai în ea şi prin *) Toţi onoraţii domni redactori ai foiloră românesci suntă rugaţi cu totă respectulă a reproduce aeestă apelă. 471. Grâscioru-â—grăsuţă, grasă; plină de vieţă. — De-i lua-o mai frumosă Dumne4eu ţl-o ţie’n casă; De-i lua-o mai grăscioră Dumne4eu să ţl-o omoră, Ţărna să-i fiă uşoră, Ca o pietricea de moră, Ca să fimă amândoi eră! 472. Mozocâ =grămadă; dâlmă, movilă. A aflată o mozocă de bani; i-a făcută pe amândoi mozocă, adecă grămadă. 473. Ble§tescu-—râguş6sciX, amuţescă, nu potă vorbi. 474. P^fc5c?î=desbină, desghină, desfac, cadă josă pe ghiaţă cu ună picioră încoce şi cu unulă încolo. 475. Dorovăescu=strică, ciorbuescu, în-vechescă d. e. carulă, plugulă etc. 476. Tărbâcescu—trăescă cu cineva în bine ori rău. 477. Pingele—petece, cârpiturL — „Der’opinca?... Incă-i bună! Hei, hei, hei! Pingele nuoi La botină’mi faci — creştină,. Să baţi „hora" şi de „doi!". (D. V. P.) [Va urma]» Nr. 53 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 ea se pote ridica la nivelulă culturei modeme. Deci, după a mea părere, basa la acâstă operă măreţă, la cultivarea şi des-. voltarea poporului nostru, a naţiunei ndstre românesc!, în prima liniă e con-credută jsimpliloră gregari ai naţiunei române — învSţătoriloru. Datorinţa nostră, a învăţătoriloră, der este, ca să ne ni-suimtt din răsputeri a satisface acestui scopă nobilă. Să ne îngrijimă adi mai multă ca totdeuna de crescerea şi des-voltarea culturală a multă cercatului nostru poporă, pentru care avemă să dămă semă înaintea întregei naţiuni şi înaintea cerescului tribunală. Pentru de a ajunge mai cu uşurinţă şi mai sigură la acestă scopă măreţă, în mai multe locuri vedemă înfiinţându-se coruri de plugari, biblioteci poporale; în massa mai cultă — înţelegă inteligenţa nostră — vedemă înfiinţându-se felurite associaţiunl literare etc., cari tote au menirea de a lăţi cultura între poporă, de a-lă mai deştepta din letargia nesciinţei, şi a-lă apropia de ţinta dorită. Subscrisulă încă, ca ună pre modest gregară, de multă am dorită şi dorescă să potă satisface acestei datorinţe sânte şi astfelă în ăstă ană m’am decişii ca, a-farâ de ţinerea regulcUtă a scâlei cuotidiane şi de repetiţiune, să începu a tini, şi cu po-porulă, cu adulţii în etate dela 15—60 ani, cu bărbaţi, juni şi bătrâni deopotrivă, prelegeri în totă săptămâna: peste vâră Dumineca şi în sărbători, er peste emă 3 seri, dela orele 7—9, când şi aşa cea mai mare parte petrecă timpulă în petreceri nefolositore, pe a casă, seu în şezători, seu chiar şi în cârciumă la băuturi. Comunicândă acestă intenţiune cu bine meritatulă nostru bărbată, d-lă An-dreiu Cosma, mare proprietară în locă şi actualminte directorele institutului de credită, „Silvania“ în Şimlău, cu d-lăpro-topopă locală, Ioană Gallă şi cu coopera-torele acestuia, d-lă Augustină Ossiană: Aceştia îndată au binevoită a-mi su-curge cu ajutorulă loră, atâtă morală, îndemnându-i pe poporeni la realisarea acestei întreprinderi salutare, câtă şi materială, procurându-mî ună numără fru-mosă de rechis-ite de învăţămentă. Fiindă deci avisată poporulă prin d-lă protopopă locală despre acesta, şi totă odată despre aceea, că aceste prelegeri li-se voră ţine gratuiţii din partea mea, nu după puţină încordare, ni-a succesă de amă înfiinţată aşa numita şcdlâ adultă ie sdră, care luându-şi începutulă, spre mulţămirea nostră, e cercetată regulată de mă frumosu numeru de poporă, unde apoi se deprindă în cetită, scrisă, socotelă, cântă şi alte sciinţe folositore. Avendă însă lipsă forte mare de cărţi de totă categoria: scienţifice şi po- porale, şi voindu a înfiinţa şi aici o bibliotecă pentru poporă der noi ne fiindă în stare materială aşa de bună, ca să o putemă înfiinţa prin propriele nostre puteri, prin acesta cu totă respec-tulă şi din inimă apeleză la generosulă a-jutoru şi părtinire a fă-căruiu Română, căruia ’i zace la inimă desvoltarea culturală a poporului nostru, rugându-mă a fi părtinită şi sprijinită în acestă întreprindere, fiă cu bani, fiă cu cărţi de cari avemă mai mare lipsă, precum: cărţi scienţifice, istoriore morale, religiose, e-conomice, poesii şi balade poporale, poveşti , novele, romanuri potrivite etc. Nu cu mai puţină încredere şi respectă apeleză îndeosebi la On. dnî. Redactori şi Autori români, rugându-i a ne trimite din lucrările d-loră opuri, foi beletristice,1 economice etc. Tote ofertele marinimose voră fi bine primite şi se voră chita la timpulă săă pe cale (Ziaristică. Ofertele, fiă în bani, fiă în cărţi ori cjiare, să se trimeţă francate la adresa preşedintelui senatului scolastică locală, la M. On. dn. protopopă Ioană Gallă în Supurulă de susă (p. u. Also-Szopor. Szilâgy megye). Supurulă, de susă, (Selagiu) 8 Mart. 1888. Din încredinţarea senatului scolastic : Michailu Bobişiu, învăţători gr. c. local, şi notarulă senatului şcolară. Convocare. „ Reuniunea română de gimnastică şi de cântări din Braşovă va ţine adunarea sa generală Duminecă în 13 Martie v. a. c. în localulă de probe ală secţiei de cântări (Strada Scheiloră, casele domnei E. G. Ionă), la 3 ore p. m. La acestă adunare se învită d-nii membri ai „Reu-niuneiu nostre a participa în numără câtă se pote de mare, de ore-ce neîn-făţişându-se maioritatea membriloră, adunarea va trebui să se amâne pe Dumineca proximă. Braşovă, 6 Martie v. 1888. Comitetulu. Soiri poliţienesc!. Sâmbăta tracută s’a găsită „La Sore“ o manta de ploe femeescă şi ună pardisiu de ernă legate într’ună servetă însemnată cu literile 1. B. 12, cari o-biecte au fostă de bunăsemă furate. Ho-ţulă pote le-a pusă acolo de mai nainte, der încă n’a avută ocasiune să şi le ia. De orece proprietara mantalei de ploe s’a aflată deja, resteză acuma a se face cunoscută numai în privinţa pardisiului şi a şervetului, avisându-se proprietarii, loră, ca să înttebe la capitănatulă oraşului. Duminecă s’a furată dintr’o curte din cetate ună „bicicle.“ Proprietarulă din negligenţă, îlă rădimase de părete după portă. Furulă pănă acuma nu s’a descoperită. Pe promenada castelului (străjei) s’a găsită ună inelă de aură. Păguba-şulă poffcescă a se adresa la căpitănatulă oraşului. Convocare. « Reuniunea învăţătoriloră \rom. gr. or. din Bistrictulă ală X-lea Braşovă ală Archidiecesii gr. or. a Transilvaniei“ va ţine adunare generală estraordinarâ pe Vineri în 18 Martie a. e. st. n. la 10y2 ore a. m. în gimnasiulă română din Braşovă, la care suntă invitaţi prin acesta a participa toţi P. T. Domnii membri ai acestei reuniuni. Obiectulă de pertractare în acestă adunare va fi: Cestiunea edării pe anulă DI a foii pedagogice a acestei reuniuni: „Scâla şi Familiau. Din şedinţa comitetului centrală al reuniunei învăţătoriloră rom. gr. or. din Distr. X Braşovă, ţinută la 26 Februarie 1888 st. v. în Braşovă. St. Iosifu. I. Bariu, preş. secretară I. SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. ală „Gaz. Trans.“) Berlina, 20 Martie. In mesagiulu regescu cătră dieta prusiana noulu domnitorii promite o observare con-scienţidsă a constituţiunei, împreunată cu păstrarea neştirbită a autorităţii corbnei. Mai departe se esprimă speranţa, că se va pute ajunge scopulu supremă, care este prosperarea patriei, printr’o conlucrare comună şi plină de încredere a coronei cu administraţiu-nea ţerei. In fine noulu domnitorii promite în modă serbătorescă, că va păstra constituţiunea neatinsă. — Mesagiulă noului împă-rată cătră dieta imperiului (Reichstag) este de următorulă cuprinsă: „împreună cu drepturile dem-nităţei de împerată amă luată asupră-ne cu conscienţă şi deci-siune şi îndatoririle împreunate cu acestă demnitate. Constituţiunea imperiului o vomă păstra neştirbită, vomă căuta totdeuna, ca în co’nţelegere cu principii aliaţi şi cu cetăţile libere, se ocrotimă drep-tulă, dreptatea, libertatea şi ordinea, se păstrămă pacea în afară, er înlăîntru să îngrijimă de bunăstarea poporului. Strassbnrgă, 20 Martie. Mani-festulă împăratului cătră provincia imperiului (Alsaţia-Lotaringia) cuprinde următorele: „Trecendă guvernulă provinciei imperiului, conformă legiloră, asupra nostră, suntemă decişi a păstra drepturile imperiului asupra acestoră teritorii germane, unite după ună restimpă aşa de îndelungată cu patria. Con-scii de misiunea năstră, vomă căuta să cultivămă în aceste ţinuturi sentimentulă şi obiceiurile germane, să ocrotimă dreptulă şi egalitatea, şi să îngrijimă de bunăstarea şi prosperarea locuitoriloră. Berlină, 20 Martie. Cu tote o-stenelile din (filele din urmă, starea sanitară a împăratului este mulţămităre. Desbaterile asupra adressei se începă astăcjî în dieta imperiului (Reichstag). DIVERSE. Slănina ca doctoriă contra ofticei. Şi acum e obiceiulă în oraşele nostre d’a se da slănină copiiloră slabi şi ce-loră cari tuşescă. Obiceiulă e bună şi am observată, că are şi efectulă de a da poftă de mâncare, prin faptulă că mistuirea se face regulată. Ună (fiară medicală din Filadelfia spune, că după mai multe încercări, s’a constatată, că ofticosulă, după câte-va (file de întrebuinţare se îndrepteză decă bea lapte în care s’a fiertă slănină. Călirea ciocaneloru. Ţine ciocanulă vr’o jumătate de cesă în apa în care ai topită multă sare obicinuită. Scotelă şi după ce l’ai încăldită pănă la roşu arun-că-lă în apă rece. („Gaz. Sât.u) Cnrsnlft la bursa de Viena din 17 Martie st. n. 1888. Renta de aură 4°/0................. Renta de hârtiă 5°/0.............. . Imprumutulă căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare.(3-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare............... Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banată-Timişă . . . Bonuri cu cl. de sortare........... Bonuri rurale Transilvane .... Bonuri croato-slavone.............. Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintă austriacă .... Renta de aură austriacă............ Losurl din 1860 .................. Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de credită austr. Despăgubirea pentru dijma de vină ungur es că................... Imprumutulă cu premiulă ungurescă Dosurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedmului..................... G-albenl împărătesei .............. Napoleon-d’orI..................... Mărci 100 împ. germane............. Londra 10 Livres sterlinge .... 96.75 83.45 148.75 94.-- 123.75 108.50 104.— 103.60 103.60 103.60 103.60 103.25 77.40 79.15 109.20 131.75 858.— 270.50 269.25 99.25 122.25 123.25 5.99 10.04 62.35 126.95 CursulA pieţei Braţovtt din 19 Martie st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 8.47 Vend 8.48 Argintă românescă . » 8.44 8.48 Napoleon-d’orl . . . n 10.02 H 10.05 Lire turcescl . . . 11.34 11.37 Imperiali 10.34 » 10.37 G-albinI 5.88 5.92 Scris. fonc. „Albina” 6°/0 n 101.— 102.— >1 V 11 5°/o n 98.— 11 99.— Ruble rusescl . . . 101.— 102.— Discontulă .... «Vi- -8% pe ană. Editorii şi Redactorii responsabilii: Or. Aurel Mureşianu. Poesii poporale din Soluocfl-Dolieca (culese de Petru Mureşianu-Şîreganulă.) Păsăruică din erbuţă Am avută şi eu drăguţă, Pentru că o-am sărutată, Ard’o foculă, m’a lăsată. * * * Cine-a stricată pe doi dragi, Ducă’i corbii camea’n fagi, Picior ele prin copaci; Aibă casa cucului Şi odihna vântului. * * # Tu mândruţă de departe Trămite’ml pe poştă carte, De trăeşcl se te dorescă, De-ai murită să te jelescă. * * * Mândră, la inima mea Este-ună rîtă şi-o fântânea, Rîtu-i făcută de urîtă, Fântâna de năcază multă. * * * Scii tu lele ce ţi-am spusă La sapă de cucuruză : Unde-oră fi omeni mai mulţi, La mine să nu te uiţi; Unde-oră fi mai puţinei Ochii tăi să fie ai mei. * * * Uite lele’n ochii mei Putea-vei trăi cu ei? — Frun4ă verde măgherană Câte cfile-să într’ună ană Atâtea năravuri am. * * * Pasere de pe ogoră Lasă-mă să mă omoră, C’am aucfită şi se pote Că badea zace de morte. Inimuţă arsă tare Vei muri de supărare. — Frun(jă verde bat’o bruma Totă atâta mi-e acuma C’a trecută şaga şi gluma. * * * Săraca inima mea Cu-ună cuţită de o-ai tăia N’ar curge sânge din ea. Inimă supărăciosă Ce ţi-aşă da să fii voiosă; De mi-ai da bunulă lumii Eu cu voiă n’oi mai fi. * A $ Am avută o mândră dragă O-am lăsată la domni să tragă, Decă am văcfiită că-i e greu Pusu-m’am şi-am trasă şi eu. Poesii poporale culese dela poporulă română din Feldru de I. S. Mureşianu. De când şedă bade cu tine Nici cu maica nu-o ducă bine: La fântână Nu mă mână, Prin ogradă Nu mă rabdă, La pârkfiă Nu-mi dă răgază Caută bade să te lasă. — Lasă-mă mândruţă 4eu Că ţie ţi-a păre rău! După ce copilă îsă eu. Că-i şedea cu diua’nă pragă Cu bumbaculă după capă Cu aţa trasă în acă. Nici-odată nu-i înpunge, Numa-i suspina şi-i plânge! . . . * * * Floricea mândră’n ferestră Milă’mi-e d’astă nevastă Că suspină prin grădină, Bărbată are Drăguţă n’are Trăeşce cu supărare; Ună voinică o au4a, Şi din graiu aşa grăia: O ! nevastă draga mea! Lucră 4iua şi noptea Şi zîdesce’ţi fântâna! . . . Că după apă oi veni Şi amândoi ne-omă vorovi. . . . Nevasta-i respunse aşa: Mânce-ţî foculă vorba ta! Tu eşti tânără de ’nsurată Io-să nevastă cu bărbată! . ., Şi eu mi-oiu strica traiulă, Tu’ţi vei mânca noroculă. Părăuaşă cu apă lină, Aşa-să Domne de străină Ca şi mirla din pădure; Nici aceea nu-i străină, Că-i cu cuculă vără primariu. Cându-i mirla rău beteagă Merge cuculă şi-o întrebă: Ce eşti tu vara beteagă? Tu vară decă-i muri, Eu penele me-oiu cerni Şi pe tine te-oi jeli! Cucuie dec’-oiu muri Pe mine nu mă jeli, Penele nu le cerni, Da ’nvaţă puii-a cânta Frumuşelă ca dumneata, Că cine i-a au4i, Pe mine m’a pomeni, Aceia’să puii mierlii Şi bine m’oi hodini! * * * Câtu-i satu susă în josă Nu-i drăguţă c’ală meu ffumosă, Pe colopă cu sgărdănele Peste şele cu prisnele, Cu pără galbină rătezată Cală meu drăguţă nu-i în sată, Numa ’n munte este-ună bradă Ş’ala-i de vântă retezetă Nu-i ca drăguţu de ’naltă. Nr. 58 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. CONCURStr. Pentru ocuparea următoreloru posturi de notari cercualî, şi anume: 1. In cerculd notarialii Branuld inferiorii, de care se ţinu comunele Brand, Predealu şi Sohodold, care este dotatii cu salariu anualii în bani paraţi 400 fi., cuartirii liberii; apoi pauşalii de cancelaria 16 fl. şi pauşalii pentru încâlcjituld cancelariei 60 fl. 2. In cerculd notarialii nou creată, „Poiana Mărului41, de care se ţină comunele Poiana Mărului şi Holbacu, care este dotatd cu salaru anuală în bani paraţi 400 fl., cuartiru liberă; apoi pauşald de călătorie 30 fl., pauşalu de cancelaria 18 fl. şi 6 stânginî metrici pentru încalcjituld cancelariei. Terminuld de concursd pentru aceste 2 posturi se defige pe 16 Aprilie a. c. inclusive, eră filele de alegere se determină pentru cerculd notarială dintâiu numitd pe 19 Aprilie a. c. în cancelaria comunală din Branu; er pentru celd de ald 2-lea pe 26 Aprilie a. c. în cancelaria primăriei comunale din Poiana Mărului, totdeuna la 10 ore a. m. Doritorii de a câştiga aceste posturi suntu invitaţi ca să ’şî înainteze suplicele în4estr'ate cu documentele, cari dovedescd cuali-ficaţiunea recerută prin art. de lege I din 1888 § 6; negreşitd pană la terminulu mai susfl ficsatd, cu atâta mai vertosu, pentru că suplicele întârc[iate nu se voru lua în considerare. Branu, în 12 Martie 1888. Alesandru Belle, 3—2 protopretore. Sosirea si plecarea Miori si Fostelor! ia Braşov!. I. Plecarea trenurilor*: I. Dela Braşovd la Pesta: Trenulă de persone Nr. 807: 7 ore 20 de minute sera. Trenulă mixtă Nr. 815: 4 ore 01 minută dimineţa. 2. Dela Braşovd la BucurescI: Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecfî. II. Sosirea trenurilor*: I. Dela Pesta la Braşovd: Trenulă de persone Nr. 308: 9 6re 46 minute înainte de amedî. Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sdra. 2. Dela Bucuresci la Braşovd: Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amecjl. A. Plecarea poştelor*: a) Dela Braşovă la Bâşnovu-Zemesd-Brană: 12 ore 30 m. după amecjl. c) d) e) „ Zizinu: 4 ore după ametfî. în S&cuime [S. GeorglJ: 1 oră 30 minute noptea. la Făgăraş4 ore dimineţa. la Săcele: 4 ore dimineţa. B. Sosirea poştelor*: a) Dela Bâşnovu-Zămescî-Brană la Braşovă: 10 <5re înainte de amedî. b) „ Zizină la Braşovă: 9 ore a. m. c) Din Secuime la Braşovă: 6 ore sera. d) „ Fâgăraşu la Braşovă: 2 ore dimineţa. e) „ Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera. 5&-40 Se deschide abonament* pre anul* 1888 la AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedicd-literaru — cu ilustraţiunî. — Cursuld XII. — Apare în 1 şi 15 <ţi a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publica articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Românilor* de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totd nisuesce a întinde tuturord indi vieţilor* din familia o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţuld de prenumeraţiune pre anuld întreg* e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. PREOTULU ROMANU. Piară bisericesc*, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. -— Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2x/2 — 372 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereilord şi preoţilor* mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturord sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serba-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiuld de a-mănunte şi scirl cu preferinţa celoră din sfera bisericesc*, scolastică şi literară. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulă întregd e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree postalî. Colectanţii primescu gratisn totu ală patrulea esemplară. Numeri de probă se trimită gratisă ori-cui cere. PP A'se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU" în Gherla - Sz-ujvâr. -Transilvania. “Hi Tottt de aci se mai potti procura şi următorele cărţi din editura propriă: Apologie. Discusiunî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr. Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 or. Tote trei împreună 1 fl. Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste anu, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sSrbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fl. Barbu cobzariuld. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr. Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr. Idealul* perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-lulu pierduţii de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Codreand craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. El* trebue se se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanc o. Preţulă 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr. Hermanu şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Petulantuld. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnastului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr. Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. 0. Olinescu. Preţulă 20 cr. Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr. Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr. Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr. Economia pentru scdlele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. Indreptard teoreticu şi practicd pentru învăţămentuld intuitiv* în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a învăţătorilor* şi a altoră bărbaţi de scolă, de Y. Gr. Borgovană, profesor* pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflăm* vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recomandăm* mai alesă directorilor* şi învăţătorilor* ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De Y. Gr. Borgovan. Preţulă 15. Manuald de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesor* la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30. Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl. Manuald de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesor*. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Ps ar-tea practică forte bogată a acestui op — cuprindendă composiţiunl de totă soiul* de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa cu multă folos* de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr. Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparanejî. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tn u profesor* prep ar an-dială. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţ! de rugăciuni: Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumos* ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50 Miculd mărgăritard sufletesed. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumos* ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl. Visul* Prea Sântei Vergure Maria a Născâtorei de D-deu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusu Christosd. Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr. Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovd.