9, piaţa mare Nr 22.
Scrisori nefrancate nu ae pri-mesoii, Manuscripte nu se retrimit* !
Birourile de anului:
Brtfovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai prim esc* în Vlena: RudolfMme, Haasemtein & Yogler (OttiMaas), Hcinrich Schalek, Alois Hernii, M.Dukes, A.Oppelik, J. Dan-ntberg; în Budapesta : A. V. Gold-berger, Anton Mezei, Eckstein Bernat; tnFrankftirt: G.L.Daube; înHam-burg: A, Steiner.
Preţul* inserţiunilorft: o seria (tarmondu pe o colon* 6 cr. .* 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina III-a o se-riă 10 cr. v. a. seu 30 bani.
Nr. 52.
AinjLtr li.
Braşovtt, Luni, Marţi, 8 (20) Martie
„Gazeta* iese In fle-care (ţi.
Abonamente ptrn Anstro-Uagaria
Pe un* an* 12 fl., pe şese luni 6 fl., pe ttei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe un* an* 40 franci, pe ş6se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.	f
Seprenumeră la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonaientnin pentru Braşovn:
la admin ist raţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiuiu I.: pe un* an* 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul* în casă: Pe un* an* 12 fl., pe sâae luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. tJn* esemplaru 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atât* abonamentele cât* şi inşerţiunile sunt a se plăti înainte.
1888.
Braşovtt, 7 Martie 1888.
Schimbarea, ce s’a făcutu sep-temâna trecută în ministeriulu comună de resboiu din Yiena prin retragerea contelui Bylandt-Reidt şi numirea generalului br. de Ba-uer ca succesorii alu lui, a dată ocasiune foiloru din Yiena şi Pesta de a se pronunţa asupra activităţii ce a desvoltat’o celu dintâiu în timpu de 12 anî, pentru armată.
Contele Bylandt-Rheidt, care şî-a cerută dimisiunea numai din causa bolei sale, nu din altă motivă, p6te fi mulţumită în totală cu critica ce i se face. Eminentele lui calităţi şi aptitudini, ca generală şi ca ministru, suntu lăudate şi mai alesă se accentueza tactulu şi dibăcia lui prin care a sciutu sâ-şî câştige încrederea de-legaţiuniloru, făcendu-le să voteze fără resistenţă creditele neapărată de lipsă pentru înarmări.
Unele foi centraliste din Viena mai accentueza şi demnitatea, tactulu şi precauţiunea, cu care contele Bylandt-Rheidt a sciutu să apere interesulu şi consciinţa de sine a armatei faţă cu mişcarea pasionată, ce a isbucnitu în Ungaria în cunoscuta afacere Hentzi-Jansky. Aceleaşi foi îi mai atri-bue ca unu mare merită, că a dată espresiune înaintea delegaţi-uniloru îngrijirei sale pentru armată din causa „progresivei slavi-sărî a instrucţiunei primare şi secundare în Austria44.
Organulu guvernului ungurescu „Pester Lloyd“ laudă pe Bylandt-Rheidt, pentru că în opera sa de reorganisare a armatei a sciutu sS evite conflictele şi a lucrată totdeuna în deplină acordă cu factorii constituţionali ai monarchiei. „A sciutu/4 cţice numita f6iă, Bylandt-Rheidt în mijloculu dificultăţilor a şi alu fricţiuniloră, să dea armatei ce este alu armatei, fără ca se vină în conflictu cu spiritulu publică şi constituţională. Armata nu mai ocupă o posiţiune isolată de tote celelalte raporturi ale vieţii de stată, ea formâză ac(î es-presiunea puteriloru ce se manifestă în pop oră şi întră în cadrulu stăriloru constituţionale. Meritulu de-a fi restabilită acestu echilibru este alu fostului ministru de res-boiu.“
„Situaţiunea“, adauge „Pester Lloydu, „e a<fî totu aşa de nesigură ca mai înainte, der în tim-pulă din urmă nu s’a mai adausă nici ună elementu de nouă îngrijire. Ori cum ar fi însă : Austro-Ungaria e pregătită de răsboiu şi acesta în mare parte este a se mulţămi contelui Bylandt-Rheidt... Ceea ce s’a putută face cu pre-cauţiune pentru apărare, s’a făcută deja de faptă...44
Mai puţină mulţămitu cu activitatea fostului ministru de răsboiu este organul stângei estreme „Egyetertes44. „Nu se p6te nega44, <ţice acestă făiă, „că în timp ulii câtă a fostă ministru contele Bylandt-Rheidt s’a desvoltată şi întărită armata în multe privinţe. Astfelu în acestu intervalu corpurile sin-
guratice au câştigată o anumită posiţia de sine stătătore, artileria s’a reorganisatu şi glătele s’au or-ganisată pe deplină... Şi totuşi nu putemu regreta sinceră retragerea ministrului de răsboiu, pentru că elu n’a fostă omulu acela, care să fi putută însufla unu nou spiritu oştirei şi care să fi putută să-o facă să se alipescă de spiritulu nou domnitoru, lapădându-se de tradiţiunile ei învechite44.
După ce arată apoi, ca numai o armată naţională pote documenta acelu spiritu şi că contracţicerea ce se află în privinţa acesta în sî-nulu armatei comune se va pute odată amară răsbuna, „Egyetertes44 continuă aşa :
„Nimicii nu e, ce ar pute să deştepte seu să susţină sentimen-tulă comună între membrii singuratici ai armatei, afara de disciplină şi de credinţa cătră domnitoru. De altmintrelea domnesce o confusiune babilonică. Oficerulu nu înţelege pe soldatulu încredinţată lui, de multe ori nu înţelege nici limba lui, niciodată însă simţămintele lui. Ear pentru soldată oficerulu e străină. Ficiorulu maghiară are ca căpitanii pe ună oficeru graniţeru, er colo-nelulu, de origine germană şi cu sentimente germane, conduce regimente române. N’au sentimente comune. încă şi noţiunea de pa-triă o înţelege altfelu unulu şi alt-felu celălaltu. Ceea ce p6te însufleţi pe unulă îlă lasă rece pe celălaltu şi oficerulu de multe ori îşi permite a lua în batjocură cu uşurinţă astfelu de lucruri, cari facă să bată cu focă inima soldatului. Subordinatulu se supune superiorului său, pentru că trebue, der nu se supune cu simţămentulu, că totu ce-i poruncesce superiorulu e bună şi la locă44.
Aşa se esprimă făia Kossu-thistă, pledând ca să se dea armatei o basă naţională. Numai de unu lucru, forte capitală, uită ea când vorbesce astfelu. Uită că în Ungaria domnescu în modă cu multă mai bătătorii la ochi şi cu multă mai îngrijitorii acele defecte, ce vrea să le afle numitulu c[iard în sînulu armatei comune. Ore aici nu se impune pretutindeni şi tu-turoru idiomulă maghiară? Se p6te înţelege 6re aici în armata hon-vecţiloru şi în vieţa publică a statului mai bine subordinatulu cu superiorulu său, ţăranulu cu func-ţionarulu, ca soldaţii cu oficerii în armata comuna? Şi unde învaţă careva limba poporului, ca să se potă înţelege cu elu şi să se potă întări astfelu sentimentulu comun? In armata comună se ţine contă celu puţină de limba maternă a feciorilor, der unde ş« întâmplă acesta din partea administraţiei unguresc!? Şi decă s’ar înfiinţa o armată naţională maghiară, la ce ne-amu pute aştepta, după tote cele esperiate, în privinţa sentimentului comună, de care vorbeşte „Egyetertes,44?
Pentru ca să se desvolte şi în-tărescă acestu sentimentă comună atâtu în armata, ca şi în stată, multe ară trebui se se schimbe
cu totulu în monarchiă şi mai a-Jesu în partea de dincoce a ei. ,*Trebue înainte de tote să se res-pecteze individualitatea fiecărui poporu şi să i se facă dreptate printr’o egală împărtăşire la îndatoriri nu numai, ci şi la drepturi.
Scris6rea împăratului Fridericu cătră principele Bismarck.
Noulu împăratu germană, cn ocasiunea suirei sale pe tronu, a adresată principelui Bismarck următor ea scris ore:
Iubitulu meu principe !
Cu ocasiunea venirei mele la dom-niă, simţii trebuinţa de a m6 adresa cătră d-ta, servitorulă îndelungată multă probată şi celă d’ânteiu ală părintelui meu care odihnesce în Domnulă. D-ta ai fostă credinciosulă şi nedescuragiatulă sfetnică, care a dată scopuriloră politicei sale forma şi a asigurată realisarea loră. D-tale atâtă eu câtă şi casa mea sun-temă datori cu viuă recunoscinţă. De a-ceea ai dreptă să scii înainte de tote; care suntă vederile, care au să fiă ho-tărîtore pentru atitudinea guvernului meu.
Disposiţiunile constituţionale şi juridice ale imperiului şi ale Prusiei tre-buescă înainte de tote să se întărescă în stima şi moravurile naţiunei. De a-ceea sguduirile trebuescă câtă mai multă evitate, de ore ce acestea pricinuiescă adeseori schimbarea aşedăminteloră şi le-giloră statului.
Resolvarea problemeloră guvernului imperială trebue să lase neatinse fundamentele cele tari, pe care a fostă pănă acum atâtă de sigură statulă prusiană. In imperiu, drepturile constituţionale ale tuturoră guverneloră confederate trebuescă totă aşa de consciinţiosă respectate ca şi drepturile Reichstagului, der dela ambele se cere o egală respectare a drep-turiloră împăratului. Afară de acesta trebue să se aibă în vedere, ca aceste reciproce să servescă numai la mărirea bunei stări publice, care rămâne legea supremă, şi ca trebuinţele naţionale nouă, neîndoiose, să fiă totdeuna pe deplină satisfăcute. Graranţia necesară şi cea mai sigură pentru resolvarea neturburată a acestoră probleme eu o găsescă înfmen-ţinerea neslăbită a puterei armate a ţărei a vitezei mele armate, şi a înfloritor ei marine, căreia prin dobândirea unoră posesiuni transoceanice i se impună se-riose datorii.
Amendouă trebuescă totdeuna menţinute la înălţimea cunoscinţeloră militare şi a perfecţionărei în organisaţiune care au făcută gloria loră şi care asigură şi mai departe destoinicia şi suc-cesulă loră.
Sunt hotarîtă d’a conduce guver-nulă observândă în modă consciinţiosă disposiţiunile constituţiunei imperiului şi ţării. Acestea au fostă întemeiate de predecesorulă meu pe tronă cu înţelepta pricepere a trebuinţeloră indispensabile şi a problemeloră anevoiose ale vieţei sociale şi de stată, şi ele trebuescă respectate de toţi pentru a putea să’şl manifeste puterea şi efectulă binefăcătoră.
Yoescă ca principiulă toleranţei re-ligiose, de secuii ţinută sfântă în dinastia mea, să servescă şi d’acum înainte ca scută pentru toţi supuşii mei, ori care ar fi religiunea seu confesiunea loră. Ori care dintre ei are o egală parte în inima mea, căci cu toţii, în modă egală
au dovedită în (filele periculului depli-nulă loră devotamentă.
Unită cu părerile tatălui meu, voiu sprijini cu căldură tote tendinţele potrivite pentru a ridica prosperitatea economică a diverseloră clase sociale, d’a împăca interesele opuse şi d’a micşora după putinţă, neajunsurile inevitabile şi acestea f&ră d’a deştepta speranţa cum că ar fi posibilă ca prin intervenirea statului să se pună capătă tuturora rele-loră societăţii.
Strînsă unită cu cestiunile sociale găsescă îngrijirea de educaţiunea tine-rimei mai în vârstă. Când ne gândimă pe de o parte că cultura mai înaltă trebue să străbată în cercuri totă mai largi trebue pe de alta să evitămă d’a crea pericole seriose prin semidoctismă, d’a deştepta pretenţii pe cari puterile economice ale naţiunei nn le potă satisface seu d’a lăsa nebăgată în semă problema educativă prin căutarea unilaterală a unui mare capitală sciinţifică. Numai o generaţiune crescută pe fundamentă să-nătosă, în simplitatea moravuriloră, va avea destulă putere de resistenţă d’a învinge pericolele care potă nasce pentru totalitatea în timpulă unei repede mişcări economice prin esemplele unei vieţi rafinate.
Voinţa mea este ca să nu se piardă nici o ocasiune d’a înrîuri în serviciulă publică ca să se înăbuşe ispita pentru cheltuell neproporţionate. Pentru ori-ce reformă financiară apreţiarea mea, liberă de orî-ce prejudiţin, este asigurată mai dinainte.
Autonomia administrativă acordată în stată asociaţiuniloră mai mari şi mai mici o credă folositore, der din potrivă dorescă să se cerceteze, decă dreptulă acordată acestoră asociaţiunl pentru punerea de imposite, care dreptă se eser-cită f&iă nici o consideraţiune la sarcina impusă în acelaşă timpă de imperiu şi stată, nu îngreuiază peste măsură pe singuratici. Totă odată se impune chibzuirea, decă în organisaţiunea auto-rităţiloră este admisibilă o schimbare simplificătore, prin care împuţinarea numărului funcţionariloră ar face posibilă urcarea lefuriloră loră.
Decă se voră pute menţine cn tăriă fundamentele vieţii sociale, voiu ave o deosebită satisfacţiune când voiu vede în deplină desfăşurare florea care ne pre-sintă în o măsură destulă de bogată arta şi sciinţa germană. Pentru realisarea a-cestoră intenţiunl ale mele, compteză pe dovotamentulă d-tale, atâtă de desă probată, şi pe sprijinulă esperiinţeloră d-tale.
D’aşă ave parte, ca prin armonica conlucrare a organeloră imperiului, a devotatei activităţi a representaţiunei naţionale precum şi a tuturoră autorităţi-loră, şi prin conlucrarea tuturoră clase-loră poporaţiunei să conducă Germania şi Prusia la noua cinste în paclnică des-voltare.
Fără să ţină semă de strălucirea fapteloră jnarl şi gloriose, voiu fi mulţumită decă se va cjice când-va de gu-vemulă meu că elă este binefăcătorulă poporului, folositoră ţărei mele şi o norocire pentru imperiu.
Berlmu, 12 Martie 1888.
Ală d-tale binevoitoră
Fridericu Iii.
Nr. 52
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Pregătiri militare rusescT.
„Pol. Korr.44 e informată din Varşovia, că unele staţiuni de căi ferate rusesc!, care nu erau cuprinse în ordina-ţiunea ce restrîngea transporturile mari de mărfuri, au fostă avisate acum telegrafică să observe şi ele acea ordinaţi-une. In Chievă se adapteză vagone de mărfuri, aşe4ându-se bănci în ele, pentru eventuale transporturi de trupe. In Rovno se aşteptă să sosescă pentru o mai îndelungată şedere guvernatorulă generală Drentelen.
După sciri demne de credinţă, sosite din BucurescI, trupele rusesci din ţinuturile Prutului au fostă sporite în modă considerabilă. In cercurile emigranţilor bulgari aflători în Bucuresci se consideră ca apropiată ivirea unoră încurcături, care ar trebui să atragă după sine intervenirea Rusiei în Bulgaria.
M6rtea împăratului Wilhelm.
Cosciugulă de zincă, în care a fostă aşedată împăratulă Wilhelm, e făcută după modelulă cosciugului lui Friderică celă mare. înăuntru e căptuşită cu pe-rinl îmbrăcate în mătase albă. Acestă cosciugu e aşedată într’altulă făcută de stejară şi îmbrăcată cu catifea de mătase purpuriă, împodobite marginile cu broderii de aură curată. Mânerele co-perişului cosciugului în numără de optă suntă împodobite cu ornamente aurite, er mânerele aurite ale părţii de josă a cosciugului îu numără de 4ece suntă în-podobite cu capete de vultură şi cu corone. Cosciugulă e de 2 metri 21 centimetri de lungă, 95 centimetri de înalt, la capă 1 metru de lată. Cu totulă cântăresce cosciugulă 10 măji.
Nespusă de multă lume s’a dusă la Berlină ca să asiste la îmormentare. Un locă în tribune şi la ferestri se plătea cu câte 50—100 de mărci, er pentru o ferestră „Unter den Linden44 (lângă paiaţă) 400 de mărci. S’au închiriată mai multe ferestre dela Cafeneaua Bauer cu câte 500 mărci. Pănă şi pe coperişe s’au construită locuri. Călătorii cari au trasă în hotele „Unter den Linden44 au trebuită să-şi închirieze pentru dânşii ferestrile dela odăi cu câte 100—200 de mărci, ori să părăsescă locuinţa. Materia pentru împodobirea teiloră (Linden) a costată 40 de mii mărci. Lucrările de ornamentare s’au încredinţată la 12 firme din cele mai renumite. Casele de lângă tei au fostă decorate negru şi lampele, care la îmormântare aveu să ar4ă, îmbrăcate în zabranică. Afară de acesta aveau să arciă şi torţe.
Programulă înmormântărei: Tragerea tuturoră clopoteloră. După prima tragere se aşe4ă contele Stolberg la spatele scăunelului cu corona, ministrul
FOILETONUL# „GAZ. TRANS. 44
(5)
DICŢIONARU POPORALfl.
Cuvinte românesc! din jurulă Năsăudului, de poporu grăite şi totă pentru poporu alcătuite.
Adunate de dascălulă Iuliu Bugnariu. (Urmare din Nr. 261 — 265 din „G. T.“ anulă trecută.)
412. Mâtăhalâ=mută; femeiă prostă. 41B. C%ascM=belescă, despoiu.
414.	Bânzară—mieliX ori iedă mică, a căruia rânză se folosesce pentru închegarea laptelui.
415.	Ciuciurigare (ca verbă)=tragere de pără ori de urechi.
416.	Cioroblă—cală rău şi bătrână.
417	Mă diftuescă=mă satură de ceva d. e.
de came etc.
418	Diftire, diftescă=sfâtuescă; îndemnă;
dau ansă.
419	Boşmagu =pâne de grâu tăiată stru-jale si uscată pe homă.
420.	Da&</i7a=năcază; greutate; supărare ; învinovăţire. Pentru acesta dabligâ numai d-tale am de a-ţi fi mulţămitoră!
421.	Hăpăluescu=batfi. ca cânii, lătra.
422.	Drâglă^=epă bătrână şi rău îngrijită. 423 Faptă—bube mici ca vărsatulă (variola), ce se facă pe copiii cei mici.
Putkammer la ală celui cu sceptrulă imperiului, ministrulă Maybach la ală celui cu mărulă imperiului, ministrulă de răsboiu Bronsart la ală celui cu sabia imperiului, ministrulă de justiţiă la ală celui cu lanţulă ordinului vulturului negru, ministrulă Botticher la ală celui cu pălăria electorală şi miniştrii Gossler şi Scholz la ală celui cu sabia electorală. Generalulă comandantă ală corpului de gardă Pape păşesce cu steagulă imperiului la capulă cosciugului. Lângă elă stau cu săbiile scose generalii adjutanţi Lehndorff şi prinţulă Radziwill. La pi-ciorele cosciugului păşescă generalii adjutanţi, generalulă ă la suite şi deputa-ţiunile regimenteloră prusiane, bavareze, saxone, vurtembergiane şi streine, ală căroră şefă a fostă împăratulă.
In timpulă serviciului divină infanteria da salvele reglementare. Cosciugulă se ridică apoi de 12 coloneii de pe estradă şi se transportă la carulă fuiie-bru, urmată de cei amintiţi mai susă şi de alţi oficerl. Optă oficerl de stată majoră conducă caii carului apucândă frânele, şi alţi patru capetele postavului negru. Generali portă cerală (baldachin) peste cosciugă. Urmeză apoi conductul cu trupele, înaintea căruia de asemene merg trupe. In timpulă binecuventărei preotului, artileria dă 101 tunuri. Procesiunea merge pănă în Charlottenburg, unde se face înmormântarea.
SCIRILE ţ)ILEl.
Pârechia regală română, mergendă spre Berlină, a trecută pe la Pesta. La gară o aştepta viceconsululă română Stamatiadi (consululă generală Fara e bolnavă), secretarulă consulatului Poruţiu, consilierulă de poliţiă Pekary, directo-rulă căiloră ferate Blazovits, inspectorii superiori Hubner şi Leitner etc. Regele şi Regina României nu s’au scoborîtă din trenă, ci au primită pe cei cari li-au eşită spre întâmpinare în salonulă vagonului. Regele purta haine civile negri, Regina o haină de doliu şi a vorbită mai multă timpă pe ferestră vagonului cu o damă străină, care’i îmânase Maiestăţii Sale o scrisore cu marginele negri.
*
$ %
Ministrulă ungurescă de comunica-ţiune a dată ordină, ca imediată să fia suspendaţi din posturile lorii toţi acei funcţiunari ai căiloră ferate unguresc!, chiar şi cei din Croaţia, cart nu sciu perfectă limba maghiară.
Semne de tristă misiune culturală! *
* *
Doi locuitori din Cisnădidra au pac-
tată cu ună agentă, avândă de gândă
se emigreze în America, însă aşa ca mai
târ4iu eră se se întorcă în patriă.
*
* *
Notă. Contra faptului se aplică des-cânteculă împreunată cu următorea ceremonia :
Se ia o bucată de pănură aspră cu care se frecă morbosulă — sera lângă focă. Acesta se repeţesce de 5 ori după olaltă, er a 6-a oră se scutură pănura în focă, în vreme ce baba boscorodeşce următorulă descântecă de faptă:
— „Eşi faptă nesădită,
Faptă rătăcită,
Faptă înfocată,
Faptă turbată,
Faptă spulberată,
Faptă de multe feţe,
Faptă de multe creţe,
Eşi din spate, din piciore,
Că pe X rău îlă dore!
Eşi bubă leneşă,
Bubă grabnică,
Bubă de jupăitură,
Bubă de pocitură,
Buba bubeloră Cu puii ciumeloră De 99 de feliuri,
De 99 de leacuri!44
424.	Molmăescu=gr ă e s c u năduşită , închisă — pe naşă.
425.	A se mohni—a se strica, a se împuţi, a’şî pierde gustulă de mai înainte. Ţi-am spusă să scoţi carnea
Din causa epidemiei de vărsată (bu-bată) ce bântue în Djakovar şi în împrejurime, autoritatea comitatensă a in-ter4isă cu ocasiunea serbării jubileului Episcopului Strossmayer ori-ce aglomerare de omeni. Pe teritoriulă comitatului Verocze, de care ţine Djakovarală, suntă 563 persone bolnave de vărsată,
dintre care 79 au murită.
*
* *
„Unirea44 spune, că guvenmlu românit a făcută la trei fabrici din străinătate o comandă, de 755,000 chilograme prafă de puşcă, „La Liberte roumaine44 anunţă că consiliulă sanitară superioră ală armatei a făcută o importantă comandă de instrumente de chirurgiă pentru ser-viţiulă armatei.
*
* *
Se afirmă cu hotărîre, că Marele principe şi succesoru ală tronului rusescă se va căsători cu princesa de Muntenegru, fiica principelui Nichita. împăratulă e decisă, se eh©6? ca să schimbe în acestă privinţă legile familiei împărătesei în sensulă, ca succesorală tronului numai o princesă ortodoxă să ia de soţiă, şi anume din Grecia, Serbia, Muntenegru ori România.
*
Relativă la critica violentă, ce a făcut’o „T. R.44 din Sibiiu asupra concertului dată de d-lă C. Gcorgescu în sala seminariului „Andreiană44, ună amică din Aradă comunică „Tribunei44 urrnă-torele reflecsiuni: „N’am fostă de faţă la concertulă d-lui Georgescu în Sibiiu, ca se mă potă pronunţa asupra succesului ce a avută elevulă absolventă ală conservatorului din Bucuresci. Der fiindă d-lă Georgescu în Aradă, mai mulţi prieteni ne-amă adunată într’una din serile săptămânii trecute, aşa pe nesciute, la casa d-lui Pagubă, unde avurămă ocasiunea de a au4i pe d-lă Georgescu cân-tândă acompaniată de d-şora casei, Hortensia. D-lă Georgescu nu e celebritate artistică, der nici mediocritate, încâtă să facă ruşine neamului românescă, după cum îlă descrie foia sibiiană. Etă critica ce-i face d-lui Georgescu o foiă de specialitate, „Doina44, din Bucuresci în nu-mărulă său 32 din 1885: „Sâmbătă în 15 Decemvre a avută locă la Ateneu concertulă dată de d-lă C. Georgescu, cântăreţulă, ală cărui nume cetitorii l’au vă4ntă adese pomenită în cronicele nostre. Eroulă serei a fostă necontestată concertantele, a cărui voce framosă de baritonă a cântată o seriă de arii, care tote au fostă bine primite, Astfelă A la vita che ta rida din Ballo in mas-chera şi ii balen del tuo sorriso din Tro-vatoreu, căreia, fiindă bisată, i-a urmată ună valsă cu cuvinte: „Noptea lumindsâ44 de/Neumann, apoi aria „ Toreadoreluiu din Carmen, pe care publiculă asemenea a
afară la răeore, că ve4l, aici e caldă şi se mohne§ce\a.
426.	Co?M«=unghiară; cotlonă.
427.	Burlagă=flăcău; păcurară crescută în afumlimea silheloră, în creerii stânciloră.
428.	Budâşlău=omă blăstămată, mişelă, care umblă de ici colea.
429.	C'orra=gaură în pămentă, vizuină.
430.	Niilavetii—omil de mirare, espusă batjocurii; scumpii, giuvaere.
431.	Hâbăticu pl. hăbăticuri = mâncare slabă, rău pregătită.
432.	Fleşară— ficioră, melenă, holteiu.
433.	CeVcamî=curcubeu; semi-cercă.
434.	Bucşire—xmplere, îndesare. L’am vă-dută mergendă cu buzunarele bue-şite de mere\
435.	Buigătuescu=neb\mescH pe cineva de capă, îlă aducă în strîmtore, în perplesitate. De aici adjectivulă „buigatu*=confusi!L, perplesă, eşită din sărite.
436.	Hor7i0?«^l=împodobită, chitită în-
frumseţată.
Nu te, bade, horhola,
Că cămeşa nu-i a ta,
Că-i din sată De căpătată,
Mulţeme cui ţi o-a dată!44
bisat’o cu stăruinţă, neslăbindă pe bie* tulă cântăreţă, pănă ce nu l’a făcută s§ audă şi una din composiţiile sale, Elena“, romanţă scrisă pe versurile lui Bolinti-neanu din romanulă celebru ală poetului. Programa s’a încheiată cu „Pe valuU mâriiu, pe care d-lă Georgescu a trebuită, cu totă lungimea poesiei, se o repete, după cererea stăruitore a publicului, care mai cerendă se o audă încă odată, a rămasă mulţămită cu „Dormi, adormi. Amândouă aceste romanţe suntă asemenea opera d-lui Georgescu, care e ună plăcută compositoră. Succesulă obţinută mai alesă de melodia „Pe valuU mării11, ne îndreptăţesce se credemă, că decă d-lă Georgescu şi-ar îndrepta activitatea şi aplicaţiunea cu totă sîrguinţa asupra composiţiunii, ar pute realisa cu timpulă succese mari44. Aşa recomandă publicului română revista artistică şi literară „Doina44 pe elevulă conservatorului din Bucuresci, d. C. Georgescu. Şi cei cari amă audită pe d-lă C. Georgescu, deşi numai în cercă mai îngustă, familiară, ni-amă încredinţată, că foia sibiiană îi face o mare nedreptate44.
Reuniunea agricolă română tiin comitatul! SiMiulni.
La 1 (13) Martie şi-a ţinută prima sa şedinţă Comitetulă Reuniunei române agricole din Comitatulă Sibiiului. S’a denumită secretară d-lă notară comitatensă Ştefană Stroia, cassară d-lă Al. Lepu, comptabilă d-lă P. Ciora. S’a hotărâtă a se cere dela Associaţiunea transilvană ună locală pentru ţinerea şedin-ţeloră, pentru păstrarea archivei, a co-lecţiuniloră de modele şi de sămenţe etc. Membrii înscrişi suntă deja peste o sută. Programulă proiectată cu privire la activitatea Reuniunei pentru 1888 e forte interesantă. Mai vertosă s’a accentuată importanţa economiei viteloră şi producţiunii nutreţului, prăsirea de să-mânţe mai bune, păstrarea spicoseloră etc. etc. Etă unele din mijlocele ce se voră aplica la esecutarea programului:
1)	ExcursiunI prin comune şi ţinerea de prelegeri şi demonstraţiimi practice asupra cestiuniloră din programă, cari voră fi însoţite de convorbiri şi desba-teri, la cari pote lua parte activă ori care membru.
2)	Publicarea în diare, eventuală în broşuri, a prelegeriloră ţinute şi distribuirea broşureloră.
3)	Distribuirea gratuită de unelte practice, de sîmburi de pome, de sâmenţe şi de surcei nobili.
4)	Arătarea cum sâ se folosescă uneltele şi maşinele agricole.
5)	Arangiarea de mici exposiţii, cari la începută voră fi cu totulă locale şi numai în comunele mai de frunte.
Se vede din acestea, că Reuniunea acesta are s& aducă cele mai mari fo-lose pentru agricultorii români. Ajute-i Dumnedeu!
437.	Pălălae=psir& de focă.
Şi de-ar fi lumea de pae I-aşă da focă şi pălălae;
Der aşa lumea-i de petră Şi nu pote arde’ndată!
438.	Britd&maşă— bradă, arboră ce cresce pe munte
Brâdănaşu îngemănată,
Fire-ai, bade, blăstămată!
M’ai iubită şi m’ai lăsată Ca pe-ună dobitocă la gardă etc.
439.	Jălăniă—j ale; supărare, tristeţă.
— „Ai de grijă măi boresă,
Că vine domna crăesă Cu trii steaguri de mătasă:
Unulă roşu ca foculă,
Unulă negru ca corbulă,
Unulă albă ca omătulă;
Celă roşu-i a bătălie,
Celă negru a jălânie Şi celă albă a bucurie!44.
440.	Băstocă=părău, apă mică. — Băsto-
abată apa de pe patulă său.	]
441.	Bulboniţă = vale, pârău, răstocă;	]
gârlă.	|
Tăiai două, trii mlădiţe	j
Şi’mpletii o vârşuliţă Şl-o puseiu în bulboniţă;
Şî-o puseiu sera la stele
Şl-o scoseiu plină de mrene.	;
[Ya urma].
Nr. 52
GAZETA TRANILSVANIEI.
1888
Inundări.
Din. causa apeloră mari s’a suspendată comunicaţiunea pe unele căi ferate din Ungaria.
Intre staţiunile Aradă şi Aradulă-nou a încetată comunicaţiunea, din causă că sloii mari de ghiaţă ameninţă podulă de peste Murăşă. De asemenea s’a întreruptă comunicaţiunea în Ardeală din causa apeloră mari pe linia Murăşă-Lu-doşă—Ţagulă-mare—Budatelecă.
In Cubinulă inferioră apa a pricinuita pagube mari. Şoseaua dintre Cu-bină şi Criaja e nepracticabilă din causa gheţei celei multe ce a adus’o apa; 300 de lucrători suntă ocupaţi cu curăţirea şoselei. In case a pricinuită mari daune apa ridicândă podela în susă, distragândă mobila şi ducând’o cu ea, precum şi pro-visiunl de-ale traiului; unele case suntă aşa de stricate, încâtă s’a ordonată dă-rîmarea loră.
In Timişora, Begulă a inundată pieţa principală, Stradele bisericei şi Begului, promenada dela ţărmure, Fabriculă ş. a. Din ţinutulă Ciacovei suntă inundate 1000 de jughăre.
Din Alba-Iulia se comunică, că Mu-reşulă cresce. Se iau măsuri contra inundării oraşului.
Din Galiţia încă se anunţă inundări în mai multe părţi.
„MISERII.“
Sub titlulu acesta descopere „Ellenzek“ în articululu seu de fondtt dela 14 Martie durerile de care şuiere „ Kulturegylet u-ulii. Etă cum stă lucrulu, după numita f6iă:
In adunările „kulturegylet“-ului, când e vorba de a se aduce hotărîrl asupra câte unei sume de 20—30 fl., se nască nisce dispute atâtă de mari, încâtă membrii adunărei se pomenescă la urmă că şi-au consumată timpulă cu lucruri de acestea bagatele în detrimentulă aface-riloră mai importante. Causa este mi-seria: nu suntă bani, 6r banii câţi suntu, suntă pre scumpi şi de totă pr6 puţini în raportă cu destinaţiunea acestei reuniuni. Decă ministrulă comună de răsboiu ar ave trebuinţă se ’i se cose ună nasture (bumbă) cu tortă pe ună rocă de luxă ală lui, acestă nasture, 4ice „Ellenzek,“ o-ar costa pe ţerâ mai multu, decâtu în-trega avere a ^Kulturegylet11 -ului. E ună lucru revoltătoră, după „E-k“, că celei mai însufleţite mişcări naţionale maghiare din Ardeală nu i-se vină aţâţa bani, câtă se vinu pentru unu singură nasture cu tortă a numitului ministru.
Altă miseriă: In filialele „kulturegyletu-ului au începută a se ivi „apariţiunl particulare periculose.“ Acestea au începută să lucreze în unele privinţe după cum le taie capulă, fără aţină contă de
prescrierile statuteloră, cari ordonă ca filialele să lucreze în cosonanţă cu centrală. Unele filiale speseză banii pentru pomii de Crăciună şi pentru altele. S’au întâmplată caşuri, că filialele sub firma „Kulturegylet “-ului au aranjată baluri, concerte şi alte petreceri; banii incurşi cu acestea ocasiuni i-au păpatu şi nici măcară raportulă despre sumele incurse nu l’au trimisă „ kulturegylet ului centrală. Pentru aducerea unei armonii în activitate, „E-k“ sfătuesce pe kulturegyletiştl să-şi iade învăţătură e-semplulă cum procede ministeriulă de culte, care a spesată milione fără a ave efectulă avută, şi acesta "din causă că în biuroulă lui nici odată n’a fostă şi nici astădl nu este statorită o direcţiune naţională-politică. Numai totă cârpesce ici, colea, la cererea deosebiţiloră inspectori de scole, s’a uitată numai la învăţătură şi nu la scopulă învăţăturei, n’a lucrată du jă ună scopă consciu de sine. „Kulturegylet“-ulu însă abia decă are atâtea mii, câte milione are ministe-riulu de culte. Să bage de semă deră ce se facă cu banii.
Mai mare miseriă i-se face „Kulturegylet “-ului din partea bisericei calvine. „Kulturegylet“-ulă vre să-i dea ei ajutoră, ea însă nu primesce: îşi teme autonomia. Ea nu vrea să primescă condiţiile lui, elă nu vrea să şi le primescă pe ale ei. De aci s’a iscată mănia. Urmarea acestei mănii e: Numerdse comunităţi bisericescl calvine recurgă după ajutorulă „Kulturegyletw-lui, acestuia însă manile îi suntă legate, nu pote să le dea ajutoră, căci autorităţile bisericescl au protestată în contra acesta. Elă pri-vesce cu tristeţă la suferinţele) acestei biserici şi după putere ar ajuta-o, der nu pote. Preotulă şi învăţătorulă calvină nu primesce ajutorulă „Kulturegylet “-ului, căci îşi pierdă oficiulă...
Atâta de-ocamdată. Voru mai fi abună-semă şi altele ascunse, pe cari acum nu le scimu, der le vom sci mai târ4iu. Presemnele flascului generalu se arată. Mise-riile şî-au aflată aci celu mai productivă tSrîmă pentru a cresce şi înflori, căci la de acestea suntă norocoşi „patrioţii.u
Deocamdată constatămă, că kulturegyletulă n’are nici atâtea mii (6—7 mii fl.) câte miliăne are ministerulă ungurescă de culte şi instrucţiune.
Intemplărî diferite.
Capulă de porcă. Lui George Sa-muilă Burcea din Şura-mare i-a dispărută deunăcfile ună porcă că de vr’o 15 fl. Gendarmeria din Sibiiu urmăiindă pe nisce ţigani ambulanţi, cari pe când
s’a furată porculă se aşe4aseră cu corturile la capătulă satului, dete peste ei lângă Slîmnică şi la ţiganulă Nicolae Căldăraru găsi o parte din capulă porcului. Ţiganulă a negată, că e capulă porcului furată, der bănuelile suntă mari şi aşa fu dusă la judecătoria de cercă din Sibiiu.
împuşcare prin ferestră. In sera de 2 Martie pe la orele 103/4 o împuşcătură pătrunse prin ferestră casei lui Ionă Stă-nuleţă din Elbacă. Sburăturile întrară într’o bârnă deasupra patului. Stănuleţă eşi repede afară şi cu ună vecină se luâ după nisce urme pe zăpadă, care-lă duseră pănă la casa lui Vasilie Tocai. Acesta istorisi, că servitorulă său Si-meonă Bucşană s’a întorsă tocmai a -tunel acasă şi s’a culcată îndată. Bucşană negă ântâiu, der păzitorulă de nopte îlă întâlnise tocmai înainte de atentată pe uliţă şi întrebându-lă, că ce caută aşa 'târcliu pe uliţă, Bucşană răspunse : „Du-te înlături, căci altfelă te culcă la pământă ; eu ne mă temă nici de judele, nici de 100 de gendarml.“ Bucşană fu predată judecătoriei cercuale din Nocrigă.
Literatură.
Ce costau cărţile românescî la înce-putulu secuiului curentă? Cetimă în „Luminătorul sub titlulă de mai susă: „Am găsită o notiţă, într’ună esemplară ce mî-a venită a mână, din cartea „Ca-tavasieriu grecescă şi românescă,“ tipărită în Sibiiu, la Ioană Bart, anulă 1803 cu aprobaţiunea lui Ioană Popoviciu, vioară generală. E tipărită în formată octavă (va se (fică formată mică, de bii-sunară, bunăoră cum suntă abecedarele scolariloră, când o colâ comună de hâr-tiă o împăturămă de facemă din ea optă foi adecă 16 pagine). Literile suntă mici, garmondă cum le numescă tipografii. Cartea conţine 232 de pagine, adecă 14Y2 cole. Ecă notiţa din cesti-une : „Acesta carte este a lui popa Treile Theodoroviciu, paroculă Utvinului, în 19 Iulie anulă 1814 şi l’am cumpărată cu 2 chible de ovăsă dela Ar... (nele-gibilă).“ Aşader cartea nu era nouă ci vecină şi din a doua mână, când a cumpărat’o cu 2 chible Preotulă „Treile, “ — fie iertată, şi-I suntemă recunoscători pentru notiţă, — anevoie va fi fostă română, când Ţice despre carte „l’am cumpărată^ In cuvântulă neligibilă nu suntă acele litere, din cari s’ar putea descifra vorba „ardelenl“ cum se numiau pre atunci librarii noştri ambulanţi, şi prin urmare nu se pote conchide că ar fi cumpărată cartea de a dreptulă dela atarî librari, cari dealtmintrea încă ane-voiă ară fi putută să facă întrebuinţare de atâta cantitate de ovăsă. — Decă suntă scusaţl bătrânii, că au fostă cărţile aşa scumpe, de n’au putută înainta întru învăţături, cum ore ne vomă scusa noi, când astăcfl cărţile se vândă cu pre-i;uri bagatele?!
NECROLOGU.
Septimiu Michalescu, doctorandă în medicină dela facultatea din Bucurescî,
după grele ‘ suferinţe a încetată din vi-eţă MercurI în 2 Martie, la 6 6re p. m., în etate de 27 do ani, fiindă asupra ultimului esamen de doctorată. Serviciulă funebru se va celebra Vineri în 4 Martie, la 2 ore p. m., la cimitirulă Sinesca, unde se voră aşe4a rămăşiţele pămân-tescl. Acestă durerosă perdere o anunţă rudeniiloră, amiciloră şi cunoscuţiloră, inconsolabila soţiă cu trei fii, bătrânii părinţi, fraţi, surori şi cumnaţi.
Craiova, 3 Martie 1888.
Fiă-i ţărîna uşoră!
*
Teologii gr. cat. de Gherla cu inima plină de durere anunţă adormirea în Domnulă a iubitului confrate Petru II-niczki, teologă de cutsulc ală IH-lea, urmată după ună morbă greu de peptă, suferită cu resignaţiune creştinescă pro-văŢută cu sf. Taină a Eucharistiei, în 15 Martiu a. c. st. n. dimineţa la 5 ore, în anulă 23 ală etăţei sale. Osămintele defunctului se voră aşe4a spre răpausă în 17 Martie d.r m. la 4 ore în cimitirulă gr. cat. — Eră S. Liturgiă pentru ador-mitulă se va celebra în 19 Martie la 8 ore în capela episcopescă.
Gherla, la 15 Martie 1888.
Fiă-i ţărîna uşoră şi memoria binecuvântată !
Gursnlă la bursa de Viena
din 17 Martie st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0.................
Renta de hârtiă 5°/0...............
Imprumutulă căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ungare (1-ma emisiune) .	.
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră terate de ostă ungare (8-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare...............
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banată-Timişă .	.	.
Bonuri cu cl. de sortare...........
Bonuri rurale Transilvane ....
Bonuri croato-slavone..............
Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintă austriacă ....
Renta de aură austriacă............
Losurî din 1860	.................
Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de credită austr. Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă . ..................
Imprumutulă cu premiulă ungurescă Dosurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului....................
Q-albenl împărătesei ..............
Napoleon-d’orî.....................
Mărci 100 împ. germane.............
Londra 10 Livres sterlinge ....
06.75
83.45
148.75
94.—
128.75
108.50 104.—
103.60
103.60
103.60
103.60
103.25 77.40 79.15
109.20
131.75 858.—
270.50
269.25
99.25
122.25
123.25 5.99 10.04 62.35
126.95
Ciirsulii pieţei Braşovtt
din 19 Martie st. n. 1888
joancnote romanesc! uump

Argintă românescă Napoleon-d’orl .	.	.
Lire turcescl . . .
Imperiali............
G-albinI.............
Scris. fonc. „ Albinau 6%
............. 5%
Ruble rusescl . . . Discontulă ....
8.44	„
„	10.02	„
„	11.34	„
„	10.34	„
„	5.88	„
„	101.	„
ii	ii
,1	101.-	„
61/2—8°/o Pe an*
8.48
8.48 10.05
11.37
10.37 5.92
102.—
99.—
102.—
Logodnă.
D-lti George Navrea şi D-şora Maria Gămulea fidanţaţl.
Intr’ună ceasă bunii !
Editorii şi Redactorii responsabilii: Dr. Aurel Mureşianu.
Poesii poporale din Solnoco-DoMca
(culese de Petru Mureşianu-Şîreganulă.)
Fire-ai boltă sănătosă,
Multe fete faci frumose,
Tu potică să trăescl Că pe multe rumenescl.
Te cunoscă lele pe frunte Că pui rumenele multe,
Nu sciu cum dracu le-ai pusă De la naşă nu ţl-au ajunsă,
*
* *
Lungu-i drumulă Cluşiului,
Da-i mai lungă ală dorului, Drumulă Cluşiului se gată,
Ală dorului niclo-dată,
Ală Cluşiului se sfârşesce,
Ală dorului te topesce.
*
* *
Hei bădiţă, pentru tine Nici cu mama n’o ducă bine,
Nici la focă nu’ml face locă,
Că 4ice, că n’am norocă,
La fântână nu mă mână,
Că se teme de pricină;
La prilază nu’ml dă răgază,
Că se teme de năcază,
Cată bade să te lasă.
*
* *
In grădină pe cărare Pagubă că-i erbă mare,
De nu potă cântândă a mere La a mele floricele
Să le udă cu apă rece Doră de doră ml-a mai trece. *
* *
Frun4ă verde rostopască Dumne4eu să te ferescă De dragostea muerescă,
Că te uscă şi te secă Şi te face numai escă.
*
* *
Mândra mea de mândră mare Şepte cămăşi nouă are:
Trei îsă rupte, două’să sparte, Er la două n’are spate,
*
$ £
Fetele din Sân-Mărgita Ţucele badea Nechita,
Suntă iernate totă cu pome Şi li-i faţa ca la domne; Fetele dela Măluţă Cu pipă şi cu oluţă Suntă iernate cu tărîţe Şi li-i faţa ca la mâţe.
*
* *
Dă Domne la popa corne Că se teme de icone,
Pe diaeu’lă fă măgară Că se teme de altară.
*
* *
Hopă, hopă, hopă La popa’n podă,
La diaculă Jocă draculă
La birăulă Jocă smeulă.
*
* *
Vai săraculă diaculă Când aude clopotulă Ţipă plugu’n buruene Şi se cară la pomene,
D’apoi săraculă popa Când aude cetera Leagă susă reverenda Şl-aşa’ncepe a juca.
*
* *
Vai de mine multă dorescă,
Cu mândra să mă’ntelnescă, Două vorbe să’i vorbescă, Şl-apoi să mă despărţescă.
*
$ $
Leliţă cu ochii mici,
Ce mă faci să viu pe-aicl?
Eu bădiţă nu te facă Că tu vii, decă ţl-e dragă.
❖
♦ . * *
De cme mie ml-e dragă N’am cale şi totă îmi facă,
Der de cine ml-e urîtă Aju cale şi nu mă ducă.
*
* *
Câte mândre-am avută eu,
N’a avută solgăbirău;
Der pe câte le-am lăsată De le-ai strânge-ai face-ună sată. *
* *
Francă verde eucuruză
Fete ca pe la noi nu’să;
La faţă ar fi frumose Deră suntă cam nărăvose.
*
* *
Şode vremi amă ajunsă, Domne, Că fetele’să tote domne,
Cu laibere de barşone Şi cu şurţurî de cartone,
Părinţii le moră de fome.
*
* *
Bate-mă Domne să moră Cu cine mie ml-e doră;
Cu mândra de subsuori Intr’o grădină cu flori.
*
* *
Cine are numa-ună doră Trăesce multă mai uşoră,
Eu am două doruri grele:
D orală meu şl-ală mândrii mele. *
* *
Du-mă Domne şi mă pune Unde-oră fi mândrele bune,
Şi copii n’oră sci spune;
Du-mă Domne şi mă lasă Unde mândrele’să frumose.
*
* *
Floricică de pe rîtă,
Nu gândi, că te-am urîtă; Floricică de pe lază Nu crede că eu te lasă,
Eu pre tine nu te lasă De-oiu mai trage câte-am trasă.
Nr. 52
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
concrastj.
Pentru ocuparea următoreloru posturi de notari cercualî, şi anume:
1.	In cerculu notarială Branulu inferiorii, de care se ţină comunele Brană, Predeală şi Sohodolă, care este dotată cu salariu anuală în bani paraţi 400 fi., cuartiră liberă; apoi pauşală de can-celariă 16 fl. şi pauşală pentru încălcjitulă cancelariei 30 fl.
2.	In cerculă notarială nou creată, „Poiana Măruluide care se ţină comunele Poiana Mărului şi Holbacu, care este dotată cu salarii anuală în bani paraţi 400 fl., cuartiră liberă; apoi pauşală de călătorie 30 fl., pauşală de cancelariă 18 fl. şi 6 stânginî metrici pentru încalc[itulă cancelariei.
Terminulă de concursă pentru aceste 2 posturi se defige pe 16 Aprilie a. c. inclusive, eră filele de alegere se determină pentru cerculă notarială dintâiu numită pe 19 Aprilie a. c. în cancelaria comunală din Brană; er pentru celă de ală 2-lea pe 26 Aprilie a. c. în cancelaria primăriei comunale din Poiana Mărului, totdeuna la 10 ore a. m.
Doritorii de a câştiga aceste posturi suntă învitaţî ca se ’şi înainteze suplicele în4estrate cu documentele, cari dovedescă cuali-ficaţiunea recerută prin art. de lege I din 1883 § 6; negreşită pana la terminulă mai susă ficsată, cu atâta mai vertosu, pentru că suplicele întârctiate nu se voră lua în considerare.
Brană, în 12 Martie 1888.
Alesandru Belle,
8—1	protopretore.
oooooooo
o
o
t
i
o
o
IOSIF GA VOUĂ.
mentare.
Statue, policandre, po-
Pentru lucru eminenţii şi gustu bunu la esposiţiunea regnicolară din 1885 din Budapesta, distinşii cu medalia cea mare a esposiţiunii.
MT In Budapesta, strada Vâczy Nr. 17. '•i
Recomanda obiectele necesare pentru
adjustarea bisericiloru şi capeleloru
cu cele ce sunt provădutU în abundanţă pentru preţurile cele mai moderate, şi lucrate
câtu se pote mai frumoşii, anume:
... „ .	*m.	reuniuni de înmor-
Odăjdii felon
şi altele, după ritulii
gr. orientalii.	..	.	..	-	_ .
&	tire şi chipuri sfinte,
Prapori şi stindarde	sfeşnice pentru altariu
pentru reuniuni.	A	şi de părete, candele.
Stindarde pentru pom- J	. Iconostase, chipuri pen-
pierl, copii de Sc61&,	tr“	Inmor-
reuniuni industriale, reuniuni de cântări şi
Primescu repararea hainelorâ vechi precum şi aurărirea şi argintărirea pe lângă Q preţuri moderate.	A
*•*“ Cusături cu aură, argintă şi mătasă şi haine bisericesc!, cusute cu firii de auru, argintii şi mătasă.
Dantale biserîcesci. Invălitore de prestolă. Mărfuri bisericesci. Damaste etc. Punctualitatea mi-o pottk adeveri prlu mai multe sute de epistole de reennoseinţ&.
Cataloge de preţuri la dorinţa trimită libere de post-por	179.30—14
mentarea Domnului etc. etc.
0 0
A	Cataloge de preţuri la dorinţă trimită litere de post-por	179,30—14 Q
OOPOOQOOOOOOPOOOOOOOOOOOOOOOOO°
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei" â 5 cr. se potft cumpăra în tutungeria I. tiross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Adolf Albrecht.
52-39
Se deschide abonamentu pre anulu 1888
la
AMICULU FAMILIEI. ţ)iară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 cţi a lnnei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumăse; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisnesce a face câte o 6ra plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivicjiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
preotulO ROMÂNO. f)iară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2Va — 372 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloru teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torl şi diverse ocasiunl, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirî cn preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primesefi gratisu totă alu patrulea esemplară.
Humeri de probă se trimită gratisu ori-cui cere.
WF A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU" în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. “Ui
Toţii de aci se mai potii procura şi următorele cărţi din editura propria:
Apologie. Disensiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura IU. 80 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste anii, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest oj>ă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a'trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva serbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariuld. Novelă originală de Emilia Lunga. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealută perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omu de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-luld pierduţii de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţuia 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreanii craiulfl codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimuld Sichastru. Tradiţimie de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Eld trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. P. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după "Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. Dtfpă Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermanu şi Dorotea după W. de
Goethe, traducţiune liberă de Constantină MoVariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantuld. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulu M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld deia Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Română. Cartea I, II, m, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
Indreptard teoretică şi practicd pentru învăţământuld intuitivu în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In b-teratura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătorilorîi ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei ia noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manualu de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năseudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manualu de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune pubbcă cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. P-i ar-tea practică forte bogată a acestui op — cuprindendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu me uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea caiculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparând!. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţT de rugăcwnî:
Mărgăritaruld sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesci forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculă mărgăritaru sufletesed. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesci — frumosă ilustrată, pentru prunca şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pân4ă 26 cr.
Cărticică de rugăciun! şi cântărî
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-tJeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusd Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIĂNU, Braşovo.