unea, Adminlstratiunea
«UlAŞOVO, piaţa mare Rr 22.
•ferisort nefrancate nu se pri-ineseiS, Manuscripte nu se re-trimitu!
• Birourile de annnciiri:
flraţovfi, piaţa mare Nr. 22.
Inferate mai primescti în Viena: Miol/Mosne. Hamenstein & Vogler (Qtt»M<fas),Heiu,'ich Schalek, Alois Etrndl, M.Dukes, A. Oppelik, J. Dan-mbtrg; în Birtlapefta: A. V. Gold-itrver, Anton Mezei, Eckstein Bernat; teFrairtflirt: G.L.Daube; îuHam-burg: A. Steiner.
Preţuiţi inserţiuuiloru: o seriă ţarmendu pe o colină 6 cr. ii 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifa şi învoi 61ă. Seclame pe pagina ni-a o seriă 10 cr. v. a. s6u 30
AlTULtf LI.
„Gazeta14 iese în fie-care 4i-
A&cnaieite peitri Austro-Uizaria
Pe unii anii 12 fi., pe ş6se lunţ. S fi., pe trei luni 3 fi.
Pentru România şi străinătate:
Pe unu ană 40 franci, pe şâse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la t6te oficiale poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
AOonamentHlft pentru Braşovă: -
laadmiiustraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unăană 10fi., pe şese luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 cr. Cu dusulă în casă: Pe ună ană 12 fi., pe săse luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. tină esemplarft 5 cr. v. a. său 15 bani.
At&tă abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 51.
...."" 1
Braşovt, Duminecă, 6 (18) Martie
188R
BraşoVft, 5 Martie 1888.
Er! s’a severşitu cu pompă es-traordinara ceremonia înmormântării împăratului Wilhelm alu Ger-1 maniei. Au fostă de faţă la înmor-f mântare trei regi: ală Saxoniei, [ altt Belgiei şi alţi României, apoi 1 prinţulu moştenitorii alfi Austro-Ungariei şi prinţulu de cortină ală Rusiei, alu Svediei şi alţi mulţi principi şi demnitari ai tuturoră stateloră din lume. O înmormen-tare mai granditisă ca acesta ptite nu s’a mai văcjutu pănă acum.
Imperatulu Fridericu n’a pu-. tută lua parte la conductă din ţ causa suferinţei sale şi a privită | numai la elu din ferestră. Când a I vă4ntu coştiugulu tatălui a plânsu ! amară.
Poporulu germană a jălitu în-j doită în acesta 4b Pe împeratulu î mortă şi pe împâratulă viu, care [ se luptă cu o btilă crâncenă şi j nemiltisă. Simpatiile de care se bucură împâratulu Fridericu în •totă Germania au contribuită numai ca acesta întristare sâ fiă şi mai adâncă.
Manifestele împăratului Friderică, au făcută pretutindeni, şi afară de Germania, cea mai bună şi sim-' pătică impresiuue. i Paul de Cassagnac, conduce-■ torulă dreptei din camera francesă, scrie în organulu său între altele:
; jlmpăratulă Fridericu a documentată ună caracteru admirabilă şi o tăriă ne mai au4ită. împărăţia germană de a4î proclamă pacea cu accentulu unei sincerităţi ne-; tăgăduite. In limbagiulă împăra-i tului germană este atâta lealitate i şi atâta francheţă, încâtu omulă trebue să credă, ceea ce 4ice-Simţimu că pe tronulu Germaniei s’a suită omulă celu mai cinstită din ţeră. împărăţia de a4? germană nu însemnă numai pacea,
,ci şi libertatea înţeleptău....
\ „Pacea în întru şi în afară e [fericirea unui poporă, continuă Cassagnac. — Da, pacea este pre-; tutindenea, căci îndată ce Germa->nia nu se gândesce la răsboiu, nu |ie gândesce nici o altă naţiune la ; elă. Atâta mărime de sufletu şi unu caracteru aşa de frumosu ală unui | domnitoru ne aduce aminte de \ Marcu Aureliu. Provedinţa păzindă ţ pe împăratulu Friderică, păzesce | nu numai Francia, ci întrega Eu-Mopă“.
f- Nu numai în Francia, ci pre-itatindenî se interpreteză enuncia-ţiunile împăratului Friderică ca o dovadă că elu voiesce sinceră : pacea.
Ftirte semnificative suntă cu deosebire dove4ile de simpatii continue şi aprtipe demonstrative ale presei rusesc! pentru Germania, din incidentulă morţii împăratului Wilhelm. Ţarulu a trimisă la înmormântare chiar pe prinţulă moştenitoră şi 4iaruld diplomaţiei rusesc! se grăbesce a declara, că călătoria acestuia la Berlină este o manifestare de pace din partea Rusiei.
Cu ttite acestea foile rusesc! nu Inceteza a vorbi de rău pe Ger-ia, or! de câte or! setra3teză
de liga de pace. Intrigele rusesc! au scopulă să producă desbinare mai alesă între Germania şi Aus-tro-Ungaria.
„Gazeta de Moscva“ de esemplu 4ice, că situaţiunea de faţă a Germaniei e ftirte tristă şi prin acesta şi aliaţii ei suntă puşî într’o critică situaţiune şi propune Austro-Ungariei de a da mâna mai bine cu Rusia, decâtă cu imperiulă germană, care a ajunsă „în stare de descompunere,“ er despre Italia 4ice că şi ea va trebui să se rupă de Germania şi să se apropie de Francia.
Vomă vedă cum va mai sufla ventulu după ce va trece episo-dulu produsă prin mtirtea împăratului Wilhelm. Astă4! sună clopotele păcii, decă voră suna şi mâne Dumne4eu scie.
0 convorbire cu Dr. Stransky.
Corespondentulă 4iarului ^N. fr. Presse44 a avută 4ilele acestea o convorbire cu d. Dr. Stransky, ministrulu de esterne alu Bulgariei. D. Dr. Stransky a
Guvernulă dela 9 Augustă 1886 a rămasă pe lângă tratatulă de Berlină, care constitue basa pentru soluţiunea cestiunei bulgare. Conformă acestui tratată Bulgarii au să’şi alegă ei singuri pe principele, care trebue să fiă confirmată de puterile semnatare. Primulă punctă ală tratatului s’a îndeplinită, ală doilea nu s’a putută îndeplini din causa neînţelegerei între puteri. Noi n’avemă pentru ce să ne schimbămă politica nos-tră naţională; nu putemă şi nu ne este permisă să lăsămă să fiă ştirbită libertatea şi independinţa nostră. Bulgaria nu este de vină pentru crisa actuală şi pentru neunirea puteriloră.
Ni s’a răpită primulă principe şi a-cum ni se refusă recunoscerea principelui ală doilea, care este pe deplină vrednică d’a posede corona bulgară şi pentru care poporală bulgară se simte fericită că-lă posede. Firesce, nu se pote prevede când se va pune capătă pn modă satisfăcătoră împrejurăriloră atâtă de nefericite pentru ţâra nostră.
Der noi nu putemă schimba nimică din starea actuală. Noi nu ne vomă despărţi cu nici ună preţă de principele Ferdinand I. Chiar decă tote puterile voră sprijini pretenţiunile Rusiei, gu-vemulă nu va pute lucra altfelă, pentru că noi nu putemă provoca o anarchiă şi nu putemă să facemă politică în contra voinţei poporului.
Mârtea împăratului Wilhelm.
In 12 Martie la 12 ore nâptea, rămăşiţele mortuare ale împăratului Wilhelm au fostă transportate la catedrală.
Deja pe la 9 ore s&ra mulţime de lume încunjura palatulă, cu totă ninso-rea cea deasă. Aşe4area cadavrului în cosciugă s’a făcută în presenţa medici-loră curţii, precum şi a unui profesoră şi doi asistenţi. Cosciugulă ‘ de zincă s’a pusă în cosciugulă de paradă ală familiei, în care fusese aşe4ată Friderică Wilhelm IV. Cinci minute înainte de 12 6re din nopte se audă paşi de soldaţi din tote părţile, dinspre paiaţă, purtători de torţe, apoi ună escadronă din garda de corpă, însărcinată cu transportarea
cadavrului. Clopotele începură a suna. Dela paiaţă pănă la catedrală soldaţii cu torţe erau aşe4aţl în două linii paralele. înaintea palatului sta musica întâiului regimentă de gardă. La ora 1 răsuna comanda: „Puscile ’n susă!44 Trapele presentară arma. Musica se puse în mişcare şi cadavrulă fă scosă pe portabilă principală. Ună despărţământă de suboficerl mergea înainte, altulă ducea cosciugulă acoperită cu postavă negru, ună ală treilea despărţământă urma după cosciugă, în urmă de totă servitorii, apoi jalnica adunare compusă din cele mai înalte grade militare, din funcţionarii statului, precum şi din multe dame.
Toţi mergeau în pasă iute, învăliţl în mantale, din causa ninsorii. La portabilă catedralei erau aşe4aţl toţi gardiştii coronei, ai castelului. Câteva minute după ora 1 se vede în fruntea conductului care venea peste puntea catedralei, primulă despărţământă din escadronulă gardei de corpă, călăreţi cu coifurile îmbrăcate în zăbranică (doliu) şi cu cuirase negre pe peptă, p^ cai negri, după elă venea ună batalionă din primulă regimentă de gardă pedestră, apoi musican-ţii cu coifurile loră cu penage roşii ca sângele, urma o companiă de gardă pedestră cu stegulă regimentului îmbrăcată în zăbranică, apoi toţi servitorii împăratului, visitii, vânătorii, camerierii şi garderobierii săi. Cosciugulă acoperită cu postavă negru e purtată de 80 de suboficerl* cu coifuri cu penage albe. După cosciugă vine prinţulă de coronă Vilhelm şi prinţulă Enrică în fruntea generaliloră şi a tuturoră ataşaţiloră militari străini. Contele Moltke se afla între generali. După ei urmeză erăşl ună despărţământă de gardă călăreţă de corpă şi procesiunea, apoi ună şiră de trăsuri.
Catafalculă din catedrală, pe care s’a aşedată cosciugulă îmbrăcată în catifea purpuriă, împodobita cu aură, e în-cungiurată de fiecare parte de trei mari candelabre cu luminări aprinse. In pre-jurulă catafalcului suntă şese fotoliuri roşii pentru membrii curţii cu scăunele [taburete] îmbrăcate în mătase albă împodobită cu aură. lmpăratulă are sub capă trei perinl de atlasă albă brodată cu aură. E îmbrăcată în uniforma primului regimentă de gardă pedestră, cu şapca militară, er împrejurală umeriloră mantaua sură militară. Peptulă e împodobită cu steua ordinului vulturulă negru, la gâtă are ordinulă pentru merită şi marea crace a cracei de feră. împrejurală catafalcului mai suntă mici scaune cu perinl pentru flori şi cununi. Treptele catafalcului suntă acoperite cu cu hermeliu. La piciorele împăratului suntă aşe4ate cununile familiei imperiale germane şi dela familiile domnitore din afară; jură împrejură se află semnele de doliu ale regimenteloră germane, şi diferite flori din t6te cercurile, precum şi o cunună dela colonia germană din Calcuta.
Catafalculă e aşe4ată tocmai înaintea altarului. Generali cu epoletele şi eşarpa îmbrăcate în zăbranică se rogă lângă cosciugulă împăratului. Servitorii pună mereu luminări şi aducă ne’ncetată cununi şi flori. Catafalculă e încungiu-rată de arbori (de lauri) într’ună mare arcă. In drepta sţ^u de pază trei suboficerl de gardă, în stânga soldaţi bătrâni cu barba căruntă din garda castelului, în uniformă de pe timpulă lui Friderică celă mare. Columnele boitei
catedrale suntă îmbrăcate în zăbranică şi înaintea loră suntă aşe4aţl finicl, ală căroră foi ajungă pănă la verfulă co-lumneloră.
SCIRILE ţtfLEI.
Erî, Vineri, Academia română a ţinută şedinţă publică. D-lă B. P. Haşdău a cetită ună memoriu despre Argeşă, originea oraşului şi zidirea bisericei. D-lă V.
A.	Urechiă a cetită o lucrare a sa despre Activitatea literară a Archimandritului Var-tolomeiu Mâzâreanu.
*
* *
An dăruită pentru biblioteca Academiei române, cum spune „Românulău : D. I6nă Petrea Cracalescu, dela BuhuşI, ună documentă istorică (zapisă) dela 12 Maiu 1794, în copiă autentică dela 12 Martie 1795. D. Petre Andreescu, directorii de scolă primară din BucurescI, cartea: Bucâvnă pentru pruncii cei romaneşti, tipărită în limbile germană şi română la Sibiiu, în anulă 1788. D. G. Gr. Băleanu, profesoră la liceulă din Botoşani, următorele: 1) Cartea româ/nescă de învăţătură, Duminecile peste ană, etc„ tipărită la Iaşi la 1642, de Mitropolitulă Varlamă; exemplară necomplectă. 2) Dicţionarulă slavonă ală lui Samva Berinde tipărită la Kiev la 1628. 3) Manuscrisă slavonă lisericescu, cu o urare în limba română. 4. Hrisovă dela Grigorie Chica,
Domnulă Moldovei, 1764, Iunie 80.
■* *
* *
Calea ferată sâcuiască Haşfalău-Od&r-heiu s’a predată comunicaţiunei.
* *
*
Adanarea generală orăşenescă a Cluşiului a hotărîtă în privinţa podului de feră, ce are s8 se constraescă peste Someşă, ca lucrările pentru temeliă cu 35.864 fi. sâ se predea arcbitectului de acolo Maetz, âr lucrările părţii de de-supra a podului să se predea fabricei Schlick.
EUenzekiane.
Numărulă 48 ală lui „Ellenzeku cuprinde ună articulă de fondă subscrisă de B. M. Articululă e întitulată: „Doda Nr. 2.u Prin elă împărtăşesce „Ellen-zeku cetitoriloră săi, că şi noulă deputat alesă ală cercului Caransebeşă, d-lă Mi-hailă Popovicî, a plecată pe drumulă, pe care a umblată d-lă Traiană Doda. „Ellenzek" admite, că acestă jocă se va repeta pote a treia, a patra, ba p6te şi a cincea oră, resultatulă însă va fi: rămânerea unui cercă electorală fkră deputată.
„De vreme ce însău — continuă numita foiă — „nu ună arbore constitue pădurea şi nu o rândunică face pri-măvera, cursulă lumei rămâne aşa precum este: cu o administraţiă rea, cu dări mari, cu multe datorii de stată... Ba decă mai curândă ori mai târ4iu ar voi şi Românii din Ardeală să urmeze tactica dela Caransebeşă, încă nici atunci nu s’ară schimba cursulă lumei, şi încă nici atunci nu s’ar slăbi influinţa aptitudinei legislativei44....
„Scrisorea lui Popoviciu, adresată cătră preşedintele dietei, îşi ia de basă presupunerea, că în Ungaria — în a-cestă ţeră „poliglotă44 — ară fi în luptă pentru egemonia politică două rasse: cea maghiară şi cea română; şi ca şi cum elă, ca Română, ca bătută pe câtva timpă, n’ar ave altă datorinţă, după cum stau vremile de acum, decâtă să
Nr. 51
ţină la passivitate şi la data ocasiune sâ lupte pentru agemonia română...
„La prima privire se vede în acesta falsitatea. Pop oră românii constituiţii n’a fostă niciodată şi nu este nici acum. Decă este: arete-ne istoria lui, arete-ne autorităţile lui, arete-ne legile lui speciale, teritoriulă lui specială, instituţiunile lui politice speciale. In patria nostră cuprinsulă universalităţii naţionale, precum astădî, aşa şi mai ’nainte', a fostă caracterisată cu cuvântulă Maghiarii. Sub naţiune maghiară s’a înţelesă în trecută şi -înţelegemă şi astăzi universalitatea tuturoră cetăţeniloră locuitori în patriă. Precum deosebitele colori ale curcubeului se cuprindă în lumina de o singură colore a radeloră sorelui, astfelă cetăţenii, cari vorbescă limba română, slavă, germană, sârbă se cuprindă în naţiunea maghiară... “
In fine „Ellenzeku cjice, că ar pute să întrebe pe d-lă Popoviciu, cum îşi închipuesce aici, pe teritoriulă Ungariei, constituirea statului română? Nu vrea înse se-i pună acestă întrebare, căci decă pe d-lă Popoviciu nu l’au putută convinge totă ceea ce s’a întâmplată dela Arpadă încoce, decă nu l’a putută convinge totă aceea ce pote vede astăcjl cu ochii şi pote prinde cu mâna: nu-mârulă elementului maghiară, care e de trei ori (???) aşa de mare ca ală celui româneseă; intelectualitatea, libertatea, cultura, situaţiunea materială a elementului maghiară, cari i-au asigurată lui nu o domniă măestrită, ci hegemoniă naturală atunci — 4ice autorulă numi-tiibi articulă — nici cuvintele lui nu-lă voră convinge, pentru că conturbaţiunea principiiloră lui, nemotivată şi absurdă, nu se pote clarifica, ci numai vindeca se p6te.“
Răb datore mai e şi hârtia!
Inundări.
Abia a începută a se desprimăvăra şi din o mulţime de părţi se anunţă, că apele au începută se inunde ţinuturile.
In ţera ungurescă comuna Szent-Ivan de lângă Raab e ameninţată a fi înecată şi locuitorii au trebuită să fiă cu forţa scoşi din case. Comunicaţiunea pe calea ferată între Komom-Szony şi Raab e totală întreruptă, terasamentulă fiindă spălată de apă.
In Bănată crescerea Begului ameninţă cu înecă. La Topoloveţă suntă inundate 1000 de jugăre. La Bucovăţă asemenea a eşită apă şi a inundată locurile pădurose şi teritoriulă Săliştei. In Timişora suntă ameninţate locurile situate mai josă din suburbiile Maierl şi Fabrică. Pădurea de vânată e inundată de rîuleţulă Behele şi valurile lui se întindă spra suburbiulă Fabrică. Begulă
FOILETONULt „GAZ. TRANS. u
G)
DICŢIONARU POPORALU.
Cuvinte românesc! din jurulă Năsăudului, de
poporă grăite şi totu pentru poporti alcătuite.
Adunate de dascălulă Iuliu Bugnariu.
(Urmare din Nr. 261 — 265 din „G. T.“ anulu trecută.)
399.	Coterlâu=gaură în vatra cuptorului.
400.	Ciolobu—omiX bolnavă, paralitică, căruia îi lipsesce cutare membru d. e. o mână, ună picioră.
401.	$mw=gardă prin pădure. D’aicI verbulă a sSciui—a grămădi găteje multe preste olaltă.
402.	Durzău pl. durzăi=rădâcinî şi tro-pinl de şneapănă.
403.	jffo^«îe5CM==chiuiescă, doinescă, strig, mă veselescă.
Hopăieşce, bade, bine,
Că hâda e lângă tine;
Hopăieşce nu’nceta,
Că hâda rămâne-a ta!
[Satiră popor.]
404.	Samca=bi\he rele, ună morbă rău ce bântue cu deosebire pe pruncii noi născuţi.
Notă. Samca este de două feluri:
albă şi negră, şi după credarea poporului, este o fiinţă mitologică, bună-oră
GAZETA TRANSILVANIEI.
e cu 3-43 cm. mai mare ca în 1881 când cu catastrofa cea mare.
Mureşulu a eşită din albiă între-Zaulă de Câmpiă şi între Murăşă-Ludoşă, pricinuindă unele stricăciuni terasamen-tului.
întâmplări diferite.
FocQ. In Haşagă au suferită 7 economi din causa incendiului o pagubă de 1763 fi., dintre cari suma de 850 fi. era asigurată. In Mosna a pricinuită ună incendiu o pagubă de 567 fi. In Lupşa a arsă coperişulă de paiă ală casei lui Ionă Rosale, paguba e de 10 fl., cari au fostă asiguraţi.
Sinucidere. Economulă din Cluşiu Samuil Ratz de năcază voia să spargă în 11 Martie n. sera ferestrile şi să sfă-rîme uşa casii unui locuitoră din uliţa Gyorfalva. Venindă doi poliţişti la strigările de ajutoră, Ratz li se opuse trân-tindă pe unulă din ei la pământă şi începu a-’lă sugruma. Primindă însă o puternică lovitură cu sabia, dela celălaltă poliţistă, peste braţă, dete drumulă poliţistului trântită, şi fu dusă la poliţiă unde i se făcu observarea când i-se lega rana, că după însănătoşare va fi pedepsită. Ca se scape de pedepsă, Ratz se spândurâ în arestulă poliţiei.
Sinucidere. Mercur! s’a sinucisă în casarma din Sibiiu ună infanteristă tră-gendu’şl ună glonţă cu puşca.
Furtă de cai. Lui Ionă Bucşa din Martiasna (Mertiasa) i s’a furată din grajdă o epă cu mânză. Pănă acum nu s’a dată de urma făptuitoriloră.
Confiscare. In Sebeşulă de susă a confiscată gendarmeria din Avrigă 76 de paşaporte de cai, bănuite ca false.
Negligenţă. Păzitorii de nopte Iuliu Mutiu şi Vasilie Savu din Cărpenişă au fostă arătaţi autorităţii superiore pentru negligenţă în serviţiu.
îngheţaţii. Ţiganulă Petru Muntean din Yurperă, îmbătându-se rău, pe drum cătră casă căclu josă şi dimineţa fu găsită îngheţată.
Fără căpStâiu. In Racoviţa gendarmeria puse mâna pe George Iuga, care umbla fără căpătâiu şi care 4ice că e din comitatulă Ternavei-mari.
Prinşii. Avramă Stanciu din Galişă trecuse acum 9 ani în' România şi era urmărită. Murindu-i nevasta se ’ntorse să reguleze lucrurile. Gendarmeria puse însă mâna pe elă la Turnu-roşu.
Literatură.
„Transilvania4*, foia Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română. Apare de două ori pe lună în Sibiiu. Anulă XXI, N-rii 5—6. Sumarulă: Căderea Plevnei (încheiere). — Relaţiune adevărată despre schimbările întâmplate în tomna trecută
la şcola şi la internatulă româneseă de fete. . Conspectulă eleveloră din internatulă şcdlei civile de fete a Associa-ţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română în Sibiiu, anulă 1887/88. — Şcola de fete în Iaşi înainte cu 54 de ani. — Academia română. — Procesă verbală ală Associaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română, luată în şedinţa dela 29 Februarie n. 1888. Şcola superioră de fetiţe din Sibiiu. — Dare de semă şi mulţămită publică. — Bibliografii. — Anunciu de abonamentă.
„Meseriaşuld românfl“, foiă pentru meseriaşi şi toţi iubitorii de meserii. Apare de două ori pe lună în Braşovă. Anulă III. N-rulă 5 cuprinde : Reflexiunî despre muncă. Din lucrările profesorului Ar. Ylaicu, scrise în anulă 1884 fiindă la Anversă. — Raportulă comitetului reuniunii pentru promovarea meseriiloră între Românii din Braşovă. — Petrea Ciobotarulă. (Istoria unui meşteră din poporă,) de I. E. Prodană. — Yremile bune „de mai nainte“ comparate cu tim-pulă „greua din dilele nostre. (Traducere) de Constantină Paleu. — Felurite pentru meseriaşi. — Soiri economice şi industriale. — Multe şi mărunte. — Diverse. — Glume. — Bibliografia.
Rolnlu seminţelorh uluite în hrana animalelor!.
Gazeta agricolă (Gazete agricole) publică ună interesantă articolă prin care arată folosulă seminţeloră urluite, întrebuinţate în hrana animaleloră domestice. Esperinţa cu aceste seminţe s’a făcută, începândă dela boii de muncă şi pănă la paserile de curte, er resultatele au fostă bune peste totă.
Ună cultivatoră din Bretagne a obţinută bune resultate, înlocuindă seminţele urluite, cu seminţe întregi, pe care le-a amestecată cu paie tocate. A-cest cultivatoră avea 6 cai de rasă bretonă, cari pănă la Septemvre 1874, fie-care cală primea 10 litri de ovăsă şi 9 kilograml de fână, er dela 14 Septemvre şi pănă la 15 Noemvre ovăsulă s’a urluită şi s’a amestecată cu paie tocate, şi hrana cai-loră a fostă astfelă regulată pe <ji:
S’au dat fiecărui cală 3 litri de alacă
2	litri de ovăsă urluită şi amestecată cu
3	kilogr. de paie tocate. Aceste alimente mai nainte de a se da cailoră au fostă puse într’ună hârdău şi s’au stropită cu apă, acestă lucrare se faee înainte de a se da cailoră cu o oră.
Mai târq|iu acestă cultivatoră a înlocuită alaculă prin porumbă, dândă fiecărui cală pe <ji 3 litri de porumbă urluită, 2 kilogr. de ovăsă, de asemenea urluită, şi la 3—6 kilogr. de paie, la care se mai adaugă şi 9 kilogr. de fenă. Caii puşi la acestă esperinţă s’a constatată că suntă destulă de graşi şi energici ca şi când ar fi dată 10 litri de ovăsă pe 4i-Unii agricultori credă, că ovăsulă urluită etc. este mai bine a se da animaleloră mai bătrâne decâtă celoră tinere.
•ca cfhiele, frumoşelele, smeii, smăoicele, bălaurii etc.
Precum la alte morburi aşa şi aici se aplică descânteculă numită „descân-tecă de samcă“ împreunată cu următorea ceremoniă:
Se ia leuştenă, samcă (ună felă de iarbă) untură de porcă, tămâie slujită, dohotă şi prafă de puşcă, cari se mestecă tote laolaltă, apoi aşe^ându-se pe o rîfiă curată, se lipescă de trupulă copilului, unde se află buba.
La acestă locă îndrăznescă a comunica o legendă biblică de următorulă cuprinsă :
Scoborîndă Arhanghelulă Mihailă din muntele Elion-ului, întâlni pe Ave-zuha, aripa Satanii, şi era forte grozavă. Perii capului îi ajungeau pe călcâie, ochii îi sclipeau ca stelele, unghiile la mâni şi picior© îi erau de fieră şi cârligate ca secerea, er din gură îi eşia flacără de focă sălbatecă. Şi a 4isă Mihailă: — „De unde vii şi unde mergi tu duhă rău şi necurată ?u.
Avezuha, care avea piele golă, perii capului pănă la călcâie, ţîţele pănă la genunchi şi limbă de focă, răspunse:
— „Mă ducă pănă la Maria Precista;
am aurită, că va naşte pe Christosă şi eu vreu să o împedecă!“.
Atunci [Mihailă o apuca de pără, îi puse sabia în coste şi-i demândâ să-i împărtăşescă totă meşteşugulă său. Avezuha, adecă Samca, îi răspunse: — „Ar-changele Mihaile ! Eu am 38 de nume: Avezuha, Aripa Sătanii, Zalistă, Cloistă, Tihana, Mucha, Huluba, Hubulina, Sco-mirna, Ispra, Nevita, Nenevita, Zila, Sboară, Yestiţa, Navadare, Yalonime, Şina, Nicosda, Tacira, Scorcoilă, Ticha, Micha, Grompa, Hali, Necausa, Hatavă, Zalilă, Huva, Giana, Gluviană, Prava, Nicoră, Nicovară, Garonă, Calitesă, Sco-lefă şi Samca. — Eu mă potă face în-tr’o nopte în şepte feluri: femeiă, şorecă, muscă, mâţă, porcă, oâne, paianjină, şi mă ducă acolo, unde muierile nască copii mici, pe ei îi bolnăvescă rău“.
—	„Der spune-mi rogu-te, cum scapă robii lui Dumne4eu de tine, necuratule?4* întreba Mihailă.
—	„Pe la aceea casă, unde suntă scrise numele mele pe păreţi, nu mă abată cale de trei mileri
Acum începu Arhanghelulă Mihailă a’lă blăstăma:
—	„EşI duhă necurată şi rău, tu
1888 \
1	■ '"■■■	■•■■ii
Aceşti din urmă susţină, că natura este celă mai bună şi mai mare profesorii, fiind că ea a dată dinţi cailoră, ca ei să se ajute cu aceste ose la măcinarea alimentoră ori de ce natură ar fi ele. Pe de altă parte, 10 kilogr. de ovăsă cuprindă mai multă materiă hrănitore decâtă 3 litri de porumbă, 2 kilogr. de ovăsă, 3 kilogr. de paie şi 9 kilogr. de fenă. Să sciă, că ovăsulă cuprinde ună alimentă, care nu s’a analisată destulă de bine, der care aţâţă caii şi în ace-laşă timpă le dă o vigore escepţională, de aici se esplică pentru ce cailoră de ună temperamentă mai limfatică li se dă porţiunea dilnică în bobe de ovăsă er nu de orză, fiind-că o substanţă hrănitore nu pote să înlocuiască acestă cereală. Şi cei mai mulţi din agricultorii francesl nu potă admite greşela făcută de compania de omnibuse din Parisă, care a înlocuită jumătate ovăsulă prin a-ceiaşl cantitate de porumbă, der după esperinţele făcute, convine mai bine a-nimaleloră puse la îngrăşată, precum şi cailoră care nu trebue se alerge, ci care mergă mai multă la pasă.
Este prea adevărată, 4i°© autorulă în cestiune, că compania omnibuseloră realizară destulă de mari beneficii, der vine întrebarea, decă lucrulă cailoră este destulă de activă, şi decă suma totală a lucrului este considerabilă, ca acea produsă de caii hrăniţi cu ovăsă. Mai departe trebue să se scie, decă sănătatea cailoră să găsesce în condiţiunl satisfâ-cătore ca durată. Tote aceste cestiunl pănă acum nu suntă încă resolvate.
Din aceste câteva rânduri reiese, că la caii cei tineri este de preferată a li se da ovăsulă neurluită, care este totdeuna o hrană superioră nu numai pentru cai, der pentru tote animalele de lucru.
Din acestă articolă pentru noi, unde nu punernă mai nici o îngrijire pentru vitele nostre de muncă, putemă trage ună învăţământă îndoită pentru agricultura nostră: 1. In locă să dămă cailoră de muncă mai cu semă orză, să le dămă ovăsă. 2. Prin întrebuinţarea ovăsului ca hrană pentru vitele nostre, va trebui să mai înmulţimă suprafaţa de pă-mântă sămănată pănă acum cu ovăsă, fiind-că pănă astădî agricultorii noştri au dată prea puţină atenţiune acestei cereale, şi ea se cultivă mai multă în Moldova decâtă în Muntenia. Se vede der din esperinţa făcută în străinătate, ci pentru noi este mai avantagiosă a cultiva ovăsulă pentru hrana viteloră, decâtă orzulă, er acestă cereală din urmi s’o cultivămă mai multă pentru esportă, decâtă pentru hrana viteloră. Am (jisfi mai avantagiosă din momentulă ce a-gricultorii noştri la iernatulă viteloră se baseză mai multă pe paie, şi puţini suntă la numără, ca să mai dea viteloră feud
Samcă rea, şi nu te abate pe la casa lui X., nici de vacă, bou, cală şi totă ce e a lui nu te atinge! Bată-te SfântuM marele Teodosie, Sfântulă marele Apos-tolă Andreiu celă chemată, Sava celă sfântă, Spiridonă, fâcătorulă de minuni, Ionă gură de aură, Grigore teologulil, Herarchulă Nicolae, făcătorulă de minuni cerescl, Dimitrie sfântulă şi Uie proroculă, George şi toţi cei 12 apostoli chemaţi ai lui Christosă, şi toţi sfinţii şi ângerii, voevo4ii şi cheruvimii cei înfricoşaţi, şi serafimii cu aripi şi cei 518 vlădici dela Nicea!“.
405.	$comeri«=fumulă, ce ese din nes-care mâncare arsă, d. e. din slănini friptă.
406.	Ciombă=omă prostă la faţă; chiorcd chioră, care caută cu ună ochiu la făină şi cu altulă la slănină.
307. Ambişigu—profită, câştigă, venită
408.	ProduhH=tăietură în ghiaţă, unde se adapă vitele iama,
409.	Geandrâ=curăiX din colcşă.
410.	Şvancâ—jintiţă de oiă.
411.	Şpenţă=căpută de pănură; zu* bănă.
[Ya urma].
Nr. 51
0AWTA TRANSILVANIEI.
1888.
naturalii sâu artificialii, şi acestă hrană, când li se dă viteloră li se dă fără nici o regulă.
■ („Rom. liberă.“)	B. S. Moga.
Concertul!! i-ltu Nicolae PopoM
Mercuri sera, precum s’a foştii anunţată, s’a dată concertulă d-lui Nicolae Pop o viei, profesoră de cântă la gimna-siulă română de aci, cu concursulă d-ş6rei Olga G-rigorovits violonistă şi ală d-lui L. Frank pianistă.
Concertulă a fostă forte bine cercetată atâtă de Români câtă şi de concetăţenii noştri de altă naţionalitate ceea ce documenteză viulă interesă, ce s’a adusă din tote părţile producţiunei d-lui PopovicI, care înainte cu vre-o 5—6 ani a mai dată în Braşovă ună concertă cu bună succesă.
Programa a fost alesă. Deja prima ariă din opera lui Yerdi „Un ballo in mascherau a cântat’o d. PopovicI cu o bravură, care a predispusă bine pe au’ ditorl. Multă artă în modulaţiunea vocei sale frumose a dovedit’o concertistulă în predarea pieseloră „Erlkonigw de Schu-bert, „Sommerabendu de Lassen şi mai alesă în aria cea mare din opera lui Weber „Euryanthea, care a cântat’o es-celentă, secerândă numărase aplause din partea publicului.
Cântecele „Und ob der holde Tag vergangen“ de prof. Lassel din Braşovă, precum şi cântecele compuse de d. G. Dirna „Modulă nopţii “ şi „Seguidillau, şi „De mai iubia de Denza, au fostă asemenea viu aplaudate. D-lă PopovicI a mai adausă ună cântecă germană şi în fine o doină românescă, care a fostă ascultată cu multă interesă şi de publiculă română.
D-şora Olga Grigorovits s’a dovedită din nou ca o escelentă violinistă. Cu multă dulceţă a esecutată mai alesă frumosulă „ Andantew din E moli de Mendelssohn-Bartholdy. D-lă L. Frank a acompaniată ca totdeuna forte bravă, contribuindă astfelă şi elă la succesulă concertului.
Mulţ&mită publică.
Comitetulă bisericescă gr. or. din Cristiană aduce prin acesta cea mai a-dencă mulţumită familiei fericitului comerciantă din Braşovă Dimitrie Ion-ciovicl pentru darulă de 50 fl. ce s’a testată bisericei nostre.
Nobila faptă să binecuvinte şi să etemiseze memoria binefăcătorului.
, Cristiană, 4 Martie 1888.
Comitetulă bis. gr. Or. prin I. Popovicî, parochă.
SCIEt TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.u)
Berlină, 17 Martie. — Solemnitatea funebră a îmormentării
Poesii poporale din SoM-DoMca
(culese de Petru Mureşianu-Şîreganulă.)
Câte pasări suntă pe lume Tote cină şi s’alină,
Numai eu n’am ce cina,
Nici unde mă alina,
Că ml-e cuibulă lângă dramă Călătorii mî-adună scrumă.
Câţi drumarl pe dramă trecea Toţi în cuibulă meu svîrlea;
Der unulă din graiu grăia:
Oh tu mică păsărea,
Mută-ţl cuibulă d’acolea,
Că-oiu veni’ntr’o seră beată, Ţl-oiu afla cuibulă stricată.
Der ea rău s’a supărată Şi cuibulă şi l’a mutată La mijloculă codrului Tocma’n ţâra Turcului,
Cuibulă bme şi’lă tocmi,
Şi în densulă se-odihni Şi la densa şi veni Totă ună puişoră de corbă Şi ml-o scula de pe somnă,
Dâră ea din graiu graia Şi aşa se’njăluia:
Du-te, du-te corbă nebună,
Ce mă mai scoli de pe somnă, Că eu.am ună frate,
Care-i dusă departe,
Şi doi veri călugărei Trebe să mă ducă la ei,
Să’ml crescă puii măricei
împăratului Wilhelm s’a. petrecfr$î în catedrală conformă programei. De faţă au fost toţi principii casei imperiale precum şi principii străini, afară de împeratulu E^idericu şi de împărătesa Augusta (mamă-sa).
Conductulu funebrahi a trecută prin porta 2-a de Brandenburg şi a sosiţii la mausoleu la 8 6re d. a. împeratulu Frideiicu sta la fe-restră pană ce au foştu date 101 salve de tună. După coştiugă mergea prinţulă de corbnă Wilhelm. Tote privirile erau aţintite asupra mausoleului, unde la binecuvântar ea mortului au fostu de faţă împără-tesa Victoria şi toţi principii. La 4 ore s’a terminată ceremonia.
împeratulu Friederieu plângea tare cu capulti plecată, când cos-tiugulu trecu pe dinaintea ferestrei sale. Prinţulu de coronă s’a depărtată adencu mişcată din mausoleu, mergendu la braţă cu prinţulu Rudolfu ală Austriei.
Viena, 17 Martie. (Scirea cjiara-lui „N. fr. Presse“) — Demisiunea ministrului Bylandt s’a primită. Succesorală lui este generalulă comandantă ală Vienei Bauer.
PariSU, 17 Martie. — Grenera-lulă Boulanger e decisă a nu demisiona, nici a cere pensionarea sa.
Braxela, 17 Martie. — Diarulă ,,Nord“ 4ice, că călătoria moşte-nitofultiŢ ţrofrTidui^.^useşQîi la Berlină este o eminentă manifestare de pace/	»
Bucuresci, 17 Martie. Oposiţi-unea a protestată într’ună manifestă cătră poporaţiune în termini forte aspri în contra noului ministeriu Brătianu.
Sătmarâ, 17 Martie. Pericululă de inundare este iminentă. Pănă acum 400 case • fura inundate. Mai multe sute de familii au rămasă fără de locuinţă sub cerulă liberă.
Timişora, 17 Martie. Localităţile Bogyislo, Utvinulă St. Miha--iulă română, St. Mihaiulă, nem-ţescă suntă inundate. Mare mi-seriă.
Lemberg, 17 Martie. In partea vestică a Daliţiei au fostă inundate 40 de comune rurale.
DIVERSE.
Guzgatf anarohiştf. „Muncitorul^ spune, că la otaculă de pe moşia d-lui... era unii bordeiu vechiu, în care vara locuiau câţl-va omeni însărcinaţi cu împărţirea tainurilorii la muncitorii de pământii ; în una din 4de le abătu să facă focă în bordeiu pentru ca să-şi facă mă-
măttgiA ~Fiin<tO	difi Afara trecut* încă
nu se făcuse focă, guzganii îşi făcuseră cuibă tocmai în hornulă acestui bordeiu de unde decă s’au văzută înăbuşiţi de fumă şi căldură,‘au începută a cădea cu grămada pe fooă. Omenii cu t6te că erau hămeiţî de acestă întâmplare, au începută a se lupta pentru a-i ucide, însă în luptă unulă din guzgani pe care îlă cuprinsese foculă, isbuti să fugă pe uşa bordeiului cu flacăra în pără, fără ca omenii să bage ’nsemă. Acesta se opri tocmai într’o giredă de grâu ce se afla în apropiere de otacă. Girada mai târdiu luâ focă şi pricinui proprietarului o pagubă de 50 de mii de franci! —
„ Galaţii “ spune, că din causa unoră găuri practicate de guzgani pe sub temelia casei d-lui G. Albu, comerciantă în târgulă nou, din Galaţi, apele întrândă în başca de sub imobilă au surpată temelia, după care s’a dărîmată , întrega casă.
Moştenitorii decedatului împăraţii ală Germaniei. 1) Fiulă său A. I. şi R. Fri-derică-Vilhelm-Nicolae - Carolă, născută la 18 Octomvre 1831, generală feld-ma-reşală, etc. căsătorită la 25 Ianuarie 1858 cu principesa Victoria, principesa regală a Marei Britaniei, născută la 21 Noemvre 1840. 2) Doi nepoţi de fiu, fiir principelui moştenitoră: a) Principele Friderich-Vilhelm-Victor-Albert, născută la Berlină la 27 Ianuarie 1859; căsătorită la Berlină la 27 Februarie 1881, cu principesa Augusta .Victoria de Sles-vig-Holstein, născută la Dolzig, la 22 Octomvre 1858, are 4 copii: Vilhelm, născută la Postdam, la 6 Maiu 1882. Friderică, născută, în Postdam la 6 Iulie 1883. Adalbertă născută la 14 Iulie 1884. Augustă Vilhelm, născuţă la 29 Ianuarie 1887. b) Enrică, născută la Postdam la 14 Augustă 1862, logodită de ună ană cu principesa Irina de Hessa, vara primară după nume născută în 1866.	3)
Nepotulă său de frate: locotenentulă Friderich Leopold născută la Berlină la 14 Noemvre 1865, necăsătorită. 4) Nepotulă său, generală de cavaleriă, Albert, regentă ală ducatului de Brunnsvick, născută în 1837. Are trei fii: Locote-nentulă Friderică Enrică, născută în 1874. Locotenentulă Iachim Albertă, născută în 1876. Friderich Vilhelm, născută în 1880.	5) Doi strănepoţi ai un-
chiului său, fratele lui Friderică Vilhelm EH; Generalulă de infanteriă Alexandru născută în 1820, necăsătorită. Generalulă . de cavaleriă George, născută în 1826, necăsătorită. In resumată, împă-ratnlă Vilhelm are aefi 14 principi chemaţi eventuală a domni după ordinea de. primogenitură, ordine ce am păstrată în acestătablou. Din aceşti 14 principi, unulă, celă mai' apropiată de tronă, se pare a fi între vieţă şi morte; doi, cei
—	Spune’mi bade-adevărată, Dragă ţi-să ori m’ai lăsată?
—	Ţucă-te mândră de multă, Nu crede că te-am urîtă; Păn’ce-aseră n’am venită, M’am culcată şi-am adormită C’am fostă tare ostenită.
. Frun4ă verde de pe luncă ■Nu te teme mândrulucă Că eu sunt gata de nuntă.
*
* *
Ochii mei şi-ai mândrii mele Strălucescă ca două stele, Ochii mei şi cu-ai mândrii Numai nu potă vorovi.
* *
Spune-mi mândră-adevărată,
. Dragu-ţi-să ori m’ai lăsată Să mă: portă ou laibâră albă ? Şi’mî spune' de m’aî urîtă Să’ml iau laibără mohorîtă Să mă lasă de-ală tău iubită. *
* *
Cine n’are dragă în lume, Nicî-odatâ nu’i e bine;
Cine n’are ună omă dragă, Pănă-i lumea-i totă beteagă.
*
* *
Lele cu ochii negrii Nu căta la doi, la trei,
Cată mie şi eu ţie Doră noi ne-omă fi soţie; Lelea cu echl negrişorî Să-o săruţi şl-apoi să mori,
mai depărtaţi de/tretift, suntă în vârstă, celibatari şi nu voră ave de sigură nioI odată moştenitori direcţi. Din ceilalţi 11 principi, cari mai rămână, şepte ah vârsta mai mică decâtă de patru-spre-4ece ani.
Se caută o guvernantă. La ună biu-rou de mijlocire pentru diferite servi<-ţiuri din Viena, a sosită deună4l o seri* sore a unui proprietară de moşiă din Ungaria, prin care declară că-i trebuesce o guvernantă pentru două fete ale lăi în vârstă de optă şi de şese ani. Gu<? vemanta ar trebui să fiă jună, bine făcută şi d’ună caracteră amabilă ca să’şl p6tă atrage simpatia feteloră; nu se pretinde o instrucţiune superioră, lucrulă principalii este o disposiţiune voiosă şi glumeţă. Pentru tote acestea Ungurulă oferă o lefă lunară de cincî-spre-4ece florini. In contra unui onorară atâtă de mică, era anevoiă a găsi o guvernantă; cu tote acestea se găsea, în fine, o jună domnişoră, care accepta condiţiunile. — Ajunsă la staţiunea călei ferate în Ungaria, o aştepta o trăsură, care o ducea la castelulă proprietarului şi acolo o întâmpina ună june elegantă. Acesta o presentâ mamei sale, o matronă amabilă, care-i 41cea: draga mea, eşti atâtă de jună şi de frumosă cum mă aşteptam să fii. Scii că noi nu pretindemă o instrucţiune superioră, der o inimă bună şi ună caracteră voiosă; am înţelesă că d-ta trebue să fii forte modestă, altfelă nu te-ai fi mulţămită cu cincl-spre-4ece florini pe lună. îmi pare că placi şi fiiului meu şi eu nu dorescă o noră mai bună şi mai plăcută ca d-ta. Nu mă în-doescă că lucrurile se voră angaja spre mulţămirea tuturoră. D-şora guvernantă era surprinsă, nesciindă, dâcă trebue să ia în seriosă cuvintele matronei; în marea sa zăpăcelă întreba despre copile. O! răspunse bătrâna, mai aibl răbdare, nu te teme şi ele voră veni la timpă!
NECROLOGU.
Astă4l, în 5 (17) Martie, se înmor-mânteză în cimitirală bisericei Sf. Nicolae din suburbiulă Braşovului Scheiu: Elena N. Furnică născ. Arefta, care a încetată din vieţă la 2 (14) Martie în e-tate de 23 de ani.
O deplânge neconsolatulă soţă Ni-colau Furnică cu trei fii ai săi şi numerose rudenii.
Fiă-i ţărîna uşoră!
Curiuln pieţei Braşovă
din 17 Martie st. n. 1888 Bancnote românesc! Cump. 8.47 Vând. 8.48
Argintă românescă .		8.44	V	8.48
Napoleon-d’orl . . .		10.02	n	10.05
Lire turcescl . . .		11.34	M	11.87
Imperiali		r	10.34	»	1037
G-albinl			5.88		5.92
Scris. fonc. „Albinau6u/0		101.—	n	102.—
» v » 5°/ 0		98.-	îi	99.—
Ruble rusescl . . .		101.—		102.—
Discontulă ....		—8°/0 pe ană.		
Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
Lelea cu ochi meriuţl,
Totă în gură s’o săruţi,
Da la ochi să nu te uiţi,
Că la ochi de te-i uita,
Şepte bole te-oră lua,
Şepte boli, şepte lingorî Şl-cr păreche de friguri Da şl-acelea cu junghiuri.
*
* *
Dă’ml Domne ce-oiu cere eu, Patru boi la plugulă meu Şi o vacă mulgătore,
Şl-o nevastă strîngătore.
Dă’ml D6mne ce-oiu cere eu, Numai totă bine, nu rău,
N’oi cere mare iosagu,
Făr’ ună omă care ml-e dragă, Nici n’oi cere mare bine,
Făr’ ună omă dragă lângă mine.
* *
Cine n’are’n lume dragă piua noptea-i totă bolnavă,
Eu sciu asta de pe mine Că ml-e rău în tote 4ih.
*
* *
Dragostea din ce-i făcută?
Din omulă cu vorba multă. , Urîtulă din ce se face?
Din omulă care totă tace,
Pune-o buză peste alta Şi’ndată urîtu-i gata.
Să sbore din creangă’n creangă
Unde le-a fi lumea dragă.
*
$ *
Cucuie de unde vii?
Dela Deşiu de peste vii,
Da de frate-meu ce scii?
Sciu bine că-i sănătosă,
Dâră de urîtă e storsă,
Cu inima-i totă la tine Că eşti dusă’n ţări streine. Spune’ml cuce Când te’i duce,
Să mă ducă şi eu cu tine De prin cele ţări streine;
De cându’să în ţeră streină Capulă mi-s’a făcută lână,
Obrazulă faţă bătrână.
*
Foie verde trei dâiicl,
Plinu-i codru de voinici,
La totă fagulă câte cinci,
Der la fagulă din cărare Zace-ună voinică de lingore Cu mândruţa la piciore. Mândruţa din graiu grăia :
—	Măi bădiţă dragulă meu,
Ori tu zaci, erl tu te scolă Ori îmi dă şi mie bolă,
Batără băla jumătate,
Să bolescă cu tine’n parte.
—	De sculată nu m’oiu scula, Nici din bolă nu ţi-oiu da,
Pănă mie nu ml-aduce
Apă rece din ţărmure Sloiu de ghiaţă din Dunăre.
Nr. 51
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888

^55
ge.- ® i
* o-
■» ®
&L «-•
X, s= ir p< ţ£ w 2. 3 • * ^2.	x *2? v—* q cp
5* fi aj* 2 ®
a g-ug>-s « • »8611
ps *• p g go § 3-	w * 5 2. u
Ş ^ P ft® a C> * 2 g Rjhj
B>5 . JLW* 59 3 ş** g-S* 2 P*.S-8|§5~2* • - -1 vigUS^IIg* taSbJf#g.|J,‘^.f*K.8i
■ - n - *-*	2’	s=< a .•—
B B . ® S.®
Si
wl" §?gq£>* *-
ultm
S^îMşlg-
Er.§f*g& ^.ere-ii5
, P*
®<T » p.
'tete
&
p CC
- e*
<*2 -S S-s:
m-P 4 c-t- p*. o
P !S
(jVl CB
&fi S
® ® g.
O» *	&
° g p
p ® fi B*m g
p( CD p
g £ »
_ Wg
uf)IB j
►'drnSs 9
î».§£
& P
CC
fcj> C6
•_■> ►—* ►*<
t, P-g CD
«Tt- te ® p O- ® OC fr»- ■ CD .,
® g
~>fi ® Sf
n ® 8*1
H 2.» o
g:F
C<HOp
b|*J«
g »&•« ^.g-
g* i-1
05 ~ H>
o £2.»
ZSs-
K-CsB
S.&S.
P H CC
5 5 §5 M
CD co
te
1 S*
O
es*te
»»« 9.2<
b3 &
te CD CD «1
i i ga1 *»
“"ia
_ ®
2 hj3‘
l-l?
® g'g B o5
M*o S?o 2
B'S'g-»* §•!
*» I tegg g
§ a g g g p-
p p 2 p *“ ®
%'oa g î
?U*B »*> g.g
3 g &-§£ r^-
&*a	®*«
mi*
lM
„	..	Î2J
M	&">§	®>
^	i*	£	®	P
p^fjE'crţ g a- h ®^2P
o p'l S a g-3	£
p g 3 ;='£>«
n,2	te	p	®	®
„	®	s	s	s
S 2 ^ ® p
2 O -Z> eo ” h-j
CD-^Qy* g.*3’
P&f g o g
► f
5 £
•ţ s«
M M*
■» rţ
r ©
9
ft

&
©
*3 N
ffc ®
i sf p
M> H S H5 P s
£S SC
g* s- *
ss p 5 ■w cs » 2Ş 5’ Ş
i- “ 3
p* 2.
.*! •« a n %
53 r» 2 1 * e:
©	9	®
® « ®. o o< g» g* « » 8
a 2 *
P
3
I
-I ®
Nru 1888 ex 1888.
PUBLICAŢIUNE.
Se aduce la cunoscinţă publică, cumcă spre scopulu nouei închirieri, respective arendări, a obiecteloră mai josă amintite pe durata de 6 ani, se va ţinea—pe lângă ulteribra aprobare din partea representanţei comunale orăşenesc!, Joi în 5 Aprilie a. C. după prându la 3 dre, pe basa condiţiuniloră contractuale şi de oferte, cari se potă examina în 6rele oficiose din partea fiecărui la oficio-latulfi economică orăşenescu, — o noua pertractare la amintitulă oficiolată.
Se provocă deci toţi aceia cari voescă se ofereze de a’şî aşterne celtt multă pănă în 5 Aprilie a. c. la 12 ore din <ţi la administrato-rulă economică Ernst Hintz ofertele scripturistice închise, provScţute cu ună timbru de 50 cr. şi cu ună vadiu de 10°/0 din chiria, respective arenda anuală oferată. Vadiulu are se constea din bani gata seu hârtii de valăre. Să se amintescă în ofertă, ca pentru care obiect se ofereză, conţinendă şi dechiaraţiunea, cumcă oferentului ă suntă
cunoscute condiţiunile contractuale şi de oferte şi că se supună loră. Chiria, respective arenda, are să se amintescă în ofertă atâtă în cifre, câtă şi în litere.
Obiectele de închiriată, respe<
1.	Casa Nr. 16 cu grădina, chir ^ 2. Berăria oraşenescă .	.	„
r 8. Cafeneaua de pe promenadă „
4. Prăvăliă în casa Nr. 17
„ în podul bătuşilor 4
v	n n	n	^
V	VI 55	55
8.	Magazină mai mică în p6rta uliţei scheilor
9.	O pivniţă sub Buciumă Nr. 584
10.	Şatra de pe promenada de susă menită pentru
cofetăriă .	.	.
11.	Cârciuma oraşenescă dela Bersă pe lângă eschi
derea libertăţii de accisă.
Braşovă, m 8 Martie 1888.	Magistratul^ 0râŞeZL6SCtL
5.
6. 7.
55
55
55
55
55
55
de arendată, suntă următorele:					
pănă	acum	pe ană		3150	fi.—
55	55	55	55	3271	fl.50
55	55	55	55	2001	55
55	55	55	55	820	55
55	55	55	55	240	55
55	55	55	55	300	55
55	55	55	55	200	»
ei scheilor		55	55	12	55
55	55	55	55	12	55
ntă pentru					
	55	55	55	40	55
3-2
PACEA IU EUEOPA
este de prevS4utti, deorece au încetatii fumisările cele mari de haine gata pentru streinătate, în urma căreia cea mai mare şi cea mai renumită fabrică a Monarchiei de haine bărbătesc! s’a văzută îndemnată a desface [vinde] 2300
COSTUME BĂRBĂTESC! GATA
complete, elegante, moderne, pomposâ adjustate pentru primăvară şi vară
în tote mărimile cu preţuiţi de necrezută de eftină, câtii a costată confecţionarea : — numai ca se se golescă colosalulă depositu şi spre a putea continua cu lucrările. Fiecare costumă constă din 3 bucăţi, ş. a.: ună pantalonu gata modernă, o giletcă potrivită, ună rocii elegantă lucrată. Tote după desemnulă de josă, în trei diferite calităţi, în tote colorile dorite.
1. Calitate. vSv* Costumu de vară din stofe cu Pantaloni, rocă şi giletcă.	Numai 1.5.
II. Calitate. f ff %-M ?Jk Costumă de primăvară din stofe Hu Pantaloni, rocă şi giletcă.	Numai 1150
jfbNHiIIa III. Calitate Costumu forte fină din stofe de WPlS Pantaloni, rocă şi giletcă	Numai .1 8.50
V IU |I Pardesiuii bârbâte§ci \ PI din stofe de postavu sadea, seu «M hB melirt, în tote colorile dorite, ele-gantti lucrate, cu căptuşală fină.	18.50 112 pa la 1.15.
Afară de aceste se află o mare cantitate de Costume pentru bâeţî şi pardesiuri potrivite pentru oii-ce etate în tote colorile.	
Ună costumu completă pentru băeţl dela 3—7 ani costă numai il. 2.50, fl. 3.50 până la fl. 5.	
Ună costumă completă pentru băeţl dela 7—14 ani costă numai fl. 4.—, fl. 6.— până la fl. 8.—	
UNU PARDESIU, elegantă, modernă lucrată din stofe fine în orî-ce mărime pentru băeţl dela 6—14 am.	fl. 6.50. fl. 8.50. fl. 10.—
La comande ajunge a arăta lungimea pantaloniloră, grosimea pep-tului şi lungimea mâneciloră, precum şi colorea dorită. Mostre nu să potă trimite, de orece să află numai costume gata.—Comandele se efec-tueză cu rambursă poştală prin
Feketeţ \l ien. V,, ..Zur
igar. Kroneu Mo. 18/50*
Care este cea mai bună hărtiă pentru ţigări?
^t^iunpiTWiv _ tmnrntm «âimtt
Acestă'întreb are forte importantă pentru fiă-care fu-mătoră de ţigări s’a stabilită dej a în modulă celă mai ne dubiosv
Na este reclam%> \gdlă, ci ună faptă constatată prin autorităţi scientifice de primulă rangă pe basa analisei comparative a diferite-loră hărţii de ţigări mai bune, ce se află "încomerţă, căbărtia !de ţigări

«WWiip ««IMnaH • Mt ŞIŞQt
-----sim^-----
UMV3IW9U tmom»
musNnvafl ifovi
tu.®c (nove»
BimBailsCTft KoBftwm «MUur^n^«Mia/'s^iVc wun
<^T^y	|iior»
■vojnoo umnn m n nmv h flism V U39VIV1UN0913IVO
„LES DERNIERES CARTOUCHES“
„DOROB ANŢULU“
din fabrica BRADNSTEIN FRfiRBS la Pari sil.
05 BouleTard Fx elin an*.
este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă.
După ce s’a stabilită acesta între altele prin Dr. Pohl, profesori la facultatea tech-nică în Viena, Dr. Liebermann, profesori şi conducători alu stabilimentului chemici de stati în Budapesta, şi o analisă comparativă, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătră Dr. Soyka, profesori de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produşi chiar resultatuli strălucită, că hărtiele de ţigări „Les dernieres Car-touches“ şi „Dorobanţultt” sunti cu 23—74% mai uşore, şi că împărtăşeşte fumului de tutuni cu 23—77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semănă cu desemnulă aci imprimată şi care portă firma Braunstein Frferes.
Fabrica a deschisă uni depositi pentru vencţare en gros a hârtiei de Jigări şi a tu-buriloru pentru Jigări
IMMBTSIi nine, 193’60-13
WIEI, II. Bez., Negerlegasse Mi*. §,
şi se află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de vencjare asemenea mărfuri.
Avisti d-loru abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au primitu diarulîi nostru până acuma.
Administraţiunea „Gas. Transă
No. 145 ex 1888.	EDICTtT.
Dânilă Huruba, gr. cat. din Varvizu, a intentată procesă divorţială ontra muierei sale Iftinia nasc. Duşia, gr. cat. din Topliţa română, ca-ea cu necredinţă l’a părăsită de mulţi ani şi a căreia nbicaţiune nu e cunoscută.
Deci Iftinia D. Huruba nasc. Duşia, prin acestă Edictă se provocă şi se citeză, ca în termină de ună ană şi una cţi dela prima
publicare să se presenteze la presidiulă forului matrimonială delegată gr. cat. de I instanţă din protopopiatulă Giurgeului spre a fi confrontată cu bărbatulă său şi a răspunde la acţiune, altcum se va da cursu liberu procesului intentată, şi densa va fi suplinită prin cu-ratoră ad aduni.
Presid. forului matr. delegată gr. cat. de I instanţă ală Giurgeului. Giurgeu S. Miclăuşă, la 8 Martie 1888.	Iuliu Ml. Montani,
3—3	v.-protopopfi gr. cat. şi preş. forului.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovă.