Mactinnea. Administratimiea ^TipogiaDa: ’
BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22.
Scrisori nefrancate nu se pri-mescu, Manuscripte nu se retrimite !
Birourile de amciuri:
BraţovQ, piaţa mare Nr. 22.
Inserate maiprimescu în Viena:
RudolfMosse, Uaasenstein & Vogler (Otte Maas), Heinrich Schalek, Âlois Herndl, M.Dukes, Â.Oppelik, J. Dan-neberg; în Budapesta: A. V. Gold-berger. Anton Mezei, Eckstein Bernat; înFrankftirt: G.L.Daube: înhara-burg: A. Steiner.
Preţuiri inserţiuniloră: o seriă garmonde pe o colină 6 cr. ţi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoi 6lă. Reclame pe pagina III-a o seriă 10 cr. v. a. siu 30 bani.
ANULO LL
^Gfa2eta“ iese in fie-care c}i-
j Abonamente pentru Anstro-Ungaria
Pe un'ă anu 12 fi., pe şăse luni J6 fi., pe trei luni 3 fi.
Pentrn România şi străinătate:
Pe ună ană 40 franci, pe ş£se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la t6te oficiale poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Atmamentnin pentrn BraşoYi:
la administr&ţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe unăanft 10 fi., pe şese luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 cr. Cu dusulă în casă: Pe ună ană 12 fi., pe ş6se luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Ună esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâtă abonamentele cfttă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 50.
Braşovă, Sâmbătă, 5 (17) Hârtie
1888.
Braşovtt, 4 Martie 1888.
Este impunetâre şi în tote privinţele de admiraţii atitudinea noului împeratu alîi Germaniei Fri-dericu III.
Deşi chinuiţii de-o grea suferinţă de gătii, care, precum se constată acum, îlii împiedecă chiar de a’şî folosi graiulu, împeratulu Fridericu a alergată îndată la postulă seu, dândă astfelă ună esem* piu sublimă despre ceea ce însemnă împlinirea datoriei.
Ca se nu sufere imperiulă şi ca se se facă în tâta regula inaugurarea noului regimă, împăra-tulă a alergată la Berlină şi s’a supusă muncei grele de regentă, cu pericululă chiar ca suferinţa lui se devină prin aceste osteneli multă mai acută şi ameninţătăre.
Friderică III a arătată prin a-cesta, că înţelege pe deplină marea chiămare a unui monarchă şi că e decisă a-şî împlini datoria, ce o are cătră imperiu şi poporală germană, aducendă orî-ce jertfă, subordinândă 'cu totulă binele lui personală binelui publică.
Acestă înaltă simţă de dato-riă şi acestă înaltă pătrundere a marei sale chiămărl se oglindeză .în modulă celă mai strălucită în cele dintâi două acte ale domniei sale, în proclamaţiunea sa cătră poporulă prusiană şi în rescriptulă seu memorabilă adresată cancelarului Bismark.
Ună spirită liberală şi pacl-nică v împreunată cu nobleţă ini-mei şi cu o cugetare matură şi profundă, eta ce caracteriseză în modă atâtă de favorabilă manifestele noului împărată, cari se vede că nu i suntă dictate de nimenea, ci suntă productulă propriului său ingeniu.
„Promită a vă fi ună rege dreptă şi în bine ca şi în rău ună rege credincioşii/* 4i°e Friderică cătră poporulă său prusiană. Ear cătră cancelară 4i°e arătându-i punctele de vedere, de care se va conduce în domnirea sa: „Fiecare dintre supuşii mei este deopotrivă apropiată ini mei mele, căci dâră toţi au dovedită deopotrivă deplinulă loră devotamentă în fiile de periculă.“
Impăratulă Frideric accentueză în rescriptulă cătră Bismarck înainte de tote respectulă cătră con-stituţiunea şi instituţiunile Prusiei şi ale imperiului, mai departe cere ca se fiă respectate cu conscien-ţiositate drepturile constituţionale ale tuturoră stateloră federale germane, der fiice că se nu să uite că t6te aceste drepturi reciproce au se servescă numai spre ridicarea bunăstarei publice, cu alte cuvinte vrea să fiică, că nu poporulă e pentru constituţiă şi lege, ci acestea suntă pentru poporă. Mai departe promite a ţine neslăbită puterea armată a imperiului şi accentueză din nou că voesce să respecteze drepturile tuturoră şi să ţină cu sfinţeniă şi principiulă toleranţei religiâse faţă cu toţi supuşii săi.
Vorbindă despre binele economică ală cetăţeniloră, promite că va susţine t6te nisuinţele, care au
de scopă ridicarea bunăstărei publice, fără însă a face să se crefiă că prin intervenţiunea statului s’ară pute înlătura tote relele societăţii. In fine cere ca să se combată se-micultura care nasce pericule şi prin care se deschidă numai porţile luxului ce râde la rădăcina puteri-loră economice ale naţiunei.
Friderică III apeleză la pro-batulă devotamentă şi la spriji-nulă cancelarului pentru realisa-rea acestoră intenţiunl ale sale şi încheiă fiicendu, că va fi mulţă-mită, decă se va pute fiice odată despre guvernarea sa, că a fostă binefăcătore poporului, folositâre ţării şi binecuvântată pentru imperiu.
Liberalismulă ce respiră din fiă - care rendă ală rescriptului împăratului Friderică cătră Bismark stă în contra4icere cu atitudinea de pănă acum a cancelarului germană, care n’a prea dată dove4l de respectă cătră parla-mentarismă şi constituţiune. Decă, der Bismark va voi să conlucre mai departe şi cu fiulă fostului lui Domnă, va fi nevoită să pără-sescă programulă său de luptă şi şi să păşescă pe cărările păcii şi ale conciliării, ce i-le arată no.ulă Domnitoră.
Procesul! ie pressi ain „Gazetei."
Dela tribunalulă reg. din Cluşiu amă primită erl şi astă4l două hârtii, pe cari le lăsămă să urmeze în traducere română:
Nr. 1461-1888
In procesulă de pressă intentată contra D-rului Aurel Mureşianu şi a lui Ştefană Bobancu pentru delictulă de a-ţîţare comisă prin ţipară, tribunalulă reg. ca trib. de pressă cu juraţi amână pertractarea înaintea juriului, ficsată pe fiiua de 14 1. c. la 9 ore, pe temeiulă § 82 ală ordinaţiunei ministeriale pri-vitore la procedură, din causă, că acu-saţii în urma întreruperei comunicaţiunei călei ferate nu se potă presenta. Despre acesta se încunosciinţeză acusatorulă publică reg. şi acusaţii precum şi prima -rulă oraşului Cluşiu cu scopă de a împărtăşi acesta juraţiloră şi cu acelă a-dausă, că preşedintele tribunalului cu juraţi va ficsa noulă termină pentru pertractare,
Cluşiu, din şedinţa dela 18 Martie
a.	c. a tribunalului reg. ea tribunală de pressă cu juraţi.
Păterffy Domokos m. p.
preşedinte.
Kocsi Andor m. p.
notară.
Nr. 404-1888
In procesulă de pressă intentată contra directorului foiei cuotidiane din BraşOvă „Gazeta Transilvaniei“ şi în contra redactorului Ştefană Bobancu pentru delictulă de aţîţare în contra naţionalităţii, am ficsată ca nou termină pentru ţinerea pertractării amânate a juriului (ţiua de 21 Martie înainte de amecj/u la 9 dre, pe care di citeză pe acusaţî şi pe procurorulă reg. din Cluşiu, ca acusatoră publică, în sala tribunalului (fftter Baro Bânffy-palota) mai adăugendă, că la a-cestă pertractare voră fi chiămaţî totă acei juraţi, a cărora listă amă comuni-cat’o deja celoră interesaţi.
Cluşiu, 13 Martie 1888.
Preşedintele tribunalului reg. din Cluşiu ca tribunală de pressă cu juraţi: Păterffy Domokos m. p.
Douăfieci de ani de stăpânire ungnrâscă.
„Ellenzek" în numărulă 54 din a-nulă cărentă publică ună articulă snb titlulă „Plătesce Ungure!u In acestă articulă fiindă vorba despre desbaterea legei referitore la darea de consumă pentru zahară, numita foia resumă activitatea celoră dela putere în ultimii 20 de ani prin următorele cuvinte:
„Au umblată la corteşită — atâta este resultatulă ce l’au obţinută. Au tâmpită renumitulă spirită publică ală naţiunei — atâta este succesulă loră. Au potenţată darea şi au sărăcită statulă, au sporită datoria statului şi au sărăcită pe singuraticii cetăţeni. Au privită naţiunea ca pe o vacă cu lapte, care este a se folosi esclusivă din punctă de vedere ală fiscalităţii, aumuls’o, au folosit’o, au pus’o bine.u
Cu privire la cuvintele rostite în dietă, că ministrulă de finanţe spre nici ună ramă ală administraţinnei n’a fostă cu atâta atenţiune ca spre darea pentru zahară, „Ellenzeku răspunde :
„Acesta o credemă. Marele lui gândă se vede pe dinafară. Acum 10 ani a-veamă încă 26 fabrici de zahară în stare înfloritore; de presentă mai vegeteză 10 şi .abia se află în stare de a pute trăi una. Acum 10 ani fabricele nostre puteau încă să acopere trebuinţele necesare pentru consumaţia internă; astăfiî însă amă consumată 160,000 măjl metrice de fabricată internă şi 230,000 de fabricată austriacă. După ce însă în ui-ma celui mai nou proiectă de lege con-sumătorulă are să plătescă 19 fi. 36 cr. de o majă metrică, uşoră se pote calcula, câtă are să plătescă poporulă nostru pe sema fabricanţiloră austriacl şi finanţiloră austriacl....
„Sfîrşitulă este: plătesce Ungure !... Lucreză mai multă, mănâncă mai puţină, lungesce fiiua şi scurteză noptea. Pe a cui semă? — Pe a Austriacului........u
Der numai Ungurulă plătesce ? Cum se vede, Neungurii numai de plătită suntă buni, ce să mai fiă şi compătimiţi !
Mortea împăratului Wilhelm.
Despre ultimele ore din vieţă ale împăratului Vilhelm se mai comunică din Berlină, că în fantasia sa vedea ve-nindă trupe, numea singuratice despăr-ţăminte de trupe, anume ulanî. Ii veneau în minte scene din răsboiulă franco-germană, numea pe singuraticii comandanţi francesl, cari au stată în faţa tru-peloră germane. După cum spune „Koln. Ztg.“ împăratulă a (fisă: „Fără grije aşă trage sabia pănă la estremă împreună cu împăratulă Franciscă Iosifă, decă cineva ar năvăli asupra nostră căl-cându’şl cuventulă.u
Dumineca trecută s’a ţinută ună serviciu divină în palatulă împăratului, a-nume în camera steaguriloră. Toţi cei de faţă, bărbaţi şi femei, erau în celă mai adâncă doliu. Văduva împărătesă era îmbrăcată în haine negre de lână cu margini albe, pleureuse, îmbrăcămintea regineloră văduve, şi pe capă avea boneta de văduvă. Predicătorulă curţii Dr. Kogel a ţinută o scurtă predică.
Cadavrulă împăratului e îmbrăcată deja în uniforma primului regimentă de gardă. In cercurile financiare se vor-
besce, că împăratulă Vilhelm a lăsată o moştenire de 78 milione mărci.
Cum amă mai spusă, împăratulă va fi îmormântată îmbrăcată ca de oam-paniă. Dintre decoraţii va avea, pe lângă ordinulă vulturului negru, numai următorele: Crucea de feră cl. II, Crucea rusescă Sf. G-eorge, Medaliile de răs-boiu din 1814, 1864, 1866, 1870/71, Medalia Hohenzollerniloră din anulă 1849, Medalia rusescă şi Medalia badică.
Tote Curţile şi armatele europene au luată doliu, unele timpă mai scurtă, altele mai îndelungată, de săptămâni ori de luni, după cum suntă legături de fa-miliă ori de amiciţiă. Curtea din România a luată doliu pe două luni.
Din camera română.
In şefiinţa din 1 (13) Martie a. c. în care erau presenţl 124 d-nl deputaţi, după cetirea sumarului şedinţei şi după mai multe comunicări, d-nulă Ferichide cetesce decretulu pentru constituirea noului cabinetu.
D.	N. Fleva ia caventulă şi ’n numele minorităţii parlamentare vorbesce contra noului cabinetă şi <^ic©, că acestă înscenare de câteva (file nu e decâtă o cârpeală [aplause prelungite].
D.	preşedinte. D-le Fleva, snnt datoră să vă atragă atenţiunea asupra unui articulă din regulamentă prin caro se spune, că mesagiele domnesc! nu potă fi comentate.
D.	N. Fleva. D-le preşedinte, sciu acesta şi nici nu facă nimică contra a-cestui articulă. Datoră însă suntă a arăta părerile minorităţei, care e adevărata espresiune a naţiunei, asupra câr-pelei ministeriale, care i suntă părerile ei şi ce atitudine va ave. [Aplause prelungite]. D-sa citeză cuvintele rostii» de primulă-ministru în întrunirile maiorifăţii dela Senată, îi. spune că e consecinţe cu angajamentele sale.
Oratorulă fiice, că' aflarea d-lui I. Brătianu pe banca ministerială, acum când spiritele suntă agitate în ţeră, e o necuviinţă şi o comediă [aplause]. A-cesta dovedesce, că pe acea baaacă nu esistă nici măcară umbră de idei, ci numai nisce apetituri (aplause). D-le prim-ministru, esclamă d. Fleva, ai avută un momentă de gândire patriotică, der în urmă, setea de putere te-a făcută să revii la gândiri antipatriotice. D. Fleva sferşesce, declarândă că poporulă va sci prin întruniri să stigmatiseze acestă guvernă de minciună şi de cârpelă (aplause prelungite).
D.	I. O. Brătianu, primulu ministru, fiice, că decă d, Dim. Ghica n’aisbutită a forma cabinetulă, este că aceia la cari s’a adresată, i-a cerută să disolve Camera. D-sa găsesce, că acestă propunere a fostă anticonstituţională, şi deci, în a-semenea condiţiunl nn se pote forma ună cabinetă. D. Dim. Ghica s’a încercată de a trage pe toţi disidenţii la un locă, însă a fostă cu neputinţă o înţelegere între disidenţi şi noi. D. I. Brătianu vorbesce despre bbertatea alege-riloră şi fiice că tote ţările le-a admirat.
Misiunea d-lui Ghica a fostă d’a a-trage pe desidenţl, er nu pe conservatori, căci era deosebire de principiurl; din acestă causă s’a şi făcută validarea în massă a tuturoră aceloră, cari erau contestaţi. D-sa fiice că demisiunea-i era seriosă şi că regele era decisă a forma ună altă cabinetă; acestă cabinet
Nr. 50
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
însă trebuia se fiă liberală. Altfelă M. S. ar fi fostă declarată de inconstituţi-onală şi ’i s’ar fi 4^ c& voesce ună guvernă personală. Numai atunci, când am v&dută, că nu se pote forma ună ca-binetă conformă dorinţei naţiunii, am primită a reveni la putere pănă atunci pănă când se va pute forma un alt mi-nisteră legală constituţională. (In cursul discursului, primulă ministru e desă întreruptă şi apostrofată). D. Brătianu sfîrşesce recomandândă oposiţiunei a întră în ordine şi a nu mai face agitaţiuni în ţeră, discutândă lucrurile cu linisce. (aplause). încă ună cuvântă: Totă râul are şi bunulă său.
D. Grigorescu. Prea e lungă.
D. Brătianu, primu-ministru. OrI-ce poporă, care a trecută prin fasa prin care a trecută ţera nostră, a trebuită să-şi perdă câte ceva pe când ţera nostră a rămasă intactă. Poporală română are răbdare mare şi orl-ce va veni peste elă nu-lă atinge. Apa curge, pietrile rămână. (Aplause.)
D. Dim. Giani cere cuventulă în cestiune personală şi 4ice, că d-sa având trecutulă său, nimeni nu-lă pote bănui. D-sa făgăduesce că va lucra în sensulă ideiloră profesate de învăţătorulă său C. A. Rosetti şi că nu va tinde decâtă la propagarea liberalismului p’o treptă mai mare. (Aplause).
D. Blaremberg. Suntemă totă în epoca mistificăriloră, strigă d-sa. Mistificare au fostă alegerile, mistificare crisa ministerială, mistificare formarea acestui ministeră. Apariţiunea primului ministru p’acele băncij însemneză starea de asediu la scurtă scadenţă, resbelulă civilă! [aplause]. Cestiunea ministerială e înlăturată prin cestiunea dinastică [aplause prelungite]. D-sa esamineză cestiunea constituţională şi spune, că formarea a-cestui cabinetă e anticonstituţională. 0-posiţiunea e unită ca un singură omă, 4ice d-sa, şi deci nu se putea 4ice c& M. S. nu putea să se adreseze minorităţii. Oratorulă 4ice că guvemulă astfelă constituită e o ameninţare teribilă a atingerei libertăţiloră publice [a-plause].
D. Ferichide, ministru de esterne, răspunde d-lui Blarembergă, susţinândă că guvernulă .acesta este espresiunea na-ţiunei. Primulă ministru revenindă la putere a avută în vedere starea actuală, care astă4î pare liniştită, der care mâne nu sciă cum va fi. S’acusă oposiţiunea că alegerile ll-a făcută punândă în jocă numele regelui. Ş’apoi în asemeni con-diţiuni cereţi disolvarea parlamentului? Voiţi pote s’aducă ună cabinetă, care să lucreze contrariu ideiloră acestei maio-rităţl ? Ei bine, vă înşelaţi; ţera nu voia ună astfelă de guvernă. Crisa ministerială este socotită ca una dintre dove-
FOILETONULtJ „GAZ. TRANS.«
(»)
D1CŢI0NARU POPORALU.
Cuvinte românescl din jurulu N&săudului, de
poporu grăite şi totu pentru poporu alcătuite.
Adunate de dascălul* luliu Bugnariu.
(Urmare din Nr. 261 — 265 din „G. T.“ anulă trecută.)
363.	Sfetescă—arătă ceva pe faţă d. e. cărţile de jocă. Er a „ti-se sfetiu— a-ţî succede, a te bucura de reuşită; a nu ţi-se sfeti=a nu-ţl succede.— Ai mersă a peţi la fata lui Cârlană, der aşa se vede, că nu ţi-s’a sfetită!
364.	Ţolindrâ—rţolincă, ţolă vechiu şi sfer-ticată, bună de astupată liornulă.
365.	A se mociofăli=a se mâzgăli, a se unge pe degete ori pe mâni cu ceva.
366.	Glodu—tină mare.
367.	Ciurufală=cimentă.
368.	Scofalâ-= zamă de carne îngroşată cu fărină de grâu; tocană. D’aicI verbulă a te scofâli=a te mânji pe mânurî cu ceva.
369.	Giptit, jiptu—sB,avi\Xi cu mălaiu ori grâu dusă la moră spre măcinare.
370.	Duhâre=put6re , împuţiciune; mi-rosă rău. D’aicl verbulă „a duhuia = răspândi mirosă rău, neplăcută.
4ile cele mai mari ale puterei guvernului [aplause.]
Se cere închiderea discuţiunei.
I). Tache Ionescu vorbesce contra închiderei, 4i°endă c& maioritatea prin faptulă închiderei va dovedi, odată mai multă, pănă unde merge cu violenţele parlamentare.
Se pune la votă închiderea discuţiunei şi se primesce.
D. Lascaru Catargiu. Vorbescă în cestiune personală, am o răfuială cu d. Brătianu. La 1876, când s’a iăcutu reconstituirea, ea a fostă făcută de unanimitatea ţărei. Ei bine, d-sa a făcută re-viduirea acelei constituţiunl pe furişă fără a se cerceta sentimentulă generală ală camerei. Enumărândă relele guvernului I. Brătianu, sfârşesce clicendă: Etă pentru ce suntemă veniţi aici, pentru a constata şi a arăta ţărei cele ce faceţi [aplause].
D. Carpii 4i°e că-i pare rău a fi silită să facă o cestiune personală din-tr’o cestiune pură politică, demnă de totă atenţiunea d-vostră. S’a 4is& câ ni s’a oferită guvernulă; ei bine, nu, căci decă nu ni s’ară fi ofărită, l’amă fi primită. Totă ce ni s’a oferită, au fostă portofoliurl; cu acele portofolii n’avemă ce face. Adineaori ne felicitamă că a încetată crisa ministerială; ei bine, acestă crisă nu e sfârşită şi nu se va sfârşi pănă ce nu se va termina procesulă dintre noi şi d-vostră [aplause]. Eu am spusă regelui, că nu primescă a continua cu sistema de guvernare a d-lui Brătianu. Oratorulă 4i°e că acestă guvernă va fi calificată de istoriă. D-sa crede că pe viitoră nu se voră mai face programe ca la Mazar-paşa şi să nu se ţină. Programele ce se voră face voră fi aduse la îndeplinire, căci ţera n’ar mai suferi-o. D-sa sfârşesce 4icendă, că mai multă decâtă la orl-ce ţine la cinste.
D. Cogălniceanu constată, că atâtă maioritatea câtă şi minoritatea desar-mase ore-cum în thnpulă crisei. Astă4l însă ministrulă de esterne a fostă violentă şi nedreptă. D-sa combate acusa-ţiunile aduse de ministrulă de esterne oposiţiunei, protestândă contra loră. In urmă d-sa trece şi arată situaţiunea ţărei, şi ideile sale esprimate d-lui Dim. Ghica, când l’a chemată a forma ună cabinetă. D-sa ar fi primită a face parte din mi-nisteriulă Ghica, acesta însă cu condi-ţiunea ca se se disolve camerile. Vor-bindă astă4î cu ministrulă justiţiei, i-am spusă că nu-lă felicită, deorece nu şciu pe cine represintă; er d-sa ml-a răspunsă, că represintă grupulă „Românului^ care îşi păstreză principiele profesate de Costache Rosetti. Eu sciu că d. Rosetti s’a despărţită de d. Brătianu tocmai din causa ideiloră; ei bine, atunci cum d-sa va pute isbuti să le pună în practică.
371.	Lepciu—plăcintă de postă, înlăun-trulă căreia se află cureehiu tăiată măruntă ori prune fierte (lictară).
372.	CiacaHbă—ună felă de napi, ce crescă prin grădini şi suntă buni dejmâncată, numiţi „napi turcescîu‘
373.	Ciagorniţâ—'vasulă în care se păstreză chiagul pentru facerea brân4ii.
374.	T7ewra=gaură, apertură, cavitate.
375.	Dunavu=prostă ; mişelă. Omulă ăsta atâta-i de dunavă, încâtă nu scie unde să’ncepă şi unde se sfârşescă!
376.	Hlipticiosu=omă mâncăciosă, gas-triciosă, care nu se mai satură.
377.	A sinica=& mâneca, a porni, a purcede. Acestă cuvântă ocure cu deosebire în descântecele nostre poporale, precum:
Sinicatus’au Nouă fete curate,
Luminate Din nouă sate Curate Luminate
Cu mânecile sufulcate etc.
378.	Jiniboru—omulă a căruia dinţi suntă ' crescuţi unulă preste altulă.
379.	CalaMcă—năcaaiX, supărare, sfadă; cioroboră.
380.	Sbrotecit—ună felă de morbă, ce se
D. Cogălniceanu critică pe d. Giani c’a primită d’a face parte dintr’ună cabinetă astfelă compusă. Pe când tote grupurile au refusată d’a intra în ministeră, se întrebă în ce condiţiuni se află acolo d. Giani? D-sa sfârşesce arătândă modulă cum s’ar fi putută forma ună cabinetă din tote elementele liberale; conchide că acestă guvernă e anticonstituţională. D. Cârpă a 4isd bine, ni-s’a dată guvernă, ni s’au dată portofoliurl şi porto-foliurile nu suntă bune de nimică, când cu ele nu se pote face ună bine pentru ţeră [aplause].
D. N. Fleva vorbesce şi d-sa în cestiune personală şi arătendă propunerile ce i s’a făcută de a face parte dintr’ună ministeră şi răspunsulă d-sale, sfârşesce prin a declara de anti-constituţională guvernulă actuală [aplause].
D. C. Nacu, ministrulă culteloră şi ad - interimă la interne. Cetesce mai multe mesagii prin care s’aducă mai multe proiecte de lege de credite, împrumuturi şi esproprierl.
D. 1. Lahovari face o interpelare d-lui ministru de justiţiă asupra interpelărei date de d-sa art. 7 din legea asupra străiniloră cu ocasiunea espulsării d-lui Al. Ciurcu si alţi transilvăneni [aplause].
D. Blaremberg. Anunţă o interpelare d-lui prim-ministru pentru politica sa esternă.
D. P. Grâdiştenu interpeleză pe d. ministru de justiţiă asupra mersului ce are de gândă să dea justiţiei şi ce atitudine va ţine faţă cu aceia, cari au abusatfi de legea espulsăriloră. De asemenea se întrebă decă mai susţine legea libertăţii individuale.
După acestea adunarea trece la ordinea 4il0i.
SCIRlLE piliEl.
Foia oficială ungurescă publică două ordinaţiunl ale ministrului de justiţiă în afaceri privitore la cărţile funduare. A-ceste ordinaţiunl dispună o nouă .şi ne_ mai aurită măsură de maghiarisare, asupra căreia vomă reveni, deorece pentru proprietarii de imobilii e de celă mai mare interesă.
$
* *
Amă primită mai multe scrisori din Făgâraşu, în care se ridică plângeri contra „Beunitmei femeiloruu române gr. cat. de acolo, din causa că nu se vede nici o urmă ■ de activitate din parte’i şi nici socotelile nu şi-le mai dă de câţiva ani.
E de dorită, în interesulă reuniunei, ca comitetulă ei câtă mai curendă să împrăştiă nedumeririle publicului făcândă ceea ce prescrie § 18 din statute.
*
■is £
Precum comunică o corespondenţă locală din Pesta, comanda corpului 4 de
ivesce la oi şi la capre, când le arde laptele în pulpe. Morbulă acesta este forte primejdiosă, der şi lipiciosă aşa, că decă o oiă ori o capră capătă sbrotecă [tabercu-losă], atunci totă stâna cade victimă acestui morbă. Li casulă acesta ciobanii suntă nevoiţi a mulge oile pe păiuşă de iarbă. Ca mijlocă pentru recâştigarea laptelui perdută se aplică descânteculă, carele — după cre4area poporului — are o influinţă într’adevără dumne4eiască.
381.	Samalăşu=omt care măsură totă câcăraza cu aţa; scumpă, sgârcită, avară.
382.	Şfărlaiţu=fumulă, ce ese din nes-care mâncare arsă, d. e. din slănină friptă etc.
383.	Şerabe—cisme rele.
384.	$cdr7a=muiere bătrână şi slabă,
385.	Cutruluire—Si esamina totulă d. e. a căuta ce este în ladă, în blidară, în podă etc.
386.	Infulicare— a rădica ceva preste putinţă,
387.	Dohzare—a bate, a scărpina la ose cu o botă nodurosă,
388.	Tăgâşirc [ca verbă şi subst.|=în-
armatâ a încunosciinţată autoritatea comunală, că în anulă acesta nu se voră face obicinuitele eserciţii de arme ce aveu
să începă la 15 Aprilie.
* *
*
D-lă Mironîi Costinu, fostă subloco-tenentă de cavaleriă înarmata austro-un-gată, s’a primită în armata română pe 4iua de 1 Martie 1888, cu gradulă de sublocotenentă, la vacanţa ce este în regimentulă 2 călăraşi şi cu vechimea în a-cestă grad dela 1 Noemvre 1879, din care i se va deduce timpulă dela 26 Augustă 1884 pănă acum, câtă a stată în demisie. D-lă Costină va face parte din regimentulă 2 de călăraşi, spune „România. u
*
* *
Incetândă boia, din causa căreia a fostă închisă preparandia de învăţătore din Cluşiu, prelegerile la institută au reîncepută.
¥
* *
Trei4eci de familii din comuna JRă-eâtău, care se ţine de solgăbirăiatulă Vinţului de josă, au adresată fisolgăbi-răului o rugare, ca să facă a li se ajuta în lipsa cea mare de mijloce de traiu, de care suntă bântuiţi; aceeaşi cerere i-au adresat’o comunele Acumaru şi Să-râcseu, unde în anulă trecută grindina a nimicită tote sămânăturile. Fisolgăbi-răulă a adresată petiţiunile vicespanului.
Etă-ne ajunşi şi în (Şile de fomete sub stăpânirea ungurescă: poporaţiunea
rurală numai are ce mânca,
*
* *
Rîulu Bretea (Berettyo) a eşită din albiă şi a inundată orăşelulă Bretea Uj-faleu din comit. Bihorului. Din causa acesta s’a întreruptă şi comimicaţiunea pe calea ferată între numita localitate şi între Mezo-Keresztes, acelaşă comitată. *
Din Oradea mare se telegrafiază că-tră „0. Ert.,“ că în mana repedei topiri a zăpe4ei apa Crişului şi a rîului Pecz a crescută cumplită. Două suburbii ale Oradei-marI au fostă inundate. Multe sate au trebuită să fiă evacuate cu luntrile. Pe linia ferată Oradea-mare-Be-iuşă-Vascău dăremându-se o mare parte de terasamentă, comunicaţiunea s’a întreruptă totală pe timpă nedeterminării. Pe linia secundară Sâmbetenî-Rogozu (Bihoră)-Dobreşti (Caraşă-Severină), trenurile mixte Nr. 4811 şi 4812 nu mai circuleză în fiecare 4b °i numai de trei ori pe săptămână, Lunea, Mercurea şi Vinerea, şi acesta dela 3 (15) Martie.
* *
*
Consorţiulu actoriloru de sub Gustar Hubay s’a nimicită totală în Ssentes şi stă se moră de fonie. Magistratulă ll-a votată ună ajutoră de 10 fl. şi în acelaşi timpă li-a permisă actoriloră şi ac-triţeloră să cerşescă din casă în casă.
găimăcire, confusiune; perplesitate.
389.	Taraşipu pl. taraşipurl=imelte, re-chisite.
390.	Tâmuescu—deşternă; strică buna întocmire a unui lucru.
Ce ţl-e patulă târnuitii?
Ori doră te-ai bolnăvită Şi cu patulă te-ai sfădită?
391.	Turlaşu~^ărâie de apă vărsată din ceva vasă, ori chiar părâiele de lacrăml din ochi.
De dureri şi de năcază Lacremile’mî curgă turlata:
Der de lacrăml nu bagă semă,
Că le ştergă cu cea năframă.
392.	Bolohoniţă—mută, prostă, nătăraucă.
393.	Cociobâ= casă mică, veche şi slabă.
394.	Co.^7c6<î=poiată pentru vite.
395.	Carciuiâ—o gratiă de nuiele, ce se pune erna pe sanie, ca să stea fenulă.
396.	Cicei'işu=om'â, care nu pote trece nimică cu vederea, de a nu-şl face observările sale critice pline de satiră şi sarcasmă înţăpătoru.
397.	Ciurgău=cioroiă.
398.	6Ys7«=minte; fantasie.
[Va urma].
Nr. 50
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Aşa umblă după pane arta teatrală un-gurescă, observă „Pester Lloyd.“
Ce facă Kulturegyleturile, care pretindă că suntă reuniuni culturale? Cum
lasă ca cultura ungurescă să cerşescă? *
* *
Concertulu de Mercur! sera ală d-lui Neeulae Popovici, profesoră de cântă la liceulu românescă de aci, a succesă forte bine. In numărulă de mâne vomă da amărunte.
Corespondenţii „Gazetei Transilvaniei,"
Beiuşu, Martie n. 1888.
Casina română din Beiuşă, precum în alţi ani, aşa şi în carnevalulă din a-nulă acesta a arangiată bală în favorulă bibliotecei sale.
Acestă bală, ca de comună, a avut succesă splendidă, atâtă morală, câtă şi materială; morală încâtă a fostă cercetată mai de totă inteliginţa română din locă, ba a luată parte şi ună numeră frumosă din familiile maghiare. Jocurile : „Ardeleana^, „Romana** şi „Cuadri-lulă** au fostă jucate cam de 45 părechl, eră în mecjulă nopţei s’au jucată „Călu-şerulă**, „Hora** şi „Bătuta** de 12 tineri studenţi îmbrăcaţi în costumele îndatinate pentru|faceste jocuri şi fundă .vii aplaudaţi.
Intre participanţi am văcţută pe Domnele: A. Teokară, Simai Antonia, Hermina Ignată, T. Szendi, Hortensia Farkaşă, Papp Teresia (Kebesdi), M. Zelencsică, Diţiu Ana (Orade), Irina Antal, Luisa Eder, Antonia Zanko, Ana Caşolţană, Antiţa Papp, Irina Boglucz (Ujleacă), Ana Curtescu, N. Olteană, A. Gyory, IT. Fă tu, Catiţa Kretz, Ana Ardeleană, M. Grunvald, Maria Dringo, Rozalia Murăşan, Florea Ardeleană (în costum), Terezia Târcîiu (în costum), Ve-turia Papp, Maria Beliczay. D-şorele: Flore Teokar, Marica Simai, Ana Szendi, Ana Sarkadi (Orade), Maria Zelencsik, Irina Diţiu (Orade), Irina Antală, Toni Bolim, Zefî Bohm, Ana Indre, Luisa Caşolţană (a şi sortită ună obiectă frumos ca propria manufactură — în favorulă balului] Ana Curtescu, Maria Fătu, Mar-gita Grunvald, Margita Buderă, Ana Dringo, Silvia Papp (Chereluşă), Maria Beliczay, Iulia Sipos, Roşa Sipos, Antonia Csomor.
SuprasolvirI au incursă dela d-nii : Aug. Teokar 50 cr., Teodoră Roşiu 50 cr., Dem. Simai 1 fl., Yeiszglâsz 1 fL, Yasiliu Ignată 3 fl., Ioană Szendi 1 fl., Traiană Farkaşiu 1 fl., C. Popoviciu 50 cr., Iosifă Popă 1 fl., Mihaiu Diţiu 1 fl., Aug. Antală 2 fl., Geza Eder 1 fl., Teodoră Zanko 1 fl., Ştefană Bogluţă 1 fl., Ştefană Olteană 1 fl., Geza Gyori 8 fl., Ştefană Fătu 1 fl., Ambrosiu Kreţu 1 fl., Dr. Mor Grunwald 1 fl., Teodoră Ciumpe 1 fl., Sofia Szilagyi 1 fl., Teodoră Oncea 1 fl., Dr. G. Murăşiană 2 fl., Aug. Târdiu 1 fl., I. Beliczay 1 fl., N. Nicola 50 cr.. Georgiu Horvath 2 fl.,
' Yasiliu Ştefană 1 fl., Partenie Traiană
1	fl., D. Fekete 1 fl., V. Papp (Topa)
2	fl.. Ioană Buteanu 1 fl., S. Andru 2 fl., G. Ardeleană (Satmariu) 1 fl., Teodoră Papp (Chese) 2 fl. Din Oradea-mare magnificulă Domnă Teodoră Kovary 1 fl., mag. d. Jeroteiu Beleşiu 2 fl., mag.
Poesii poporale Gin SoM-loMca
(culese de Petru Mureşianu-Şîreganulă.)
Au4it-am o minciună,
Că’n Murăşă nu-i apă bună Şi câţi beu toţi se cunună,
Câţi din Murăşă apă beu Toţi la olaltă se iau.
*
* *
Săraculă bărbatulă meu Toţi omenii 4ie^ că-i rău,
Mie’ml pare fort« bună,
Că’ml cosesce la drăciună Şi’lă uscă la boboteză.
Totă noptea’lă rourează.
*
* *
Frundă verde de bujoră,
Tote’n lume trecă în doră ; Fruncjă verde lemnă cânescă, Tote’n doră se veşte4escă.
Oâtu-i lumea pe sub sore,
Tote, tote-să trecătore;
Frun4ă verde de cicore,
Averea-i frumosă flore.
Se uscă. se veştejesce Câtă ce erna că sosesce ; Numa-ună lucru ne rămâne Ce nu pere’n veci din lume: Suferinţa nu apune Nice odată din lume,
Nu pere, nu veştejesce,
Ci mereu, mereu totă cresce.
*
• * *
d. Paulă Yela 1 fl., mag. d. Aug. Lau-rană 1 fl. Ioană CiceroneSeu 1 fl., Ioană Goia 1 fl , Nie. Zigre 1 fl., Mihaiu Pavelă juristă 1 fl., Dr. F. Duma, 1 fl., M. Neşiu 1 fl., Iosifă Romană 1 fl., Dr. D. Kiss 1 fl., I. Erdelyi 1 fl., I. Buna 1 fl , Ioană Papp 1 fl., Iuliu Papfalvi 1 fl., mag. d. Art. Sarkadi 3 fl.
Venitulă curată ală balului s’a urcată la 80 fl. v. a.
Din comitatulfl Braşovului.
In şedinţa de Luni a comitetului administrativă s’au cetită raportele lunare.
Raportulă viceşpanului constată, că în luna Februarie liniştea şi ordinea în comitată n’a fostă turburată. Contra siguranţei vieţii s’a ivită ună delictă jîn Apaţa, unde copilulă de 5 ani ală lui Mihaly Boloni a arsă din causa negli-genţei părinţiloră. Contra vicenotarului Gyula Kovacs şi contra medicului de morţi Janos Iacab, cari au căutată să a-copere casulă nef&cendă arătare, s’a pornită cercetare disciplinară şi celă din urmă a fostă suspendată din postă. Contra siguranţei proprietăţii s’au ivită în Braşovă patru furturi săvârşite în 3 caşuri, de servitore, care s’au şi descoperită şi predată judecătoriei cercuale, spre pedepsire, pe când în casulă ală patrulea ună chelnără a furată ună ceasor-nică de aură; chelnărulă a fostă predată tribunalului. Sinucideri s’au întâmplată una în Feldioră, de cătră ună ţărână părăsită de necredinciosa lui soţiă. Cassele comitatului fiindă scon-trate s’au găsită în ordine.
S’a luată la cunoscinţă 1pensionarea inginerului superioră \Carol Gărtner, în-sărcinându-se de cătră ministerulă de comunicaţiune inginerulă Karl Mika cu conducerea oficiului reg. de construc-ţiunî.
In urma încunosciinţării tribunalului de aci, că contra judelui din Sânpetru Andreas Zoor şi contra vicejudelui Chris-tian Zerbes s’a luată decisiunea d’a fi a-cusaţl pentru delictulă contra libertăţii personale, amândoi au fostă suspendaţi din postă, der s’a alesă o comisiune ca să desbată cestiunea, că ore nu e nici o cale legală d’a mai modera asprimea disposiţiunei legii, care 4ice, ca membrii oficiului comunală să fiă îndată suspen-. daţi chiar şi în caşuri de delicte mai mici, prin ceea ce sufere va4a oficiului şi mersulă administraţiunei.
Raportulu inspectorului şcolaru constată, că în tote scolele visitate în luna Februarie s’a aflată ună resultată favorabilă. Yaccinarea (posăirea) copiiloră de scolă s’a esecutată cu bună succesă. Scola elementară de stată din Tărlun-genl a trebuită să se’nchi4ă pe timpă nedeterminată din causa vărsatului (bu-batului.)
Cine n’are mamă dragă N’are unde-amară să tragă; Cine n’are maică dulce N’are unde-amară se duce.
*
* *
Vai de-acela săraculă,
Care-i slugă le altulă,
Multe rabdă, săraculă;
Las’ să rabde, decă şede, Largă-i lumea, elă n’o vede? Că de-aicl pănă’n Bănată Şl-ar afla locă aşe4ată;
Şi de-aicl pănă sub munte Şi-ar afla locă ore-unde.
*
* *
Streină-să Domne streină,
Ca ş’o flore din grădină,
Nici aceea nu-i streină,
Că mai are rădăcine Der eu n’am Domne pe nime. *
a ţ
De-ar da Domnulă Dumne4eu, Să fie codrulă birău Şi frun4a solgăbirău,
Să trăescă de rendulă meu.
*
* *
Au4î mamă, cânii bată,
Intră peţitorii’n sată,
Scote coste din lădoiu,
Dor oră veni şi la noi.
*
* *
Străină străinătate,
Nii mă’nstrăina departe,
Raportele (două) procurorului constată că în închisorea tribunalului de aci au fostă la finele lui Ianuarie 114 arestanţl între cari 103 condamnaţi şi 11 în cercetare; dintre ceşti din urmă 5 au fostă condamnaţi în instanţa întâia. In Ianuarie s’a făcută numai o arătare penală mai importantă, pentru omoră prin lovire. La finele lui Februarie numărulă arestanţiloră a fostă 115, între cari 101 condamnaţi şi 14 în cercetare; dintre a-ceştia din urmă 6 au fostă condamnaţi în instanţa înteia.
Raportulă inspectorului de 'dare constată, că la finele lui Februarie se datorau cu totulă 149,197 fl, 45 % cr. din dare. Din aceştia s’au încasată 101.169 fl. 65 cr. Restanţa e deci 48.027 fl.
vitatti. amândouă camerile dietei sg se ’ntrunescă în. 19 Martie Ja o şedinţă pentru ca se primescă me-şagiuiă împăratului.
Toţi ospeţii princiari au sosită.
Roma, 16 Martie. Scrisorea de felicitare a Papei cătră împăratulă germană dă espresiune speranţei, că se va continua întărirea bune-loră raporturi dintre Germania şi biserica catolică.
Parisă, 16 Martie. Cercurile parlamentare aprobă unanimă măsura ministrului de resboiu contra generalului Boulanger, căruia i-a luat comanda şi l’a trecută în neacti-vitate.
84% cr.
Raportulu medicului comitatului constată, că starea sanitară nu pre e favorabilă. In Tărlungenl vâr sătulă a luată dimensiuni epidemice, aşa că scola s’a închisă. După raportulă din urmă au rămasă 18 persone în tractară medicală. Scarlatina a încetată în Hălhii, din contră s’a ivită în Reşnovă, Codlea, Ghim-bavă, Vulcană şi Cârstiană. Caşuri de difterită s’au ivită j3 în Satulungă şi 1 în Reşnovă. Vaccinarea e în curgere. Sinucideri s’au ivită ună singură casă.
Literatură.
„Romănische Revue,** politisch-littera-rische Monatschrift, erscheint in Resicza Sud-Ungarn; Herausgeber Dr. Cornelius Diaconovich. IV JahrgangHI Heft. Inhalt: Das Szorenyer Mandat (Seite 129). Press-prozesse. (Seite 136). Rundschau. (Der Bundnissvertrag vom 7. Oct. 1879. Seite 144. — Magyaren und Deutsche. Seite 155. — Sachsen und Romănen. Seite 159. — „Es soli alle Gewalt angewen-det werden !u Seite 161. Thimoteus Ci-pariu. (Aus der „Revista nouă.** Seite 165). Literatur. (General Paul Kisse-leff in der Moldau und Wallachei, 1829— 1834. v. A. Papadopul-Calimach. Seite 172. — Weltkarte des Castorius, genannt die Peutinger’sche Tafel. Herausg. und eingel. von Dr. Konrad Miller, Stuttgart. Seite 173. — Jonnescu-Gion: „Ludwig XIVAund Const. Brancovanu. ** Unter-suchungen iiber die franz. Politik im europăischen Osten. Seite 174.) Inserate. (Seite 176).
Prănumerationspreis, fur Osterreich-Ungarn 10 Gulden jărlich, fur Deutsch-land 12 Mark, fur das ubrige Ausland 20 Francs i. G. zahlbar am Sitze der Direction. Abonnements werden nur fur ein ganzes Jahr eingegangen.
Pretulu: Pentru Austro-Ungaria 10 florini, pentru străinătate 20 franci în aură pe ană. Abonamente se facă numai pe anulă întregă.
SCffil TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.u)
Beri inii, 16 Martie. Vicepreşedintele şi ministrulti de stată au în-
NECROLOGU.
Maria N. Berbece născ. Enescu ca soţiă, Anna Berbece ca mamă, Maria, Victorii, Iancu şi Neeulae ca fii, Moise, Anna, Smaranda şi Varvara ca fraţi, în numele loră şi celorlalţi consângeni cu inima frântă de durere anunţă tuturoră amiciloră şi cunoscuţiloră cumcă prea iubitulă loră soţă, fiiu, tată şi frato
NIGOLAE BERBECE
parochă gr. or. în comuna Cheia, decorată cu crucea de argintă pentru merite încă ca gendarmă ces. reg. în ală 50-lea ană ală etăţei şi ală 17-lea ală fericitei sale căsătorii după ună morbă greu a trecută din vieţă în 3/15 Martie a. c.
Osemintele multă regretatului defunctă se voră îmormenta Sâmbătă în 5/17 Martie a. c. la 10 ore a. m. în ci-miteriulă bisericei gr. or. din Cheia.
Cheia, 3/15 Martie 1888.
Fiă-i ţărîna uşoră şi memoria eternă.
Cursulft pieţei Brasovft
din 16 Martie st. n. 1888
Bancnote î’omânescî Cump.		8.47 Vend		8.48
Argintă românescă .	7)	8.44	7*	8.48
Napoleon-d’orI . . .	»	10.02	77	10.05
Lire turcescl . . .	r>	11.34	11	11.37
Imperiali		77	10.34	77	10.37
GalbinI		77	5.88	77	5.92
Scris. fonc. „Albina“6u/0	77	101.—	77	102.—
» îi 5%	77	98.—	77	99—
Ruble rusesc! . . .		101.—	77	102—
Discontulu ....	«V*-	■8% Pe	ană.	
Cursulu la bursa de Viena
din 15 Martie st. n. 1888.
Renta de aură 4°/o..................
Renta de hârtiă 5°/0................
Imprumutulu căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) .	.
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră terate de os tu ungare (3-a emisiune) .	.
Bonuri rurale ungare................
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banată-Timişă .	.	.
Bonuri cu cl. de sortare...........
Bonuri rurale Transilvane ....
Bonuri croato-slavone..............
Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintă austriacă ....
Renta de aură austriacă............
Losuri din 1860	..................
Acţiunile băncei austro-ungare . .	.
Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de credită austr.
96.50
83.30
148.75
94.--
123.75
108.70 104.—
103.60
103.60
103.60
103.70 103.25
77.50
79.10
108.50
131.50 857.— 270.— 268.—
Editoră şi Redactorfi responsabilă: ________Dr. Aurel Mureşianu.________
Că n’am cine să mă cate: Surorile mi’să departe,
Mama-a murită, nu mă pote; Am o soră tinerea,
Nu se sci căta pe ea,
Tată am der nu mă crede,
Pe maica-i pajişte verde,
Nici m’aude, nici mă vede.
*
* *
Pănă-ml era mie bine,
Totă neamulă venea la mine, De când am picată la rău,
Nu mă cercă neamulă meu.
*
—	Busioce
Nu te-ai coce!
—	Da de ce să nu mă cocă, Că mă pună ficiorii’n clopă Şi mă portă pe la jocă,
—	Trandafire N’ai mai fire!
—	Da de ce să nu mai fiu Că mă pună fetele’n breu Şi mă portă pe la rîu?
*
Hai lele să te sărută,
ba eu,
Că de mâni mă ducă la plugu
du-te.
piua-i mare,
Brazda-i tare,
Că mî-e doră de gura ta, Gura’ţl n’are Aşteptare,
n’aibă.
*
* *
Cine n’are multă mită,
Vie la mine să-i vendă,
Că eu am şi mî-a ’ntrecută; Cine n’are multă năcază,
Vie la mine să-i lasă,
Că eu am şi ml-a rămasă.
*
* *
Câte pasări suntă pe lume Tote cină şi s’alină,
Numai eu n’am ce cina,
Nici unde mă alina,
Că ml-e cuibulă lângă dramă Călătorii ml-adună scrumă. Câţi drumari pe dramă trecea Toţi în cuibulă meu svîrlea; Der unulă din graiu grăia:
Oh tu mică păsărea,
Mută-ţl cuibulă d’acolea, Că-oiu veni’ntr’o seră beată, Ţî-oiu afla cuibulă stricată. Der ea rău s’a supărată Şi cuibulă şi l’a mutată La mijloculă codrului Tocma’n ţâra Turcului,
Cuibulă bme şi’lă tocmi,
Şi în dânsulă se-odihni.
d’apoi,
Peste di nu potă ara,
Nr. 50
GAZETA TRANSILVANIEI.
188 8.
Turnătoria şi fabrica de maşini a lui SCHLICK
Societate pe acţii în Budapesta.
Biuroulu centrală: VI. Waitznerring 57.—Despărţementulu pentru maşini agricole: VI. Aeussere Waitznerstr. 1696—1699.
MAŞINELE DE SEMENATtl
' „TEIUMPH“
patentate ale lui Schlick
Cea mai mare distincţiune:
Diploma de onore de aurii la concurenţa internaţională
de pluguri în Hatvas.
/
Pluguri pentru una brazdă patentate a lui Schlick pentru 2 şi 8 brazde, Rayol. 2 premii dinteiu, Medalii de aurii şi încă alte trei dis-tincţiunî.
Pluguri originale pentru o brazdă ale lui Schilck- şi Vidats, pluguri pentru sapă şi mo-şoroie, Extirpatore etc.

Garnituri de treierată cu vaporii, Garnituri de treierată cu vârtejii (Gopel).
Mori pentru curăţită, JNlori pentru măcinată, Maşină pentru preparare de nutreţă etc.

IMtF/l l lUU: ( ELE HAI EFTIAE.
CATALOAGE IiA CERERE GRATIA NI FRAICO.
12-1
Se deschide abonamentu pre anulă 1888
52—38
la
di
AMICULU FAMILIEI, piaru beletristică şi enciclopedicu-literaru — cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 a lunei în numeri câte de 2—8 cdle cu ilustraţiunî frumdse; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunl literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Românilorft de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturora indivicjiloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţuia de prenumeraţiune pre anulă întregii e 4 fi., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMANU. ţ)iară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2'/2— 3V2 cdle; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebrall, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarl; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primescu gratisu tottt alu patrulea esemplară.
Numeri de probă se trimită gratisu ori-eui cere.
A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvăr.—Transilvania.
Toţii de aci se mai potu procura şi următorele cărţi din editura propria:
Apologie. Disensiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 80 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi IU. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 80 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! ia tote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest Opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sgrbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Ideaiulă perdută. Novelă originală de Pauliua C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-llild pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Si mă. Preţulă 10 cr.
Codreand craiuid codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultirntild Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Eld trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 <şi 77. Naraţiune istorică după ‘Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantuld. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Yincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoreticii şi practicii pentru învăţămentuld intuitivii în folosulă eleviloră normali (preparandiali), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. , Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprincfendă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calcuiărei în scoia poporală pentru învăţători şi preparaneji. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritaruld sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesc! forte ffumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculd mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — ffumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pântfă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântărî
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone ffumose. Preţidă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-ţ|eu urmată de mp’ multe rugăciuni ffumose. Cu icone ffu-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosu.
Preţulă un ai esemplară legată şi spedată franco e 15 or.
Tipografia A. MUREŞIÂNU, Braşovu.